pesta porcina africana - REVISTA FERMIERULUI

Cu 572 de focare de pestă porcină africană (PPA) înregistrate, dintre care cinci la exploatații comerciale, unul de tip A la o exploatație și 109 cazuri la mistreți, județul Tulcea se menține pe primul loc în topul cazurilor de PPA la nivel de țară, a anunțat vineri, 11 ianuarie 2019, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Lista județelor cu cele mai multe cazuri de PPA înregistrate continuă cu Brăila - 129 de focare (dintre care 11 focare la exploataţii comerciale şi trei cazuri la mistreţi), Ialomiţa - cu 125 de focare în gospodăriile populaţiei şi 42 de cazuri la mistreţi, Călăraşi - cu 101 de focare (dintre care un focar la o exploataţie comercială şi 28 de cazuri la mistreţi), Constanţa (91 de focare în gospodăriile populaţiei şi 4 cazuri la mistreţi) şi Bihor - cu 51 de focare în gospodăriile populaţiei şi două cazuri la mistreţi.

În restul judeţelor afectate, se înregistrează de la 1 până la 26 de focare.

Pe de altă parte, Brăila se află pe primul loc la despăgubiri. Astfel, pentru 3.208 exploataţii din acest județ, dintr-un total de 3.217, s-a plătit o sumă totală de 171.990.200 de lei.

Cele mai mari despăgubiri au fost consemnate, de asemenea, în Tulcea – locul II, pentru 1.162 de exploataţii dintr-un total de 1.174, în valoare de 46.564.960 de lei, şi în Ialomiţa – locul III, pentru 2.389 de exploataţii dintr-un total de 2.500, în valoare de 6,531 milioane de lei.

De asemenea, statisticile relevă că, în total, au fost despăgubiţi 8.535 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 251.120.910 de lei.

Conform datelor ANSVSA, până la momentul de față au fost stinse 13 focare în judeţul Satu Mare, un focar în judeţul Dâmboviţa, trei focare în judeţul Buzău şi două focare în judeţul Maramureş.

Până la ora actuală, au fost eliminaţi 364.237 de porci afectaţi de boală, notează ANSVSA.

Prezenţa virusului PPA în România a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare.

ANSVSA a anunţat că România a primit primele două tranşe din grantul de 34,28 milioane de euro, reprezentând contribuţia financiară a Uniunii Europene (UE) pentru combaterea PPA. Astfel, prima tranşă, în valoare de 10 milioane de euro, a fost virată pe data de 13 decembrie 2018, iar cea de-a doua, de 3,9 milioane de euro, în data de 28 decembrie 2018.

Publicat în Zootehnie

Până în prezent, pesta porcină africană (PPA) evoluează în 287 de localități din 18 județe, cu un număr de 1.092 de focare (dintre care 16 în exploatații comerciale) și 167 de cazuri la mistreți, iar 360.800 de porci afectați de boală au fost eliminați.

Potrivit datelor aparținând Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), au fost stinse până la această dată cinci focare în județul Satu Mare, iar unitatea de procesare a cărnii aparținând societății SC Carniprod SRL și-a reluat activitatea în data de 14.08.2018.

Tot până miercuri, 14 noiembrie 2018, au fost despăgubiți 7.862 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 190.110.490 de lei.

Prezenţei virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară în 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare.

Publicat în Zootehnie

Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA) Bucureşti a confirmat suspiciunea de infestare cu virusul pestei porcine africane (PPA) într-o gospodărie din satul Cărpiniştea, comuna buzoiană Beceni, după ce un localnic a găsit luni cinci porci morţi, potrivit anunțului făcut miercuri, 7 noiembrie 2018, de autorităţile judeţene.

Ca urmare, afirmă purtătorul de cuvânt al Prefecturii Buzău, Gabi Cozma, alţi doi porci au fost eutanasiaţi, acesta fiind al şaselea focar din judeţul Buzău.

Cozma a mai precizat că în zona de protecţie de la Cărpiniştea se află încă 12 porci care sunt ţinuţi sub supraveghere de medicii sanitar-veterinari.

În judeţul Buzău au mai fost depistate, în ultimele două luni, cinci focare de PPA, la Pănătău, Lunca - Pătârlagele, Puieşti şi două la Amara.

Publicat în Zootehnie

Conform precizărilor făcute vineri, 2 noiembrie 2018, pentru presa centrală, de Viorel Andronie, președintele Colegiului Medicilor Veterinari (CMV), cele 17 laboratoare acreditate din ţară nu reuşesc să facă faţă numărului mare de probe privind depistarea pestei porcine africane (PPA), iar angajaţii lucrează non-stop şi sunt epuizaţi, astfel că rezultatul analizelor ajunge cu întârziere la medicii din teren.

„Laboratoarele unde se procesează probele privind pesta porcină africană sunt sufocate de prea multe solicitări, iar colegii de acolo sunt la limita puterii, pentru că lucrează inclusiv noaptea şi în weekenduri, iar posturile sunt blocate în continuare. În loc să se deblocheze posturile libere măcar din laboratoarele unde sunt procesate probele de pestă porcină africană, ele sunt în continuare blocate, fără să se rezolve ceva”, a mărturisit Andronie.

Astfel, rezultatele analizelor întârzie şi, din acest motiv, riscul este ca virusul să se propage mai repede, a continuat el.

„Cel puţin doi oameni în plus ar fi necesari în fiecare dintre cele 17 laboratoare acreditate pentru a procesa astfel de probe, din cele 41 existente în toată ţara. Se lucrează non-stop, cu motoarele turate”, a continuat Andronie.

Farmacia veterinară, bat-o vina

În aceeași zi, câteva sute de medici veterinari au participat la un miting desfăşurat timp de două ore în Piaţa Victoriei. Cu această ocazie, organizatorii și-au dorit să aducă în atenţia factorilor cu rol decizional (Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Guvernul României, Parlamentul României) problemele majore cu care se confruntă profesia, probleme care nu afectează doar activitatea medicilor veterinari, ci pun în pericol, în primul rând, sănătatea publică, spun medicii veterinari.

„În contextul legislativ actual, ca urmare a modificărilor aduse legislaţiei specifice atât de Guvern, cât şi de Parlamentul României, este din ce în ce mai dificilă exercitarea profesiei de medic veterinar cu toată demnitatea şi responsabilitatea pe care aceasta le presupune, medicii veterinari fiind obligaţi să profeseze la limita malpraxisului”, se menționează într-un comunicat al organizaţiei.

Și asta, în condiţiile în care orice persoană poate deschide o farmacie veterinară şi poate comercializa medicamente de uz veterinar, fără a fi necesară prezenţa medicului veterinar. De asemenea, orice persoană poate cumpăra şi administra animalelor medicamente şi produse biologice de uz veterinar.

Ca urmare, autoritatea competentă a transmis presei un comunicat în care precizează că reprezentanţii instituţiei s-au întâlnit în aceeași zi cu cei ai CMV din România, pentru a discuta revendicările protestatarilor.

Potrivit documentului, în urma discuțiilor purtate, s-a stabilit că toate aspectele semnalate vor fi analizate și, în acest sens, dialogul pentru soluționarea acestora va fi continuat, în perioada imediat următoare, prin întâlniri între reprezentanții celor două entități, atât la nivel central, cât și la nivel local.

ANSVSA a explicat prin vocile sale autorizate că, cităm: „Revendicările formulate de participanții la acest protest privind efectuarea inspecţiilor în exploataţiile nonprofesionale pentru verificarea statusului de sǎnǎtate al animalelor și a vaccinǎrii antirabice a carnasierelor domestice au fost clarificate, având în vedere că inspecţiile în exploataţii au fost demarate în data de 22 octombrie (în conformitate cu precizǎrile primite din partea Comisiei Europene), iar vaccinarea antirabicǎ a fost demaratǎ începând cu 1 octombrie”.

Referitor la OUG 70/2017 privind modificarea și completarea Legii 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, ANSVSA a precizat că, în conformitate cu prevederile acestui act normativ, „proprietarii ori deţinătorii de animale pot deţine şi administra numai acele produse medicinale veterinare care sunt dobândite legal, fie prin achiziţie pe bază de prescripţie, fie prin achiziţie fără prescripţie, după caz, sub supravegherea medicului veterinar”. Din toate acestea, rezultă că medicul veterinar de liberă practică – atestat de CMV – este singurul specialist care, în continuare, are drepturi exclusive în actul medical veterinar, respectiv: examinarea animalelor, stabilirea diagnosticului, prescrierea tratamentului necesar, efectuarea tratamentului sau supravegherea efectuării tratamentului.

Cu prilejul aceste întâlniri, reprezentanții CMV au pus în discuție și un proiect legislativ, care sǎ fie înaintat şi dezbǎtut în Comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor și care prevede acordarea unei sume compensatorii în valoare de 5.000 lei/lunǎ per concesiune, reprezentând suplimentarea plǎţii manoperelor consecutive realizǎrii programului strategic.

La nivelul ANSVSA se analizează și alte variante fezabile de modificare legislativă pentru eficientizarea activității sanitare veterinare, pe lângă cea propusă de Colegiul Medicilor Veterinari din România, care ar presupune suplimentarea fondurilor alocate instituției cu suma de  170,76 milioane de lei.

Conducerea ANSVSA a dat asigurări că va examina și posibilitatea de uniformizare a tarifelor stabilite prin contractul de concesiune, cu cele prevăzute prin contractul de prestări servicii.

Publicat în Știri

Conform anunțului făcut de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), joi, 1 noiembrie 2018, pesta porcină africană (PPA) se extinde pe teritoriul României, la ora actuală evoluând în 276 de localităţi din 17 judeţe, unde sunt active 1.062 de focare, dintre care 15 în exploataţii comerciale.

Totodată, au fost înregistrate 142 de cazuri de PPA la mistreţi. În total, au fost eliminaţi 356.144 de porci afectaţi de boală.

Conform surse citate, cele mai multe focare sunt în continuare în judeţele Tulcea - 566, dintre care 5 focare la exploataţii comerciale şi un focar la o exploataţie de tip A, şi 67 de cazuri la mistreţi, în Ialomiţa - 125 de focare în gospodăriile populaţiei şi 33 de cazuri la mistreţi, în Brăila - 106 focare (dintre care, 9 focare la exploataţii comerciale) şi în Constanţa - 84 de focare în gospodăriile populaţiei şi trei cazuri la mistreţi.

Până la 1 noiembrie, au fost despăgubiţi 7.785 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 189,18 milioane de lei.

Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară la 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare.

Publicat în Zootehnie

Potrivit unei informări aparținând Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA) Bucureşti a confirmat prezența pestei porcine africane (PPA) marţi, 30 octombrie 2018, la un porc dintr-o gospodărie din satul Comănicea, judeţul Dolj.

„În data de 30.10.2018, Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti a confirmat apariţia virusului pestei porcine africane la un porc dintr-o gospodărie din comuna Secu, satul Comănicea, judeţul Dolj. Comitetul Local pentru Combaterea Bolilor din judeţul Dolj s-a întrunit în această dimineaţă, pentru a adopta planul de măsuri privind controlul şi combaterea acestei boli" , se precizează în comunicat.

Reprezentanţii ANSVSA precizează că gospodăria respectivă a fost plasată sub supraveghere oficială, au fost aplicate măsuri de restricţie pentru circulaţia persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor şi a mijloacelor de transport, precum şi dezinfecţia exploataţiei.

Potrivit planului de măsuri aprobat, s-au stabilit o zonă de protecţie pe o rază de 3 km şi o zonă de supraveghere pe o rază de 10 km în jurul focarului.

„Până la acest moment, nu au mai fost notificate alte cazuri de îmbolnăvire sau mortalitate în gospodării sau în exploataţii de tip comercial, de pe raza judeţului”, spune ANSVSA.

Despăgubiri acordate unui număr de aproape 7.800 de proprietari

La data de 25 octombrie 2018, numărul focarelor de PPA de pe teritoriul României era de 1.042, acestea fiind active în 266 de localităţi din 15 judeţe, iar numărul total al porcilor ucişi a ajuns la 354.604.

De atunci, a mai fost confirmat un focar într-o gospodărie din satul Lespezi, comuna Homocea, judeţul Vrancea.

Statisticile ANSVSA relevă că, până în prezent, au fost despăgubiţi 7.741 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 99,6 milioane de lei.

Pe de altă parte, autorităţile veterinare anunţă că până la această dată au fost stinse cinci focare în judeţul Satu Mare, iar unitatea de procesare a cărnii SC Carniprod SRL, din judeţul Tulcea, şi-a reluat activitatea în data de 14 august 2018.

Totodată, nu au mai fost înregistrate noi focare de boală în judeţele Satu Mare şi Bihor din data de 31 august 2018, respectiv din 8 august 2018.

Potrivit sursei citate, cele mai multe focare sunt în judeţele Tulcea – 566, dintre care 5 focare la exploataţii comerciale şi un focar la o exploataţie de tip A, precum şi 64 de cazuri la mistreţi, în Ialomiţa – 124 de focare în gospodăriile populaţiei şi 31 de cazuri la mistreţi, în Brăila – 103 focare (dintre care, 8 focare la exploataţii comerciale) şi în Constanţa – 83 de focare în gospodăriile populaţiei şi două cazuri la mistreţi.

Publicat în Știri

Până joi, 25 octombrie 2018, au fost despăgubiți 7.741 de proprietari de crescătorii de porci, exploatații afectate de virusul pestei porcine africane (PPA), valoarea totală a plăților fiind de 99.605.420 de lei, conform anunțului făcut de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

La această dată, pesta porcină africană (PPA) evoluează în 266 de localități din 15 județe, cu un număr de 1.042 de focare (dintre care 15 în exploatații comerciale). De asemenea, au fost înregistrate 136 cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 354.604 de porci afectați de boală.

„Prin aplicarea eficientă a măsurilor de combatere a PPA, au fost stinse până la această dată cinci focare în județul Satu Mare, iar unitatea de procesare a cărnii SC Carniprod SRL, din județul Tulcea, și-a reluat activitatea, în data de 14.08.2018”, se precizează într-un document transmis presei.

Totodată, nu au mai fost înregistrate noi focare de boală în județele: Satu Mare (din data de 31.08.2018) și Bihor (din data de 08.08.2018).

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel: - judeţul Satu Mare - șapte focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi; - judeţul Bihor - 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţi; - judeţul Sălaj - patru cazuri la mistreţi; - judeţul Tulcea - 566 de focare (dintre care cinci focare la exploatații comerciale și un focar, la o exploatație de tip A) şi 64 de cazuri la mistreţi; - judeţul Brăila - 103 de focare (dintre care 8 focare la exploatații comerciale); - judeţul Constanţa - 83 de focare în gospodăriile populaţiei şi 2 cazuri la mistreţi; - judeţul Ialomiţa - 124 de focare în gospodăriile populaţiei şi 31 cazuri la mistreţi; - judeţul Galaţi - 14 focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţi; - judeţul Ilfov - nouă focare în gospodăriile populaţiei; - judeţul Călăraşi - 80 de focare (dintre care un focar la o exploatație comercială) şi 18 cazuri la mistreţi; - județul Buzău - patru focare în gospodăriile populaţiei; - județul Giurgiu - 18 focare în gospodăria populaţiei și 5 cazuri la mistreți; - județul Dâmbovița - un focar în gospodăria populației; - județul Teleorman - patru focare în gospodăria populației; - județul Maramureș - un focar în gospodăria populației.

În ceea ce privește despăgubirile, situaţia plăților se prezintă astfel: - judeţul Satu Mare - au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploatații afectate în valoare de 56.490 de lei; - judeţul Bihor - au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploatații afectate în valoare de 947.620 de lei; - judeţul Tulcea - au fost plătite despăgubiri pentru 1.122 de exploatații dintr-un total de 1.158 de exploatații în valoare de 43.110.700 de lei; - judeţul Brăila - au fost plătite despăgubiri pentru 2.908 de exploatații dintr-un total de 2.945 de exploatații în valoare de 44.331.160 de lei; - judeţul Constanţa - au fost plătite despăgubiri pentru 826 de exploatații dintr-un total de 836 de exploatații în valoare de 3.613.960 de lei; - judeţul Ialomiţa - au fost plătite despăgubiri pentru 2.390 de exploatații dintr-un total de 2.495 de exploatații în valoare de 6.513.000 de lei; - judeţul Galaţi - au fost plătite despăgubiri pentru 69 de exploatații dintr-un total de 69 de exploatații în valoare de 162.000 de lei; - judeţul Ilfov - au fost plătite despăgubiri pentru 6 exploatații dintr-un total de 7 exploatații în valoare de 49.110 de lei; - judeţul Călăraşi - au fost plătite despăgubiri pentru 195 exploatații dintr-un total de 215 de exploatații în valoare de 821.380 de lei.

Prezenţei virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare.

Evoluţia bolii este în permanență monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

„ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei”, se mai menționează în comunicatul de presă.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţene.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

PPA nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Publicat în Zootehnie

Prezent la o emisiune televizată, transmisă de TVR1, marți, 16 octombrie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a lansat un semn de întrebare cu privire la cine anume s-ar fi putut debarasa de două cadavre de porci domestici într-o pădure din județul Teleorman, la unul dintre acestea fiind confirmată oficial prezența virusului pestei porcine africane (PPA).

„Într-o pădure, că l-am întrebat pe președintele ANSVSA (n.r. - Geronimo Brănescu), au fost găsite resturi de porci. Întrebarea se pune: cum au ajuns porcii ăia acolo? Au putrezit acolo. Au fost aduse cadavre de purcei, acolo. Întrebarea este cine le-a adus? Așa putem distruge toată țara, dacă un netrebnic aruncă așa ceva. Acest lucru este infracțiune”, a declarat Daea.

Conform informațiilor ANSVSA, transmise presei în aceeași zi, prezența PPA a fost confirmată în județul Teleorman la probele prelevate dintr-un cadavru de porc găsit într-o zonă situată în extravilan.

Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală București (IDSA) – Laboratorul Național de Referință pentru Pestă Porcină Africană (PPA) a confirmat prezența virusului acestei boli în probele prelevate din resturi de cadavru de porc (os lung) găsite într-o zonă situată în extravilan (pădurea Slobozia Mândra).

Centrul Local de Combatere a Bolilor Teleorman s-a reunit pentru adoptarea planului de măsuri privind controlul, combaterea şi eradicarea PPA, precum și pentru adoptarea zonelor de restricții.

„Ancheta epidemiologică este în desfășurare”, precizau vocile autorizate ale ANSVSA. „Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social din punct de vedere economic”.

Într-o declarație făcută de oficialul guvernamental, vineri, 12 octombrie 2018, la Mehedinți, acesta a precizat că s-au transmis către Comisia Europeană modificările Planului Național de Dezvoltare Rurală prin care vor fi alocate cele 43 de milioane de euro pentru investiții în dezinfectoare, laboratoare sanitar-veterinare și incineratoare, urmând ca în zilele următoare Comisia Europeană să transmită procedurile.

În plus, el a menționat că Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate şi siguranţă alimentară, a spus că România a acţionat „corect, la timp, responsabil şi eficient” în privinţa combaterii virusului pestei porcine.

„În condiţiile acestea deosebit de grele pe care le-am avut în ţară, noi, la nivelul guvernului (...), în cadrul Comitetului naţional al situaţiilor speciale de urgenţă, am stabilit măsurile respective, am introdus în dispozitiv toate instituţiile abilitate, am intrat în fiecare focar cu măsurile tehnice pe baza planului de urgenţă (...) şi iată că am putut da garanţia şi UE, Comisiei Europene, pentru că toată lumea îşi pune semne de întrebare, cum am acţionat. Iar comisarul Vytenis Andriukaitis a răspuns că România a acţionat corect, la timp, responsabil şi eficient”, a afirmat Petre Daea.

Datele prezentate de Daea în cadrul emisiunii „România9” relevă că, în prezent, 8138 de gospodării sunt afectate de PPA. Din acest total, 7835 au dosare de despăgubire întocmite și finalizate, iar către 7.444 s-au și făcut plățile.

Despăgubirile se fac în funcţie de greutatea, vârsta, valoarea genetică şi stadiul de gestaţie, pentru că s-a întâmplat să fie găsite în gospodării scroafe gestante.

Pentru purceii sub două luni şi cântărind între 15 şi 18 kilograme, despăgubirea este de 160 de lei pe cap de purcel, pentru purceii între două şi cinci luni şi 25 de kilograme - 350 de lei pe cap de purcel, pentru purceii peste cinci luni şi până la 130 de kilograme - 10 lei pe kilogram, pentru cei peste 130 de kilograme - 9 lei pe kilogram şi pentru scroafe gestante - 12 lei pe kilogram.

Publicat în Știri

În județul Ialomița, din totalul de 2.400 de gospodării afectate de pesta porcină africană (PPA), nu mai puțin de 2.200 au primit deja despăgubiri, grație comisiei de specialitate, a anunțat marți, 2 octombrie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea.

„Suntem în acest dispozitiv cu toți cei care sunt prevăzuți în lege. Este o comisie care se constituie din (...) reprezentanți ai Prefecturii, ai Direcției Agricole Județene, cei ai DSVSA, în fața proprietarului. Am văzut la Ialomița o treabă ordonată. M-am uitat pe situație de dimineață. Din 2.400 de gospodării care au fost afectate, 2.200 deja au primit banii. Asta înseamnă că acele comisii au lucrat operativ și pierderea de timp a fost eliminată în cazul acestui județ”, a menționat ministrul Agriculturii într-o conferință de presă ad-hoc ocazionată de repornirea staţiei de pompare Jilav,a din cadrul amenajării de irigaţii Berceni-Vidra-Frumuşani, sistem ce nu a mai funcţionat de 13 ani. „O situație mai grea am văzut la Tulcea. Încă sunt multe documente de făcut acolo și trebuie făcute pentru a se respecta, pe de-o parte, termenul legal și, în același timp, să se onoreze dreptul pe care îl are păgubașul respectiv, cel care a pierdut porcul, din cauza acestei boli”.

Conform spuselor oficialului guvernamental, se va continua cu acordarea despăgubirilor, anunţând că din cele peste 6.000 de dosare procesate până în prezent la nivel de țară, au fost plătiţi banii pentru mai bine de 5.000 de dosare.

„Din evaluările noastre, până la această dată s-au plătit 12 milioane de euro, adică 54 de milioane de lei, dacă fac calculul bine, dar aceste documente se fac încontinuu, cu mai mare uşurinţă la gospodării, pentru că ai terminat dacă a avut un porc, doi, i-ai făcut documentele respective, dar la societăţile comerciale până nu se termină sacrificarea, uciderea efectivelor în întregime, nu poţi să faci documentaţia cuvenită”, a explicat ministrul Agriculturii.

Totodată, Daea a precizat că a început repopularea cu porci a gospodăriilor afectate de pesta porcină africană (PPA) în satul Olosig din judeţul Bihor, subliniind că „nu ne oprim cu creşterea porcilor în gospodăriile populaţiei”.

„La ora actuală e o veste bună, pentru că mi-au dat telefon cei de la Bihor că în satul Olosig și la Crestur acum se repopulează gospodăriile care au fost afectate, contaminate cu acest virus (n.r. - pesta porcină africană). S-a trecut la etapa a doua, de populare cu porci-santinelă. Am discutat şi cu producătorul respectiv, cu crescătorul de animale, şi era bucuros că el nu mai credea că se reia această activitate. Aş vrea să profit de acest moment să vă spun dumneavoastră şi ţării întregi că nu ne oprim cu creşterea porcilor în gospodăriile populaţiei. În aceste gospodării, două dintre ele, (...) în Olosig, pentru că acolo focarele s-au stins, este o procedură pe care trebuie să o respectăm. Vom vedea dacă avem succes în zona respectivă, pentru că n-are cum să ştie cineva ce explozie va fi la acest virus. Sperăm ca lucrurile să fie bune”, a menționat oficialul guvernamental.

Șeful MADR a adăugat că miercuri, 3 octombrie 2018, va merge la Bruxelles în vederea obţinerii unui sprijin concret pentru România, în cazul PPA.

„Ştiţi că a fost aici comisarul pentru agricultură, Phil Hogan, care a văzut situaţia la faţa locului şi a analizat în prezenţa autorităţilor statului care e situaţia din România. Iată că mâine mă duc la Bruxelles pentru a prinde concret un sprijin pentru România în această direcţie. Sprijinul acesta se discută din punct de vedere tehnic acum, când vorbim noi, la Ministerul Agriculturii, unde este o videoconferinţă cu experţii de la UE. Când vin de acolo, o să vă dau date exacte”, a afirmat Petre Daea.

Întrebat dacă până în prezent au venit bani de la UE pentru combaterea PPA, şeful MADR a răspuns: „Sigur că da, pentru că, prin programul de eradicare a bolilor pe care îl gestionează ANSVSA, 75% din acele sume care s-au pus la dispoziţie sunt de la Uniunea Europeană”.

„Noi dorim să solicităm în plus sume pentru a aşeza lucrurile într-un vad normal şi a stăpâni această molimă, ajutând evident fermierii. Iată, primul fermier care a fost la Tulcea, care a avut primul necaz, a primit banii respectivi. M-am uitat în situaţie, undeva la 4,8 milioane de euro ca despăgubire. Este un efort al statului”, a adăugat Daea.

Datele date publicității joi, 27 septembrie 2018, relevau că PPA evoluează în 233 de localităţi din 13 judeţe, cu un număr de 952 de focare (dintre care 15 în exploataţii comerciale) şi 72 de cazuri la mistreţi, fiind eliminaţi 323.754 de porci afectaţi de boală.

Potrivit datelor Eurostat, valabile la finele lunii iulie 2018, numai în primele patru luni ale anului în curs, importurile de carne de porc au crescut cu 30% faţă de anul precedent, ajungând la peste 140 de milioane de euro în aprilie 2018. Anul trecut, românii au mâncat carne de porc din străinătate de 475 de milioane de euro.

Publicat în România Agricolă

Unul dintre hopurile pe care ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, l-a avut de sărit, și anume moțiunea simplă privind agricultura, iniţiată de PNL, a fost rezolvat cu brio, în condițiile în care votul de neîncredere a fost respins miercuri, 26 septembrie 2018, în plenul Camerei Deputaţilor, cu 150 de voturi împotrivă, 93 de voturi pentru şi 20 de abţineri, potrivit unei informări remise la redacție de către Parlamentul României.

Cealaltă provocare însă, mai exact dosarul privind epidemia de pestă porcină (PPA), în care procurorii au dispus la începutul lunii septembrie a.c. începerea urmăririi penale „in rem” pentru săvârşirea infracţiunilor de răspândire a bolilor la animale sau plante şi neglijenţă în serviciu, urmează să fie înfruntată de șeful ministerului de resort.

Votul de neîncredere intitulat sugestiv „După ciuma lui Caragea, România lovită de pesta lui Daea” a fost dezbătut în şedinţa de marţi, 25 septembrie 2018, în prezenţa ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea. Cu această ocazie, oficialul guvernamental a afirmat în plenul Camerei Deputaţilor că ar fi o premieră mondială ca virusul pestei porcine africane (PPA) să poată fi combătut printr-o moţiune simplă și a replicat că, cităm: „Nu a făcut Daea sau Guvernul Dăncilă acest virus într-un mojar, l-a pregătit şi l-a instalat în ţară”.

Ministrul de resort a prezentat, în plen, la dezbaterea moţiunii simple pe Agricultură iniţiată de liberali, pe ecranul pe care se afişează numărul de voturi, o expunere pe zile, cu grafice şi acţiuni pe care MADR, cât și celelalte instituţii ale statului le-au întreprins pentru a preveni, a combate şi a eradica PPA.

Petre Daea a spus totodată că nici ţări precum Polonia, Letonia, Lituania, Estonia, Rusia, Belarus, Georgia, Ucraina, Cehia, Ungaria, Bulgaria şi, mai curând, Belgia nu au fost în stare să facă faţă acestei boli.

„Nu a făcut Daea sau Guvernul Dăncilă acest virus într-un mojar şi l-a pregătit şi l-a instalat în ţară. Sub nicio formă! În 2012, acest virus mătura Ucraina toată, acest virus era la 20 km de România. Zâmbetul dumneavoastră de sarcasm este dureros pentru cel care vede de aici în momentul interpretării situaţiei extrem de delicate, cum ne raportăm la o situaţie dată în România, cum ne raportăm într-un moment extrem de dificil pentru ţară”, le-a transmis Daea parlamentarilor, cu amărăciune în glas.

Acesta a adăugat că disputa iscată de parlamentarii contestatari nu ajută pe nimeni.

„Această dispută nu ne ajută pe niciunul dintre noi. Iar dacă dumneavoastră credeţi, stimaţi parlamentari, fie că reuşiţi astăzi să zâmbiţi în momentul în care ţara plânge, atunci v-aţi luat voturile pe care le meritaţi, iar eu gândesc cu sufletul şi răspunderea că numai împreună acţionăm când apare o situaţie dificilă. (...) Cred că ar fi o premieră mondială că virusul din România s-a putut combate printr-o moţiune simplă”, a mai precizat Daea.

Într-o declarație publică, liberalul Nechita-Adrian Oros, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, îl compara pe ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu un real „vector al pestei porcine africane în România”, ca urmare a deficienţelor grave din gestionarea situaţiei epidemiologice produse de PPA, și solicita atât demisia oficialului guvernamental, cât și pe cea a preşedintelui ANSVSA, Geronimo Brănescu.

„România este ţara cea mai afectată de această epidemie. Practic, peste 70% din focare s-au înregistrat în România. Aici este vorba despre interes, de ignoranţă, de lipsa asumării de responsabilităţi, de neimplicarea unor factori instituţionali care aveau obligaţii legale în gestionarea crizei. Asistăm la o răspândire fulgerătoare a acestei epidemii, în doar trei luni fiind înregistrate peste o mie de focare în 13 judeţe, peste 300.000 de porci au fost ucişi. (...) Domnul Daea va rămâne în istoria, să zic aşa, politică a României, i-am spus-o şi personal, ca principalul vector al pestei porcine africane în România”, preciza Oros într-o conferinţă de presă care a avut loc la Oradea, vineri, 21 septembrie 2018.

Daea nu se teme să dea cu subsemnatul la Parchet: „Voi fi tot timpul unde ţara o cere”

Aflându-se la Palatul Parlamentului cu ocazia moțiunii de cenzură depusă împotriva sa, același Petre Daea a declarat, marţi, 25 septembrie 2018, că se va prezenta la audieri la Parchet în dosarul privind PPA în cazul în care va fi chemat, adăugând că va fi „tot timpul acolo unde ţara o cere”.

„Nu, nu am fost citat, însă ce vă pot spune, pentru că s-au mai pus întrebări pe această temă, în Ministerul Agriculturii a fost solicitat materialul pe care l-am transmis domnului preşedinte ca material de informare privind modul în care am acţionat în această direcţie”, a menționat ministrul Agriculturii. „Evident că mă duc. Mă duc oriunde, pentru că asta înseamnă responsabilitatea unui om - să se ducă acolo unde este chemat şi, evident, că voi fi tot timpul acolo unde ţara o cere”.

Procurorii au constituit la începutul lunii septembrie un dosar privind epidemia de pestă porcină, dispunând începerea urmăririi penale „in rem” pentru săvârşirea infracţiunilor de răspândire a bolilor la animale sau plante şi neglijenţă în serviciu.

„La Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost constituit un dosar penal privind epidemia de pestă porcină, procurorii dispunând începerea urmăririi penale in rem pentru săvârşirea infracţiunilor de răspândire a bolilor la animale sau plante, prevăzute de art.355 din Codul penal, şi neglijenţă în serviciu - art. 298 din Codul penal”, informa cu ceva vreme în urmă Parchetul General.

Publicat în România Agricolă

Publicitate

Adama iulie 2020 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista