pesta porcina africana - REVISTA FERMIERULUI

Pentru administraţiile locale din Cavadineşti, Şendreni, Piscu, Fundeni şi Tudor Vladimirescu, localități în care au fost confirmate focare de pestă porcină africană (PPA), Consiliul Judeţean (CJ) Galați a alocat luni, 24 septembrie 2018, o sumă de 228.000 lei din rezerva bugetară, a anunțat preşedintele CJ, Costel Fotea.

„Banii sunt destinaţi administraţiilor locale care, după confirmarea focarelor de pestă porcină, au efectuat cheltuieli neprevăzute, pentru a pune în aplicare măsurile specifice stabilite de Direcţia Sanitară Veterinară Galaţi în privinţa combaterii efectelor pestei porcine africane. Astfel, primăriile au cheltuit fonduri pentru achiziţia de covoare dezinfectante, de dispozitive de pulverizare a substanţelor dezinfectante, dar şi pentru forţa de muncă şi închirierea de utilaje cu care s-au săpat gropile în care au fost depozitaţi, ulterior, toţi porcii din localitate, eutanasiaţi preventiv, măsură dispusă de Direcţia Sanitară Veterinară Galaţi”, a afirmat șeful Consiliului Județean Galați, citat de corespondenții presei centrale în teritoriu.

Fotea a adăugat că aceasta este cea de-a doua alocare bugetară de la CJ Galaţi către primării în legătură cu efectele PPA.

CJ Galaţi a alocat în luna august a acestui an suma de 1,2 milioane de lei pentru achiziţia, de către cele 64 de administraţii publice locale din judeţ, a substanţei dezinfectante utilizate pentru limitarea răspândirii efectelor pestei porcine africane. Cea mai mare sumă - 200.000 de lei - a fost alocată comunei Suceveni, prima localitate gălăţeană în care s-a confirmat, în această vară, un focar de pestă porcină africană.

În total, până în prezent, în judeţul Galaţi au fost confirmate 11 focare de pestă porcină identificate în gospodării şi un caz de mistreţ mort de pestă porcină africană pe fondul de vânătoare Zătun 42. În total, au fost eutanasiaţi preventiv peste 330 de porci.

Publicat în Știri

Pe lângă demersurile de aflare a celor care se fac vinovați pentru lipsa de inițiativă în ceea ce privește măsurile profilactice de combatere a pestei porcine africane (PPA), inițiativă susținută de FACIAS, vicepreședinta Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (COMAGRI), eurodeputata Gabriela Zoană, solicită mai multă implicare din partea Comisiei Europene (CE) în vederea susținerii măsurilor de eradicare a focarelor de PPA și propune activarea de urgență a fondurilor de rezervă pentru intervenția rapidă în statele afectate de acest virus.

În același timp, europarlamentarul român a tras un semnal de alarmă referitor la pericolul reducerii drastice a efectivelor de porci în Europa, context în care va fi afectată securitatea alimentară a cetățenilor UE.

Ea spune că țara noastră depune eforturi susținute de stopare și eradicare a răspândirii focarelor PPA.

„România face tot posibilul pentru a pune în aplicare în mod cât mai eficient normele europene de limitare a efectelor focarelor de pestă porcină africană și depune toate eforturile pentru a stopa și eradica răspândirea acestora”, a menționat Zoană. „Aș dori să trag un semnal de alarmă referitor la pericolul reducerii drastice a efectivelor de porci în Europa din cauza acestei boli, situație care riscă să afecteze securitatea alimentară a cetățenilor Uniunii Europene, motiv pentru care consider că executivul european trebuie să ia măsuri pentru a activa fondurile de rezervă necesare pentru o intervenție rapidă în statele afectate. Vă readuc aminte că, dacă un stat membru are o problemă, înseamnă că întreaga Uniune se confruntă cu aceeași problemă. Consider că, în situația de față, Uniunea Europeană ar trebui să fie mult mai implicată”.

Săptămâna trecută, Gabriela Zoană a avut întâlniri atât cu Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, cât și cu comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, care au asigurat-o de faptul că monitorizează îndeaproape evoluția situației și că vor sprijini țările aflate în dificultate.

Pesta porcina africană a cauzat și continuă să producă daune importante crescătorilor europeni de suine în țări precum Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Ucraina, România și Bulgaria, existând pericolul ca aceasta să se extindă în Belgia și Franța, dar și în alte țări care nu sunt membre UE.

FACIAS cere Parchetului extinderea cercetărilor în cazul epidemiei de pestă porcină africană

Pe de altă parte, în țară, Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) extinderea cercetărilor efectuate în prezent „in rem” în cazul epidemiei de PPA.

„Am solicitat Parchetului să îi ancheteze în această cauză pe foștii prim-miniștri și miniștri ai Agriculturii. În solicitarea noastră, am semnalat Parchetului lipsa de reacţie a autorităților române, care aveau obligația de a efectua demersuri profilactice începând cu anul 2014, an în care a crescut riscul răspândirii pestei porcine pe teritoriul României”, se precizează într-un document FACIAS.

În urmă cu patru ani, CE adopta Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 9 octombrie 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a PPA în anumite state membre și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/178/UE. Așadar, spun cei de la FACIAS, autorităţile române știau de pericolul pestei porcine africane. În plus, în anul 2016 a fost sesizată atât Preşedinţia, cât şi Ministerul Agriculturii despre pericolul reprezentat de mistreţii din Ucraina, bolnavi de pesta porcină africană.

„Cu toate acestea, HG 830/2016 privind Programul naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane a fost aprobat doar la sfârșitul lunii noiembrie 2016, la un an de la sosirea lui Dacian Cioloș în funcţia de premier”, se menționează în documentul FACIAS. „Într-un raport de audit al Comisiei Europene, întocmit în România între 25 ianuarie și 2 februarie 2017, se arată că «România nu aplică încă multe măsuri destinate prevenirii pestei porcine africane, de exemplu gestionarea populației de mistreți și biosecuritatea în exploatațiile nonprofesionale, și le va aplica doar în cazul în care este confirmată boala, cu o întârziere substanțială a rezultatelor»”.

Parchetul de pe lângă ÎCCJ a dispus în 3 septembrie 2018 începerea urmăririi penale „in rem” sub aspectul posibilei săvârșiri a infracțiunilor de răspândire a bolilor la animale sau plante și neglijență în serviciu.

FACIAS - care are misiunea de a acționa în vederea semnalării, sancționării și prevenirii abuzurilor de orice natură ale autorităților statului român - a solicitat Parchetului ca, în virtutea prevederilor art. 305 C. proc. pen., să continue cercetările efectuate în cauză cu completările aduse prin intermediul acestei sesizări, dispunând totodată reunirea cauzelor în baza disp. art. 63 cu ref la 45 C.pr.pen.

Pesta porcină africană evoluează în prezent în 227 de localităţi din 13 judeţe, cu un număr de 927 de focare (dintre care 11 în exploataţii comerciale) şi 62 de cazuri la mistreţi, în total fiind eliminaţi 311.869 de porci afectaţi de boală, potrivit celei mai noi informări transmisă de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Conform sursei citate, au fost stinse până la această dată 5 focare în judeţul Satu Mare, unde nu a mai fost înregistrat vreun focar nou din data de 31 august 2018.

ANSVSA menţionează că în judeţul Bihor nu au mai fost înregistrate noi focare de PPA din data de 8 august 2018, iar în judeţul Tulcea, unitatea de procesare a cărnii aparţinând societăţii Carniprod şi-a reluat activitatea în data de 14 august 2018.

Până în prezent, au fost despăgubiţi 3.142 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 14,296 milioane lei.

Astfel, în judeţul Satu Mare au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploataţii afectate în valoare de 57.000 de lei, în judeţul Bihor au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploataţii afectate în valoare de 948.000 de lei, în judeţul Tulcea au fost plătite despăgubiri pentru 317 de exploataţii dintr-un total de 882 de exploataţii, în valoare de 1,36 milioane de lei, în judeţul Brăila au fost plătite despăgubiri pentru 984 de exploataţii dintr-un total de 1.776 de exploataţii, în valoare de 7,104 milioane de lei, în judeţul Constanţa au fost plătite despăgubiri pentru 367 de exploataţii dintr-un total de 679 de exploataţii, în valoare de 1,81 milioane de lei, în judeţul Ialomiţa au fost plătite despăgubiri pentru 1.202 de exploataţii dintr-un total de 2.478 de exploataţii, în valoare de 2,854 milioane de lei, în judeţul Galaţi au fost plătite despăgubiri pentru 37 de exploataţii dintr-un total de 68 de exploataţii, în valoare de 43.000 de lei, în judeţul Ilfov au fost plătite despăgubiri pentru cinci din şase exploataţii, în valoare de 51.000 de lei, în judeţul Călăraşi au fost plătite despăgubiri pentru cinci exploataţii dintr-un total de 29 de exploataţii, în valoare de 69.000 de lei.

Prezenţa virusului pestei porcine africane în România a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare.

Publicat în Știri

Joi, 13 septembrie 2018, Executivul de la București a adoptat Ordonanța de Urgență privind acordarea unei măsuri de protecție socială persoanelor concediate din cadrul societăților din sectorul suin a căror activitate a fost afectată de virusul pestei porcine africane, potrivit anunțului făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu.

„Guvernul a decis, astăzi, printr-o OUG, acordarea unor compensaţii tuturor salariaţilor din sectorul crescătorilor de suine afectaţi de concedierile colective pentru motive neimputabile acestora. Angajaţii care vor rămâne fără locuri de muncă vor beneficia în completarea indemnizaţiei de şomaj de compensaţii neimpozabile de 500 de lei, ce se vor acorda lunar pentru o perioadă de maximum şase luni, începând cu data încetării contractului individual de muncă”, a precizat reprezentantul Guvernului condus de Viorica Dăncilă.

Acesta a adăugat că actul normativ aprobat stabileşte condiţiile minime pentru acordarea de compensaţii, printre care se numără cea conform căreia angajatul trebuie să aibă o vechime de şase luni la acelaşi angajator.

„Este un principiu din legislaţie respectat în toate situaţiile în care sunt reglementate măsuri de protecţie socială, iar această măsură are ca scop evitarea eventualelor solicitări abuzive de plată a acestor drepturi”, a mai arătat Nelu Barbu.

El a precizat că plata compensaţiilor va fi asigurată din bugetul asigurărilor pentru şomaj, iar Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă va gestiona şi soluţiona cererile de acordare a acestora.

OUG privind acordarea unei măsuri de protecție socială persoanelor concediate din cadrul societăților din sectorul suin a căror activitate a fost afectată de virusul PPA a fost adoptată la propunerea Ministerului Muncii.

Potrivit anunțului făcut de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) în a doua decadă a lunii iulie a.c., aproximativ 200 din cei aproape 500 de angajaţi ai societăţii Carniprod SA urmau să rămână fără locuri de muncă.

Voci autorizate din cadrul conducerii AJOFM Tulcea precizau la acea dată pentru presa centrală că managerii societăţii comerciale transmiseseră încă de la începutul lunii iulie 2018 agenției o adresă în care se menţiona numărul persoanelor care aveau să fie afectate de concediere colectivă.

La rândul său, AJOFM a solicitat printr-o adresă conducerii societăţii private să menţioneze când s-ar putea trece la măsurile de preconcediere.

Cei din AJOFM au mai precizat că toate persoanele care urmau să rămână fără locuri de muncă în urma deciziei societăţii private afectate de pesta porcină africană aveau să fie luate în evidenţa instituţiei şi să fie reîncadrate în muncă, fie recalificate într-o meserie, pentru a putea fi angajate.

Publicat în Știri

În plus față de sumele alocate deja de Comisia Europeană (CE) pe „partea de ajutor sanitar-veterinar”, aspect prezentat la finele discuțiilor avute joi, 13 septembrie 2018, cu premierul României, Viorica Dăncilă, comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Europeană, Phil Hogan, a precizat că are în vedere programul de dezvoltare rurală ca unealtă de sprijin a crescătorilor români de porci pe speța efectelor negative ale pestei porcine africane (PPA).

Totodată, acesta a menționat că lucrează îndeaproape cu autorităţile de la București pentru a face faţă situaţiei dificile în care se află România din cauza PPA, în condiţiile în care 75% din porcii crescuţi în gospodării în Uniunea Europeană sunt în România.

„În ceea ce privește subiectele care vizează pesta porcină africană, practicile comerciale neloiale, reforma PAC şi situaţia bugetară, le-am discutat deja cu domnul ministru al Agriculturii şi cu premierul României. Pe pesta porcină africană, lucrăm îndeaproape pe această problematică dificilă - 75% din porcii crescuţi în gospodării în Uniunea Europeană sunt în România, aşa că noi ne intensificăm eforturile (...) pentru a vedea ce putem face mai mult pe partea de supraveghere veterinară, depistare şi control. Domnul ministru (ministrul Agriculturii, Petre Daea, n.r.) m-a informat recent despre intenţia de a obţine asistenţă de la Comisia Europeană pentru a-i ajuta financiar pe fermieri să facă faţă acestei situaţii foarte dificile, dacă trebuie să stopeze producţia din cauza implementării programului PPA. Am discutat astăzi despre tipul de informații pe care trebuie să mi le furnizeze, dar și despre posibile soluții disponibile prin intermediul programului de dezvoltare rurală, prin care să deblocăm ceva sprijin financiar pentru fermierii noștri și care să fie și eficiente. Cel mai important este să punem capăt răspândirii acestei boli”, a spus Hogan într-o conferinţă de presă care a avut loc la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Comisarul a precizat totodată că cele 800 de focare de pestă detectate în România reprezintă un indicator al rezultatului de detectare a bolii.

„Sigur este o cifră mare de focare de boală într-o perioadă scurtă, dar vom continua să-l susţinem pe ministru, să-i susținem şi pe fermierii noștri din România în ceea ce priveşte măsurile de supraveghere, serviciile veterinare, cercetarea şi vom încerca să oferim şi un vaccin care să funcţioneze în viitor. Avem 10 milioane de euro alocaţi în 2019 pentru cercetare la nivelul UE. Dar, pe termen scurt, trebuie să ajutăm la stoparea răspândirii bolii în România, pentru că are impact şi asupra ţărilor învecinate, asupra comerţului în UE cu carnea de porc, şi să-i susţinem pe fermieri să facă faţă măsurilor de biosecuritate suplimentare care au fost introduse cu ajutorul CE şi al guvernului român”, a mai menționat Hogan.

Întrebat de jurnaliști în cadrul unei conferințe de presă cum consideră că poate fi stopată răspândirea PPA, în condiţiile în care s-au descoperit mai multe ferme clandestine de creştere a porcilor pe raza județului Călărași, şeful de la Agricultură, Petre Daea, a precizat, la rândul său, că „regulile trebuie respectate de toţi, iar acolo unde nu se respectă regula, trebuie să intervină legea”.

„Din nefericire, apar şi aceste situaţii. Tocmai de aceea, activitatea trebuie intensificată şi ţinerea sub control presupune şi acest lucru, de cunoaștere, de cartografiere a fiecărei ferme şi să înţelegem toţi (...) că regulile trebuie respectate de către toţi, iar acolo unde nu se respectă regula, trebuie să intervină legea. (...) Respectarea legii sanitar-veterinare, respectarea condiţiilor de creştere a animalelor este foarte importantă. (...)  Vreau să-l asigur pe domnul comisar că vom merge pe acelaşi drum al încrederii în puterile noastre şi în posibilităţile pe care le avem pentru a stopa acest fenomen extrem de grav care, din nefericire, s-a internaţionalizat. Azi suntem într-un mănunchi, din nefericire, mai mare de ţări care trebuie să lupte în comun şi să găsească soluţia (...) în cercetare. Noi, aici, în România, ne-am hotărât să facem un centru de cercetare pentru pesta porcină africană. Am discutat cu colegii din jurul nostru, am discutat cu prietenul nostru, ministrul (n.r. Agriculturii) din Bulgaria, care este de acord să realizăm împreună ceea ce ne trebuie în viitor, pentru că cercetarea trebuie să ajungă la izvorul acestei boli şi să găsească soluţii, în aşa fel încât costurile să fie reduse, iar reuşita să fie pe deplin”, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea.

De asemenea, în încheierea alocuțiunii sale, chestionat dacă Executivul de la București va interzice creşterea porcilor în gospodării pentru a evita răspândirea PPA din România, ministrul Agriculturii a răspuns: „Sigur că nu interzicem creşterea porcului, Doamne-ferește, dar creşterea se va face în condiţii sanitare pe care trebuie să le respectăm cu toţii, în condiţii de biosecuritate ridicată, în așa fel încât să ne protejăm de această molimă şi de altele”.

Peste 232.000 de porci infestați cu PPA au fost eliminați (ANSVSA)

În aceeași zi, Agenția Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) anunța că pesta porcină africană evoluează în 207 localităţi din 12 judeţe, cu un număr total de 898 de focare (dintre care, 13 în exploataţii comerciale industriale, unul în abatorul aparţinând unei ferme şi unul într-o exploataţie comercială de tip A) şi 57 de cazuri la mistreţi.

În total, au fost eliminaţi 232.722 de porci afectaţi de boală, de la data confirmării prezenţei virusului în ţara noastră, pentru prima oară, în 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

În zona de N-V a României, boala evoluează în trei judeţe, Satu-Mare, Sălaj şi Bihor, prezenţa virusului fiind confirmată în 13 localităţi. Au fost ucişi 1.375 de porci domestici şi au fost afectaţi 15 porci mistreţi. În judeţul Satu-Mare, sunt 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi, judeţul Bihor - 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ şi în judeţul Sălaj - 4 cazuri la mistreţi.

În zona de S-E a României, boala a fost confirmată în 194 de localităţi, din judeţele Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomiţa, Galaţi, Călăraşi, Ilfov, Buzău şi Giurgiu. Au fost ucişi 54.296 de porci domestici din gospodăriile populaţiei, iar în 11 exploataţii comerciale de mare capacitate, o exploataţie comercială de tip A şi în abatorul aparţinând unei ferme, au fost ucişi 178.426 de porci. Au fost afectaţi 42 de mistreţi. Cele mai multe focare în gospodării, 551, se înregistrează în judeţul Tulcea, unde mai sunt un focar într-o exploataţie comercială de tip A, 5 focare în exploataţii comerciale industriale, un focar într-un abator aparţinând unei exploataţii comerciale şi 34 de cazuri la mistreţi. În judeţul Brăila, sunt 60 de focare în gospodăriile populaţiei şi 6 în exploataţii comerciale, în judeţul Constanţa - 67 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ, în judeţul Ialomiţa - 111 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţi, în judeţul Galaţi - 9 focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ, în judeţul Ilfov - 7 focare în gospodăriile populaţiei, în judeţul Călăraşi - 41 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţ, în judeţul Buzău - 3 focare în gospodăriile populaţiei, iar în judeţul Giurgiu - un focar în gospodăriile populaţiei.

În data de 13 august 2018, au fost stinse primele focare de PPA, diagnosticate de la începutul lunii ianuarie a acestui an, în patru gospodării din comuna Micula, iar în data de 24 august a fost stins un focar în localitatea Sărăuad, toate, din judeţul Satu-Mare.

Publicat în România Agricolă

Luni, 10 septembrie 2018, șeful Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Tulcea a transmis publicului larg o veste tristă, din păcate, și anume aceea că aproximativ 47 de procente din totalul porcilor aflați anul trecut în gospodăriile private din judeţul Tulcea au fost uciși sau au murit în ultimele luni din cauza pestei porcine africane (PPA).

Datele transmise presei centrale de directorul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA), Mitică Tuchilă, relevă că, în județul citat, sunt confirmate deja 542 de focate de PPA în care au fost afectate 456 de exemplare porcine şi unde au fost sacrificate 3.569 de suine.

În plus, medicii veterinari au aplicat metoda uciderii preventive în 47 de localităţi, unde au fost sacrificaţi 4.039 de porci din 752 de exploataţii.

„Sunt în lucru 585 de dosare pentru acordarea despăgubirilor aferente unui număr total de 4.306 porci. S-a plătit peste un milion de lei pentru 193 de exploataţii care aveau 1.666 de porci. Sunt deja finalizate 173 de dosare pentru despăgubirea a 1.860 de porci, valoarea totală a despăgubirilor fiind de 8,809 milioane de lei”, a subliniat șeful DSVSA Tulcea.

Circa 30 la sută din suinele sacrificate în vederea prevenirii răspândirii PPA nu se aflau în evidenţele medicilor veterinari, proprietarii evitând înregistrarea lor.

„Conform Manualului Operaţional, după depistarea PPA se recurge la prima dezinfecţie, urmată de o curăţenie mecanică şi de alte două dezinfecţii. Dacă după respectarea acestui protocol, proprietarii doresc să-şi repopuleze gospodăria cu porci ar trebui să nu-şi ia mai mult de un animal într-o primă fază şi să vadă cum evoluează boala în judeţ. Dacă se respectă condiţiile minime de biosecuritate, printre care să nu vină în contact cu porcii din alte gospodării, coteţul porcului să fie împrejmuit, să nu aducă fân şi cereale din zone în care a evoluat boala, cred că populaţia poate să-şi repopuleze gospodăria cu porcine”, a adăugat Tuchilă, citat de agenția națională de presă.

Până la această oră, niciun crescător de animale în gospodăria căruia a evoluat PPA nu a înștiințat DSVSA cu privire la repopularea gospodăriei cu porci.

Direcția citată a achitat până în prezent suma de 160.000 de lei Penitenciarului cu Regim de Maximă Siguranţă din Tulcea, care deținea o fermă în care au fost ucise 252 de suine, şi a terminat evaluarea pagubelor din prima exploataţie comercială în care s-a depistat PPA.

Potrivit spuselor aceluiași Mitică Tuchilă, la societatea Carniprod SA, prima companie privată din judeţul Tulcea în care a fost identificat virusul, s-a finalizat dosarul de despăgubire, iar suma care urmează să fie plătită este de circa 10 milioane de euro.

„Societatea nu poate folosi încă ferma, dar poate utiliza abatorul, unitatea de procesare şi punctele de desfacere. Toate celelalte trei ferme de creştere a suinelor din judeţ care au fost afectate de PPA sunt închise, iar dosarele de despăgubire sunt în lucru”, a precizat șeful DSVSA Tulcea.

Medicii veterinari au înregistrat ultima suspiciune de pestă porcină africană într-o gospodărie privată la începutul săptămânii trecute, însă în mediul sălbatic au fost confirmate mai multe focare.

„În mediul sălbatic, am avut notificări din partea fondurilor de vânătoare. S-au depistat mai multe cadavre de mistreţi în zone sălbatice, s-au prelevat probe, iar marea majoritate au fost pozitive. Ultima confirmată a fost în zona Hamcearca-Nifon-Balabancea, unde au fost identificaţi mai mulţi mistreţi, iar probele au fost pozitive”, a precizat totodată Tuchilă.

Nu mai devreme de un an în urmă, în gospodăriile individuale din judeţul Tulcea erau înregistrate 17.000 de suine.

Primele focare de PPA au apărut în judeţul Tulcea la începutul lunii iunie 2018.

Publicat în Zootehnie

Sumele adiționale necesare despăgubirii crescătorilor de suine afectați de pierderea animalelor ca urmare a evoluției pestei porcine africane (PPA) vor fi redirecționate joi, 6 septembrie 2018, către Direcțiile Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) din județele afectate de această boală, anunță Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Potrivit unui comunicat remis redacției, pentru a asigura sumele de bani necesare demersului, ANSVSA a solicitat suplimentarea bugetului, cu ocazia rectificării bugetare preconizate, cu 212,272 milioane de lei.

Ca urmare, Executivul Dăncilă a prevăzut în proiectul de rectificare bugetară sumele suplimentare necesare, însă din cauza întârzierii obținerii avizului CSAT, prima rectificare a bugetului pentru 2018 nu a putut fi adoptată la timp.

În aceste condiții, pentru asigurarea fondurilor imediat necesare plății despăgubirilor, ANSVSA a solicitat Ministerului Finanțelor Publice (MFP) suplimentarea bugetului prin redistribuirea de credite de angajament și credite bugetare de la alți ordonatori, în sumă de 40 de milioane de lei, aferentă despăgubirii proprietarilor pentru animalele pierdute ca urmare a evoluției PPA.

De la confirmarea primului focar de pestă porcină africană în țara noastră, în 31 iulie 2017, autoritățile au intervenit prompt și au acționat, susțin ele, în conformitate cu procedurile prevăzute de legislație, pentru lichidarea focarelor și prevenirea răspândirii virusului.

Imediat, a doua zi, 1 august 2017, a fost convocat Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, în vederea informării și adoptării unei hotărâri privind stabilirea atribuțiilor pentru ministerele cu responsabilități în controlul bolii, conform Hotărârii de Guvern 830/2016, care stabilește Programul Național de Control și Planul de Contingență pentru pesta porcină africană.
Întruniri ale Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (CNSSU) au avut loc și în datele de 22.06.2018 (Hotărârea nr.1/2018), 06.07.2018 (Hotărârea nr.2/2018), 01.08.2018 (Hotărârea nr.3/2018) şi 28.08.2018.

Depistarea prezenței virusului în fermele unei exploatații, cu un efectiv de 45.000 de capete, a determinat autoritățile române să aplice măsuri suplimentare în regim de urgență, acte normative, mobilizări de forță umană și introducerea în dispozitiv a 11 instituții cu atribuții în domeniu și efective din armată.

Pentru controlul și combaterea eficientă a bolii și limitarea pierderilor generate de evoluția focarelor, guvernul a adoptat acte normative care reglementează compensarea pagubelor crescătorilor de porci cauzate de pierderea animalelor în acțiunile pentru lichidarea rapidă a focarelor de boală, dar și acordarea de stimulente financiare pentru notificarea cazurilor de mistreţi morţi şi pentru participarea vânătorilor la vânătoarea selectivă.

Fondurile necesare se asigură din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), precum şi din fondurile aprobate cu această destinaţie, prin deciziile Comisiei Europene.

În ceea ce privește situația despăgubirilor proprietarilor afectați, până la această dată au fost finalizate dosare de evaluare aferente despăgubirilor pentru 3.129 de exploatații, în valoare totală de 47.600.390 lei. Din acest total, un număr de 167 de dosare au fost plătite, valoarea despăgubirilor fiind de 507.890 de lei.

O altă informație este cea potrivit căreia proiectul de hotărâre privind înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor privind verificarea modului prin care autorităţile statului român au pus în aplicare prevederile Programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane (PH CD 51/2018) a fost respins cu 122 de voturi pentru, 137 împotrivă și două abțineri.

Publicat în Știri

Mai bine de 140.000 de porcine au fost ucise deja ca urmare a depistării infestării cu pestă porcină africană (PPA), iar acest proces de sacrificare va continua, pentru că sunt două complexe mari care au fost atinse de acest virus, a declarat, luni, 3 septembrie 2018, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia unei emisiuni televizate, adăugând că repopularea fermelor se va face cam în 90 de zile.

„România are în prezent 4,5 milioane de porci, iar noi am ucis până acum 140.000 de porci. Eu spun că repede putem reface, putem repopula, în trei luni, trei săptămâni şi trei zile. Sunt ferme de porci, avem 260 de unităţi în România cărora le dăm bani pentru bunăstare şi ei le dezvoltă. E adevărat că acum temerea este mare”, a declarat la Antena 3 oficialul guvernamental.

El a menţionat că a cerut sprijin la Bruxelles pentru combaterea PPA, iar 12 state au sărit în ajutorul României.

„Am solicitat sprijin din partea CE şi 12 state ne-au sărit în ajutor, începând de la Lituania şi Letonia, care au fost în această situaţie, inclusiv am vorbit cu miniştrii din Germania şi Austria. Am rugat preşedinţia Austriei să îmi admită pe ordinea de zi un raport, o informare a CE. Noi suntem aici apărători ai graniţei noastre, dar şi ai graniţei europene pe partea de est a ţării, care are 400 km şi înseamnă şi apă, şi uscat”, a arătat şeful MADR.

Acesta a afirmat că virusul pestei porcine africane „a măturat 16 ţări ale lumii”, ajungând în China, Portugalia şi Spania.

„Portugalia a scăpat de virus după 13 ani şi Spania după 30 de ani, iar în Sardinia nici acum, după 41 de ani. Este un virus extrem de periculos, care nu are antidot. Moartea animalului este sigură. Nu are treabă cu omul. Noi, România, ne-am apărat prin măsuri preventive de acest virus timp de 5 ani. Virusul a intrat şi el, nu a intrat pe graniţă cu paşaportul, ca să îl controlezi, sau călare pe bicicletă. Noi nu am renunţat la nicio măsură”, a mai spus ministrul Agriculturii.

Nu în ultimul rând, Petre Daea a prezentat o situaţie la zi a localităţilor afectate de PPA, explicând că nu judeţul întreg este afectat, chiar dacă la ora actuală sunt active 178 de focare din 11 judeţe.

„Este adevărat că pe hartă judeţele toate sunt roşii, dar nu trebuie să dramatizăm. Sunt 11 judeţe, iar în acestea sunt 2.588 de UAT-uri. Ce înseamnă UAT-uri? Sate, comune, oraşe, municipii. Din 2.588, în 178 (localităţi) sunt cazuri de PPA, adică 6,9% din cele 2.588 de UAT-uri. Judeţul Bihor din 531 are 1,3% afectate, Satu Mare, din 285 are 1,1%. Este adevărat, Tulcea din 184 are 74, care înseamnă 40,2%, iar în Ialomiţa şi Constanţa sunt procente de 13%. Lumea când aude spune că e în tot judeţul. Nu este tot judeţul. Introducem panică şi este nenorocire”, a explicat ministrul Agriculturii.

Potrivit ANSVSA, în prezent au fost depistate 803 de focare de PPA (dintre care 11 în exploatații comerciale industriale, unul în abatorul aparținând unei ferme și unul într-o exploatație comercială de tip A) și 40 de cazuri la mistreți, în total fiind eliminați 140.531 porci afectați de boală.

Publicat în Zootehnie

Executivul de la București a luat și va continua să ia toate măsurile necesare, din punct de vedere instituțional și financiar, în vederea controlului și combaterii eficiente a răspândirii pestei porcine africane (PPA) și face apel la președintele României, Klaus W. Iohannis, să înceteze să exploateze politic această situație cu consecințe importante din perspective economice și sociale, atrage atenția instituția de stat.

Vocile autorizate ale Guvernului român îi reamintesc președintelui României faptul că modul de alocare a banilor din Fondul de Rezervă Bugetară la dispoziția Guvernului (FRB) este clarificat atât prin legislația specifică, cât și ca urmare a deciziei Curții Constituționale a României 558/24 mai 2012.

Totodată, Executivul de la București consideră lipsite de temei acuzațiile președintelui Iohannis, cu atât mai mult cu cât a întârziat nepermis de mult convocarea CSAT pentru avizarea rectificării bugetare, deși cunoștea faptul că acest proiect are prevăzute inclusiv fonduri necesare acțiunilor de control și combatere a răspândirii PPA.

Măsuri de control a pestei porcine africane

Încă de acum trei ani, țara noastră aplică un Program de supraveghere, prevenire şi control pentru PPA, iniţial în opt judeţe aflate la risc, apoi extins pentru tot teritoriul României. Acest program este cofinanţat şi aprobat prin decizia Comisiei Europene.

În data de 31 iulie 2017, s-a confirmat primul focar PPA la porcii domestici, într-o exploatație non-profesională.

Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (CNSSU) s-a întrunit în datele de 01 august 2017, 22 iunie 2018 (Hotărârea 1/2018), 06 iulie 2018 (Hotărârea 2/2018), 01 august 2018 (Hotărârea 3/2018) şi 28 august 2018.

Totodată, din data de 10 iulie 2018 s-a început uciderea preventivă a suinelor din localitățile aflate la mare risc de răspândire a bolii, ca măsură excepţională aplicabilă în cazul suspicionării/confirmării bolii. Aria teritorială este stabilită prin ordin al prefectului, în calitate de conducător al Unităţii Locale de Decizie din cadrul Centrului Local de Combatere a Bolii, cadrul legislativ fiind reprezentat de HG 484/2018 de modificare a HG 1214/2009.

Măsuri de despăgubire

Guvernul a stabilit acordarea de stimulente pentru vânători sau gestionari ai Fondurilor de Vânătoare cu scopul reducerii densităţii de mistreţi şi îmbunătăţirii supravegherii pasive. Sumele sunt acordate conform deciziilor Grant anuale ale Comisiei Europene (CE), cadrul legislativ fiind reprezentat de HG 485/2018 de modificare a HG 830/2016, după cum urmează: 225 lei/animal pentru porcii mistreţi găsiţi morţi, 65 lei/ set organe de la masculii de mistreţi vânaţi în zona definită ca zonă de mare risc, respectiv 400lei/set organe de la femelele de mistreţ vânate în zona definită ca zonă de mare risc.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a solicitat suplimentarea bugetului cu ocazia rectificării bugetare preconizate, cu suma de 212.272.000 lei.

„Prin urmare, Guvernul a prevăzut în proiectul de rectificare bugetară sumele suplimentare necesare, însă din cauza întârzierii obținerii avizului CSAT, prima rectificare a bugetului pentru 2018 nu a putut fi adoptată la timp”, se precizează într-un document de poziție al Executivului Dăncilă.

În aceste condiții, pentru asigurarea fondurilor imediat necesare plății despăgubirilor, agenția a solicitat MFP suplimentarea bugetului prin redistribuirea de credite de angajament și credite bugetare de la alți ordonatori, în sumă de 40 de milioane de lei, fonduri care vor fi alocate în cel mai scurt timp.

În același timp, ANSVSA a demarat, începând cu data de 10 iunie 2018, procedurile pentru elaborarea și transmiterea către CE a aplicației pentru aprobarea grantului de finanțare și a cererii de plată în conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei Europene 2015/144.

Până la data de 10 august 2018, ANSVSA a comunicat serviciilor de specialitate ale CE costurile estimate pentru acordarea de despăgubiri pentru animale și produse, precum și costurile operaționale (sacrificare, transport, distrugere a carcaselor, dezinfecție a unităților, distrugere a furajelor etc.) care au fost realizate. Toate aceste informații vor fi actualizate și comunicate Comisiei din două în două luni.

Pe baza informațiilor comunicate de ANSVSA, în aproximativ două luni de la transmiterea costurilor estimative, Comisia Europeană va adopta o decizie de finanțare care va defini condițiile de implementare: costurile eligibile și cuantumul acestora, precum și posibilitatea acordării unor plăți în avans. Decizia de finanțare va fi ulterior adoptată printr-o decizie GRANT.

Informări constante privind evoluția virusului

Crescătorii de porci, operatorii din industria de profil, asociațiile de vânători și pescari, gestionarii fondurilor de vânătoare și instituțiile cu atribuții în prevenirea și gestionarea PPA au fost informați și avertizați în permanență asupra riscurilor și efectelor acestui virus.

Urmare a evoluției pestei porcine africane în Ucraina și în Republica Moldova și a apropierii focarelor de granița cu România, respectiv sfârșitul anului 2015 și începutul anului 2016, până în prezent, ANSVSA a transmis în teritoriu 67 de note de serviciu și a organizat, în toată țara, 530 de informări și instruiri cu crescătorii de suine din sectorul comercial și necomercial, medicii veterinari de liberă practică, responsabilii fondurilor de vânătoare, ai asociațiilor de vânători și ai direcțiilor silvice.

La aceste informări și instruiri au participat din partea companiilor și asociațiilor de profil, de regulă, medici veterinari cărora le-au fost prezentate riscurile răspândirii PPA, măsurile care trebuie respectate și implementate pentru controlul și combaterea virusului.

Fermele și crescătorii de porci, operatorii din industria cărnii, asociațiile de vânători, medicii veterinari de liberă practică au avut și informațiile necesare, și instrucțiunile de combatere a pestei porcine africane la timp, așa încât deciziile pe care le-au luat în privința măsurilor de sacrificare, prevenire și combatere a răspândirii virusului au fost în deplină cunoștință de cauză.

De altfel, ANSVSA a postat pe site în data de 9 august 2018 dovada participării reprezentanților companiilor de profil la aceste instruiri, prin publicarea proceselor-verbale ale tuturor întâlnirilor organizate de către agenție, pe fiecare județ, fapt confirmat de semnăturile reprezentanților legali ai companiilor din domeniu și care au participat la instructaje. Aceste documente demonstrează fără echivoc faptul că autoritățile statului au informat din timp, corect și nediscriminatoriu toți operatorii din industria de profil asupra riscurilor pestei porcine africane și a măsurilor pentru controlul și combaterea răspândirii virusului.

Procesele-verbale încheiate în fiecare județ, în cadrul informărilor realizate de ANSVSA, ce conțin semnăturile tuturor participanților, pot fi consultate pe site-ul agenției în cauză.

Decizia Curții Constituționale a României (CCR) 558 din 24 mai 2012

Atât legislația specifică, cât și decizia CCR 558 din 24 mai 2012 stipulează fără echivoc modul de alocare a sumelor din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.

Potrivit Deciziei, Curtea reţine că eventualele situaţii urgente, apărute pe parcursul exerciţiului bugetar, pot fi rezolvate, în concret, prin acordarea de către Guvern a unor sume suplimentare din Fondul de rezervă aflat la dispoziţia sa (cum, de altfel, s-a şi realizat în cazul Hotărârii Guvernului 255/2012), însă alocarea şi cheltuirea acestor sume trebuie să fie făcute numai dacă există o justificare obiectivă şi reală care să stea la baza acestora. În esenţă, Fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului trebuie să constituie o rezervă reală, folosită exclusiv în cazul perioadelor dificile, doar în ultimă instanţă şi numai în condiţiile în care au fost epuizate toate celelalte căi de finanţare ale unui/unei obiectiv/acţiuni. Caracteristica urgenţei însoţeşte alocarea acestor sume din momentul constatării stării de necesitate cu privire la unele cheltuieli apărute în timpul exerciţiului bugetar până în momentul efectuării plăţilor pentru care acestea au fost solicitate.

Alocările bugetare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului

Prin Legea bugetului de stat 2/2018 s-a alocat suma de 315.700.000 de lei pentru FRB (314,7 milioane lei) și pentru Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului (1 milion lei). Fondul de rezervă a fost suplimentat pe parcursul anului cu suma de 402,7 milioane de lei conform art. 54 din Legea privind finanţele publice 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Pe anul în curs, din FRB s-a suplimentat Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului cu suma de 514,5 milioane lei, prin care s-au alocat autorităților locale și centrale pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale, produse de inundații, următoarele sume: 57,777 milioane de lei prin Hotărârea Guvernului 177/2018 pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale, pentru județele Argeș, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Harghita, Olt, Prahova, Vâlcea, Vrancea, pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale (ex: stabilizare alunecare de teren și refacere drumuri comunale, consolidare drumuri județene, refacere străzi, decolmatare albie râuri și pâraie, reconstrucție podețe); 9,849 milioane de lei prin HG 336/2018 pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale, pentru județele Argeș, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Olt, Teleorman, pentru efectuarea unor lucrări de refacere a infrastructurii locale afectate ca urmare a calamităților naturale (ex: drumuri comunale, drumuri județene, străzi, podețe); 108,677 milioane de lei prin HG 514/2018 pentru unități administrativ-teritoriale afectate de calamitățile naturale pentru județele Alba, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, pentru efectuarea unor lucrări de refacere a infrastructurii locale afectate ca urmare a calamităților naturale produse în perioada martie - iulie 2018 ( ex: drumuri comunale, drumuri județene, străzi, podețe); 212,155 milioane de lei prin HG 563/2018 pentru unități administrativ-teritoriale afectate de calamitățile naturale pentru județele Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, pentru efectuarea unor lucrări de refacere a infrastructurii locale afectate ca urmare a calamităților naturale produse în perioada martie - mai 2018 (ex: drumuri comunale, drumuri județene, străzi, podețe, rețea alimentare cu apă); 57,159 milioane de lei, prin HG 516/2018, suplimentarea bugetului Ministerului Apelor şi Pădurilor pentru realizarea în regim de urgenţă a lucrărilor necesare înlăturării efectelor calamităţilor naturale produse în luna iunie 2018; 58,966 milioane de lei, prin HG 582/2018, suplimentarea bugetului Ministerului Apelor şi Pădurilor pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale produse de inundaţii în perioada iunie - iulie 2018, pe cursurile de apă din judeţele Alba, Argeş, Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Covasna, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Maramureş, Neamţ, Suceava, Vâlcea; 10 milioane de lei, prin HG 342/2018, suplimentarea bugetului Ministerului Sănătății - înlăturarea efectelor incendiului produs in data de 11 aprilie 2018, la Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu” Iași.

Publicat în Comunicate

Molia minieră a frunzelor de tomate sau „tuta absoluta” își face deja simțită prezența în trei județe ale țării, conform informațiilor furnizate de secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Dumitru Daniel Botănoiu, miercuri, 29 august 2018, la finalul şedinţei Comisiei pentru agricultură, desfăşurată la Buzău, dăunătorul fiind asociat de cercetătorul Costel Vânătoru de la Staţiunea de cercetări legumicole Buzău pestei porcine africane la nivel vegetal.

„În 2012, acest dăunător a apărut în România adus prin acele importuri de tomate din America Latină sau cu ambalajele aduse din America Latină. Sunt trei judeţe unde dăunătorul îşi face simţită prezenţa şi anume Buzău, Galaţi şi Ialomiţa”, a declarat secretarul de stat, la finalul şedinţei Comisiei pentru agricultură, desfăşurată miercuri la Buzău.

Cu această ocazie, oficialul guvernamental le-a solicitat legumicultorilor să aplice procedura curativă de combatere, altfel existând riscul ca acest dăunător și bolile asociate (în special putregaiurile) să se extindă peste tot, în toate culturile.

„Trebuie să fim foarte atenţi, există măsurile de prevenţie care se aplică, de asemenea există măsurile de combatere cu eficienţa respectivă, pentru că nu au eficienţă sută la sută şi, sigur, cel mai bine este să avem măsurile curative şi procedura curativă foarte bine pusă la punct. Am indicat producătorilor astăzi ca în momentul apariţiei dăunătorului toate acele plante să fie introduse în sac de plastic, legat la gură, dus în locurile indicate de către specialiştii de la Fitosanitar, pentru că altfel riscăm să întindem acest dăunător sau bolile respective peste tot, în toate culturile”, a adăugat secretarul de stat.

Potrivit spuselor lui Botănoiu, pentru combaterea acestui dăunător „trebuie să lucreze nu numai specialiştii din Fitosanitar, dar şi producătorii”.

La rândul său, cercetătorul Costel Vânătoru de la Staţiunea de cercetări legumicole Buzău a precizat că anul în curs a fost unul problematic pentru legumicultură, cel mai greu din ultimele trei decenii, cu extinderea la nivel naţional a dăunătorului imun la toate insecticidele - „tuta absoluta”.

Membru corespondent al Academiei de ştiinţe agricole şi silvice, Costel Vânătoru a precizat că după o iarnă blândă, când s-au conservat bine dăunătorii şi bolile pe sol şi pe resturile vegetale, a urmat o primăvară cu temperaturi scăzute, culturile au fost înfiinţate târziu, după care a venit un val puternic de secetă, urmat de val de ploi care nu a făcut decât să măneze majoritatea culturilor din câmp.

Conform precizărilor lui Vânătoru, în acest an legumicol s-au întâlnit dăunători precum păianjenul, tripsul, omida, gândacul de Colorado şi, mai recent, tuta absoluta, ultimul fiind un dăunător foarte agresiv.

„Tuta absoluta este o molie minusculă, un dăunător imun la toate insecticidele, care anul acesta a fost întâlnit în toate bazinele legumicole principale: Buzău, Vidra, Târgovişte, Matca. Primele semnale cu tuta absoluta au apărut în 2010 la Satu Mare şi uşor-uşor dăunătorul s-a extins în întreaga ţară, fiind adus probabil cu produsele importante”, a precizat cercetătorul. „Tuta absoluta este un fel de pestă porcină la nivel vegetal, atacurile puternice sunt prezente mai ales în spaţiile protejate şi conduce la compromiterea totală a culturilor, în condiţiile în care substanţele chimice nu au capacitatea să-l eradicheze”.

„Tuta absolută” este cunoscută în România ca „Molia minieră a tomatelor” sau – pur și simplu – „Tuta”, așa cum îi spun legumicultorii. Face parte din familia Gelechiidae, ordinul Lepidoptera (fluturi), fiind o molie nocturnă.

Este un dăunător relativ nou în țara noastră, prezența fiindu-i observată începând cu anul 2009. De atunci, s-a răspândit cu repeziciune în toate bazinele legumicole din țară, iar această insectă, în ciudă mărimii reduse, reprezintă motivul pentru care multe culturi de tomate au fost devastate, cu pierderi de până la 100%.

Tuta provine din America de Sud, fiind semnalată în Europa, pentru prima data în 2006, în sudul Spaniei.

Din observații, s-a constatat că răspândirea s-a efectuat prin import, prin intermediul tomatelor recoltate, având în vedere că larva părăsește fructul după ce acesta a fost recoltat, pentru a se impupa.

În ambalajele utilizate pentru transport au fost găsite pupe (stadiu de dezvoltare a insectei), iar în capcanele feromonale amplasate în încăperile de ambalare au fost capturați adulți.

Publicat în Știri

Autoritățile sanitare veterinare din Brăila au venit cu o altă veste proastă vineri, 24 august 2018, mai exact că a doua fermă ca mărime din Europa, SC TEBU Consult, unde sunt crescuți peste 130.000 de porci, ar fi suspectă că ar fi contaminată cu virusul pestei porcine africane (PPA).

„Avem suspiciune de pestă porcină africană la Tebu Consult Invest, a doua fermă ca mărime din Europa, unde sunt 135.000 - 140.000 de capete, în trei ferme. Am trimis în cursul dimineţii probele la laboratorul naţional de referinţă şi aşteptăm rezultatele. În judeţul Brăila, avem deja confirmat virusul în alte trei ferme de porci”, a declarat Gicu Drăgan, directorul DSVSA Brăila.

Exploatațiile unde a fost confirmat deja virusul PPA sunt Romsoci din Tichileşti, cu 35.000 de porci, unde vineri a venit confirmarea şi a început uciderea animalelor, SC I.I. Ene Larisa Violeta din Berteştii de Jos, care a avut 504 capete, toate ucise săptămâna trecută, şi SC Prichindesa Pig SRL din Victoria, cu 1.451 de capete, de asemenea, ucise.

Oficialul direcției a mărturisit că transmiterea virusului în fermele din Brăila s-ar fi putut face pe calea apei, pe Dunăre.

„Cred că îmbolnăvirea animalelor din aceste zone se datorează apei din Dunăre. Fermele se aprovizionează cu apă din Dunăre. Inclusiv ieri a fost un cadavru de porc pescuit la Plaja Lipovenească, între Brăila şi Galaţi. Sunt cetăţeni inconştienţi, din cauza acestor oameni care au aruncat cadavrele în Dunăre, se întâmplă ce se întâmplă în acest moment, în aceste ferme din judeţul Brăila. Am ucis peste 29.000 de capete, tocmai în ideea de a proteja aceste ferme. Ne-am concentrat pe uscat şi virusul a venit pe apă”, a adăugat Drăgan.

Conform spuselor reprezentantului Guvernului în județul Brăila, prefectul George Paladi, în judeţul Brăila există 34 de focare de pestă porcină africană, în 19 localităţi, inclusiv în municipiul Brăila, şi în trei ferme, până în prezent fiind uciși 29.726 de porci.

Până la această oră, reprezentanții companiei nu au emis niciun punct de vedere cu privire la situația apărută în cele trei exploatații de creștere a suinelor.

Publicat în Zootehnie

Publicitate

Adama iulie 2020 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista