pesta porcina africana - REVISTA FERMIERULUI

Într-un comunicat de presă comun, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Națională a Cooperativelor Agroalimentare din România - COOP RO își exprimă susținerea față de ministrul Agriculturii, Petre Daea, în demersurile și eforturile acestuia în folosul producătorilor agricoli, dar mai ales în contextul afirmațiilor nefericite ale oficialului guvernamental, potrivit cărora porcii cu PPA trebuie incineraţi, iar asta „este o muncă extraordinară, ca la Auschwitz".

„Fermierii, membri ai cooperativelor pe care le reprezentăm, resimt efectele pozitive ale muncii susținute de către ministrul Petre Daea și ale echipei de la MADR. Exprimarea nefericită nu poate știrbi probitatea profesională și dorința acestui om de a face tot ceea ce este posibil pentru sprijinirea tuturor sectoarelor din agricultură. Domnia sa a dorit să arate gravitatea unei situații grele cauzate de pesta porcină africană (PPA) și nu să ofenseze în vreun fel comunitatea evreiască”, se precizează în documentul de presă remis la redacție.

Potrivit comunicatului, răspândirea virusului pestei porcine africane este o problemă de interes național, securitate și siguranță alimentară a României care trebuie tratată cu seriozitate și responsabilitate maximă, fiindcă poate duce la eliminarea efectivului total de porcine din România atât din fermele comerciale, cât și din gospodăriile populației.

„Sectorul cărnii de porc începuse să își revină și, după investiții și eforturi intense, a fost redeschis exportul, după zece ani. Prin aceste eforturi, s-au redus importurile de carne de porc de la 55% la 35%, anul trecut. Fermierii din sectorul vegetal vor fi afectați pentru că o parte considerabilă din producția de porumb, orz și grâu este folosită în hrana celor peste 4,5 milioane de porci din țară. România este una dintre puținele țări din UE care hrănesc porcii preponderent cu cereale de unde provine și gustul specific”, spun reprezentanții celor două coperative.

Potrivit spuselor lor, România este în prezent grădina zoologică a Europei, avem un efectiv foarte mare de mistreți care sunt principalii vectori ai PPA și trebuie luate măsurile de reducere a acestora pentru că, în caz contrar, vom ajunge să eliminăm atât toți mistreții, dar mai ales cei peste patru milioane de suine din fermele comerciale și cele aflate în gospodării.

„Ministrul Petre Dara și MADR și-au făcut treaba, până în prezent. Este foarte important ca autoritățile statului (ANSVSA, Asociațiile Vânătorilor, Ministerul Mediului, Ministerul Apărării, Guvernul României, Președinția) să dezbată acest subiect în Consiliul Suprem de Apărare a Țării – CSAT, for care să le permită să ia măsurile care se impun în regim de urgență pentru a preveni dezastrul și repetarea repercusiunilor pentru țara noastră, când a mai trecut prin situații similare și a avut nevoie sectorul zootehnic respectiv de zece ani să își revină”, au mai arătat cei din UNCSV și COOP RO.

Nu în ultimul rând, vocile autorizate ale cooperativelor afirmă că rezultatele ministrului Petre Daea, ale echipei MADR și continuitatea proiectelor sunt importante pentru sectorul agroalimentar, mediul rural românesc, fermierii autohtoni, reducerea deficitului comercial și creșterea ponderii agriculturii din PIB-ul României.

Și producătorii de Telemea de Sibiu îl susțin pe ministrul Agriculturii

Tot prin intermediul unui comunicat de presă, Asociația Producătorilor de Telemea de Sibiu „susține și apreciază activitatea domnului ministru Petre Daea și consideră nedreaptă denigrarea la care este supus în spațiul public ca urmare a unei declarații neinspirate”.

Ei spun că rezultatele pe care le are la conducerea MADR îl recomandă din plin și îl califică pentru continuarea activității, producătorii de Telemea de Sibiu fiind o mică parte din categoria fermierilor care beneficiază din plin de implicarea directă a oficialului guvernamental în promovarea și protejarea produselor românești prin fapte concrete.

Publicat în Comunicate

Potrivit lui Nicolae Dumuţa, șeful DSVSA Satu Mare, declarații făcute joi, 26 iulie 2018, în cadrul Colegiului Prefectural, până în prezent au fost descoperite cinci focare de PPA în gospodării şi nouă la mistreţi, în condițiile în care circa 60 de probe sunt recoltate zilnic de către inspectorii Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Satu Mare pentru depistarea virsului.

Avem cinci focare la porcul domestic în gospodăriile populaţiei. Patru sunt la Micula, iar unul în Sudurău, la Tăşnad. Măsurile au fost luate, deocamdată nu avem suspiciuni, monitorizăm, sunt foarte-foarte multe probe, colegii mei veterinari zilnic monitorizează, 24 de ore. Din păcate, cazurile la mistreţ confirmate au ajuns la nouă, unul la Noroieni, celelalte în sudul judeţului, la Săcăşeni, Cehal, Pir. Am avut 19 cadavre de mistreţ pentru analize la noi, din care nouă au fost pozitive. Continuăm monitorizarea, lupta cu această boală este foarte imprevizibilă, greu de stăpânit, există un risc extraordinar de pătrundere a virusului în gospodăriile populaţiei. Monitorizăm, avem undeva la 58 de probe zilnic, deocamdată nu avem suspiciuni, dar riscul există”, a punctat Dumuţa.

Conform spuselor acestuia, pe întregul judeţ există interdicţia de mişcare a animalelor.

Dumuța a explicat că problema cea mai mare o ridică fermele comerciale, unde trebuie sacrificat tot efectivul de porci, dacă este descoperit virusul.

Geronimo Brănescu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a declarat că, în momentul de faţă, sunt în diferite faze de evoluţie 440 de focare confirmate de pestă porcină africană (PPA), din care 438 se află în gospodăriile populaţiei şi două în exploataţii comerciale din judeţul Tulcea, în prima exploataţie urmând să se finalizeze sacrificarea a aproximativ 45.000 de porci.

În plus, Brănescu a confirmat existența PPA și în cadrul depozitarului tulcean deținător a 17.000 de capete suine, fiind astfel confirmată declarația ministrului Agriculturii, Petre Daea, intervenție avută în cadrul unei emisiuni televizate transmise de Antena 3 nu demult, ocazie cu care acesta preciza, fără a da nume, că o altă exploatație din Tulcea are probleme serioase cu PPA.

Publicat în Zootehnie

Potrivit afirmațiilor făcute de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în cadrul unei emisiuni televizate transmise în direct de postul Antena 3, marți, 24 iulie 2018, un mare complex de creștere a porcilor, altul decât Carniprod, s-ar afla pe lista fermelor suspecte de găzduirea unor suine infectate cu pestă porcină africană (PPA), informația fiind confirmată indirect inclusiv de Ioan Ladoși, șeful APCPR, ca urmare a unei discuții telefonice pe care reporterul Revista Fermierului a avut-o cu acesta din urmă.

Concret, Ladoși a fost sunat de șeful MADR pentru a discuta în detaliu asupra situației de la ferma de porci, însă Daea nu a vrut să deconspire numele exploatației posibil deținătoare a unor suine purtătoare a temutului virus, atunci când a fost întrebat de președintele APCPR.

„Trebuie să sacrificăm, din nefericire, 45.000 de capete la Carniprod și avem o veste proastă că virusul ar fi și în alt complex, care înseamnă undeva la 17.000 – 18.000 de capete. De ce spun 17.000 – 18.000 de capete, pentru că acolo efectivele de animale, în condițiile în care nu cresc, când a ajuns porcul să aibă pe copită 110 kilograme, el trebuie să iasă la abatorizare. În partea cealaltă ai maternitatea. Maternitatea ce înseamnă? Că acolo ai materialul de reproducție care este însămânțat artificial, în pântecele acestor scroafe există purcei, după trei luni, trei săptămâni și trei zile, atunci trebuie să ai spațiu liber că acolo este un flux continuu. Pe fiecare boxă în parte ai o anumită vârstă, ai o anumită tehnologie, ai o anumită conduită tehnologică; nu există antidot, nu există vaccin, nu există medicamente care să ușureze boala”, a afirmat Daea la televizor. „Porcii aceștia se incinerează. (...) Este o muncă extraordinară. Acolo este ca la Auschwitz, domnule. (...) Medicii veterinari sunt la limita rezistenței psihice, pentru că să stai cu 2.000 – 3.000 de porci pe zi, să-i omori, se află în fața unei situații greu de explicat, dar mai ales greu de ținut. Și astăzi am avut discuții și cu președintele ANSVSA (n.r. - Geronimo Brănescu), și cu domnul (n.r. - Raed) Arafat, și cu conducerea Jandarmeriei, și cu conducerea Poliției – sunt 11 instituții ale statului în echipaj de lucru. Non-stop, de dimineața până seara, în trei schimburi lucrează săracii cu substanțe, unii omoară etc. M-am dus la orele 1 noaptea în Tulcea. Noaptea i-am chemat pe cei de la Direcțiile Agricole pentru că erau depășiți de situație medicii veterinari, pentru că nu sunt atâtea efective. La orele 8 fix au fost toți la datorie, din Ialomița, din Vrancea, din Buzău ș.a.m.d.”.

Reamintim că aflându-se într-o vizită de lucru la Botoșani, luni, 23 iulie 2018, ministrul Agriculturii a reafirmat că instituția pe care o conduce a întreprins toate demersurile necesare pentru a primi sprijinul Uniunii Europene (UE), astfel încât să se poată acoperi pagubele produse fermierilor români de PPA.

Oficialul guvernamental a adăugat că apariţia focarelor de pestă porcină africană face ca România să nu se afle „într-o situaţie confortabilă”.

„Evident că ne-a afectat şi că ne va afecta, pentru că sunt o serie întreagă de restricţii. Nu poţi să circuli liber cu animalele în zona respectivă. Sunt pierderi pe care le înregistrează fermierii. Eu am făcut demersurile necesare pentru a primi sprijinul necesar de la Uniunea Europeană, ştiindu-se că România este graniţa de Est a Uniunii Europene şi o apărăm cu cerbicie pe 1.400 de kilometri”, preciza Petre Daea.

Ministrul de resort a mai adăugat că în zonele în care s-au înregistrat cazurile de PPA, au fost adoptate toate măsurile pentru a evita extinderea focarelor.

MADR a informat în urmă cu o săptămână că ministrul Daea a solicitat sprijin, la Consiliul miniştrilor Agriculturii din statele Uniunii Europene de la Bruxelles, pentru instituirea de măsuri excepţionale care vor include compensaţii pentru animalele ucise sau distruse din focare şi din exploataţiile-contact, pierderile suferite ca urmare a încetării producţiei de carne de porc pe o perioadă determinată, produsele de origine animală distruse, pierderile fermierilor generate de scăderea preţurilor pentru porcii din zonele afectate trimişi la abator. Ministrul a precizat că ajutoarele vor viza şi costurile operaţionale legate de curăţire, dezinfecţie, transportul şi distrugerea furajelor, inclusiv cheltuielile legate de ecarisare.

Publicat în Zootehnie

Aflându-se într-o vizită de lucru la Botoșani, luni, 23 iulie 2018, Petre Daea, ministrul Agriculturii, a reafirmat că instituția pe care o conduce a întreprins toate demersurile necesare pentru a primi sprijinul Uniunii Europene (UE) în vederea acoperirii pagubelor produse fermierilor români de pesta porcină africană (PPA).

Oficialul guvernamental a adăugat că apariţia focarelor de PPA face ca România să nu se afle „într-o situaţie confortabilă”.

„Evident că ne-a afectat şi că ne va afecta, pentru că sunt o serie întreagă de restricţii. Nu poţi să circuli liber cu animalele în zona respectivă. Sunt pierderi pe care le înregistrează fermierii. Eu am făcut demersurile necesare pentru a primi sprijinul necesar de la Uniunea Europeană, ştiindu-se că România este graniţa de Est a Uniunii Europene şi o apărăm cu cerbicie pe 1.400 de kilometri”, a precizat Daea.

Șeful de la Agricultură a precizat că în zonele în care s-au înregistrat cazurile de PPA au fost adoptate toate măsurile pentru a evita extinderea focarelor.

MADR a informat în urmă cu o săptămână că ministrul Daea a solicitat sprijin, la Consiliul miniştrilor Agriculturii din statele Uniunii Europene de la Bruxelles, pentru instituirea de măsuri excepţionale care vor include compensaţii pentru animalele ucise sau distruse din focare şi din exploataţiile-contact, pierderile suferite ca urmare a încetării producţiei de carne de porc pe o perioadă determinată, produsele de origine animală distruse, pierderile fermierilor generate de scăderea preţurilor pentru porcii din zonele afectate trimişi la abator. Ministrul a precizat că ajutoarele vor viza şi costurile operaţionale legate de curăţire, dezinfecţie, transportul şi distrugerea furajelor, inclusiv cheltuielile legate de ecarisare.

Redăm mai jos intervenția ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în Consiliul UE, cu privire la situația PPA în România:

„Doamnă președinte,
Domnule comisar,
Dragi colegi,

România, de-a lungul istoriei, a dovedit și poate dovedi oricând că nu a dat boli nimănui, dar, din nefericire, a primit. România nu este izvor de pestă porcină, dar este în război cu această boală pe un front de aproape 1.400 km la granița de răsărit a Uniunii Europene.

Nu am fost, nu suntem și nu vom fi apărătorii pasivi ai acestei frontiere, nu suntem în situația capitulării în fața acestui virus, cum, de altfel, nu am fost în fața altor evenimente, dar principiul solidarității europene trebuie să funcționeze în orice situație.

De aceea, salut gestul elegant și responsabil al președintelui Consiliului, îți mulțumesc Juliane, că ai dat ocazia discutării acestei probleme, punând-o pe ordinea de zi, cum trebuie să vă mulțumesc, dumneavoastră, dragi colegi, că aveți răbdarea de a asculta în câteva cuvinte cu ce se confruntă la această dată Uniunea Europeană, în țara membră România, pe care o reprezint.

Vă rog să îngăduiți să prezint câteva elemente concrete privind evoluția bolii în zonă.

Frontiera de est a Uniunii Europene, care are pe teritoriul României aproape 1.400 km, din care 274 km frontieră terestră, mai mult de 1.000 km frontieră fluvială și aproximativ 32 km frontieră maritimă, a fost amenințată de pesta porcină africană din țările vecine, Ucraina și Republica Moldova.

După cum bine știți, în anul 2015 au fost confirmate focare de boală în Ucraina.

De la începutul anului 2017, virusul pestei porcine africane a fost confirmat în ambele state vecine României, Ucraina și Republica Moldova, la distanțe mai mici de 30 km de granița națională.
Știindu-se pericolul iminent prin prezența virusului în apropierea granițelor, instituțiile statului român au luat măsurile de prevenție stabilite și au pus în stare de funcțiune structurile abilitate pentru prevenirea pătrunderii în țară a acestuia.

S-au aprobat acte normative cu putere de lege în Guvern și în Parlament, pentru a introduce cele mai potrivite măsuri în acest sens.

Cu toate acestea, în data de 31 iulie 2017, am avut primul focar de pestă porcină africană pe teritoriul României într-o zonă apropiată, la 6 km de Ucraina.

S-a aplicat cu strictețe planul de contingență privind prevenirea și eradicarea bolii. Deși au mai apărut focare, boala a fost menținută în aceeași zonă, unde structurile veterinare au fost în permanentă legătură cu experții UE, în legătură cu domnul comisar Vytenis Andriukaitis, cărora doresc să le mulțumesc pentru sprijinul acordat.

Au fost numeroase întâlniri între specialiști, unde România a fost prezentă, participând activ și conformându-se regulilor sanitar-veterinare, mobilizându-și resursele interne și făcând față acestei prime încercări în luptă cu boala.

La începutul anului 2018 focarele s-au multiplicat în aceeași zonă apropiată Ucrainei, dar zona s-a ținut în continuare sub control.

După un an de la confirmarea primului focar, mai precis în data de 10 iunie 2018, acest virus a fost depistat și în alte zone, aflate tot în vecinătatea Ucrainei, și anume în Delta Dunării, zonă aflată sub protecția mediului ca rezervație naturală.

Apariția a fost explozivă și deosebit de agresivă, numărându-se sute de focare și contaminarea unei ferme cu 45.000 de capete, unde erau asigurate măsuri de biosecuritate ridicată.

Apariția virusului în această zonă a determinat autoritățile române să aplice măsuri suplimentare în regim de urgență, acte normative, mobilizări de forță umană și introducerea în dispozitiv a 11 instituții cu atribuții în domeniu și efective din armată.

Practic, zona este sub control strict și se acționează pe baza planului de contingență.

Zilnic, se fac analize, interpretări și acțiuni concrete specifice fiecărei situații. La această dată, în România sunt practic două zone cu intensitate maximă: județul Satu Mare, în nord-vestul țării, și județul Tulcea, în sud-estul țării, amândouă aflate în vecinătatea Ucrainei. Acționăm pentru menținerea virusului în aceste zone apelând la măsuri specifice în vederea eradicării acestuia.
În acest context al situației date, în care complexitatea acțiunilor și specificitatea zonei, precum și modul atipic cu care ne confruntăm au putut fi constatate și de experții Comisiei, care au fost prezenți în România.

Iată un film scurt al evoluției pestei porcine africane la frontiera de est a Uniunii Europene, unde România acționează în interes propriu și în interesul Uniunii Europene, pentru izolarea zonei și eradicarea virusului.

Sunt pierderi de tot felul, atât în plan financiar, cât și social, cu efecte imediate pe termen mediu și lung, afectând și încrederea consumatorilor.

Băncile au devenit reticente în folosirea instrumentelor financiare pentru acest sector extrem de afectat în zonă. Vor fi probleme și în aplicarea măsurilor de bunăstare a animalelor.

România a intrat în această suferință făcând tot ce poate și este în stare să facă.

Am socotit necesar, stimați colegi, să vă informez și să mă folosesc de această întâlnire și să solicit în numele țării mele ajutor.

De altfel, am transmis celor doi comisari, lui Phil și lui Vytenis, o solicitare pentru un sprijin concret financiar, pentru a-i putea ajuta pe fermierii români greu încercați de prezența acestui virus și de măsurile radicale de intervenție necesare a fi luate.

România apelează astfel la ajutorul financiar al UE, acordat în baza Regulamentului nr. 652 din 2014 și a Regulamentului nr. 1308 din 2013.

În acest context, solicităm sprijinul pentru instituirea de măsuri excepționale care vor include compensații pentru: - animalele ucise sau distruse din focare și din exploatațiile-contact; - pierderile suferite ca urmare a încetării producției de carne de porc pe o perioadă determinată; - produsele de origine animală distruse; - pierderile fermierilor generate de scăderea prețurilor pentru porcii din zonele afectate trimiși la abator.

De asemenea, ajutoarele vor viza costurile operaționale legate de curățire, dezinfecție, transportul și distrugerea furajelor, inclusiv cheltuielile legate de ecarisare.

Vă mulțumesc pentru înțelegere și sprijin!”.

Focarele de pestă porcină africană activează în România din august 2017, însă numărul lor s-a majorat simțitor în luna iunie a acestui an, după ce primele suspiciuni de PPA au fost confirmate în localităţi situate pe braţul Chilia al Dunării. Luna trecută, medicii veterinari au sacrificat 1.715 de suine din gospodării private din mai multe localităţi din zona de Deltă a judeţului Tulcea şi au demarat procesul de eutanasiere a 44.580 de porcine dintr-o exploataţie comercială situată în apropierea municipiului Tulcea și care aparține Carniprod.

Conform autorităţilor veterinare, PPA nu afectează şi nu se transmite la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire, însă există un impact la nivel social şi din punct de vedere economic.

PPA este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală, nu există vaccin şi nici tratament. Singurele metode de prevenţie eficiente sunt menţinerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme şi gestionarea rapidă şi eficientă a posibilelor focare de boală - raportare, restricţii privind mişcarea animalelor, a produselor şi subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile şi controlul circulaţiei animalelor.

Publicat în Zootehnie

APCPR (Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România), AMVS (Asociația Medicilor Veterinari din Sectorul Suin), ANFNC (Asociația Națională a Fabricanților de Nutrețuri Combinate) și AFISS (Asociația Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suin) recomandă tuturor crescătorilor de suine să aibă programele de biosecuritate actualizate și înregistrate la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA), astfel încât să demonstreze respectarea prevederilor din program, se precizează într-un comunicat de presă comun remis la redacție nu demult.

În plus, mai spun reprezentanții asociațiilor, până la stabilizarea evoluției virusului Pestei Porcine Africane (PPA), se impune aplicarea tuturor soluțiilor care să evite contactul suinelor din ferme cu oameni, animale, insecte sau alte elemente ce ar putea fi purtătoare de virus.

„Este nevoie să existe un dialog continuu cu medicul veterinar teritorial, iar exploatațiile să beneficieze de asistență veterinară, conform prevederilor legale”, se mai menționează în documentul de presă.

Concret, crescătorii de porci au responsabilitatea de a identifica, în cel mai scurt timp, animalele bolnave. Împreună cu medicii veterinari și autoritățile de resort, aceștia vor lua toate măsurile care se impun pentru a preveni răspândirea bolii, conform manualului operațional pentru intervenția în focarele de pestă porcină africană, disponibil pe site-ul ANSVSA.

În cazul fermelor comerciale, principalele măsuri care se impun în vederea prevenției sunt respectarea cu strictețe a programului de biosecuritate propriu, conform legislației specifice, cât și stabilirea măsurilor de biosecuritate, astfel încât să prevină contactul animalelor din fermă cu mediul gospodăresc sau silvatic, direct sau indirect, respectiv efectuarea strictă a acțiunilor de dezinfecție, dezinsecție și deratizare.

„În gospodăriile populației se vor aplica reguli minime de biosecuritate care nu implică costuri suplimentare”, se precizează totodată în comunicat. Mai exact, porcii domestici se vor ține la îngrășat în adăposturi împrejmuite astfel încât să prevină intrarea păsărilor în contact cu animalele (acoperirea cu plasă împotriva păsărilor este o soluție ieftină și eficientă), iar porcii nu se vor hrăni cu resturi alimentare de origine animală sau cu furaje aduse din zone în care există porci mistreți (iarbă, trifoi, etc.). Mai mult, intrarea în zona de creștere a porcilor se va face în haine și încălțăminte special prevăzute în acest sens, folosite doar în interiorul curții și se va limita accesul altor persoane sau vehicule în zona de creștere a porcilor, mai ales dacă este cunoscut că acestea vin în contact cu porci din alte crescătorii.

Pe de altă parte, principalele măsuri care se impun în vederea limitării răspândirii bolii sunt: examinarea zilnică a efectivelor de animale, informarea imediată a medicul veterinar cu privire la orice suspiciune de boală, respectiv nu se vor sacrifica, pentru consum, animalele bolnave sau cele care sunt în contact cu acestea.

„În cazul în care nu vor fi luate măsuri imediate pentru a limita răspândirea bolii, efectele economice pot fi semnificative și vor afecta sectorul creșterii porcului din România pe termen lung”, se mai precizează în comunicat. Din acest motiv, mai afirmă reprezentanții asociațiilor de profil, este nevoie de implementare a unor acțiuni comune de prevenire, alături de autoritățile statului.

„Doar printr-o acțiune comună, constantă și o vigilență crescută a crescătorilor de animale, a medicilor veterinari și a autorităților din domeniu, se poate preveni extinderea epidemiei de pestă porcină africană în România”, a declarat Dr. Adrian Balaban, Președintele AMVS.

Pesta porcină africană (PPA) este o boală infecțioasă virală, extrem de contagioasă, care afectează porcul domestic din sectorul gospodăresc sau industrial și porcul mistreț. Deoarece nu există niciun tratament sau vaccin care să prevină apariția, singura metodă eficientă de prevenție este menținerea unui nivel înalt de biosecuritate în fermele comerciale și în gospodăriile populației. Identificarea timpurie, controlul și stingerea posibilelor focare de boală sunt esențiale în limitarea transmiterii virusului.

Pesta porcină africană (PPA) nu poate afecta starea de sănătate a omului, chiar și în cazul contactului direct cu animalele bolnave. În schimb, omul poate fi un important vector pentru răspândirea bolii de la o gospodărie la alta sau chiar în fermele comerciale, dacă nu respectă regulile de biosecuritate.

Modalitatea de răspândire a PPA

Principalele surse de îmbolnăvire a porcilor sunt contactul direct sau indirect (prin intermediul materialelor sau a furajelor contaminate) cu porcii bolnavi (fie că aceștia sunt mistreți sau domestici); hrănirea porcilor cu resturi alimentare ce conțin carne provenită de la porci bolnavi; hainele, materialele, vehiculele, etc. contaminate care vin în contact cu animale sănătoase; păsările și insectele, după ce au fost în contact cu animalele bolnave.

Cum se manifestă PPA?

De regulă, animalele afectate vor prezenta următoarele simptome: piele înroșită (urechi, cap, burtă, picioare), deplasare dificilă, apatie, refuzul mâncării, febră peste 40 grade Celsius, excreții cu sânge și, în final, decesul animalului bolnav. Stabilirea diagnosticului trebuie făcută prin teste de laborator.

Despăgubiri pentru gospodăriile și fermierii afectați de PPA

În cazul în care fermierii vor conlucra cu medicii veterinari și cu autoritățile de resort pentru prevenirea și limitarea focarelor de infecție cu PPA, aceștia pot fi despăgubiți pentru pierderile suferite conform HG 1214/2009, cu modificările ulterioare.

Se acordă despăgubiri și în cazul măsurilor care se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile a animalelor, inclusiv pentru cazurile de suspiciune a bolii, care implică eutanasierea acestora. Excepție este în cazul recuperării sumelor prin valorificarea produselor și subproduselor de la animalele tăiate, ucise sau altfel afectate.

Pesta porcină africană a fost introdusă în Europa în anul 2007 prin deșeurile alimentare infectate, provenite dintr-un cargou venit din sud-estul Africii, care ulterior au fost folosite pentru hrănirea unor porcine în Georgia. De aici, boala s-a răspândit rapid în restul Caucazului și în Federația Rusă, iar din 2014 era deja înregistrată în țările baltice, Polonia și Ucraina. În 2017, s-au confirmat primele cazuri ale apariției bolii în Republica Moldova și Cehia, iar din 2018 și în România.

Publicat în Zootehnie

Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu, participă, în perioada 10 - 11 iulie 2018, la grupul de lucru al şefilor serviciilor veterinare din Uniunea Europeană, care se desfăşoară la Bruxelles, a anunțat, marţi, 10 iulie 2018, instituţia citată.

O temă importantă pe agenda întâlnirii este cea a evoluţiei pestei porcine africane (PPA) pe continentul european. Discuţiile pe acest subiect se vor axa pe modul în care evoluează această boală în fiecare ţară afectată, acţiunile întreprinse şi stabilirea de modalităţi cât mai eficiente de colaborare între statele membre pentru a împiedica răspândirea bolii şi pentru a limita pierderile generate de aceasta.

Geronimo Brănescu va discuta, la Bruxelles, pe teme legate de prezentarea programului preşedinţiei austriece în domeniul veterinar, situaţia sănătăţii animale - Strategia viitoare, legea sănătăţii animale şi Regulamentul privind controalele oficiale, propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind transparenţa şi durabilitatea evaluării riscurilor la nivelul UE în cadrul lanţului alimentar de modificare a Regulamentului (CE) nr. 178/ 2002 (legislaţia generală în domeniul alimentar) şi perspectivele privind finanţarea activităţilor de sănătate animală.

ANSVSA consideră că participarea României la această întâlnire este o oportunitate de a face schimb de experienţă pentru identificarea celor mai bune soluţii care pot fi aplicate pentru gestionarea focarelor de PPA.

Publicat în Zootehnie

Unul dintre cele două acte normative pe care Executivul de la București le-a adoptat în ședința de joi, 5 iulie 2018, în lupta sa împotriva pestei porcine africane (PPA) prevede acordarea unor stimulente financiare vânătorilor, gestionarilor fondului cinegetic şi persoanelor implicate în managementul silvic sau al faunei care găsesc mistreţi morţi sau bolnavi ori pentru mistreţii împuşcaţi în vederea stabilirii diagnosticului de pestă porcină africană.

De asemenea, Guvernul condus de Viorica Dăncilă a reglementat prin act normativ acordarea de stimulente inclusiv oricărei persoane fizice care notifică direcţiile sanitar-veterinare cu privire la existenţa unor cadavre de porci domestici, respectiv existenţa unor porci domestici care prezintă semne clinice de pestă porcină africană în zone adiacente drumurilor publice, pe raza teritorială a localităţilor, în cadrul sau în vecinătatea exploataţiilor şi asigură prezenţa animalului până la venirea unui medic veterinar.

Potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al Executivului de la București, Nelu Barbu, citat de agenția națională de presă Agerpres, Guvernul României a decis în plus acordarea de stimulente inclusiv pentru participarea vânătorilor la vânătoarea selectivă.

„Au fost instituite măsuri suplimentare de control, pentru că şi acestea erau prevăzute în legislaţie, măsuri suplimentare pentru animalele sălbatice, porci mistreţi din zonele în care există focare de pestă porcină africană. Astfel, vânătorii, gestionarii fondului cinegetic şi persoanele implicate în managementul silvic sau al faunei primesc un stimulent financiar în valoare de 225 de lei pe animal pentru porcii mistreţi găsiţi morţi, bolnavi sau pentru cei împuşcaţi, în vederea stabilirii diagnosticului”, a spus Barbu la finele ședinței de Guvern de joi, 5 iulie 2018.

Potrivit spuselor sale, pentru fiecare mistreţ mascul vânat în zona de mare risc, de la care se prezintă probe în laboratoarele sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, vânătorii primesc un stimulent de 65 de lei, în timp ce pentru fiecare femelă vânată vânătorii primesc un stimulent de 400 de lei.

„Toate aceste sume sunt acordate conform deciziilor grant ale Comisiei Europene, se acordă din bugetul ANSVSA, dar sunt sume care se rambursează în proporţie de 75% de către Comisia Europeană”, a mai precizat Nelu Barbu.

El a mai arătat că va fi acordat un stimulent şi oricărei persoane fizice care notifică Direcţiile sanitar-veterinare cu privire la existenţa unor cadavre de porci domestici, respectiv existenţa unor porci domestici care prezintă semne clinice de pestă porcină africană în zone adiacente drumurilor publice, pe raza teritorială a localităţilor, în cadrul sau în vecinătatea exploataţiilor şi asigură prezenţa animalului până la venirea unui medic veterinar.

„În acest caz, stimulentul este de 65 de lei pentru fiecare notificare şi se acordă în condiţiile în care virusul este confirmat de laboratorul de referinţă pentru pesta porcină africană. Fondurile necesare pentru plata acestor stimulente sunt asigurate de către ANSVSA, cu încadrarea în bugetul aprobat pentru această destinaţie”, a mai afirmat purtătorul de cuvânt al Executivului.

Guvernul Dăncilă a aprobat joi două acte normative care vizează direct lupta cu PPA, prima dintre ele fiind HG pentru completarea Hotărârii Guvernului 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor.

Cea de-a doua hotărâre este cea pentru completarea anexei la Hotărârea Guvernului 830/2016 pentru aprobarea Programului național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane, precum și pentru completarea unor acte normative și pentru modificarea anexei 3 la Hotărârea Guvernului 1156/2013 pentru aprobarea acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, a acțiunilor prevăzute în Programul de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, precum și a tarifelor aferente acestora.

„Printr-o hotărâre adoptată astăzi, a fost clarificată, completată metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale sacrificate sau afectate în vederea eradicării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor. Practic, este vorba despre o completare a Hotărârii Guvernului nr. 1214/2009. (...) Decizia a fost luată ca urmare a evoluţiei pestei porcine africane în ţara noastră”, a completat tabloul informațiilor același purtător de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu.

Oficialul guvernamental a adăugat că boala nu este periculoasă pentru om, dar poate produce pagube economice însemnate crescătorilor de porcine.

„Prin această măsură se urmăreşte un control eficient al evoluţiei bolii, prevenirea răspândirii virusului, eradicarea rapidă a focarelor pentru a se limita pierderile”, a conchis Nelu Barbu.

Ca informație de ultimă oră, tot joi, 5 iulie 2018, virusul pestei porcine africane (PPA) a fost confirmat la un porc dintr-o gospodărie situată în localitatea Istria, judeţul Constanta, potrivit informării primite de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Publicat în Știri

Într-un moment delicat pentru sectorul creșterii suinelor din România, mai exact, cel în care toţi porcii din fermele aparținând aceleiași exploataţii din care face parte și abatorul unde a fost confirmat virusul pestei porcine africane (PPA), respectiv 44.580 de capete, sunt sacrificaţi, iar carcasele distruse, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Ioan Ladoși, afirmă că autoritățile nu sunt destul de transparente, iar cazurile se multiplică în gospodăriile populației.

Cu ocazia unui interviu acordat ediției online a RF, Ladoși a precizat că estimările proprii privind sacrificările suinelor din celelalte ferme tulcene aflate în zona focarului de PPA ar fi de jumătate din totalul suinelor deținute de Carniprod, ceea ce înseamnă peste 20.000 de capete în plus față de cele 44.580 raportate de stat.

În acest context, președintele APCPR solicită autorităților statului să realizeze de urgență un recensământ al porcilor din zonă, astfel încât să se cunoască cu exactitate impactul PPA asupra efectivelor.

În ceea ce privește despăgubirile promise marți, 3 iulie 2018, de premierul României, Viorica Dăncilă, Ioan Ladoși mărturisește că, în cazul Carniprod, acestea nu vor putea acoperi paguba în totalitate, în condițiile în care toate inputurile (furaje etc.) ar urma să fie distruse și ele.

Informații de actualitate, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Ce vești mai aveți cu privire la confirmarea acestei boli într-o exploataţie comercială de creştere a porcilor?

Ioan Ladoși: De la autorități, prea multe informații nu avem cu privire la situația zonelor afectate de pesta porcină africană și la măsurile dispuse pentru controlul, combaterea și eradicarea bolii la nivelul județului Tulcea, unde a fost instituită starea de alertă. Așa, din comunicarea între colegi, între cei care se află în zona respectivă și sunt afectați fie direct, fie indirect (...), înțelegem că se multiplică cazurile din gospodăriile populației. S-au găsit din ce în ce mai mulți mistreți morți și, din păcate, tragedia de la ferma comercială din Tulcea.

R.F.: Vă referiți, presupunem, la ferma aparținând Carniprod Tulcea, compania serios afectată de confirmarea existenței virusului pestei porcine africane într-un abator propriu. Este această firmă membră a APCPR?

I.L.: Da, este membră APCPR.

R.F.: Din evaluările preliminare ale asociației pe care o prezidați, câte suine credeți că vor fi sacrificate în plus față de numărul vehiculat de autorități – 44.580, aparținând Carniprod Tulcea?

I.L.: Dacă focarul din ferma respectivă în mod cert impune sacrificarea celor 44.580 de suine, în mod normal și logic ar trebui ca, pe zona respectivă, să se facă o hartă foarte clară a cazurilor apărute și să fie sacrificate absolut toate suinele.

R.F.: Asta înseamnă o pagubă enormă pentru zona respectivă.

I.L.: Fără discuție. Însă eu nu cred că, însumat, numărul porcilor din zona respectivă se apropie de jumătate față de situația fermei comerciale Carniprod Tulcea. Precizez că aceasta este doar o strictă speculație din partea mea.

În altă ordine de idei, ceea ce am cerut noi însă prin asociație este ca de urgență să se efectueze recensământul porcilor din gospodăriile populației, în zona respectivă, tocmai pentru a se afla câte suine sunt afectate nu neapărat în sensul infestării, ci al situării lor în zona de risc.

R.F.: Marți, 3 iulie 2018, șeful Executivului de la București, Viorica Dăncilă, a solicitat modificarea legislației, astfel încât să fie acordate despăgubiri persoanelor care notifică și predau voluntar autorităților animalele bolnave din zona în care a fost instituită starea de alertă. Cum credeți că se va concretiza acest ajutor promis de Guvern? Ați avut vreo propunere în acest sens? V-a contactat cineva să vă ceară părerea cu privire la alocări?

I.L.: Credem că ar fi vorba de partea de despăgubiri care este reglementată prin Programul național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane din 9 noiembrie 2016. La Art. (3), punctul 2, programul prevede acordarea despăgubirilor pentru cazurile în care se înregistrează pagube datorate pestei porcine africane. Demersul se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare. Aici cred că este cheia.

Cum anume se vor acorda despăgubirile? Statul nu este fericit să bage mâna în buzunar, chiar și în astfel de situații. Ca atare, ceea ce trebuie revăzut și ceea ce noi am solicitat autorităților este să fie clarificate condițiile de acordare a despăgubirilor. Și asta deoarece, așa cum sunt gândite la ora actuală normele din legislația respectivă, decizia despăgubirii, sau dimpotrivă, „stă în pixul” unui funcționar.

R.F.: Ca urmare a sacrificării celor 44.580 de capete porcine din ferma comercială a Carniprod Tulcea, statul român va reuși să despăgubească corespunzător compania?

I.L.: Eu nu cred că statul va reuși să despăgubească corespunzător firma. Chiar și la nivelul maxim, despăgubirile acordate de stat nu vor reuși să acopere gaura, pentru că (...) nu (...) vorbim doar despre valoarea de inventar a unor animale. Discutăm aici și de faptul că sunt stocuri de furaje într-o fermă de asemenea capacitate etc. Tot ceea ce înseamnă input va trebui să fie distrus. Nu-i vorba doar de porcii în sine, de valoarea lor de inventar, ci de afacerea ca atare, de oamenii din fermă etc.

R.F.: Paguba va fi mare, nu încape îndoială. A făcut APCPR vreo evaluare la nivel de asociație cu privire la situația din Dobrogea?

I.L.: Asemenea demersuri le putem face în situația în care membrul nostru ne solicită în mod expres sprijinul pentru așa ceva.

R.F.: A solicitat Carniprod Tulcea sprijinul pentru așa ceva?

I.L.: Eu cred că dânșii au fost prea afectați, inclusiv emoțional, de situația creată, astfel încât să se mai gândească la chestiuni de sprijin. Din câte am înțeles, eutanasierea a început în fermă și, la acest moment, sunt puse în funcțiunile incineratoarele; este Auschwitz acolo.

R.F.: Cine se face vinovat de toată această situație? In extremis, vorbim de vectori de origine animală (mistreți infestați care au intrat cumva în contact cu animale din ferma Carniprod) sau de factorul uman?

I.L.: Aici nu cred că trebuie să facem o legătură directă între mistreți și ferma comercială. Putem face o conexiune între mistreți și gospodăriile populației. Acolo, contaminarea este posibilă, mai ales în zona Deltei, unde avem și porci domestici care sunt semisălbatici, crescuți liber. Nu putem face legătura dintre mistreți și ferma comercială acolo unde condițiile de biosecuritate au fost tot timpul respectate. De câte ori am fost acolo, am văzut și am simțit că aceste reguli sunt bine implementate.

Aici trebuie ca autoritățile să descopere sursa, vectorul care a condus la contaminarea efectivului din fermă. Însă, după câte cunoaștem noi, din situații similare din alte țări, în astfel de situații, în fermele comerciale, cel mai probabil, vectorul principal este factorul uman.

Publicat în Interviu

Toţi porcii din fermele aparținând aceleiași exploataţii din care face parte și abatorul unde a fost confirmat virusul Pestei Porcine Africane (PPA), respectiv 44.580 de capete, vor fi sacrificaţi, iar carcasele vor fi distruse, a anunțat, luni, 2 iulie 2018, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

„Conform procedurilor, vor fi sacrificaţi toţi porcii existenţi în exploataţie (44.580 de capete), de la care se va preleva un număr suficient de probe, rezultatele de laborator urmând a fi utilizate în cadrul investigaţiilor epidemiologice, pentru determinarea modului în care a fost introdus virusul pestei porcine africane în exploataţie. Carcasele suinelor vor fi distruse sub supraveghere oficială. Pentru această operaţiune au fost aduse din judeţul Timiş, cu sprijinul Ministerului Apărării Naţionale, patru incineratoare mobile”, precizează vocile autorizate ale instituției.

După depopulare, vor urma operaţiunile de curăţare mecanică, dezinfecţie, deratizare şi dezinsecţie în cazul zonelor afectate şi al mijloacelor de transport.

Personalul sanitar-veterinar va participa, alături de reprezentanţi ai Poliţiei, la controale în trafic şi la alte verificări specifice, pentru asigurarea respectării măsurilor de carantină impuse şi a restricţiilor de circulaţie.

ANSVSA a dispus detaşarea de personal de specialitate din alte zece judeţe, iar la acţiunile care se desfăşoară în focar sunt prezenţi preşedintele Autorităţii, Geronimo Brănescu, şi o echipă de specialişti din cadrul ANSVSA, de la nivel central. De asemenea, pentru a veni în sprijinul autorităţilor, au sosit doi experţi din partea Comisiei Europene, care vor participa la evaluarea situaţiei şi care vor oferi consultanţă de specialitate pentru o gestionare operativă.

Este pentru prima dată când se confirmă această boală într-o exploataţie comercială de creştere a porcilor.

În data de 21 iunie 2018, prefectul judeţului Tulcea, Lucian Furdui, anunța că aproximativ 500 de suine au fost eutanasiate în ultimele două săptămâni, din cauza suspiciunilor de pestă porcină africană (PPA) apărute în unele comunităţi izolate din Delta Dunării.

Tot în luna iunie a acestui an, Ucraina a notificat trei focare de pestă porcină africană la porcii domestici, în localităţile situate în apropiere de graniţa cu România. Potrivit sursei citate, porcii bolnavi, dar şi animalele care au fost în contact cu aceştia, au fost ucişi conform procedurilor, realizându-se ecarisarea cadavrelor.

Pesta Porcină Africană a fost confirmată anul trecut în România pentru prima dată într-o gospodărie particulară de la periferia municipiului Satu-Mare.

Virusul care provoacă pesta porcină africană este inofensiv pentru oameni şi pentru alte animale, însă pentru mistreţi şi pentru porcii de fermă, boala - pentru care încă nu există un vaccin - este mortală în aproape toate cazurile, ducând la decesul animalelor în termen de zece zile.

Publicat în Zootehnie

Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Tulcea urmărește cu atenție situaţia din cinci localităţi şi dintr-o gospodărie situată la patru kilometri distanţă de municipiul reşedinţă unde evoluează focare de pestă porcină africană (PPA).

În acest demers, începând de luni, 18 iunie 2016, specialiştilor din judeţ li s-au alăturat colegi din Brăila, Călăraşi, Ialomiţa şi Vrancea, toate suspiciunile de focare de PPA apărute în Ceatalchioi, Sălceni, Partizani, Parcheş, Somova şi la patru kilometri distanţă de municipiul Tulcea fiind confirmate de analizele de laborator efectuate la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală din Bucureşti (IDSA).

Potrivit spuselor șefului DSVSA, în Tulcea a fost identificat virusul PPA inclusiv într-o căpuşă, iar insecta a fost trimisă pentru noi analize la IDSA. Aceasta este o insectă hematofagă care trebuie evitată atât în preajma animalelor, cât şi a omului, fapt pentru care se impune efectuarea dezinsecţiilor riguroase, cu substanţe adecvate.

Primele focare de PPA au apărut în judeţul Tulcea în urmă cu circa două săptămâni, după ce, în ultimii doi ani, zeci de asemenea focare au fost confirmate în Ucraina şi în Republica Moldova, în apropierea graniţei cu România.

Încă de la acel moment, specialiştii DSVSA au derulat campanii de informare a populaţiei cu privire la modul de prevenire a difuzării virusului şi au început recoltarea de extracţie a mistreţilor din mediul sălbatic pentru identificarea PPA.

Pentru prevenirea răspândirii virusului, DSVSA a decis instalarea unor covoare dezinfectante în apropierea localităţilor în care au apărut suspiciunile de PPA, precum şi la pasagerele care transportă călători în Delta Dunării. De asemenea, au fost instituite filtre, astfel încât niciun porc viu sau produs din carne de porc să nu mai poată fi transportat dintr-o zonă afectată.

Publicat în Zootehnie

Publicitate

Adama iulie 2020 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista