Afişez elemetele după tag: peste - REVISTA FERMIERULUI

Într-un schimb de replici cu purtătorul de cuvânt al Societăţii Ornitologice din România, Ovidiu Bufnilă, la Digi24, duminică, 4 noiembrie 2019, ministrul interimar al Agriculturii, Petre Daea, recomandă să dăm peştele românilor, nu să-l băgăm în guşa cormoranului.

Petre Daea a menţionat că pot fi mai multe metode pentru a interveni în situația majorării efectivului de păsări ihtiofage, metode despre care se poate discuta, subliniind, totodată, că trebuie intervenit rapid.

„Evident că nu pot fi numai una sau două metode, ele pot fi discutate, însă trebuie intervenit rapid. Din punctul de vedere al cormoranului mare, pe lista de protecţie a UE nu mai există cormoranul mare protejat. Cormoranul mare este cel care a agravat situaţia din piscicultură. Trebuie să intervenim pentru a regla efectivele de păsări pentru a avea spaţiu de dezvoltare pentru piscicultura românească. Hai să luăm noi peştele din bălţi, nu cormoranii, în aşa fel încât să nu mai importăm. Să dăm peştele românilor, nu să băgăm în guşa cormoranului”, a afirmat șeful MADR.

Cormoranii mănâncă mai mult peşte decât românii, a mai spus el, efectivul de păsări a crescut foarte mult, iar acum ne aflăm în situaţia de a interveni.

„Cormoranii mănâncă mai mult peşte decât românii. Peste 20 000 - 30 000 de tone, în funcţie de efectiv. Efectivul de păsări a crescut foarte mult, iar acum ne aflăm în situaţia de a interveni. Soluţia este reducerea efectivelor de păsări, în aşa fel încât echilibrul să fie respectat. Este păcat să lăsăm la voia întâmplării această situaţie, iar piscicultorii să înregistreze pagube care îi conduc la falimente cu implicaţii şi economice, şi sociale”, a subliniat Daea.

În acest context, ministrul destituit al Agriculturii a anunţat că 23 de ţări din Uniunea Europeană au cerut cel puţin de două ori derogări, în aşa fel încât să reducă efectivele de păsări ihtiofage, pentru a da curs unui culoar de producţie atât de important precum producţia piscicolă.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Societăţii Ornitologice din România, Ovidiu Bufnilă, a arătat că România se confruntă cu o situaţie gravă, pentru că piscicultorii au o problemă cu păsările ihtiofage, însă a explicat că nu este uşor ca o pasăre să fie scoasă de pe lista păsărilor care nu se vânează. El a subliniat, în context, că vânătoarea nu este o soluţie, arătând că există şi metode non-violente pentru combaterea păsărilor ihtiofage.

„Cel mai bine este să se discute între ornitologi şi piscicultori. Conform tuturor studiilor care s-au făcut în Europa şi nu numai, vânătoarea nu este o soluţie. De fiecare dată când aceste păsări, cormoranii mari, sunt împuşcate, nu se vede acest lucru decât pe termen foarte, foarte scurt în producţia de peşte de la o pescărie din România. Asta înseamnă că vânătoarea nu este o soluţie, dar sunt altele care nici măcar nu sunt cu violenţă. Este de ajuns, de cele mai multe ori, să fie speriată o colonie cu ajutorul artificiilor, metodă care s-a folosit cu succes în Israel”, a subliniat Bufnilă, tot la Digi24.

Marian Cuzdrioreanu, preşedintele Organizaţiei RO-FISH, a precizat, în aceeași ordine de idei, că este vorba despre 60 de specii invazive de păsări, iar cifrele care se vehiculează cu privire la acestea sunt undeva între 140 000 şi 150 000.

„Sunt fermieri în pragul falimentului, se vehiculează cifre în jur de 140 - 150 000, pentru că vorbim de 60 de specii invazive, nu vorbim numai despre cormorani. Nu sunt numai cormoranii, mai sunt şi pelicanii. (...) Pentru că ei se hrănesc nu numai cu peştele din Delta Dunării, ci şi din fermele piscicole”, a precizat Marian Cuzdrioreanu, tot într-o intervenţie telefonică la Digi24.

Publicat în Știri interne

Dacă înainte de 2013, consumul anual de pește ajungea la aproape 5 kilograme pe locuitor, în acest moment, acesta se apropie de 7 kilograme, este anunțul făcut joi, 31 octombrie 2019, de Marian Cuzdrioreanu, preşedintele Organizaţiei RO-FISH - Asociaţia Procesatorilor, Importatorilor, Exportatorilor, Distribuitorilor şi Comercianţilor de Peşte din România.

Nivelul consumului s-ar putea majora semnificativ dacă se va face un management pentru limitarea speciilor de păsări invazive la nivelul întregii ţări, a adăugat sursa citată.

„Dacă înainte de 2013, românii consumau în jur de 4,5-5 kilograme de peşte, acum s-a ajuns la 6,5 - 7 kilograme. Dacă vom face un management şi pentru limitarea speciilor de păsări invazive la nivelul întregii ţări, nu numai din Delta Dunării - şi asta nu înseamnă eliminarea speciilor, ci limitarea lor - gândiţi-vă cum s-ar dubla cantitatea de peşte şi ne-am duce la 30%-40% consum de peşte românesc. Acum, consumăm sub 20% peşte românesc, undeva între 15% şi 17%, dar gândiţi-vă că, dintr-o dată, am dubla cantitatea de peşte românesc, ceea ce ar reduce preţurile, iar în plus am redobândi şi gustul cu care ne-am născut”, a precizat Marian Cuzdrioreanu pentru Agerpres.

Cu toate că românii au ajuns la un consum anual de circa 7 kilograme de peşte, cantitatea este de peste trei ori mai mică decât media Uniunii Europene, de 22,5 kilograme pe locuitor într-un an.

Prin comparaţie, în Bulgaria şi Ungaria se consumă 2,5 kilograme de peşte pe an, la jumătate faţă de România, în timp ce Portugalia este ţara unde se mănâncă cel mai mult peşte din ţările UE, respectiv 76 de kilograme pe an. În Spania, consumul este de 60 de kilograme de peşte pe an, în timp ce media europeană ajunge la 22,5 kilograme pe locuitor într-un an. Cel mai mult peşte din Europa îl consumă islandezii - 90 de kilograme pe an.

Înainte de 1989, în România se consuma anual între 8 şi 10 kilograme de peşte pe locuitor.

Publicat în Știri interne

Mai bine de 100 de kilograme de peşte din specia somn au fost confiscate de poliţiştii de frontieră mehedinţeni, după ce au depistat un cetăţean care transporta peştele într-un autoturism, în condiţii improprii, fără documente legale, duminică, 4 august 2019, în zona Sviniţa.

Depistarea transportului a avut loc în cadrul unei acţiuni de combatere a braconajului piscicol efectuat în zonă, arată un comunicat al Poliţiei de Frontieră Timişoara.

La controlul autoturismului, poliţiştii de frontieră au depistat în portbagaj 104 kilograme de peşte care era transportat în saci de plastic. Cantitatea de peşte îi aparţinea unui bărbat în vârstă de 48 ani, din judeţul Caraş-Severin.

Peştele a fost ridicat în vederea confiscării şi predat unei societăţi comerciale autorizate, conform prevederilor legale, iar în cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de comercializare ilegală a peştelui ori deţinere sau transport în vederea comercializării fără documente legale, la finalizare fiind dispuse măsurile legale care se impun.

Publicat în Știri interne

Într-o intervenție avută vineri, 24 mai 2019, la România TV, președintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că problema dublului standard nu derivă din apartenența țării noastre la blocul comunitar (UE28), chestionat fiind despre neregulile descoperite de ANPC la peștele de import în unele magazine bucureștene și din județul Ilfov.

„Problema dublului standard putea să existe și dacă România nu era membră în UE. Fiind membri în UE, problema nu dispare. Știm că problema dublului standard nu e una inventată de noi, este în dezbatere și se încearcă faptul ca firmele să nu mai practice acest dublu standard. Că e vorba de medicamente, detergenți. Soția mea mi-a spus că detergenții pe care i-a cumpărat în străinătate sunt mai buni decât cei de la noi. Grave mi se par dublurile standarde în privința produselor alimentare cu care ne hrănim noi, copiii noștri. Deci, problema nu derivă din UE. Datorită problemei pieței, multe firme au intrat pe piață și unele firme românești nu au existat”, a afirmat șeful partidului care formează alianța de guvernământ alături de PSD.

Lui Tăriceanu i s-a mai adresat o întrebare, și anume dacă populația poate fi protejată în fața acestei probleme, acesta replicând: „Bineînțeles. La acest capitol, până să intervină UE cu o legislație, poate să intervină protecția consumatorului pe aceste chestiuni. Nu trebuie să așteptăm să fie votată o legislație în Parlamentul European.”

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a descoperit, recent, nereguli semnificative la peștele de import, în hipermarketurile din zona București-Ilfov, după ce au efectuat o serie de acțiuni de verificare urmărind recepționarea, depozitarea, procesarea și comercializarea mărfii.

Într-o singură zi, au fost controlați 11 operatori economici și au fost aplicate 10 amenzi contravenționale în valoare de 200.000 de lei și un avertisment. Urmare a deficiențelor constatate, a fost oprită definitiv de la comercializare cantitatea de 1,6 tone de pește și produse din pește, în valoare de 40.000 de lei.

Un proiect de lege, iniţiat de Liviu Dragnea, prevede sancţionarea celor care vând produse sau servicii „falsificate supuse dublului standard” cu amendă de maximum 4% din cifra de afaceri. În caz de abatere repetată, se suspendă autorizaţia de funcţionare a comerciantului pe șase luni.

Publicat în Știri interne

Bursa de peşte electronică poate fi accesată gratuit de către toţi cei interesaţi să desfăşoare activităţi cu specific pescăresc, începând de joi, 25 aprilie 2019, pe site-ul www.bursadepestetulcea.ro, a anunţat Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„Prin intermediul acestei platforme online, este licitată şi comercializată oferta de produse pescăreşti, obţinută în special din pescuitul comercial desfăşurat în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD), pentru a crea o piaţă concurenţială funcţională, care să permită asociaţiilor de pescari şi pescarilor să obţină cele mai bune preţuri de vânzare”, susţin reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

Acest sistem este pus la dispoziţia comercianţilor fără perceperea vreunei taxe.

Potrivit sursei citate, noutatea o constituie intervenţia Casei de Comerţ Unirea care va achiziţiona peştele rămas după finalizarea procedurii de licitaţie prin negociere directă şi îl va introduce într-un circuit rentabil de fabricaţie sau de valorificare.

Astfel, pescarii pot să îşi expună oferta zilnică de peşte proaspăt ce va putea fi licitat de către cumpărătorii ce se vor autentifica în sistem.

Totodată, publicul larg poate regăsi informaţii despre cele mai răspândite specii de peşti din Delta Dunării şi Marea Neagră, precum novacul, bibanul, guvidul, calcanul, crapul sau ştiuca.

Potrivit datelor Asociaţiei Procesatorilor, Importatorilor, Distribuitorilor şi Comercianţilor de Peşte din România - Ro-Fish, românii consumă anual în jur de 6 kilograme de peşte, de aproape patru ori mai puţin decât media Uniunii Europene, însă în zilele cu dezlegare la peşte, cum a fost Duminica Floriilor, consumul aproape se dublează.

Înainte de 1989, în România se consuma anual între 8 şi 10 kilograme de peşte pe locuitor, însă România avea o flotă de pescuit, iar peştele era mult mai accesibil la preţ.

Prin comparaţie, în Bulgaria şi Ungaria se consumă 2,5 kilograme de peşte pe an, la jumătate faţă de România, în timp ce Portugalia este ţara unde se mănâncă cel mai multe peşte din ţările UE, respectiv 76 de kilograme pe an. În Spania, consumul este de 60 de kilograme de peşte pe an, în timp ce media europeană ajunge la 22,5 kilograme pe locuitor într-un an. Cel mai mult peşte din Europa îl consumă islandezii - 90 de kilograme pe an, iar la nivel mondial, Japonia deţine supremaţia cu peste 130 de kilograme pe an.

Datele asociaţiei mai arată că România acoperă din producţia internă de peşte doar 18% din consum, iar diferenţa de 82% provine din import. Cele mai căutate specii în România sunt cele marine, precum macroul, şprotul şi codul, dar şi speciile de apă dulce, păstrăvul, crapul şi carasul.

România produce anual 18.000 de tone de peşte, inclusiv din acvacultură, din care 2.000 de tone sunt de păstrăv, iar până la 9.000 de tone sunt cele din specia ciprinide, respectiv crap, caras etc., diferenţa provenind din pescuit.

Publicat în Știri interne

Potrivit ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Petre Daea, de luni, 8 aprilie 2019, cu ocazia inaugurării centrului principal de vânzare a peştelui din Tulcea, tranzacţiile înregistrate de Bursa de Peşte au avut o cantitate totală de cinci tone.

„Din câte spuneau, a fost vorba de cinci tone pe oferta de astăzi (n.r. - a bursei de peşte). În continuare, cei care au primit această sarcină, cei de la Casa de comerţ «Unirea», au drumul deschis. (...) În perioada de prohibiţie, ne liniştim cu toţii”, a precizat ministrul de resort.

Reprezentantul guvernului a mai vorbit de importanţa respectării prohibiţiei generale a pescuitului, care va începe în 11 aprilie a.c.

„Perioada de prohibiţie e sfântă şi trebuie să fie sfântă în domeniul pisciculturii. Când ai atacat peştele în prohibiţie, ai afectat perspectiva sectorului. Şi vă dau un calcul: dacă iei din apă un crap cu un kilogram de icre în pântece, ataci perspectiva a 40 de tone de peşte”, a mai spus Daea.

Ministrul Agriculturii şi-a exprimat speranţa ca pescarii să acceseze fondurile europene şi dorinţa ca în perioada de programare 2021-2027 pescarii din România să primească sprijin.

La recomandarea premierului, ministrul Petre Daea urmează să înfiinţeze un grup de lucru care va analiza problemele prezentate luni de pescarii din Delta Dunării. Printre acestea se află reducerea zonelor de reproducere naturală a peştilor, accentuarea fenomenului natural de colmatare din Deltă, lipsa subvenţiilor pentru pescari, creşterea populaţiilor de păsări ihtiofage şi sistemul dificil de autorizare a pescarilor.

„Pentru a face ceva pentru români trebuie să existe consens. Să nu uităm că o lege pentru acvacultură este contestată de dl preşedinte Iohannis. (...) Aşteptăm să vedem ce se întâmplă cu această contestaţie. Dar ca prim-ministru, voi iniţia formarea acelui grup de lucru. Sunt convinsă că nu putem răspunde la toate problemele o dată, dar trebuie să facem paşi importanţi, dacă vrem să-i ajutăm pe pescari, pe oamenii din Deltă. Şi eu, la fel ca dl ministru Daea, la fel ca dl preşedinte Teodorescu (n.r. - preşedintele Consiliului Judeţean), sunt determinată să facem aceşti paşi”, a afirmat premierul Viorica Dăncilă.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă şi oficiali guvernamentali au inaugurat luni Bursa de Peşte din Tulcea şi sediul Poliţiei de Frontieră din oraşul Isaccea, şi au vizitat şantierul de pe malul tulcean al podului peste Dunăre dintre judeţele Tulcea şi Brăila.

Centrul de vânzare a peştelui din Tulcea, sau Bursa de Peşte, va funcţiona ca entitate a Casei române de comerţ agroalimentar Unirea, entitate înfiinţată la finele anului trecut de Guvernul României.

Proiectul Bursei de Peşte de la Tulcea a fost anunţat în urmă cu peste zece ani de conducerea de la acea vreme a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, însă lucrările de amenajare a obiectivului au început în 2014 şi s-au terminat în anul următor.

În 2016, după recepţia celor trei nave care vor asigura transportul peştelui din Deltă la Tulcea, autorităţile au constatat că obiectivul nu are utilităţi, iar racordarea imobilului de pe malul Dunării la reţelele de apă, canalizare şi energie electrică a fost finalizată în 2017.

Bugetul iniţial al proiectului privind realizarea Bursei de peşte a fost de peste zece milioane de euro, însă suma a scăzut la circa 5 milioane de euro, finanţarea fiind asigurată prin Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013.

Proiectul are ca obiective eliminarea evaziunii fiscale din domeniul piscicol, monitorizarea capturilor reale de peşte din Delta Dunării, sprijinirea pescarilor ale căror capturi nu sunt primite de cherhanale, precum şi protejarea resursei piscicole.

Proiectul bursei de la Tulcea a fost inclus de către statul român, conform normelor legale europene şi naţionale în vigoare, respectiv HG 678/2015 şi Decizia CE nr. 6.713/06.10.2015, în categoria „proiecte nefuncţionale a căror implementare continuă până la data de 31.03.2019”, potrivit Autorităţii de Management a POPAM.

Publicat în Știri interne

Bunăstarea unei societăți vine din însumarea tuturor acțiunilor constructive pe care membrii acesteia le fac, așa mi se pare firesc. Cu cât sunt mai mulți cei care lucrează, cu atât nivelul de trai este mai mare. Împotriva acestui algoritm stau leneșii și hoții, găurile negre ale societății. Într-o astfel de schemă ar trebui să adăugăm și starea de spirit, care sporește puterea, și numărul celor pozitivi sau al celor negativi.

Din păcate, în societatea noastră și-a făcut loc o confuzie care are efect dăunător asupra stării generale. Impresia că miștocăreala este similară cu satira sau cu hazul de necaz.

Spre deosebire de acestea, care au un efect pozitiv, pentru că satira folosește umorul pentru a-l îndrepta pe cel ironizat, iar hazul de necaz îl relaxează pe cel prins într-o situație dificilă, miștoul este o acțiune agresivă, vătămătoare, un comportament ostil de excludere prin înjosire a cuiva, prin umilire și batjocură. Miștocarii nu vor îndreptarea celui care a greșit sau a celui care a fost stângaci în acțiunea lui, ci vor să se amuze pe seama lui, bucurându-se de reacțiile pe care acela le va avea. Din păcate, rețelele de socializare abundă de astfel de atitudini, iar presa preia fără cenzură trendul. Agresorii se justifică pe considerentul că victimele merită agresiunea, fiind, la rându-le, persoane negative. Ok, dar dacă sunt așa, în gena lor intră și imunitatea la tratamentul aplicat, iar efectul nefast se va răsfrânge asupra celorlalți. Pe infractor chiar îl ajută, pentru că se așterne o ceață a derizoriului, sub care poate opera mai bine.

Nu îmi este cunoscut ca miștoul să fi rezolvat vreo problemă în țara asta, dar sunt foarte multe situații în care inițiative onorabile au fost anihilate pe această cale.

Miștocăreala parcă e din ce în ce mai prezentă peste tot, în presă, în politică, în economie, a trecut granițele țării, că ne râd și curcile de prin Franța sau Germania. Adevărul e că singuri ne facem de râs. Și, totuși, continuăm să ne mințim că, vezi Doamne, facem haz de necaz…

Să vedem un exemplu concret și recent. Daea și cormoranul. Deja zâmbiți, așa-i? Nu-i de râs. Țara piere și toți (ziariști, politicieni) stau cu cormoranu-n bot. Unde-i fericirea? La frații noștri europeni, care-și râd de noi, mai ales că ei și-au făcut legile în așa fel încât să nu le ajungă cormoranii în piscine.

Un slogan publicitar zice: „Suntem cu toții diferiți. Din fericire!”. Pentru români, asta nu e nicio fericire. Din momentul în care am început aderarea la UE și după ce am intrat în marea familie europeană, n-am făcut altceva decât să luăm și să aplicăm mot a mot directivele de la Bruxelles. Asta, în loc să le adaptăm realităților noastre. În loc să ne fi „bătut” pentru nevoile noastre, rezultate din specificul local, sau să fi arătat cu demnitate și cu tărie, în fața celorlalte state, greutățile cu care ne confruntăm și cum considerăm că se pot rezolva, pentru că nimeni nu poate ști, mai bine decât noi, bunele și relele noastre. Fiecare și le știe pe ale sale.

Piscicultorii români au o reală problemă cu păsările care mănâncă pește, ihtiofage le zice. Iar cormoranul este campion, consumă zilnic vreo 400-600 grame de pește, ceea ce echivalează cu circa 150 kg pește pe an, consumat de fiecare cormoran. După ani, merge un ministru la Bruxelles, expune o realitate care i-a dus pe mulți piscicultori la faliment și cere sprijin de la Comisia Europeană. Nimeni, absolut nimeni dintre români nu și-a pus problema de fond ridicată de ministrul agriculturii de la noi, nu s-a interesat de acvacultura românească, ci s-au pus pe miștocăreală pe seama acestuia. Apropo, poate că ar fi cazul ca Petre Daea să-și ia niște consilieri pe imagine și, personal, îi recomand să lase exprimările plastice, să renunțe la poezie când se duce undeva în calitate oficială. După cum se vede, nu face bine nimănui, nici măcar lui. În calitate oficială, ministrul trebuie să fie tehnic, să aibă un discurs clar, coerent, fără „floricele”.

Întreb, câți ziariști, câți politicieni (parlamentari de aici, ori din cei care ne reprezintă în Europa), înainte să batjocorească problemele piscicultorilor, au mers la ei ori le-au dat acestora un telefon ca să afle ce se întâmplă? De cealaltă parte, s-au îndreptat fermierii spre presă, pentru a spune adevărul lor dureros? Doar când le-a ajuns cuțitul la os.

Din toată povestea, am rămas cu atât: Daea, cormoranii și piscinele.

Dacă le-ar fi păsat de fondul problemei și nu de stângăcia în exprimare a celui care a pus problema, cei la care mă refer ar fi aflat că păsările ihtiofage mănâncă anual 25.000 - 30.000 de tone de pește pe an, în condițiile în care producția națională se cifrează la 12.000 de tone. Las` să mănânce cormoranul, că românul mănâncă pește din import.

România deține, conform organizațiilor piscicultorilor, 25% din suprafața piscicolă a Europei și importă 90% din peștele de apă dulce. Trebuie spus că în cazul cormoranului nu există prădători naturali.

Cine vrea să cunoască situația reală din acvacultură se poate îndrepta către Patronatul Peștelui, către fermele piscicole, e simplu, dacă vrei.

Să mergem și noi, scurt, în istorie. În 1979, Comunitatea Economică Europeană a stabilit ca o serie de specii de păsări să fie protejată special, printre care și cormoranul, care la acea vreme număra 5.000-6.000 de exemplare în Europa. Când au apărut măsurile de protecție pentru cele două specii de cormoran, cormoranul mare și cormoranul mic, nu a mai fost voie să se ia nicio o măsură asupra lor. În directivă scria clar că se interzice deranjul păsărilor. La ora actuală, în Europa sunt 1,8 milioane, iar în România, după un inventar, incomplet, se pare, doar în zona Dunării și Deltei sunt în jur de 70.000 de cormorani.

Problema acestor păsări nu este doar una românească, ci una cu care se confruntă și fermierii piscicoli din celelalte state europene. Diferența e că în România cormoranii au protecție totală, în timp ce prin alte părți, ca Germania, Polonia, Ungaria, Cehia, Franța, este voie să se împuște un număr de cormorani. La noi, niciunul! Ce se poate face? Sigur că sunt soluții și oameni competenți să le găsească. Noi nu ne băgăm peste ei, doar presupunem că s-ar putea da o derogare și pentru țara noastră sau că piscicultorii ar putea să primească compensații anuale pe hectar care să acopere pierderile, precum și subvenții, așa cum sunt în celelalte sectoare ale agriculturii, și s-ar putea găsi soluții de simplificare a accesului la fondurile europene.

În fapt, asta voia Daea să arate la Bruxelles. Numai că... poezia nu e pentru toată lumea…

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția 1-14 martie 2019

Publicat în Editorial

Potrivit anunțului făcut luni, 29 octombrie 2018, de conducerea Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Buzău, într-o ședință a Centrului Local de Combatere a Bolilor, al cincilea focar de pestă porcină africană (PPA) din judeţul Buzău, cel din localitatea Amara, ar fi fost cauzat de aducerea virusului de către vectori purtători din judeţele Ialomiţa sau Brăila.

În judeţul Ialomiţa au fost depistate în ultimele zile 17 cadavre de mistreţi infectaţi cu virusul PPA.

„Este vorba de un focar de mici dimensiuni confirmat, animalul bolnav provine dintr-o gospodărie situată la 300 de metri de un focar confirmat în urmă cu 16 zile, porcul a fost eutanasiat, dar considerăm că virusul nu a ajuns din localitate, ci a fost adus din judeţele Ialomiţa sau Brăila, de aceea considerăm ca toți cei 39 de porci din zona de risc să nu fie eutanasiaţi”, a precizat șeful DSVSA Buzău, Marijan Milea.

Conform spuselor sale, virusul ar fi fost adus de pescari din judeţul Brăila, paznici la balta Amara, sau de mistreţi din judeţul Ialomiţa.

„În spatele casei există un mic ponton, bărbatul se ocupă cu transportul paznicilor de la baltă şi, conform declaraţiilor soţiei, ar fi hrănit porcul şi cu peşte primit de la aceştia”, a spus Milea, citat de presa centrală.

Pe de altă parte, directorul-adjunct al DSVSA Buzău, Ciprian Botezatu, a spus că, în ultimele zile, de la Prefectura Ialomiţa s-a primit „notificarea depistării de 17 cadavre de porci mistreţi pozitivi proveniţi din mediul silvatic”.

„Iniţial, a fost vorba de zece cadavre de mistreţi, ulterior a mai sosit o notificare cu alţi şapte mistreţi cu virusul pestei porcine africane depistaţi într-un fond de vânătoare limitrof judeţului Buzău”, a spus Botezatu.

Totodată, conducerea DSVSA Buzău a solicitat punerea la dispoziţie a unei ambarcaţiuni pentru cercetarea amănunţită a zonei bălţii Amara, unde ar putea fi găsite cadavre de mistreţi infectaţi cu virusul pestei porcine africane.

În judeţul Buzău, în ultimele două luni au fost confirmate cinci focare de PPA în localităţile Pănătău, Lunca, Puieşti şi două, în satul Amara - comuna Balta Albă.

Publicat în Știri interne

Prin actele normative adoptate în ultimii ani, Federația Rusă urmărește să majoreze volumul de capturi de bioresurse acvatice până la 6,1 milioane tone și al consumului de produse piscicole până la 28 kilograme/cap de locuitor, potrivit alocuțiunii rostite de Valeri Ivanovici Kuzmin, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Federației Ruse în România cu ocazia lucrărilor Conferinței la Nivel Înalt privind Cooperarea Consolidată pentru Pescuit și Acvacultură la Marea Neagră.

În acest context, Legea Federală a Acvaculturii, adoptată în 2013, le permite deja vecinilor de la Răsărit să atingă un nou nivel în ceea ce privește dezvoltarea sectorului, reproducerea artificială atingând un nivel de peste 17.000 de exemplare de păstrăv de mare, specie care se lansează deja în râurile bazinul Mării Neagre. În plus, tot la Marea Neagră, rușii populează intens cu exemplare de calcan.

„În Rusia, în octombrie 2013, a fost adoptată Legea Federală a Acvaculturii și, cu ajutorul ei, dezvoltarea acestui sector în țara noastră, inclusiv în bazinul Mărilor Azov și Marea Neagră, va atinge un nou nivel calitativ. Reproducerea artificială sub forma lansării de puiet în râurile bazinului Mării Negre se derulează doar pentru păstrăvul de mare. În acest scop, în instituțiile de reproducție artificială au fost constituite bancuri de pești, cu un număr total de 17.500 exemplare în 2015. Acum se lansează tineret de calcan în Marea Neagră.

„Tot în 2013, Guvernul Federației Ruse a aprobat programul de dezvoltare statală a pisciculturii până în 2020. Se planifică astfel creșterea volumului de capturi de bioresurse acvatice de la 4 milioane în 2012, la 6,1 milioane tone în anul 2020. Prin urmare, va crește și volumul de produse din acvacultură până la 410.000 tone. Nu în ultimul rând, previzionăm o majorare a consumului de produse piscicole per capita de la 21,5 kilograme în anul 2012 la 28 de kilograme în 2020”, a menționat ambasadorul rus.

El i-a avertizat pe cei prezenți la conferință să urmeze „cu strictețe” foaia de parcurs în ceea ce privește combaterea „capturilor ilegale, nedeclarate și nereglementate” care au loc la Marea Neagră.

Mai mult, Kuzmin a reamintit că pescuitul nisetrului la Marea Neagră este interzis.

„În ceea ce privește combaterea capturilor ilegale, nedeclarate și nereglementate care, din păcate, au loc în Marea Neagră, aș vrea să fac un apel la toate țările riverane de a urma cu strictețe foaia de drum în ceea ce privește combaterea acestora, aprobată prin sesiunea Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană a Organizației pentru Alimentație și Agricultură (GFCM FAO), în 2013. Tot în acest context, aș vrea să subliniez, de asemenea, faptul că pe lista speciilor deosebit de valoroase, de bioresurse acvatice, care fac obiectul pescuitului și care au habitatul în Marea Neagră, intră morunul, nisetrul, calcanul și orice pescuit al nisetrilor din Marea Neagră este interzis”, a adăugat el.

Conform datelor prezentate de ambasadorul rus în plen, în prezent, baza capturilor efectuate de către pescarii din Marea Neagră este reprezentată de hamsie și șprot.

„Anul trecut, volumul total de captură din Rusia, în bazinul Mării Negre, a fost de aproape 70.000 de tone (hamsie circa 40.000 de tone și șprot peste 25.000 de tone)”, a conchis Valeri Kuzmin.

Potrivit organizatorilor evenimentului, scopul declarat al acestuia a fost unul de încurajare a unei abordări comune și deschise a colaborării tuturor statelor riverane Mării Negre, în vederea promovarea unei exploatări raționale a resurselor marine vii, dezvoltarea sustenabilă a acvaculturii, în condițiile mediului marin specific, astfel încât să se asigure păstrarea ecosistemelor productive și sănătoase.

În cadrul lucrărilor conferinţei, luările de poziţii ale participanţilor au vizat clarificarea aspectelor privind pescuitul în sensul de a contribui la dezvoltarea acvaculturii în regiune, la extinderea cooperării regionale pentru protecția mediului marin și creșterea economică a țărilor riverane Mării Negre, precum si a diminuarii pescuitului ilegal.

La finalul evenimentului a fost semnată de catre toti reprezentantii la nivel inalt „Declaraţia pentru intensificarea cooperării privind pescuitul şi acvacultura în regiunea Mării Neagre”.

La conferinţă au participat ministrul Mediului, Apelor si Padurilor, Cristina Paşca Palmer, Dessislava Taneva, Ministrul Agriculturii si Alimentatiei din Bulgaria, Jiansian Jia, director adjunct în cadrul departamentului de pescuit si agricultura al FAO, precum şi vice-miniştri din Albania, Azerbaijan, Georgia, Republica Moldova, Ukraina, ambasadorul Federatiei Ruse la Bucuresti, dar şi reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai FAO - GFCM, precum şi membri ai organizaţiilor şi asociaţiilor internaţionale în domeniul cooperării economice şi a pescuitului maritim în zona Mării Negre şi acvaculturii – BSEC, ACCOBAMS, EUROFISH.

Publicat în Știri interne

ANSVSA urmează să vină în sprijinul micului producător/procesator din sectorul agroalimentar prin modificarea Ordinului 111/2008, fiind vizată introducerea unei distincții clare între industriașul de profil și micul business în ceea ce înseamnă costurile pentru înregistrarea afacerilor nișate și cele aferente analizelor specializate, precum și diversificarea tipurilor de produse comercializate, orientarea actuală a consumatorilor fiind, potrivit afirmațiilor lui Radu Roatiș Chețan, către produsele din pește și către cele vegetale.

În acest sens, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a organizat în data de 13 iulie, începând cu ora 10:00, la sediul instituţiei, o întâlnire de lucru cu membrii Consiliului Consultativ, având ca subiect principal tocmai acest proiect de modificare a normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare a obiectivelor din domeniul alimentar care desfăşoară activităţi supuse controlului specializat.

Scopul declarat al acestei întâlniri a fost consultarea reprezentanţilor operatorilor economici care desfăşoară activităţi în sectoare ce ţin de competenţa Autorităţii, în vederea definitivării în cel mai scurt timp a acestor reglementări.

În deschiderea evenimentului, președintele ANSVSA, Radu Roatiș Chețan, a vorbit atât de experiența sa în ceea ce privește Ordinul 111/2008, cât și despre motivația care a stat la baza deciziei de modificare.

El pune pe seama unei slabe comunicări neînțelegerile pe care micii producători din sectorul agroalimentar le-au avut atunci când a venit vorba de reglementările prevăzute în acest ordin al președintelui ANSVSA. Chețan spune că soluțiile prevăzute în Ordinul 111/2008 nu împiedicau, ci, dimpotrivă, reglementau corespunzător comercializarea produselor specifice.

„Eu am o experiență. (n.r. - Ordinul) 111 este puțin legat într-un fel și de numele meu (n.r. - Radu Roatiș Chețan semna acest act normativ în 16 decemrie 2008). Prima oară când a apărut Ordinul 111, m-au chestionat vecini de-ai mei, cunoscuți – eu am o casă la țară, n-am făcut niciun secret din acest lucru – m-a întrebat un cioban de pe Valea Mureșului: «Domnule doctor, eu te cunosc de când erai „normal”. Acum să mă pui să-mi cumpăr casă de marcat la stână? Nu cred că pot să fac asta». În lipsă de comunicare, oamenii au înțeles altceva. (...) Cu toții ne aducem aminte ceea ce a însemnat trauma europeană care a fost Escherichia Coli – E.Coli – în celebrul deja caz cu acei castraveți infestați, veniți din Spania pe relația Germania. (...) Acest Ordin 111/2008 a dat posibilitatea micilor producători să se exprime, să iasă la vânzare. N-a fost vorba nicidecum de niște soluții care să interzică, dimpotrivă, au scos la lumină posibilitatea vânzării”, a spus Chețan.

Poate cea mai importantă modificare vizată de șeful Autorității este și cea cu privire la producția și comercializarea alimentelor tradiționale (mai nou produse din pește și vegetale), în cantități mici, însă notificate corespunzător Direcțiilor Sanitare Veterinare județene și respectând reguli de igienă și siguranță alimentară.

„(...) Am considerat că fără (...) comunicare, lumea în România (...) nu va înțelege că este permis să faci comerț, dar că trebuie să fii înregistrat, să anunți o Direcție Sanitară Veterinară județeană că dorești să faci acest tip de activitate. Spre exemplu, un mic proprietar de pensiune trebuie să știe că îi este permis să-și taie porcul, să facă produse tradiționale, să-și aștepte musafirii, respectând însă reguli de igienă și siguranță alimentară; nimeni nu-i interzice să facă acest lucru. El trebuie să fie luat în evidență, înregistrat, autorizat acolo unde este cazul și lucrurile pot să se demareze frumos, corect, protejând sănătatea populației. Odată luat în evidență, micului producător i se descriu în amănunt regulile de igienă, de siguranță și de sănătate publică pe care trebuie să le îndeplinească”, a afirmat Radu Roatiș Chețan. „De aceea, un al treilea act normativ pe care îl lansăm astăzi în dezbatere publică, alături de prezentarea noului site pe care îl promovăm, a imaginii ANSVSA, este cel care vizează modificarea Ordinului președintelui ANSVSA nr. 111 din 16 decembrie 2008. Acesta stipulează vânzarea produselor obținute de către micii producători și procesatori, în unitățile lor familiale, și care vine să completeze ceva ce în România a crescut ca și consum foarte mult: vorbesc de consumul de pește, de tot ce vine din mediul acvatic, precum și consumurile crescute pe non-animal. Asistăm la o polarizare a consumului alimentar în zona de vegetale; Ordinul 111/2008 va reglementa inclusiv diversificarea gamei de produse pe care micul producător le poate comercializa”.

Conform afirmațiilor lui Radu Chețan, proiectul de modificare a Ordinului ANSVSA 111/2008 este în dezbatere publică timp de 30 de zile, conform Legii 544. Se așteaptă însă atât opiniile industriei de profil, cât și pe cele ale fermierilor, micilor producători, astfel încât să se ajungă la o formă finală unanim agreată.

„Sperăm că undeva în luna septembrie modificarea să fie deja legiferată”, a mai precizat președintele Autorității.

matiesMarian Cuzdrioreanu, președintele RO-FISH: „Vom avea produse sănătoase care vor fi controlate de către autoritățile sanitare veterinare”

Reprezentantul unuia dintre sectoarele menționate de către Roatiș că ar fi luat amploare în ultima perioadă ca prezență pe piață, în speță cel al peștelui, Marian Cuzdrioreanu, a precizat că modificarea Ordinului 111/2008 este, în viziunea sa, un aspect pozitiv, mai ales în ceea ce privește prelucrarea primară, controlată sanitar-veterinar, a materiei-prime, în centrele de colectare.

„Faptul că, la un moment dat, se relaxează și se pune în plus, de pildă, la centrele de colectare, și prelucrarea, este o chestie pozitivă. Faptul că, de pildă, la pescării, având condițiile igienico-sanitare optime, să poată să fie servit clientul, iar acesta să nu se mai ducă acasă, să se murdărească, să dezoseze, să eviscereze și să porționeze, de asemenea, este un lucru extraordinar”, a mărturisit Cuzdrioreanu. „Eu reprezint industria pescărească, dar sunt jumătate ardelean, jumătate moldovean. O reprezint și pe bunica, îl reprezint și pe vărul care în gospodăria lui crește diferite animale și, sub control sanitar-veterinar, toți aceștia pot reuși să scoată pe piață niște produse extraordinare, fără niciun fel de conservanți; (...) alimentație sănătoasă. Vom avea produse sănătoase care vor fi controlate de către autoritățile sanitare veterinare”.

La rândul său, Călin Matieș, președintele Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale, el însuși un producător de pâine tradițională (reprezentând astfel sectorul vegetal, amintit de Radu Roatiș Chețan), a apreciat decizia ANSVSA de modificare a Ordinului 111/2008 ca fiind una benefică, menită să susțină micul producător local sufocat uneori de giganții agroalimentari, prin reglementarea cererii pieței și a nivelului taxelor de autorizare și analiză sanitară-veterinară.

„Ceea ce producătorii industriali vor să distrugă, astfel încât să rămână numai ei în piață, ANSVSA a venit în sprijinul micului producător și a completat Ordinul 111/2008 cu cererea pieței. Micul producător, dacă face 20 de borcane de dulceață și trebuie să plătească 600 de lei pentru autorizare, și mai trebuie să ducă și 10 lei la analiză, se alege praful de business-ul lui. Atunci, ANSVSA vine în sprijinul micului producător și spune că acesta se va duce doar cu un borcan la analiză și va plăti 100 de lei. Nu va mai trebui să plătească 600 sau 1.000 de lei cum plătește nu știu care mare firmă care face un milion de borcane pe an. Se va face distincție foarte clară între industrie și micul producător prin acest Ordin 111/2008. Cu siguranță, toți trebuie să fim controlați, indiferent că este industrie sau mic producător, trebuie să avem norme de igienă, să respectăm igiena în cadrul societății, să oferim un produs sănătos consumatorului, dar costurile de analize, cele pentru controale, pentru autorizare vor fi mult mai mici față de cele ale industriei. Controalele și normele vor fi adaptate volumului business-ului”, a declarat Mătieș pentru Revista Fermierului.

Tot în cadrul acestei întâlniri a fost prezentat și proiectul ANSVSA de modificare a site-ului instituţiei. Conform noilor informații prezentate în Consiliul Consultativ, cei care au analize sanitare-veterinare în curs (atât la nivelul Capitalei, dar mai ales în provincie) urmând să aibă acces la rezultatele parțiale/definitive înscrise în baza de date cu ajutorul unui user și al unei parole care vor fi emise după upgradarea zonei online a Agenției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

„Lucrăm la un rebranding al Autorității. Noul site aduce un element de noutate, în care dumneavoastră sau colegii dumneavoastră pot să urmărească pe circuit, de la depunerea probelor, parcursul fiecărui buletin de analiză și modul în care el este lucrat la nivelul fiecărui județ, doar accesând site-ul, bineînțeles având parolă, un user și tot ceea ce trebuie. Este o primă prezentare a ceea ce vrem să facem și, de aceea, așteptăm un feedback”, a conchis Roatiș.

La finele anului 2013, România ajunsese printre fruntaşele din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de produse tradiționale, atestate la nivel naţional. Însă, după modificarea şi înăsprirea regulilor de atestare, cifra totală s-a redus de aproape 10 de ori, de la circa 4.400 atunci la aproape 480 la nivelul lunii octombrie 2015.

Noile reglementări au fost introduse în urmă cu trei ani prin intermediul Ordinului MADR 724/2013 privind atestarea produselor tradiţionale, publicat în Monitorul Oficial din 11 noiembrie. Schimbarea abordării referitoare la atestare a fost necesară în primul rând pe fondul „exploziei” de târguri „tradiţionale” şi înmulţirii suspiciunilor că produsele oferite cu acele prilejuri erau de fapt industrializate, iar unele dintre ele ar fi fost chiar cumpărate din supermarketuri şi, după anumite „retuşuri” de ambalare sau etichetare, vândute ulterior ca produse „autentice”, la preţuri mult mai mari.

Potrivit ordinului amintit anterior, produs tradiţional înseamnă „produs alimentar fabricat pe teritoriul naţional şi pentru care se utilizează materii prime locale, care nu are în compoziţia lui aditivi alimentari, care prezintă o reţetă tradiţională, un mod de producţie şi/sau de prelucrare şi un procedeu tehnologic tradiţional şi care se distinge de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii.” Pentru înregistrarea produselor tradiţionale a fost înfiinţat Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale (RNPT).

Pe de altă parte, producătorilor industriali nu li se mai permite să folosească sintagma, ei putând cel mult să obţină pentru anumite sortimente atestarea de reţetă consacrată românească (procedură reglementată prin Ordinul nr. 394/2014), definită ca fiind „produsul alimentar fabricat cu respectarea compoziţiei utilizate cu mai mult de 30 de ani înainte de data intrării în vigoare a prezentului ordin”. Înregistrarea acestor specialităţi se face în Registrul Naţional al Reţetelor Consacrate (RNRC).

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista