În condițiile în care, în sfârșit, de-a lungul mandatului său, președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, părea că apreciază la întreaga sa capacitate un ministru al Agriculturii (în cazul de față, Petre Daea), lucru vizibil inclusiv cu ocazia Conferinţei Naţionale a Agricultorilor din 23 mai a.c., fermierul băcăuan pare să fi schimbat temporar registrul și a afirmat în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la București, miercuri, 19 septembrie 2018, că spusele șefului de la Agricultură, conform cărora România a avut anul acesta producţii-record la grâu, porumb şi floarea-soarelui, au determinat prăbuşirea preţului cerealelor.

„Producătorii sunt nemulţumiţi că aceste declaraţii au determinat prăbuşirea pieţei şi au prejudicii enorme. Producţiile nu sunt nici pe departe istorice, ci sunt mai mici decât anul trecut. La grâu sunt mai mici cu 30% decât anul trecut, iar la floarea-soarelui, cu 30-35%”, a precizat șeful Ligii, citat de agenția națională de presă Agerpres.

În plus, oficialul LAPAR a declarat că producătorii agricoli români au înregistrat pagube în această vară, ca urmare a secetei în mai-iunie şi din cauza ploilor abundente în iulie, iar spusele lui Daea nu fac altceva decât să blocheze din fașă capacitatea fermierilor de a solicita despăgubiri la Bruxelles.

„Cum putem cere despăgubiri Comisiei Europene pentru aceste pagube, din moment ce ministrul Agriculturii spune că avem producţie istorică? Aceste declaraţii de fapt ne-au băgat mâna în buzunar”, a adăugat Laurențiu Baciu în conferința de presă de miercuri.

Potrivit afirmațiilor făcute de ministrul Agriculturii, Petre Daea, luni, 3 septembrie 2018, în cadrul unei emisiuni televizate, în anul agricol 2017-2018 România a obținut cele mai mari producții de grâu, orz și orzoaică, înregistrate în statistici.

El a adăugat că România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, datorită faptului că deține condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari.

„România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, pentru că are condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari. Am demonstrat doi ani de zile, şi anul trecut, şi anul acesta, România a rămas în frunte. Puţini credeau. Am spus-o în primăvară. Anul acesta, faţă de anul trecut, este o singură diferenţă, la grâu. Anul trecut, au fost şi spice, şi paie, anul acesta, sunt mai multe spice decât paie. Se întrebau când intrau cu combina în lan că nu ştiau de unde curg atâtea boabe. Zic: uită-te la spic, tu vrei grâul până la buric. Nu. Acum e mai mic, dar uită-te la spic. Este cea mai mare producţie de grâu pe care a obţinut-o România, mai mare decât anul trecut cu 200.000 de tone şi la acelaşi nivel ca randament, la unitatea de suprafaţă. Cea mai mare de când e ţara, ţară (...) Este şi cea mai mare producţie de orz pe care am obţinut-o şi de orzoaică de toamnă”, a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la Antena 3.

El a adăugat că aceste producţii-record nu reprezintă raportările de altădată pentru că, mai afirmă Daea, „nu mai facem raportări din acelea. Acum se fac raportări corecte şi oamenii sunt mai potoliţi la raportări. Şi o să confirme şi Eurostat”.

Marți, 28 august 2018, Petre Daea declara într-o conferinţă de presă că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, deşi a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari (...) Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să si-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşeste 10 milioane de tone de grâu”, declara ministrul de resort.

Potrivit statisticilor, recolta de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut, când s-a cifrat la 10 milioane de tone.

Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată, şi locul doi la producţia realizată, după Franţa. De asemenea, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.

În plus față de sumele alocate deja de Comisia Europeană (CE) pe „partea de ajutor sanitar-veterinar”, aspect prezentat la finele discuțiilor avute joi, 13 septembrie 2018, cu premierul României, Viorica Dăncilă, comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Europeană, Phil Hogan, a precizat că are în vedere programul de dezvoltare rurală ca unealtă de sprijin a crescătorilor români de porci pe speța efectelor negative ale pestei porcine africane (PPA).

Totodată, acesta a menționat că lucrează îndeaproape cu autorităţile de la București pentru a face faţă situaţiei dificile în care se află România din cauza PPA, în condiţiile în care 75% din porcii crescuţi în gospodării în Uniunea Europeană sunt în România.

„În ceea ce privește subiectele care vizează pesta porcină africană, practicile comerciale neloiale, reforma PAC şi situaţia bugetară, le-am discutat deja cu domnul ministru al Agriculturii şi cu premierul României. Pe pesta porcină africană, lucrăm îndeaproape pe această problematică dificilă - 75% din porcii crescuţi în gospodării în Uniunea Europeană sunt în România, aşa că noi ne intensificăm eforturile (...) pentru a vedea ce putem face mai mult pe partea de supraveghere veterinară, depistare şi control. Domnul ministru (ministrul Agriculturii, Petre Daea, n.r.) m-a informat recent despre intenţia de a obţine asistenţă de la Comisia Europeană pentru a-i ajuta financiar pe fermieri să facă faţă acestei situaţii foarte dificile, dacă trebuie să stopeze producţia din cauza implementării programului PPA. Am discutat astăzi despre tipul de informații pe care trebuie să mi le furnizeze, dar și despre posibile soluții disponibile prin intermediul programului de dezvoltare rurală, prin care să deblocăm ceva sprijin financiar pentru fermierii noștri și care să fie și eficiente. Cel mai important este să punem capăt răspândirii acestei boli”, a spus Hogan într-o conferinţă de presă care a avut loc la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Comisarul a precizat totodată că cele 800 de focare de pestă detectate în România reprezintă un indicator al rezultatului de detectare a bolii.

„Sigur este o cifră mare de focare de boală într-o perioadă scurtă, dar vom continua să-l susţinem pe ministru, să-i susținem şi pe fermierii noștri din România în ceea ce priveşte măsurile de supraveghere, serviciile veterinare, cercetarea şi vom încerca să oferim şi un vaccin care să funcţioneze în viitor. Avem 10 milioane de euro alocaţi în 2019 pentru cercetare la nivelul UE. Dar, pe termen scurt, trebuie să ajutăm la stoparea răspândirii bolii în România, pentru că are impact şi asupra ţărilor învecinate, asupra comerţului în UE cu carnea de porc, şi să-i susţinem pe fermieri să facă faţă măsurilor de biosecuritate suplimentare care au fost introduse cu ajutorul CE şi al guvernului român”, a mai menționat Hogan.

Întrebat de jurnaliști în cadrul unei conferințe de presă cum consideră că poate fi stopată răspândirea PPA, în condiţiile în care s-au descoperit mai multe ferme clandestine de creştere a porcilor pe raza județului Călărași, şeful de la Agricultură, Petre Daea, a precizat, la rândul său, că „regulile trebuie respectate de toţi, iar acolo unde nu se respectă regula, trebuie să intervină legea”.

„Din nefericire, apar şi aceste situaţii. Tocmai de aceea, activitatea trebuie intensificată şi ţinerea sub control presupune şi acest lucru, de cunoaștere, de cartografiere a fiecărei ferme şi să înţelegem toţi (...) că regulile trebuie respectate de către toţi, iar acolo unde nu se respectă regula, trebuie să intervină legea. (...) Respectarea legii sanitar-veterinare, respectarea condiţiilor de creştere a animalelor este foarte importantă. (...)  Vreau să-l asigur pe domnul comisar că vom merge pe acelaşi drum al încrederii în puterile noastre şi în posibilităţile pe care le avem pentru a stopa acest fenomen extrem de grav care, din nefericire, s-a internaţionalizat. Azi suntem într-un mănunchi, din nefericire, mai mare de ţări care trebuie să lupte în comun şi să găsească soluţia (...) în cercetare. Noi, aici, în România, ne-am hotărât să facem un centru de cercetare pentru pesta porcină africană. Am discutat cu colegii din jurul nostru, am discutat cu prietenul nostru, ministrul (n.r. Agriculturii) din Bulgaria, care este de acord să realizăm împreună ceea ce ne trebuie în viitor, pentru că cercetarea trebuie să ajungă la izvorul acestei boli şi să găsească soluţii, în aşa fel încât costurile să fie reduse, iar reuşita să fie pe deplin”, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea.

De asemenea, în încheierea alocuțiunii sale, chestionat dacă Executivul de la București va interzice creşterea porcilor în gospodării pentru a evita răspândirea PPA din România, ministrul Agriculturii a răspuns: „Sigur că nu interzicem creşterea porcului, Doamne-ferește, dar creşterea se va face în condiţii sanitare pe care trebuie să le respectăm cu toţii, în condiţii de biosecuritate ridicată, în așa fel încât să ne protejăm de această molimă şi de altele”.

Peste 232.000 de porci infestați cu PPA au fost eliminați (ANSVSA)

În aceeași zi, Agenția Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) anunța că pesta porcină africană evoluează în 207 localităţi din 12 judeţe, cu un număr total de 898 de focare (dintre care, 13 în exploataţii comerciale industriale, unul în abatorul aparţinând unei ferme şi unul într-o exploataţie comercială de tip A) şi 57 de cazuri la mistreţi.

În total, au fost eliminaţi 232.722 de porci afectaţi de boală, de la data confirmării prezenţei virusului în ţara noastră, pentru prima oară, în 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

În zona de N-V a României, boala evoluează în trei judeţe, Satu-Mare, Sălaj şi Bihor, prezenţa virusului fiind confirmată în 13 localităţi. Au fost ucişi 1.375 de porci domestici şi au fost afectaţi 15 porci mistreţi. În judeţul Satu-Mare, sunt 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi, judeţul Bihor - 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ şi în judeţul Sălaj - 4 cazuri la mistreţi.

În zona de S-E a României, boala a fost confirmată în 194 de localităţi, din judeţele Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomiţa, Galaţi, Călăraşi, Ilfov, Buzău şi Giurgiu. Au fost ucişi 54.296 de porci domestici din gospodăriile populaţiei, iar în 11 exploataţii comerciale de mare capacitate, o exploataţie comercială de tip A şi în abatorul aparţinând unei ferme, au fost ucişi 178.426 de porci. Au fost afectaţi 42 de mistreţi. Cele mai multe focare în gospodării, 551, se înregistrează în judeţul Tulcea, unde mai sunt un focar într-o exploataţie comercială de tip A, 5 focare în exploataţii comerciale industriale, un focar într-un abator aparţinând unei exploataţii comerciale şi 34 de cazuri la mistreţi. În judeţul Brăila, sunt 60 de focare în gospodăriile populaţiei şi 6 în exploataţii comerciale, în judeţul Constanţa - 67 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ, în judeţul Ialomiţa - 111 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţi, în judeţul Galaţi - 9 focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ, în judeţul Ilfov - 7 focare în gospodăriile populaţiei, în judeţul Călăraşi - 41 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţ, în judeţul Buzău - 3 focare în gospodăriile populaţiei, iar în judeţul Giurgiu - un focar în gospodăriile populaţiei.

În data de 13 august 2018, au fost stinse primele focare de PPA, diagnosticate de la începutul lunii ianuarie a acestui an, în patru gospodării din comuna Micula, iar în data de 24 august a fost stins un focar în localitatea Sărăuad, toate, din judeţul Satu-Mare.

Mai bine de 140.000 de porcine au fost ucise deja ca urmare a depistării infestării cu pestă porcină africană (PPA), iar acest proces de sacrificare va continua, pentru că sunt două complexe mari care au fost atinse de acest virus, a declarat, luni, 3 septembrie 2018, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia unei emisiuni televizate, adăugând că repopularea fermelor se va face cam în 90 de zile.

„România are în prezent 4,5 milioane de porci, iar noi am ucis până acum 140.000 de porci. Eu spun că repede putem reface, putem repopula, în trei luni, trei săptămâni şi trei zile. Sunt ferme de porci, avem 260 de unităţi în România cărora le dăm bani pentru bunăstare şi ei le dezvoltă. E adevărat că acum temerea este mare”, a declarat la Antena 3 oficialul guvernamental.

El a menţionat că a cerut sprijin la Bruxelles pentru combaterea PPA, iar 12 state au sărit în ajutorul României.

„Am solicitat sprijin din partea CE şi 12 state ne-au sărit în ajutor, începând de la Lituania şi Letonia, care au fost în această situaţie, inclusiv am vorbit cu miniştrii din Germania şi Austria. Am rugat preşedinţia Austriei să îmi admită pe ordinea de zi un raport, o informare a CE. Noi suntem aici apărători ai graniţei noastre, dar şi ai graniţei europene pe partea de est a ţării, care are 400 km şi înseamnă şi apă, şi uscat”, a arătat şeful MADR.

Acesta a afirmat că virusul pestei porcine africane „a măturat 16 ţări ale lumii”, ajungând în China, Portugalia şi Spania.

„Portugalia a scăpat de virus după 13 ani şi Spania după 30 de ani, iar în Sardinia nici acum, după 41 de ani. Este un virus extrem de periculos, care nu are antidot. Moartea animalului este sigură. Nu are treabă cu omul. Noi, România, ne-am apărat prin măsuri preventive de acest virus timp de 5 ani. Virusul a intrat şi el, nu a intrat pe graniţă cu paşaportul, ca să îl controlezi, sau călare pe bicicletă. Noi nu am renunţat la nicio măsură”, a mai spus ministrul Agriculturii.

Nu în ultimul rând, Petre Daea a prezentat o situaţie la zi a localităţilor afectate de PPA, explicând că nu judeţul întreg este afectat, chiar dacă la ora actuală sunt active 178 de focare din 11 judeţe.

„Este adevărat că pe hartă judeţele toate sunt roşii, dar nu trebuie să dramatizăm. Sunt 11 judeţe, iar în acestea sunt 2.588 de UAT-uri. Ce înseamnă UAT-uri? Sate, comune, oraşe, municipii. Din 2.588, în 178 (localităţi) sunt cazuri de PPA, adică 6,9% din cele 2.588 de UAT-uri. Judeţul Bihor din 531 are 1,3% afectate, Satu Mare, din 285 are 1,1%. Este adevărat, Tulcea din 184 are 74, care înseamnă 40,2%, iar în Ialomiţa şi Constanţa sunt procente de 13%. Lumea când aude spune că e în tot judeţul. Nu este tot judeţul. Introducem panică şi este nenorocire”, a explicat ministrul Agriculturii.

Potrivit ANSVSA, în prezent au fost depistate 803 de focare de PPA (dintre care 11 în exploatații comerciale industriale, unul în abatorul aparținând unei ferme și unul într-o exploatație comercială de tip A) și 40 de cazuri la mistreți, în total fiind eliminați 140.531 porci afectați de boală.

Potrivit afirmațiilor făcute de ministrul Agriculturii, Petre Daea, luni, 3 septembrie 2018, în cadrul unei emisiuni televizate, în anul agricol 2017-2018 România a obținut cele mai mari producții de grâu, orz și orzoaică, înregistrate în statistici.

El a adăugat că România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, datorită faptului că deține condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari.

„România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, pentru că are condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari. Am demonstrat doi ani de zile, şi anul trecut, şi anul acesta, România a rămas în frunte. Puţini credeau. Am spus-o în primăvară. Anul acesta, faţă de anul trecut, este o singură diferenţă la grâu. Anul trecut, au fost şi spice şi paie, anul acesta, sunt mai multe spice decât paie. Se întrebau când intrau cu combina în lan că nu ştiau de unde curg atâtea boabe. Zic: uită-te la spic, tu vrei grâul până la buric. Nu. Acum e mai mic, dar uită-te la spic. Este cea mai mare producţie de grâu pe care a obţinut-o România, mai mare decât anul trecut cu 200.000 de tone şi la acelaşi nivel ca randament, la unitatea de suprafaţă. Cea mai mare de când e ţara, ţară (...) Este şi cea mai mare producţie de orz pe care am obţinut-o şi de orzoaică de toamnă”, a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la Antena 3.

El a adăugat că aceste producţii-record nu sunt raportările de altădată pentru că, mai afirmă Daea, „nu mai facem raportări din acelea. Acum se fac raportări corecte şi oamenii sunt mai potoliţi la raportări. Şi o să confirme şi Eurostat”.

Marți, 28 august 2018, Petre Daea declara într-o conferinţă de presă că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, deşi a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari (...) Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să si-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşeste 10 milioane de tone de grâu”, declara ministrul de resort.

Potrivit statisticilor, recolta de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut când s-a cifrat la 10 milioane de tone.

Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată, şi locul doi la producţia realizată, după Franţa. De asemenea, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.

Datele asumate și prezentate de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, marți, 28 august 2018, relevă că producția de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de cea de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone.

Și asta, a adăugat membrul Executivului Dăncilă, în ciuda faptului că 2018 a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari”, a precizat Petre Daea. „Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să și-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru, fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşește 10 milioane de tone de grâu”.

În plus, ministrul Agriculturii a precizat că, în 2018, cea mai dificilă perioadă pentru grâu a fost în perioada de recoltat, în condiţiile în care, dintr-un calcul făcut în cadrul unei exploatații agricole care a furnizat date de specialitate, „în 30 de zile a avut doar patru zile bune de lucru şi acestea adunate, nu de dimineaţa până seara”.

Şeful MADR a mai spus că şi la orz şi orzoaică România a avut o producţie bună, mult mai mare ca anul trecut.

Statisticile ministrului de resort relevă că producția de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut, când s-a cifrat la 10 milioane de tone.

Zece judeţe au realizat, în total, peste cinci milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

Per total, recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

Totodată, recolta de orz s-a cifrat la 1,39 milioane de tone, cu o medie de 5.204 kg/ha, plus 9,5% faţă de anul trecut (1,271 milioane tone şi o medie de 4.731 kg/ha în 2017).

În aceste condiţii, recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha. Anul trecut, s-au raportat 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.598 kg/ha.

În 2017, oficialii au a raportat o producţie totală de cereale de aproape 27 de milioane de tone, cu recorduri istorice la grâu, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi, struguri şi porumb.

Producţia de grâu, secară şi triticale a fost de circa 10 milioane de tone, cu un randament de 4,83 tone la hectar, în timp ce la porumb, recolta „a sărit” la 14,5 milioane de tone, cu o medie aproape de 6 tone la hectar. Şi la floarea-soarelui a fost consemnată o producţie-record de 3,167 milioane de tone în 2017, cu un randament de 2,72 tone la hectar.

Potrivit statisticilor disponibile, în rândul statelor membre ale blocului comunitar (UE28), anul trecut, țara noastră ocupa primul loc la floarea soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată şi locul doi la producţia realizată, după Franţa.

Nu în ultimul rând, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.

Președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), prof. univ. emerit dr. ing. Valeriu Tabără, este stupefiat de turnura pe care au luat-o lucrurile ca urmare a tăvălugului mediatic și social apărut ulterior afirmațiilor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, conform cărora porumbul de pe suprafața imediat apropiată de locul unui mistreț răpus de pestă porcină africană (PPA) ar trebui izolat și neutralizat... prin ardere, dar și de prevederile unui ordin intern semnat de același oficial guvernamental.

În numai două zile de la publicarea informațiilor în cotidianul Libertatea și, apoi, dezmințite pe rând, în aceeași zi, la Antena 3, Agerpres și Realitatea, de același Petre Daea, presa internațională deja trimite solicitări de acreditare pe lângă Agenția Națională Sanitară Veterniară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și sună încontinuu la birourile din România ale exportatorilor de bunuri agricole tranzacționabile (în acest caz, porumb) pentru a-i întreba de situația fitosanitară a materiei prime românești.

Tabără consideră a fi inadmisibilă afirmația potrivit căreia porumbul și floarea-soarelui din România sunt infestate cu virusul PPA, dar și situația în care, în România, au fost aduși specialiști danezi în gestionarea crizei generate, în condițiile marginalizării omologilor români.

Practic, totul a început cu un ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (OMADR), 1295 din 3 august 2018 (un fel de circulară internă, adresată doar Direcțiilor Agricole Județene din țară, curios), care a stârnit controverse la doar câteva zile de la apariția sa și l-a determinat pe ministrul de resort, Petre Daea, să se contrazică în aceeași zi.

Conform unui comunicat de presă al Direcției pentru Agricultură a Județului Bihor, în zonele afectate de pesta porcină africană (PPA), în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți, se interzice dislocarea plantelor, consumate parțial sau neconsumate.

„Plantele vor fi neutralizate la fața locului de către fiecare proprietar/utilizator de teren agricol”, se precizează în documentul de presă, nefiind clară (nici până la această oră) modalitatea de neutralizare. Dacă ar fi însă să luăm drept bune afirmațiile ministrului Daea din cotidianul Libertatea, în cazul porumbului am discuta de ARDERE (distrugere prin incendiere, incinerare etc.)!!!

În contextul unui an agricol greu pentru mai toată Uniunea Europeană, ce fel de mesaje transmitem pieței, până la urmă? Sunt voci care afirmă că anul acesta ar urma să producem circa 12 milioane de tone de porumb, din care, probabil, vreo patru vor fi exportate. Pe de altă parte, fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, afirmă că ne-am putea duce inclusiv spre 15 milioane de tone de porumb boabe.

Mai departe, în documentul de presă semnat de dr. ing. Hodișan Nicolae Florian de la DAJ Bihor este inserată chiar precizarea pe seama căreia ministrul Daea a făcut declarațiile incendiare. Practic, în comunicat se menționează că toate suprafețele agricole din zonele cu PPA în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți vor fi verificate, înainte de recoltare, iar zonele afectate de mistreți vor fi izolate prin benzi arate și se va realiza neutralizarea plantelor, la fața locului, de către proprietarul/utilizatorul terenului agricol, fără însă a se specifica cum anume se va face această neutralizare. Inițial, Petre Daea a vorbit de ardere în interviul din Libertatea, pentru ca, ulterior, să dezmintă cele spuse la Antena 3, în după-amiaza de 7 august 2018, respectiv la Agerpres în aceeași zi.

Tot în comunicatul DAJ Bihor, se afirmă că, cităm: „Este interzisă recoltarea plantelor de pe zonele afectate, în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți. În aceste zone, proprietarii/utilizatorii de teren agricol vor izola plantele, le vor distruge, după care vor dezinfecta zona”. Iată că prima explicație este cât se poate de clară – distrugere – fapt infirmat de Daea în cele pe care le vom prezenta ulterior, dar asimilat arderii în interviul din Libertatea. „Toți proprietarii/utilizatorii de teren agricol vor avea în dotare dispozitive pentru împrăștierea substanțelor dezinfectante, în toate zonele afectate de virus”.

Despre tot acest haos comunicațional care a generat inclusiv temeri printre cumpărătorii internaționali de porumb românesc, le-a dat practic apă la moară acestora pentru a impune creșteri negative de preț la materie primă și a determinat mass-media mainstream la nivel mondial (Reuters și Bloomberg) să ne ia la întrebări, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Domnule Tabără, nebunia mediatică apărută ulterior afirmațiilor privind neutralizarea plantelor din zona imediat apropiată a unui focar confirmat de PPA (arderea/neutralizarea/dezinfectarea plantelor potențial infestate) și amalgamul de informații ulterioare care se bat cap în cap, cum că virusul PPA ar putea avea drept vector sămânța de porumb și de floarea-soarelui exportate a degenerat. Deja, străinii își pun semne de întrebare și își freacă mâinile în privința unui orizont în care porumbul românesc ar putea fi subevaluat. Manipularea este în toi. Cum vedeți situația asta?

Valeriu Tabără: Este ceva incredibil ce tâmpenie s-a putut face. În privința celor afirmate de dumneavoastră cu presupunerile străinilor, este o mare tâmpenie pentru că virusul nu este un agent patogen pentru ceea ce înseamnă partea vegetală, așa cum la vremea respectivă nici E-coli nu era o bacterie care să pătrundă în interiorul plantelor. Pentru că am amintit de E-coli, transmiterea sa la om provenea din lipsa igienei.

Aici este inadmisibil să se vorbească de faptul că porumbul și floarea-soarelui din România sunt infestate cu virusul pestei porcine africane. Nu este există așa ceva. Și dacă ar fi, prin absurd, o secvență de virus să adere la o plantă, inclusiv roua de dimineață spală frunzele. Dacă mistrețul a trecut prin porumb, roua de dimineață spală planta. Nu este necesar să incinerezi planta respectivă pentru că ar fi purtătoare de virus. Pe tulpină, în afară, virusul nu rezistă, chiar dacă a rămas de la o trecere.

Tot ceea ce înseamnă chestiunea legată de infestarea părții vegetale, copaci și nu știu mai ce este o prostie. Altceva este dacă folosesc produse de proveniență animală pentru hrană sau export. În cazul porumbului însă, nu este nicio problemă legată de infestarea cu PPA.

R.F.: Din punct de vedere tehnic, atunci când este contractat și părăsește teritoriul României, porumbul este însoțit de certificate fitosanitare?

V.T.: Sigur, porumbul pleacă cu un certificat fitosanitar. Sunt vizate anumite boli, anumiți agenți patogeni. De pildă, putem vorbi de fuzarioză, de micotoxine, partea respectivă care aparține de porumb ca plantă, dar nu partea aceasta de virusuri de origine animală. Cel care a lansat treaba aceasta a făcut o foarte mare greșeală. Nu știu cine este respectivul. Am auzit și eu și m-au întrebat foarte mulți oameni. (...) Pe când o măsură să ardem pământul pe unde calcă porcii sau să dăm foc apei prin care au trecut? Este același lucru. În primul rând, nu ai cum să incendiezi porumbul acum, pentru că nu arde. Îți trebuie remorci și tone de substanțe inflamabile. Cine poate face treaba asta?

R.F.: Cine eliberează aceste documente de export la materia primă?

V.T.: Ele sunt certificate de Laboratoarele de Carantină Fitosanitară din țară. Probe pot să fie luate de beneficiari și să fie analizate oriunde în lume. Aceste certificate sunt comune la nivel de comerț internațional, pentru că trebuie să respecte legile OMC.

R.F.: Să ne gândim la un scenariu. Să luăm în calcul că un om obișnuit care are în gospodărie un porc posibil purtător de PPA, acest om devenind vector. Să ne gândim că el poate este arendaș și manevrează și materia primă recoltată, și utilajele aferente necesare. Devin astfel toate aceste obiecte vectori purtători de virus?

V.T.: Acolo este o altă problemă și asta este una dintre cele mai mari greșeli făcute până acum, și anume de a nu verifica ceea ce înseamnă deplasarea oamenilor. Omul a fost principalul vector. Eu am fost acum două săptămâni în Tulcea și am ajuns seara undeva, în drum spre Jurilovca, unde am stat două zile. N-am văzut pe nimeni făcând dezinfecție. Acum vin din Ialomița. Am fost undeva la Țăndărei. Nimic. Rămăsese un fel de plapumă pe drum care nu înseamnă nimic, chiar dacă este cu spumă. Dezinfecția se face altfel – roata automobilului trebuie să treacă cu o treime prin soluție, nu pe pânză de genul respectiv. A fost gestionată în mod neprofesionist această chestiune.

Este un lucru și mai grav. Cum am putut ajunge, când în România sunt specialiști, să-i aduci pe alții din Danemarca? Desconsiderare totală față de sistemul de specialiști din România. Eu o consider o greșeală imensă. Nici cei de la academie, nici universitarii nu au fost consultați, se pare că nici chiar Consiliul Științific al ANSVSA.

Pe de altă parte, nu are absolut nimic porumbul boabe pregătit, ambalat, depozitat ș.a.m.d., nu are absolut nimic. Pot garanta fără probleme. Nu este vector. Este o greșeală să se afirme acest lucru.

O prostie imensă făcută care nu avea ce căuta în spațiul public de dezbatere, pe care alții o speculează fără rușine. Este vorba de câștig și de exploatarea unei resurse fantastice pe care o are România, și anume cea de porumb și de floarea-soarelui.

R.F.: Pentru ce au fost aduși acești experți din Danemarca?

V.T.: Nu știu. Să rezolve problema PPA, de parcă Danemarca este marea purtătoarea de virusuri și au mari specialiști. La noi, condițiile sunt cu totul și cu totul altele.

R.F.: Anul acesta, care sunt previziunile dumneavoastră privind potențialul de dezvoltare și de producție ale culturii de porumb și floarea-soarelui?

V.T.: Producția nu este rea, dimpotrivă. S-ar putea să asistăm la un an-record. Sigur, mai avem până la coacerea porumbului. Însă și acum, pe unde am fost, am văzut un porumb de excepție, la Țăndărei. Am fost chiar în câmp, în lanuri. Arată bine și așa era la fel peste tot. De la 1 iulie 2018, am parcurs mai bine de trei mii de kilometri prin țară. Porumbul, floarea-soarelui și chiar și soia arată excepțional. Din punctul acesta de vedere, în cazul porumbului și al florii-soarelui, ar fi mare păcat dacă se așază o pată nejustificată pe producțiile României. Iese cu consecințe formidabile. Am vorbit chiar ieri (n.r. - miercuri, 8 august 2018) cu fermieri care sunt teribil de îngrijorați de aceste chestiuni scoase aiurea. Asta, când tu ai producția asta atât de mare... Pe de altă parte, este distrus sectorul porcin. Păi, ce fac cu porumbul? Îl vând subevaluat? Și așa noi nu gestionăm cum trebuie piața produselor agricole în România, de câțiva ani buni. Nu știu cine are interesul să nu gestionăm piața corespunzător.

R.F.: Anul acesta, cu cât aproximați că vom ieși la porumb și la floarea-soarelui?

V.T.: După părerea mea, producția medie a țării va fi cu mult peste cea de anul trecut, asta, dacă vremea merge bine, că pot apărea fenomene dure de tot în condițiile în care porumbul este încă în vegetație. Marea majoritate a culturii de porumb a trecut de faza aceea foarte critică de coacere în lapte. El este spre maturitate acum. Chiar este o schimbare de culoare. Revenind, eu cred că ne vom duce spre o producție medie-record la hectar.

Pe alocuri, vom avea producții de peste 10 tone la hectar, iar producția medie pe țară ar putea trece pragul de 5.000 – 6.000 de kilograme porumb boabe la hectar; ar fi un lucru excepțional. Iar ca producție totală, estimez una de aproape 15 milioane de tone. Părerea mea este că va ajunge acolo, dacă vom ști s-o gestionăm.

În fine, la floarea-soarelui ne putem duce fără probleme la peste 2,5 – 3 milioane de tone.

Tocmai pentru faptul că ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în exercițiu, Petre Daea, a impus o abordare comunicațională cu presa doar prin vocea domniei sale (și aceasta cu sincope și doar cu o parte a mass-mediei) - a se vedea cazul cotidianului Libertatea care publică un interviu incendiar în care, în mod clar, în ceea ce privește prevederile OMADR 1295/03.08.2018, șeful MADR afirmă: „(...) se izolează cu brazdă zona de cultură (n.r. de porumb) afectată și urmează să fie DISTRUSĂ PRIN ARDERE”, iar la Agerpres și la Antena 3 afirmă cu totul și cu totul altceva -, respectiv foarte rar, autorizat, prin spusele altora (cazul Hodișan, DAJ Bihor), amalgamul tinde să devină o obișnuință neplăcută.

Și totul, coroborat cu o degringoladă la nivel de birou de presă (de înțeles în cadrul acestei Omertà impusă structurilor de decizie din MADR), chiar dacă, individual, cei de acolo sunt niște profesioniști cu ștate vechi în ale comunicării, situația devine alarmantă la nivel de comunicare în situații de criză.

Practic, OMADR 1295 din 3 august 2018 a stârnit controverse la doar câteva zile de la apariția sa și l-a determinat pe Daea să se contrazică în aceeași zi. Potrivit unui comunicat de presă al Direcției pentru Agricultură a Județului Bihor, în zonele afectate de pesta porcină africană (PPA), în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți se interzice dislocarea plantelor, consumate parțial sau neconsumate.

„Plantele vor fi neutralizate la fața locului de către fiecare proprietar/utilizator de teren agricol”, se precizează în documentul de presă, nefiind clară (deocamdată) modalitatea de neutralizare. Dacă ar fi însă să luăm drept bune afirmațiile ministrului Daea din cotidianul Libertatea, în cazul porumbului am discuta de ARDERE (distrugere prin incendiere, incinerare etc.)!!! În contextul unui an agricol greu pentru mai toată Uniunea Europeană, ce fel de mesaje transmitem pieței, până la urmă? Ardem porumbul pe câmpiile țării, domnule ministru al Agriculturii, Petre Daea? Sunt voci care afirmă că anul acesta ar urma să producem circa 12 milioane tone de porumb, din care, probabil, vreo patru vor fi exportate.

Mai departe, în documentul de presă semnat de dr. ing. Hodișan Nicolae Florian de la DAJ Bihor este inserată chiar precizarea pe seama căreia ministrul Daea a făcut declarațiile incendiare. Concret, în comunicat se menționează că toate suprafețele agricole din zonele cu PPA în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți vor fi verificate, înainte de recoltare, iar zonele afectate de mistreți vor fi izolate prin benzi arate și se va realiza neutralizarea plantelor, la fața locului, de către proprietarul/utilizatorul terenului agricol, fără însă a se specifica cum anume se va face această neutralizare. Inițial, Petre Daea a vorbit de ardere în interviul din Libertatea, pentru ca, ulterior, să dezmintă cele spuse la Antena 3, în după-amiaza de 7 august 2018, respectiv la Agerpres.

Tot în comunicatul Daj Bihor, se afirmă că, cităm: „Este interzisă recoltarea plantelor de pe zonele afectate, în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreți. În aceste zone, proprietarii/utilizatorii de teren agricol vor izola plantele, le vor distruge, după care vor dezinfecta zona”. Iată că prima explicație este cât se poate de clară – distrugere – fapt infirmat de Daea în cele pe care le vom prezenta ulterior, dar asimilat arderii în interviul din Libertatea. „Toți proprietarii/utilizatorii de teren agricol vor avea în dotare dispozitive pentru împrăștierea substanțelor dezinfectante, în toate zonele afectate de virus”.

Cum stă treaba până la urmă, domnule ministru?

Într-o intervenție televizată, ministrul Agriculturii, vădit deranjat de scandalul generat, precizează iritat realizatorului de emisiune că lanul de porumb în care s-a descoperit un mistreț mort (cel mai probabil, din cauza PPA) urmează să fie igienizat, nu distrus/ars, afirmație contradictorie celei din interviul din cotidianul Libertatea/comunicatul de presă, copie fidelă a ordinului.

„(...) Spunem foarte clar: - e un ordin, e adevărat, (...) al ministrului Agriculturii, semnat de mine, care are la bază Hotărârea nr. 3 din 1 august 2018 a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență și care spune foarte clar – transmisă cu caracter intern la Direcțiile Agricole (...) dacă, Doamne-ferește, există vreun porc mistreț care a murit într-un lan de porumb, care a murit într-un câmp, ca atare, într-o cultură, ca atare, dacă a murit, locul respectiv se igienizează; n-are treabă cu cultura și dacă acel mistreț este purtător de virus”, afirmă Daea la Antena 3.

Și domnia sa explică cum anume ajunge mistrețul să infesteze cu virusul PPA plantele în cauză: „El (n.r. - mistrețul), în chinurile bolii, distruge niște plante, le culcă, le mușcă, face dezordine, culcă plantele respective. Nu-i vorba de cultură, nu-i vorba de suprafață, este vorba doar despre plantele respective care, poate, sunt sub el. A venit un nenorocit de hârciog, l-a luat de ureche, a luat o bucată din el, fiind cu virusul, și a pus-o pe o altă plantă, jos, acele plante nu se recoltează, acele plante se izolează și se neutralizează la fața locului. Ce înseamnă neutralizare? O substanță specifică, biodegradabilă... Unde vedeți dumneavoastră că se dă foc?”.

Daea a adăugat că OMADR 1295 din 3 august 2018 nu este controversat, ci „este stăpânit de dorința de a pune ordine în combaterea și prevenirea bolii și este fundamentat pe cazuri practice” pe care șeful MADR le-a consemnat ca posibile „în condițiile în care un alt mistreț care moare într-o cultură culcă niște plante, plantele de porumb... ”. Bun. Și tiparul comunicațional alambicat continuă. „Același tratament se întâmplă și în pădure. Găsești un mistreț în pădure care a murit? Nu tăi pădurea, domnule. Dezinfectezi în locul respectiv. Acolo sunt buruieni, acolo sunt plante efemere care se curăță, se dezinfectează cu o substanță, practic neutralizezi”.

Daea la Agerpres - Ordinul emis nu vizează sub nicio formă distrugerea sau arderea culturilor agricole

De această dată, pentru Agenția Națională de Presă Agerpres, ministrul Agriculturii în exercițiu, Petrea Daea, afirmă că ordinul emis nu vizează sub nicio formă distrugerea sau arderea culturilor agricole, aşa cum au apărut informaţiile în spaţiul public, ci doar a locului unde a fost găsit un focar de pestă porcină africană la mistreţ şi numai în cazul în care acesta este găsit în cultură, iar până în prezent nu există o astfel de situaţie în România. Contrar afirmațiilor din comunicatul de presă, dar și din cotidianul Libertatea.

Să înțelegem, domnule ministru, până la urmă, distrugerea sau arderea culturilor agricole pot fi posibile în locul/locurile unde a fost găsit un focar de PPA la mistreţ şi numai în cazul în care acesta este găsit în cultură?

Se recoltează materia primă sau nu? Ce se întâmplă cu suprafața-miriște? OMADR în cauză este obligatoriu pentru toată lumea sau are doar caracter intern? Ați dat interviu cotidianului Libertatea în care ați precizat cuvântul „ardere”? Biroul de presă al MADR nu a explicat acest ultim aspect.

„Ordinul dat pentru combaterea pestei porcine africane nu vizează sub nicio formă distrugerea sau arderea culturilor agricole, se referă doar la zonele unde a apărut un focar de pestă porcină africană la porcul mistreţ, dar numai în cazul în care acesta este găsit în cultură. Este un ordin cu caracter intern pentru a pregăti specialiştii să abordeze această temă împreună cu fermierii, în conformitate cu ceea ce s-a decis la Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă. Deci, dacă se găseşte în cultură un mistreţ mort ca urmare a contaminării cu PPA, atunci zona respectivă se încercuieşte şi nu se atinge de ea. Pleacă cultura de acolo, dar ocoleşte locul respectiv care se tratează. Mai sunt oameni care văd porumbul culcat acolo şi zic lasă să iau porumbul ăsta culcat acasă, or, nu este cazul. E vorba doar de locul unde a fost porcul, dacă a fost găsit. Acesta se dezinfectează pur şi simplu. În momentul de faţă, nu avem nicio astfel de situaţie. Nu există la această dată vreun caz în România”, a precizat, marţi, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Tot în declarațiile date pentru Agerpres, Daea a mai afirmat că este inadmisibilă o asemenea interpretare „alarmantă şi neconformă cu ordinul dat”, potrivit căreia fermierii sunt obligaţi să îşi ardă culturile agricole din cauza pestei porcine africane.

„Am fost informat azi că oameni, care nu ţin cu ţara aceasta, sunt lipsiţi de orice raţiune, lansează asemenea interpretări. Ordinul sună foarte clar: în condiţiile în care se găseşte un mistreţ mort la locul respectiv, se tratează locul respectiv. Dacă îl găsim în pădure nu tăiem copacii şi nu dăm foc la pădure. Păi ce facem, ardem ţara? Rămân consternat de informaţiile din presă care pot face rău ţării prin interpretare alarmantă şi neconformă cu ordinul dat”, a adăugat Daea.

Nu înțelegem unde este interpretarea, în condițiile în care ați afirmat pentru Libertatea următoarele: „(...) se izolează cu brazdă zona de cultură (n.r. de porumb) afectată și urmează să fie DISTRUSĂ PRIN ARDERE”.

Cireașa de pe tort

Pentru că s-a insistat pe subiect, la ceas târziu de seară, după intervențiile halucinante de la Libertatea, dar și în urma cover-up-urilor de la Antena 3 și Agerpres, vine și comunicatul de presă al Ministerului Agriculturii, pe subiect.

„Ordinul emis nu vizează sub nicio formă distrugerea sau arderea culturilor agricole!”, este titlul documentului de presă transmis de biroul de presă al MADR.

Bâlbâială totală. Declarația de seară, recepționată la ora 19:40, este o copie fidelă a declarațiilor ministrului de la Agerpres, material publicat la ora 18, nici măcar o adăugire sau altceva.

Redăm integral textul comunicatului: „Ordinul dat pentru combaterea pestei porcine africane nu vizează sub nicio formă distrugerea sau arderea culturilor agricole, se referă doar la zonele unde apărut un focar de pestă porcină africană la porcul mistreț, dar numai în cazul în care acesta este găsit în cultură. Este un ordin cu caracter intern pentru a pregăti specialiștii să abordeze această temă împreună cu fermierii, în conformitate cu ceea ce s-a decis la Comitetul ministerial pentru situații de urgență. Deci, dacă se găsește în cultură un mistreț mort ca urmare a contaminării cu PPA, atunci zona respectivă se încercuiește şi nu se atinge de ea. Pleacă cultura de acolo, dar ocolește locul respectiv care se tratează. Mai sunt oameni care văd porumbul culcat acolo şi zic lasă să iau porumbul ăsta culcat acasă, ori nu este cazul. E vorba doar de locul unde a fost porcul, dacă a fost găsit. Acesta se dezinfectează pur şi simplu. În momentul de față nu avem nicio astfel de situație. Nu există la această dată vreun caz în România. Ordinul sună foarte clar: în condițiile în care se găsește un mistreț mort la locul respectiv, se tratează locul respectiv. Dacă îl găsim în pădure nu tăiem copacii şi nu dăm foc la pădure. Păi ce facem, ardem țara? Rămân consternat de informațiile din presă care pot face rău țării prin interpretare alarmantă şi neconformă cu ordinul dat”, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Ce nu înțelegem este de ce într-un cotidian central cu mare trafic, cum este cazul Libertatea, un ministru face anumite afirmații pentru ca, la câteva ore mai târziu, acestea să nu fie dezmințite în mod direct? Nu am auzit nimic că jurnaliștii Libertatea ar fi scris altceva decât ceea ce a afirmat Daea. Cine dezinformează? Un jurnalist al unui cotidian, cel care a publicat un interviu? Ministrul Petre Daea, în comunicările sale ulterioare? Deocamdată, nu știm. Cert este că informațiile se bat cap în cap. Așteptăm clarificările cu privire la afirmațiile făcute pentru Libertatea și de ce acestea au fost dezmințite, indirect, ulterior.

Pe de altă parte, conștientizăm lupta intensă a autorităților cu acest virus care a generat pagube imense. Nu este ușor să gestionezi o situație de criză, însă planurile de contingență ar trebui neapărat să conțină și modalități eficiente de comunicare.

Potrivit preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu, numărul focarelor de pestă porcină africană a ajuns la 578, în 98 de localităţi din opt judeţe (Satu Mare, Bihor, Sălaj, Tulcea, Brăila, Constanţa, Ialomiţa şi Galaţi). Până în prezent, au fost ucişi peste 78.000 de porci din ferme şi gospodării ale populaţiei.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat într-o nouă intervenție telefonică la un post de știri, joi, 2 august 2018, că industria porcului din România este capabilă să producă urgent necesarul pentru a înlocui pierderile cauzate de pesta porcină africană, iar statul să-i despăgubească pe crescătorii afectați.

„Le spun tuturor cetăţenilor din România că suntem în stare să producem urgent pentru a înlocui pierderile acestea după ce trece acest foc şi reuşim să dezinfectăm zona şi să o punem sub control. O putem face cu muncă, cu atenţie, cu multă grijă şi fără această încrâncenare între noi, cu mult calm şi cu foarte multă dăruire. Eu fac exact tot ce trebuie din punctul de vedere al atribuţiilor pe care le am şi le spun oamenilor linişte, ordine, să curăţăm zona respectivă şi refacem imediat efectivele de porcine la fiecare gospodărie în parte. Nu putem să-i lăsăm pe români fără porci şi nici nu-i vom lăsa, iar în această perioadă îi despăgubim”, a precizat șeful MADR.

În plus, Daea a precizat că suma de bani pe care o vor primi oamenii afectaţi de uciderea porcilor este calculată în funcţie de preţul pieţei, prin înmulţirea greutăţii cu 6,12 lei pe kilogram, ajungându-se astfel la 600-800 lei pe fiecare animal.

„Fiecare gospodărie va fi despăgubită în funcţie de situaţia concretă şi de documentele care se întocmesc pe fiecare caz în parte”, a dat asigurări ministrul Agriculturii.

Chestionat dacă țara noastră riscă în şase luni să rămână fără porci, așa cum au anunţat asociaţiile de profil, ministrul Agriculturii a replicat: „Eu nu cred că trebuie propulsat un asemenea semnal apocaliptic, atunci înseamnă că punem mâinile pe piept şi nu mai facem nimic. (...) Trebuie să punem în aplicare planul care s-a aprobat şi a fost lansat în fiecare judeţ, către fiecare prefect, să liniştim populaţia că pierderile vor fi recuperate prin subvenţiile pe care le dăm pe fiecare porc. În momentul în care lichidăm aceste zone, venim şi cu purcei pentru cetăţeni. (...) mai sunt şi oameni care nu înţeleg şi pleacă cu halca de carne. Noi le spunem în fiecare zi cu specialiştii din judeţe ce trebuie să facă, în aşa fel încât să stopăm acest mare necaz pentru ţară, este un virus care nu are tratament. (...) Doamna prim-ministru a convocat acest comitet de combaterea bolilor care adună toate vârfurile instituţiilor centrale ale statului şi am făcut acest program naţional, l-am transmis prefecţilor, care au obligaţia să comunice prin mass-media locale şi centrale şi prin toate mijloacele, pe la biserici, pe la şcoli. Există solidaritate guvernamentală şi acţiune comună (...), dar dacă populaţia nu reuşeşte să înţeleagă, rămânem ca orbul în pustiu”, a explicat Petre Daea la Realitatea TV, citat de Agerpres.

În opinia ministrului, singura soluţie pentru eradicarea bolii este respectarea de către toţi a regulii sanitar-veterinare, „de la ministru până la omul de rând”.

„De aceea, la această dată lucrăm cu aproape 20.000 de oameni în teritoriu, cu organe ale Poliţiei, Armata, Jandarmeria, medici veterinari, ingineri, prefecţi, primari, viceprimari, oameni care merg în teritoriu. (...) Un asemenea virus care nu are vaccin, nu are tratament îi sperie pe oameni, dar trebuie să ne sperie şi pe noi? Să fugim din faţa virusului? Nu. Şi acţionăm în consecinţă, oamenii respectivi sunt în contact cu reprezentanţii instituţiilor statului, cu Armata, care s-a dus să dea o mână de ajutor pentru că la lichidarea unui focar îţi trebuie 45 de oameni. Regula pentru mine, ca om, ca cetăţean, ca ministru al agriculturii, este să respectăm ceea ce am stabilit, în totalitate, de sus până jos, de la ministru la omul de rând, să facem front comun pentru a opri acest virus în România. Şi eu zic că putem să îl izolăm”, a mai punctat oficialul guvernamental.

Întrebat de un medic veterinar prezent în emisiunea TV dacă el însuşi nu este un potenţial vector viu al virusului pestei porcine africane, având în vedere că s-a plimbat prin vreo 30 de focare, ministrul Agriculturii a replicat din nou: „Nu m-am dus în focar. Eu cunosc aceste reguli şi să ştiţi că ministrul Daea vine din viaţa reală şi din situaţiile grele pe care le-a petrecut în agricultură, în zootehnie. Repet, nu am fost în focar”.

Joi, 2 august 2018, premierul României, Viorica Dăncilă, a anunțat că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), laolaltă cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a primit un plus bugetar de 185 de milioane de lei, în condițiile în care Administrația Prezidențială (care a blocat prin contestare la Curtea Constituțională unele legi de susținere a sectorului agrozootehnic autohton), alături de opt ministere și patru servicii de informații devin ordonatori cu rectificarea negativă mai mare de 10 milioane de lei.

„În domeniul agriculturii, unde am introdus și ANSVSA, am alocat o sumă suplimentară de 185 milioane lei. Subliniez însă că am prevăzut în buget o sumă de peste 110 milioane lei pentru combaterea și eradicarea pestei porcine africane. Acești bani vor fi folosiți inclusiv pentru despăgubirea fermierilor. Am prevăzut, de asemenea, sumele necesare pentru plata motorinei utilizate la lucrările agricole. De asemenea, vom începe investițiile la 37 de stații de pompare, necesare pentru extinderea suprafețelor agricole irigate”, a afirmat Dăncilă în conferința de presă de la ora 19.

De asemenea, în documentul de rectificare bugetară pus la dispoziția presei se mai prevăd în plus 29 de milioane de lei pentru programele de investiții prin parteneriate public-privat. Este vorba de 21 de proiecte în domeniile infrastructură de transport, sănătate, agricultură și turism.

Prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a anunţat în cadrul ședinței săptămânale a Executivului că prima rectificare bugetară din acest an va fi pozitivă, actul normativ în acest sens urmând a fi adoptat în a doua jumătate a lunii august.

„Avem o rectificare bugetară pozitivă, avem venituri în plus la bugetul general consolidat per sold de aproape şase miliarde de lei. La ora 19:00 voi prezenta detaliile rectificării bugetare. Ordonanţa de rectificare va fi adoptată în a doua jumătate a lunii august”, declara Viorica Dăncilă în deschiderea şedinţei de Guvern.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi cel al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, s-au aflat joi de la sediul Guvernului, unde au purtat, aproximativ două ore, discuţii cu premierul Viorica Dăncilă despre rectificarea bugetară.

Luni, 7 mai 2018, Klaus Werner Iohannis trimitea Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, precum și o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol, anunța biroul de presă al președinției.

Ambele sesizări aveau conținuturi identice, iar șeful statului motivează demersul prin faptul că cele două proiecte încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 135, precum și pe cele ale art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie.

Joi, 20 iulie 2018, același preşedinte al României, Klaus W. Iohannis, promulga legea privind aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie.

Curtea Constituţională a României (CCR) respingea, pe 6 iunie a.c., sesizările preşedintelui Klaus Iohannis asupra legii respective.

Parlamentarii din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor şi cei din Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală din Senatul României avizau la mijlocul lunii decembrie a anului trecut bugetul MADR cu 20 de voturi pentru şi șapte împotrivă.

Pentru anul în curs, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale i se aloca un buget de 23,45 miliarde de lei - credite bugetare - în creştere cu 23,62% faţă de execuţia preliminată a anului 2017. Creditele de angajament în 2018 reprezintă 27,524 miliarde de lei.

Bugetul alocat ministerului de resort reprezintă 2,6% din PIB în anul 2018, în creştere faţă de nivelul de 2,13% din PIB-ul anului trecut.

Cheltuielile curente alocate pentru 2018 erau estimate la 27,46 miliarde de lei, din care creditele bugetare reprezintau la acea vreme 23,39 miliarde de lei, mai mult cu 25,48% în comparaţie cu anul 2017, în timp ce cheltuielile de personal ajung la 619,9 milioane de lei, cu 7,01% mai mult faţă de alocarea din anul anterior.

Subvenţiile acordate producătorilor agricoli reprezintă 1,731 miliarde de lei, iar cheltuielile din credite bugetare destinate finanţării programelor din fonduri europene nerambursabile FEGA, FEADR şi FEPAM - 19,5 miliarde de lei.

Proiectul de buget pentru 2018 era construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei.

„Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht”, se preciza într-un comunicat mai vechi al Executivului pe acest subiect.

Miercuri, 1 august 2018, vor fi prezentate în cadrul Comitetului Național pentru Combaterea Bolilor măsurile suplimentare necesare stopării virusului pestei porcine africane (PPA) și eradicării sale din zona în care acesta a apărut, a fost anunțul pe care ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, l-a făcut la un post de televiziune, la finele unei întâlniri de lucru care a avut loc la sediul MADR.

„Domnia sa (n.r. - cel mai probabil premierul României, Viorica Dăncilă) a ordonat o întâlnire de lucru la Ministerul Agriculturii. Iată că această întâlnire a avut loc. Întâlnirea a început la orele 17 (n.r. - marți, 31 iulie 2018) și am stabilit împreună cu miniștrii care au fost prezenți aici, cu experți, măsurile suplimentare pe care trebuie să le luăm în vederea stopării acestui virus și eradicarea zonei unde acest virus a apărut. În momentul de față punem în pagină măsurile pe care le-am stabilit, iar mâine după-amiază (n.r. - 1 august 2018) se convoacă Comitetul Național pentru Combaterea Bolilor și vom stabili, practic autorizăm în acest organism măsurile pe care le-am stabilit în această seară. Se lucrează la aceste măsuri. Mâine după-amiază veți vedea aceste măsuri în Comitet”, a afirmat Daea, precizând totodată și că dis-de-dimineață a fost în vizită de lucru la Fetești, ocazie cu care acesta a discutat despre PPA cu primarul și cu viceprimarul, iar la Slobozia a abordat această problematică cu prefectul, respectiv cu directorul DSVSA.

În urmă cu câteva zile, Mihai Fifor, senator PSD și ministru al Apărării Naționale preciza pe pagina sa de Facebook că în dublă calitate, de senator de Arad, dar și de ministru în Cabinetul Dăncilă, a avut o întâlnire de „analiză foarte bună” cu directorul general Dimitrie Muscă, la sediul Combinatului Agroindustrial Curtici, pe aceeași temă.

„Împreună, am abordat această problemă și telefonic cu domnul ministru Ioan Deneș. Atât eu, cât și ministrul Deneș am informat despre eforturile pe care Guvernul României le face în vederea limitării efectelor, dar și a apariției de noi focare de pestă. Am preluat, totodată, propunerile crescătorilor de porci din Arad, urmând sa le prezint doamnei premier Viorica Dăncilă în cursul zilei de luni”, preciza Fifor pe pagina sa de social media.

Nu în ultimul rând, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, preciza în ședința de Guvern din 12 iulie 2018 că monitorizează cu atenție desfășurarea evenimentelor în ceea ce privește acțiunile de combatere a PPA.

„După cum ştiţi, am luat deja o serie de măsuri pentru controlul şi limitarea extinderii virusului, echipele sunt în teren, situația este sub control, oamenii nu au motive de îngrijorare (...)”, afirma premierul.

Reprezentanții Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, în colaborare cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Inspectoratul General al Poliției Române, acţionează cu maximă responsabilitate pentru a preveni răspândirea virusului PPA, anunța autoritatea prin intermediul unui comunicat de presă transmis în data de 27 iulie 2018.

Echipe mixte, alcătuite din reprezentanți ai acestor instituții, vor desfășura acțiuni care vizează prevenirea și combaterea activităților ilegale comise în piețe, târguri, oboare, piețe agroalimentare, precum și în zona adiacentă acestora, pe baza unui plan de măsuri elaborat de Inspectoratul General al Poliției Române.

De asemenea, vor fi verificate punctele de control, stabilite temporar, pe principalele căi rutiere care fac legătura între județele aflate sub restricții (Bihor, Brăila, Constanța, Ialomița, Satu Mare, Tulcea, Sălaj) și zonele neafectate.

O altă tematică de control o reprezintă modul de respectare a legislaţiei privind sacrificarea şi comercializarea animalelor, a legislaţiei sanitar-veterinare în operaţiunile derulate de societăţile comerciale care desfăşoară activităţi de comerț cu animale, carne şi subproduse din carne.
La frontiera externă, intrarea în România a autovehiculelor care transportă animale vii va fi permisă numai prin Posturile de Inspecție la Frontieră ale ANSVSA.

Adresele Posturilor de Inspecţie la Frontieră ale ANSVSA sunt disponibile aici: http://www.ansvsa.ro/download/legislatie/pif/date_contact/Date_contact_PIF-2014_RO.pdf

În situația prezentării la controlul de frontieră pe sensul de intrare în România a autovehiculelor care transportă porci vii, personalul Poliției de Frontieră Române va informa Direcțiile Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Județene, în vederea efectuării controalelor sanitar-veterinare asupra acestor transporturi. În cazul în care sunt depistate transporturi de porci, necorespunzătoare din punctul de vedere al normelor sanitar-veterinare, vor fi sesizați imediat reprezentanții Poliției de Frontieră Române, pentru a interzice intrarea în țară a respectivelor autovehicule.