petre daea - REVISTA FERMIERULUI

Cu toate că finalizarea construcției și darea în folosință a canalului pentru irigații Siret-Bărăgan nu sunt incluse în Planul Naţional de Irigaţii, în condițiile în care pentru definitivarea acestui obiectiv ar fi nevoie de circa 5,5 miliarde de euro, ideea nu a fost abandonată, a afirmat, joi, 17 mai 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, într-o conferinţă de specialitate organizată de Capital, eveniment care a avut loc la Hotel Pullman din București.

Chiar și în aceste condiții, promite ministrul de resort, din segmentele deja construite în Canalul Siret-Bărăgan vor fi irigate culturi agricole din zonă în zilele următoare.

„Acest Canal Siret-Bărăgan este deosebit de important pentru ţară. Nu este abandonat ca idee. Căutăm soluţii şi în curând o să vedeţi primele cantităţi de apă care vor intra pe culturile din zonă, din acest canal. (...). Lăsaţi-mă să nu vă spun când va fi. Dacă aţi aşteptat 30 de ani, pentru că acolo nu s-a irigat niciodată, mai merită câteva zile, nu mult, ca să vedeţi prima apă care ajunge la culturi din această lucrare magistrală a Ţării Româneşti. Este în preocuparea noastră să vedem cum o abordăm, etapă cu etapă, ca să folosim această mană cerească: folosirea apei gravitaţional, însă nu puteam să punem în planul zilei această investiţie care costă din datele pe care le am în jur de 5,5 miliarde de euro ca să fie finalizată. Se are în vedere, se judecă, se analizează la nivelul nostru să vedem cum putem valorifica acest sistem. Nu este în planul de guvernare, dar nu este abandonat”, a afirmat Daea.

Potrivit datelor MADR, în anul 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro pentru refacerea şi reconstrucţia sistemului naţional de irigaţii din miliardul de euro prevăzut în buget până la finele lui 2020, iar pe partea de investiţii în sistemele secundare de irigaţii sunt disponibile pe măsura 4.3 din PNDR 2014-2020 circa 435 de milioane de euro de la Uniunea Europeană.

Publicat în România Agricolă

România nu acceptă plafonarea plăţilor în viitoarea Politică Agricolă Comună, aceasta fiind poziţia mea în Consiliul de Miniştri, a precizat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, miercuri, 16 mai 2018, într-o conferință de presă care a avut loc la sediul MADR.

„I-am spus-o, înainte de a o spune dumnealui, că nu suntem de acord. În discuţiile pe care le-am avut, şi nu am avut puţine, cu comisarul Hogan, poziţia mea în Consiliul de Miniştri a fost aceasta: „Nu! România nu acceptă plafonarea plăţilor şi cu asta am încheiat”, a precizat ministrul Agriculturii, întrebat ce părere are faţă de propunerea comisarului privind plafonarea subvenţiilor la 60.000 de euro pe fermă după 2020.

Comisia Europeană a solicitat o plafonare a subvenţiilor pe exploataţie la pragul de 60.000 de euro, iar comisarul pe Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, şi-a exprimat deja sprijinul în favoarea unei astfel de măsuri.

Publicat în România Agricolă

Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) este îngrijorată de anunţul Comisiei Europene (CE) conform căruia bugetul Politicii Agricole Comune (PAC) va scădea cu patru la sută pentru plăţile directe şi cu minimum cinci procente pentru dezvoltare rurală şi solicită ministrului Agriculturii, Petre Daea, să susţină în şedinţele Consiliului de Miniştri, ale Parlamentul European şi ale Consiliului European, programate până la aprobarea bugetului UE 2021 - 2027, un buget al PAC fără reduceri, care „să se ridice la înălţimea provocărilor cu care se confruntă agricultura românească şi europeană”.

„Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV - îşi manifestă profunda îngrijorare privind comunicatul Comisiei Europene prin care ne anunţă că bugetul Politicii Agricole Comune va scădea cu 4% pentru plăţile directe şi minim 5% pentru dezvoltare rurală. Reamintim că fermierii din România primesc o plată directă pe hectar cu mult sub media europeană. Satele româneşti încă mai au nevoie de investiţii mult mai mari decât până în prezent pentru a permite un trai decent şi să se stopeze riscul de părăsire. Inflaţia este unul din factori care nu sunt luaţi în calcul la această reducere propusă şi va adânci scăderea la cel puţin dublul cifrelor vehiculate în media”, afirmă fermierii membri în cooperativele agricole din UNCSV, într-o scrisoare deschisă adresată joi ministrului Agriculturii.

Conform sursei citate, prin realocări există riscul ca România să aibă pe Pilonul II Dezvoltare Rurală 2021 - 2027 o reducere de 30%, care va crea un decalaj şi o discrepanţă şi mai mare între aceasta şi celelalte state membre.

UNCSV atrage atenţia asupra faptului că agricultura românească se axează încă majoritar pe comercializarea materiei prime şi are nevoie de investiţii enorme pentru a obţine produse finite şi adăuga valoare adaugată producţiei primare.

„Politica Agricolă Comună conţine mai mult măsuri pentru mediu decât pentru alimente. România are nevoie de investiţii semnificative pentru zootehnizare şi industrializare care să permită hrănirea populaţiei la preţuri rezonabile din produse autohtone şi locuri de muncă în zonele rurale. PAC trebuie să fie cea mai importantă prioritate a Uniunii Europene. Prin reducerea semnificativă a bugetului pe dezvoltare rurală şi obligarea statelor membre să vină cu cofinanţare în loc să avem un program european comun vom ajunge la 27 de Politici Agricole Comune distincte, diferite şi limitate în funcţie de posibilitatea de cofinanţare a statului respectiv. Este nevoie de simplificare, debirocratizare, o mai mare flexibilitate, dar este nevoie ca bugetul PAC să rămână cel puţin la nivelul din prezent pentru ca fermierii să îşi poată continua activitatea şi să facă ce ştiu ei mai bine, să producă alimente pentru populaţia din ţara noastră şi a UE”, se spune în scrisoare.

Fermierii membri în cooperativele agricole din UNCSV consideră că, pentru România, PAC este o politică de susţinere a securităţii şi suveranităţii alimentare a Uniunii Europene şi trebuie tratată ca prioritate zero în detrimentul altor priorităţi propuse, precum migraţia.

„Bugetele europene pentru chestiuni agricole şi alimentare sunt cruciale, aşa cum a declarat şi ministrul francez al Agriculturii şi pentru a avea sisteme mai durabile, rezistente şi eficiente care să satisfacă aşteptările consumatorilor atunci trebuie să păstrăm veniturile agricultorilor şi să menţinem bugetul PAC la înălţimea acestei ambiţii. Este nevoie ca toate formele de asociere din sectorul agroalimentar şi autorităţile din România să facem front comun şi să ne atingem obiectivul de ţară. Vă solicităm, domnule ministru Petre Daea, să dispuneţi măsurile necesare şi să susţineţi atât public, cât şi prin documente oficiale ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Guvernului României apărarea fermă şi neîncetată a bugetului PAC (fără reduceri) care să se ridice la înălţimea provocărilor cu care se confruntă agricultura românească şi europeană în şedinţele Consiliului de Miniştri, Parlamentul European şi Consiliul European ce vor avea loc până la aprobarea bugetului UE 2021 - 2027”, se arată în documentul citat.

Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) reprezintă şi apără interesele cooperativelor agricole din sectorul vegetal în relaţiile cu administraţia publică, autorităţile statului, alte persoane fizice sau juridice, publice ori private, organisme naţionale şi internaţionale şi cu asociaţii internaţionale echivalente, pentru susţinerea şi promovarea principiilor cooperatiste, precum şi de a asigura, prin cooperare, serviciile necesare menite să contribuie la dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor şi metodelor de creştere a eficienţei economice a membrilor şi de specializare şi concentrare a activităţii cooperativelor agricole ce activează în România.

Potrivit calculelor efectuate de specialiștii Farm Europe, printre propunerile Comisiei Europene (CE) privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, prezentate oficial miercuri, 2 mai 2018, se ascunde și posibila „gaură” de 27,4 miliarde de euro din viitorul buget al Politicii Agricole Comune (PAC), sumă care, în prezent, este parte integrantă a sprijinului acordat agricultorilor din blocul UE28.

În ciuda informațiilor deținute de reprezentanții marilor fermieri din România, potrivit cărora plafonarea plăților „ar fi exclusă” (limitarea plăților directe către toți fermierii europeni la suma de 60.000 euro/beneficiar/an), iar diminuarea bugetului PAC ar fi de doar 4,5 la sută, specialiștii de la Bruxelles ai Farm Europe afirmă că cifra reală ar fi alta (7,2 la sută în următorii șapte ani), iar birocrații europeni mărturisesc franc că diminuarea este de „aproximativ 5%” pentru agricultură, și același procent pentru politica de coeziune.

Publicat în Știri

Doar 564 de kilograme de cireșe contaminate cu pesticide dintr-un total de 1,347 tone au fost retrase de la comercializare, anunță ANSVSA printr-un comunicat de presă, ca urmare a faptului că instituţia s-a autosesizat în urma semnalelor apărute în spaţiul public în cazul acestui sortiment de fructe provenite din Turcia, etichetate ca fiind tratate cu două tipuri de pesticide, dar în urma analizelor probelor prelevate s-a infirmat prezenţa pesticidelor imazalil şi tiabendozol și s-a confirmat cea a dimetoatului.

Autoritatea a precizat că limita maximă admisă este de 0,02 mg/kg, iar în probele analizate valorile erau de 0,03 mg/kg. Procedura aplicabilă este cea de retragere de la comercializare şi dirijare pentru distrugere, au mărturisit vocile autorizate din interiorul ANSVSA.

„După primirea buletinelor de analiză, imediat ANSVSA a demarat o anchetă pentru a verifica dacă mai există cireşe la comercializare din acel lot, pentru a fi retrase şi distruse. Până în prezent, din lotul de cireşe provenit din Turcia, în cantitate de 1.347 de kg, depistat cu depăşirea limitei pentru dimetoat a fost retrasă de inspectorii ANSVSA şi dirijată pentru a fi distrusă, o cantitate de 564 kg. Acţiunea este în desfăşurare la nivel naţional”, se arată în comunicatul ANSVSA.

Într-un comentariu pe subiect al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, acesta a precizat joi, 10 mai 2018, la Târgovişte, că sunt metode de a curăţa o cireaşă de coajă, dar că recomandă o verificare atentă a calităţii produselor pe care vrem să le cumpărăm.

Rugat să îi sfătuiască pe consumatori ce să aibă în vedere atunci când vor să cumpere cireşe pe ambalajul cărora scrie că nu se recomandă coaja pentru consum, Daea a răspuns că recomandă o atenţie sporită asupra calităţii produselor.

„Eu le spun consumatorilor să nu le cumpere. Eu spun, primul lucru pe care trebuie să îl facem în România: să nu cumpărăm ceea ce nu ne convine. Să nu cumpărăm unde avem dubii, unde calitatea este îndoielnică, unde avem o anumită suspiciune. De aici încolo lucrurile se vor regla automat”, a precizat Daea.

Șeful MADR a fost chestionat şi dacă se poate curăţa o cireaşă.

„Sunt metode să curăţăm o cireaşă. Metode sunt, dar dacă am ajuns noi să curăţăm o cireaşă, înseamnă că am ajuns acolo unde nu trebuia. O cireaşă nu se curăţă de coajă ca să o mănânci. Ai curăţat-o doar atunci când i-ai dat copilului mic, ca să nu se înece. Importurile nu se pot opri, se pot verifica în aşa fel încât calitatea să corespundă, iar produsul să poată să intre în circuit în aşa fel încât să fim siguri că populaţia mănâncă produse sănătoase”, a mai spus Daea.

În spaţiul public au apărut recent informaţii şi poze dintr-un supermarket unde pe ambalajul de cireşe având origine Turcia scria „tratat cu imazilil şi thiabendazole, coaja nu se recomandă pentru consum”.

Autoritatea Veterinară subliniază că în fiecare an, în această perioadă, este intensificată acţiunea de monitorizare a reziduurilor de pesticide din fructele şi legumele de sezon.

În acest context, în perioada 16-27 aprilie, inspectorii ANSVSA au desfăşurat acţiuni de control în 320 de unităţi de depozitare a legumelor şi fructelor provenite din ţări terţe.

De la începutul anului, până în luna aprilie au fost verificate la nivelul birourilor vamale judeţene 4.643 de transporturi rutiere de legume şi fructe provenite din ţări terţe.

„Cu ocazia acestor verificări au prelevate 539 de probe din fructe şi legume care au fost supuse analizelor de laborator pentru determinarea reziduurilor de pesticide. La 16 dintre probele analizate au fost depistate depăşiri ale limitelor maxime admise pentru reziduuri de pesticide, la produse precum: dovlecei, rodii, castraveţi, ardei şi tomate. De asemenea, în data de 16.04.2018, inspectorii ANSVSA au depistat un lot de 19.644 de kg de dovlecei proveniţi din Turcia, la care a fost depistată o depăşire a limitei maxime admise pentru fungicidul metalaxil - M. Întreagul lot a fost distrus”, precizează ANSVSA.

Publicat în Horticultura

Într-o lume care se confruntă cu lipsa hranei, când pe mapamond, la fiecare șase secunde, dispare un copil de foame, când inaniția atinge 1,28 miliarde de oameni, într-o Europă unită, consacrată ideilor de viitor și de progres, trebuie să-ți fixezi clar conceptul, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în cadrul conferinței „Viitorul Politicii Agricole Comune în contextul noului Cadru Financiar Multianual”, eveniment care a avut loc vineri, 30 martie 2018, la Academia de Studii Economice, afirmația fiind făcută în continuarea spuselor sale că Politica Agricolă Comună (PAC) nu este doar „un act contabil”.

Potrivit observațiilor aceluiași guvernant, majoritatea colegilor săi din Consiliul de miniștri ai Agriculturii din UE sunt de părere că este nevoie de o PAC bine susținută din punct de vedere financiar.

„Politica Agricolă Comună nu este un act contabil. Ea este un concept subordonat existenței umane, așa trebuie gândit, construit și aplicat. (...) România are o a doua șansă istorică. Prima a fost când în banca deciziei a hotărât 2014-2020 și iată că, în banca deciziei, ca stat cu drepturi depline, construiește împreună cu celelalte post-2020. (...) Nu întâmplător am spus că PAC nu este un act contabil – cât iau de aici, cât pun dincolo și împart. Să conștientizăm că într-o lume (...) care se confruntă cu lipsa hranei, când pe mapamond, la fiecare șase secunde, dispare un copil de foame, când inaniția atinge 1,28 miliarde de oameni, într-o Europă unită, consacrată ideilor de viitor și de progres, trebuie să-ți fixezi clar conceptul. Este necesar să avem o PAC într-un concept al existenței umane susținută de sume importante? Răspunsul a început să tindă spre unanimitate: da. Și din pozițiile pe care le-am văzut în Consiliul de miniștri de către alți miniștri, toți doresc o PAC bine susținută din punct de vedere financiar. Altminteri, este fără acoperire”, a menționat Daea.

Tot el a prezentat poziția pe care țara noastră o va avea în ceea ce privește construcția PAC post-2020. În viziunea oficialului guvernamental, una susținută de o bună parte a fermierilor români, România nu renunță la convergența plăților directe și nici la sprijinul cuplat.

„PAC mai este validă în perspectiva 2020 pentru cei doi piloni? Se întrezărește o majoritate, cu tendință spre unanimitate că da. Iată un prag trecut. Continuăm așa pe cele două. Dar în ce fel?”, se întreabă Petre Daea. „Sunt state ca noi, care susțin convergența. (...) Da, rămânem consecvenți pentru convergență. Că această convergență se va defini și se va împlini într-un interval de timp, vom vedea, dar la principiu nu renunțăm. (...) Sprijinul cuplat - pentru a stimula sectoarele cărora trebuie să le dai dinamism, în așa fel încât să răspunzi, pe de-o parte, la cerințele care se emană din forța de consum și posibilitatea internă de a-ți valorifica resursele – noi spunem da și aici”.

În ceea ce privește plafonarea plăților directe, dar și renaționalizarea (subsidiaritatea) acestora, Daea a fost ferm pe poziție: Nu!

„Plafonarea – există, dar nu ne avantajează pe noi. De ce nu ne avantajează? Pentru că noi suntem în situația în care – și asta este o situație bună – într-un timp relativ scurt am adunat terenul la un loc, cu excepția zonelor unde relieful nu ne permite acest lucru, cunoscându-se arcul carpatic, ce se află pe versanți, ce se află în interiorul arcului carpatic, în zonele de deal și munte unde abordăm problemele de mediu. (...) Ne dezavantajează pentru că am trecut cu suprafața aproape de 60% în exploatațiile mari care, practic, sunt motorul economic, pentru că ele dau o producție. (...) Iată un rod al PAC și este bine să spun: - când am intrat a fost 2020 kilograme, producția medie de grâu la hectar. Când am intrat? În 2004 când ne-am dus la negocieri să ducem pe fundamentele respective. (...) Cât are România astăzi? 4860 kilograme de grâu la hectar! Iată, o dată și mai bine ca randament la grâu. La porumb, de asemenea. (...) Este rodul dotării tehnice prin cei doi piloni care înseamnă subvenție directă, cu susținerea prețului, cu echilibrarea economică a unităților și posibilitatea de dotare prin investiții în utilaje”, a mai punctat ministrul Agriculturii. „Dacă începe subsidiaritatea (renaționalizarea), începe conceptul de cofinanțare. (...) Da, dacă te duci pe acest câmp al convergenței, o facem secvențial. Dăm la UE atât și restul de la statele membre; dezavantajos pentru țară. Poziția noastră este clară – nu cofinanțare”.

Ministerul Agriculturii va coordona activitatea a 29 de grupuri de lucru

Prezent și el la eveniment, Victor Negrescu, ministrul delegat pentru Afaceri Europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a prezentat la rândul său unul dintre obiectivele principale de țară pe perioada președinției române a Consiliului Uniunii Europene, și anume acela de susținere a Politicii Agricole Comune, precum și a celei de Coeziune.

„Obiectivul nostru principal pe perioada președinției rămâne ideea aceasta de a genera unitate în plan european, de a evita fragmentarea, dar mai ales de a promova un mesaj foarte clar care, cu siguranță, este legat de Politica Agricolă Comună (PAC). Ne referim aici la convergența reală, la nevoia de a genera, într-adevăr, o mai mare coeziune în plan european, de a reduce decalajele de dezvoltare, de a sprijini zonele care au nevoie de sprijin și, mai ales, de a sprijini cetățenii care au nevoie de sprijin”, a adăugat la rândul său Negrescu. „Pe perioada președinției, Ministerul Agriculturii va coordona activitatea a 29 de grupuri de lucru, va gestiona 58 de președinți și vicepreședinți și, în plus, un număr important de coordonatori de dosare și și-au propus un număr important de reuniuni. Vorbim aici și de Consiliul informal care să fie organizat în țară, pentru a dezbate PAC și exprima punctul nostru de vedere. (...) Am avut un document care a fost lansat la finalul anului trecut și trimis către toate statele membre, către tot ce înseamnă decidenți din Parlamentul European și Parlamentul României, care spune foarte clar: - România susține Politica Agricolă Comună. România este dispusă să discute despre alte teme, alte priorități, chiar despre o contribuție suplimentară dacă politicile tradiționale – Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună nu vor fi afectate, ceea ce reprezintă un mesaj important pentru noi”.

Rezultatele consultării naționale privind PAC după 2020

Cu doar 24 de ore înainte, mai exact joi, 29 martie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, secretarul de stat Daniel Botănoiu și secretarul de stat Alexandru Potor au prezidat, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ședința de lucru în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele consultării naționale și primele elemente ale poziției României față de Comunicarea Comisiei Europene privind Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii după 2020.

Reprezentanții federațiilor, asociațiilor, organizațiilor și patronatelor reprezentative din sectorul agricol prezenți la ședință au transmis reprezentanților MADR contribuții scrise față de aspectele-cheie din Comunicarea Comisiei, în vederea elaborării unui document comun, care să reflecte poziția sectorului agricol din România față de documentul Comisiei.

În dezbaterea publică din 11 ianuarie 2018 s-a stabilit ca data pentru transmiterea contribuțiilor scrise la MADR să fie 2 februarie 2018. În total, s-au primit 34 de contribuții scrise, după cum urmează: 12 din partea instituțiilor academice, de învățământ și cercetare agricolă și 22 din partea organizațiilor de fermieri și producători agricoli, ai federațiilor și patronatelor din sectorul agricol, ai asociațiilor din domeniul protecției mediului și dezvoltării rurale.

În cadrul întâlnirii, a fost constituit un Grup de analiză format din experți MADR, APIA și AFIR. Analiza s-a desfășurat pe următoarele capitole: Principii generale PAC după 2020, Plăți directe și măsuri de piață, Dezvoltare rurală, Mediu și acțiuni climatice, Bugetul PAC după 2020, Chestiuni speciale pentru România.

În intervenția sa, ministrul Petre Daea a informat despre participările sale la reuniunile Consiliului de miniștri ai agriculturii de la Bruxelles și a atras atenția asupra faptului că trebuie să participăm activ la procesul de luare a deciziei privind PAC ca stat membru cu drepturi depline, la toate nivelele: de expertiză, diplomatic și politic. Rolul europarlamentarilor români este deosebit de important în susținerea poziției României în Parlamentul European. Este nevoie mai mult ca oricând de coeziune și de a merge cu toții în aceeași direcție, cea stabilită în urma consultărilor la nivel național.

Europarlamentarul Mihaela Gabriela Zoană, vicepreședinta COMAGRI, prezentă și ea la eveniment, a anunțat că deși ocupă această funcție doar de două luni, activitatea domniei sale este deja intensă în cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. Cele mai importante teme de dezbatere sunt PAC și bugetul PAC pentru perioada următoare de programare. Domnia sa a menționat că există preocupări la Bruxelles privind micșorarea bugetului PAC după 2020. A subliniat importanța opiniilor fermierilor români, colaborarea cu aceștia pentru a promova interesele României prin transmiterea de mesaje clare în Parlamentul European, în Consiliu și Comisia Europeană.

Secretarul de stat Alexandru Potor a prezentat la rândul său activitatea de analiză din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și rezultatele consultării publice, precum și elementele de poziție ale României pe tema PAC după 2020. Majoritatea participanților și-au regăsit punctele de vedere exprimate în scris.

Publicat în România Agricolă

Potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, în prezent sunt îndeajuns de mulți miei de proveniență autohtonă pe piață, câteva milioane, conform spuselor guvernantului, astfel încât să acopere cerințele consumatorilor români.

Deja, a precizat ministrul de resort în cadrul conferinței „Viitorul Politicii Agricole Comune în contextul noului Cadru Financiar Multianual”, eveniment care a avut loc vineri, 30 martie 2018, la Academia de Studii Economice, tot astăzi, în sectorul 4 s-a deschis Târgul de Miei din incinta pieței Apărătorii Patriei, mai exact, în șoseaua Berceni nr. 183 B.

„Pentru toți consumatorii din România sunt miei românești. (...) Sunt și mici, și mari, și tăiem în funcție de cerințe și, evident, de posibilitățile care sunt la fiecare fermă. (...) La această dată, sunt câteva milioane de miei care sunt pregătiți pentru piață. V-aș ruga să vă duceți în sectorul 4, să vedeți că, deja, a început acest eveniment pe care îl așteptați și cu care vă întâlniți în fiecare zi prin punerea de întrebări”, a răspuns oficialul guvernamental ploii de întrebări pe acest subiect. „Se fac și acum târguri, peste tot. Sunt târguri în țară, sunt târguri autorizate, acolo se prezintă producătorii cu mieii respectivi și, evident, o să vedeți și v-aș ruga să vă duceți să vedeți, și în lanțurile de magazine, carne de miel, pregătită, frumos, cum sunt pregătite și celelalte care vin din import, dar nu sunt atât de valoroase ca ale noastre, nu sunt atât de gustoase. Merită să vă duceți să vedeți și să cumpărați. Avem de toate pentru aceste sărbători pe care le așteaptă românul”.

În plus, el a precizat că deocamdată nu s-a gândit de unde anume va achiziționa carnea de miel pentru Paște, precum și că nu va apela pentru asta la prietenii oieri. În ceea ce privește prețurile tradiționale pentru masa de Paște, Daea a afirmat că acestea sunt relativ identice cu cele de anul trecut.

„Eu n-am oi, n-am nicio orientare de unde iau, dar de undeva trebuie să iau și eu. Toți ciobanii mei sunt prieteni, dar nu iau niciun miel de la niciun cioban, pentru că prietenii trebuie să-i ajuți și să nu le ceri din miei, că nu-i bine”, a mai menționat șeful MADR. „Și prețurile sunt bune. Am văzut acum. Prețurile sunt ca și anul trecut. Este adevărat că, la început, fiecare are o tendință, așa, când iese pe piață, să crească. Dar vremea îl potolește, cum de altfel, vedeți, s-a potolit vremea și afară nu mai este zăpadă”.

Târgul de Miei din incinta pieței Apărătorii Patriei este organizat sub coordonarea Agenției Naționale pentru Zootehnie, a Direcției pentru Agricultură a Municipiului Bucureşti, cu sprijinul SC Amenajarea Domeniului Public 4 (ADP4) SA, acesta fiind deja autorizat pentru funcționare.

Târgul de Miei din piața Apărătorii Patriei va funcționa în perioada 30 martie – 07 aprilie, iar sacrificarea mieilor se va face zilnic, în intervalul 07:00 – 17:00.

„Prin această acțiune, încercăm să aducem mai aproape de consumatori produse de calitate, solicitate în mod frecvent, rezultate în urma parteneriatului direct dintre crescătorii de oi şi consumatorii autohtoni”, se menționează într-un comunicat al ministerului de resort.

Conform unui studiu dat recent publicității și care cuprinde opiniile specialiștilor Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție Integrată (UNCAPI), ai Cooperativei „Țara Mea” și ai Asociației „Miorița”, ouăle ar urma să se ieftinească de Paște, carnea de miel va fi mai scumpă, „dar nejustificat”, iar prețul la carnea de pasăre ar urma să se păstreze constant, trendul acesta urmând să se păstreze și la alte alimente de bază.

În ceea ce privește subiectul scumpirii cărnii prin faptul că anul acesta Paștele pică mult mai devreme, iar mieii nu vor apuca să crească suficient, motiv pentru care unii crescători de ovine ar justifica eventuala majorare a prețurilor, în replică, Asociația „Miorița” afirmă prin vocile autorizate că prețurile ei la produsul în cauză vor rămâne constante și anul acesta, chiar dacă Paștele este la începutul lunii aprilie.

„În viu, prețul este ca anul trecut, 10-11 lei kilogramul. Carnea carcasă ar putea ajunge la 23-25 de lei, adică tot ca anul trecut. Cine vrea să vândă de Paște întotdeauna pune montele mai devreme și se pregătește. Se știe tot anul când pică Paștele”, conform spuselor lui Ion Branga, președintele Asociației crescătorilor de ovine și caprine „Miorița”.

O explicație a majorării prețurilor la carnea de miel ar fi și cea potrivit căreia anumiți crescători de oi păstrează mieii pentru export, astfel că totalul cantității livrate pe piață ar urma să fie mai mic, în comparație cu cererea din perioada sărbătorilor.

Publicat în Știri

Ca urmare a analizei preliminare pe piaţa ouălor de consum, inițiată de Consiliul Concurenței (CC) la sesizarea Ministerului Agriculturii, pentru a cerceta cauzele majorărilor de preţ înregistrate la sfârşitul anului trecut, autoritatea de resort a declanșat o investigație, a anunțat instituția printr-un comunicat remis presei marți, 27 martie 2018.

„Autoritatea de concurență suspectează limitarea livrărilor de ouă de consum de către cei mai importanţi furnizori de ouă, cu implicarea asociaţiei din domeniu, cu scopul de a majora artificial preţurile produselor comercializate de aceştia”, se precizează în documentul CC.

Anchetatorii autorității competente precizează, de asemenea, că analiza pieței românești a ouălor, în contextul european actual, indică faptul că majorările de prețuri de la sfârşitul anului 2017 ar putea fi explicate de anumiți factori conjuncturali, precum criza producției de ouă din anumite state membre ale Uniunii Europene (UE) sau ciclicitatea producției. Cu toate acestea, se mai afirmă în comunicat, NU SE POATE EXPLICA AMPLITUDINEA CREȘTERII PREȚURILOR PRODUSELOR AUTOHTONE. Astfel, dacă în septembrie, anul trecut, preţul ouălor în România era sub media UE (85,2%), în noiembrie, acesta a crescut, depăşind media UE (104%).

Analiza autorității a mai arătat că au existat creșteri importante ale prețurilor de achiziție de către comercianți, prețurile crescând în medie cu 57% în luna noiembrie, față de luna septembrie 2017. Prețurile de vânzare la raft au crescut, în medie, cu 49% în același interval.

În prezent, potrivit datelor agregate de specialiștii în concurență, prețurile de vânzare pentru ouăle de consum au scăzut. Conform datelor Comisiei Europene, citate de Consiliu, în România prețurile au scăzut cu 21,3% în luna ianuarie 2018 față de luna decembrie 2017.

„Țara Mea” va păstra constant prețul ouălor

Cu doar câteva ore înainte de comunicatul celor de la Consiliul Concurenței, Cooperativa „Țara Mea” preciza tot printr-un comunicat de presă că ar urma să păstreze un preț constant la ouă chiar și în perioada Paștelui, atunci când cererea va fi mare. Astfel, ouăle vor fi cu 20% mai ieftine de Paște față de luna ianuarie, pe viitor urmărindu-se o reglare a prețului pe tot parcursul anului.

În plus, forma asociativă își propune pentru 2018 un cost unic la ouă, unul real care se va menține pe tot parcursul anului, indiferent de fluctuațiile din piață. Astfel, afirmă reprezentanții cooperativei, primul pas este prețul ouălor de Paște, care nu va fi influențat nicidecum de cererea mare.

„Față de alți ani, cererea mare de ouă de pe piață din perioada Paștelui nu va influența evoluția prețului la ouă. Livrăm patru milioane de ouă pe săptămână pe piață, iar obiectivul nostru este ca afacerile micilor fermieri să supraviețuiască, iar consumatorii să primească un preț corect. Anul trecut, au fost patru luni de creșteri substanțiale și nejustificate la prețul ouălor, iar această speculație nu este fondată. Putem spune că programul lansat de cooperativa noastră, de stabilizare a prețurilor, își instalează deja efectele”, a precizat Florin Burculescu, președintele Cooperativei Țara Mea. „În general, în perioada sărbătorilor există o tendință pe piață de a creşte prețurile artificial la anumite alimente, profitând practic de cererea mare din acea perioadă. Dar acest lucru nu este normal, iar unii producători încep să realizeze că un preț constant, fără fluctuații mari, ajută la dezvoltarea pe termen lung a afacerii lor. Acest lucru ar putea muta concurența de pe preț pe calitatea produsului vândut”.

Prețuri mari de „rupeau tavanul”

La finele anului trecut, fix pe subiectul majorării prețurilor la ouă și la unt, reprezentanții AMRCR nu doreau să comenteze prea mult, în condițiile în care Consiliul Concurenței colecta date despre situație, așa cum, de altfel, își exprima la acea vreme dorința vicepreședintele asociației marilor comercianți și reprezentant al top managementului Carrefour, Florin Căpățână, dând astfel dovadă de o mai mare precauție decât ministrul Agriculturii, Petre Daea, care preciza fix în curtea Kaufland că prețurile la ouă erau cât pe ce „să rupă tavanul”.

Cu toate acestea, Căpățână menționa totuși că adevărul din spatele majorărilor de preț era cunoscut de „cineva din capătul lanțului” de compunere a unui preț la raft.

„Sperăm că anul care va urma să fie un an în care să putem să avem o predictibilitate mult mai bună. Sperăm că vom putea să vedem la nivel macro că putem să ne bazăm pe furnizorii români tot timpul anului, că aceștia vor putea să-și ducă produsele în depozitele pe care și le vor construi, probabil printr-un ajutor pe care îl vor primi din partea statului, sau că vor reuși să acceseze fonduri de la bancă, că aceste produse care vin în depozitele lor să poată să circule mai repede pe niște drumuri, pe niște autostrăzi, astfel încât prețul să fie mai mic. Toate conduc într-un final la creșterea unui preț care, de cele mai multe ori, nu este justificată”, afirma la acea vreme vicepreședintele Asociației Marilor Rețele Comerciale din România. „În ceea ce privește aceste creșteri, nu dorim să le comentăm, pentru că este foarte adevărat că în ultima perioadă s-au vehiculat în spațiul public prețuri de către oameni care nu știau, nu cunoșteau sau nu aveau idee cum se compune un preț. S-a scăpat totuși din vedere un element, și anume faptul că cineva din capătul lanțului acestuia știe adevărul.

După ancheta care se va termina la nivelul Consiliului Concurenței, și noi vom putea spune versiunea noastră dacă, într-adevăr, va veni cineva și va spune cu subiect și predicat că noi am fost cei care au mărit acele prețuri. Nu este posibil să iasă public cineva și să spună că noi toți ne-am stabilit și ne-am hotărât să avem un preț. În momentul acela, dacă noi, AMRCR, am fi făcut această afirmație, a doua zi aveam o înștiințare în plic că suntem amendați cu 10 la sută din cifra de afaceri (...)”.

Tot în 2017, cu ocazia inaugurării primului program național pentru carne de porc 100 la sută românească de către Kaufland, Petre Daea, ministrul Agriculturii, i-a tras de perciuni pe comercianți, dar și pe membrii Cooperativei „Țara Mea”, entitate cu filiații politice, și s-a întrebat retoric de ce crește prețul de la 0,52 lei la un leu de la producător la comerciant.

Nici de această dată, Daea nu s-a dezis și, pe lângă cursa nebună pe la rafturile retailerului (video disponibil pe pagina de Facebook @fermierului), debitul verbal al său s-a soldat cu o altă perlă legată de prețul ouălor: „Sunt prețuri diferite; nu prea mult. Mă așteptam ca, astăzi, «Țara mea» să aibă un preț diferit la ouă față de alte ouă... pentru țara mea. (...) În momentul în care pleacă oul și pleacă ambalat, sigilat, pornește la drum cu transportul fermierului, furnizorului și îl aduce în magazin undeva la 52 de bani. De aici și până la un leu, am căutat explicații. Unele le-am găsit, altele nu. Negăsind aceste explicații, am solicitat, în scris, sprijinul Consiliului Concurenței să vedem dacă din analizele domniilor lor reies și alte cauze pe care noi, ministerul, nu ni le putem explica. Așteptăm acum să vedem ce analiză au făcut dânșii, dar am observat un lucru extrem de interesant – s-a potolit acest preț. Era cât pe aici să rupă și tavanul pe la unele magazine. Nu putem sta indiferenți, stană de piatră, în fața unei asemenea situații”, mărturisea oficialul guvernamental.

La nici 24 de ore de la săpuneala administrată retailerilor de liderul de la palatul din strada Carol I, Kaufland România și Cooperativa Agricolă „Țara Mea” anunțau că înțeleg nevoia consumatorilor de a beneficia de cele mai bune prețuri și că vin în sprijinul acestora modificând, începând cu data de 23 noiembrie 2017, prețul unui cofraj de 30 de ouă de la Cooperativa Agricolă „Țara Mea” de la 23,49 lei la 19,99 lei în toate magazinele Kaufland din România.

„Prețul pe ou ajunge astfel la aproximativ 0,66 lei”, precizau oficialii comerciantului.

Joi, 23 noiembrie 2017, Ionuț Diaconeasa, consilierul lui Daea, lăuda măsura adoptată și comenta pe pagina sa de Facebook: „După ce Carrefour Sibiu a dat ieri tonul cu 0,56 lei/bucată ou, azi și Kaufland România, prin întreaga rețea națională, anunță un preț de 0,66 lei/buc.

2017: Producătorii dădeau vina pe comercianți

În debutul unei conferințe privind viitorul agriculturii europene, care a avut loc joi, 7 decembrie 2017, la București, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), Ilie Van, preciza că în ceea ce privește prețul de la raft, acesta este generat de politica comercială a retailerilor, nu și de voința producătorilor.

„Anul trecut, în noiembrie și decembrie, s-au importat 40 și ceva de milioane de ouă pe lună. Acum, noi nu știm câte se pot importa în perioada aceasta; depinde de preț. Oferta țărănească nu mai există. Deja, se fac importuri și în momentul de față, din Polonia, din țări membre ale Uniunii Europene (UE). Eu n-am informație cifrică sau statistică în momentul acesta, dar se fac importuri. Cu toții, le vedem în piață. Nu știu cât de mari sunt din punct de vedere cantitativ”, puncta Ilie Van. „Fermierul produce oul, îl marchează, îl sortează, îl ambalează, îl duce la magazin și ăla mai pune dublu. (...) În momentul în care vorbim acum, prețul ouălor este stabilizat, în sensul că la poarta fermei acesta este undeva între 0,54-0,56 lei pe bucată. Acesta este prețul pe care îl știm noi, după ce ne vin situațiile de la Comisia Europeană (CE). Noi nu putem ști prețurile de astăzi pentru că nu le urmărim. Urmărim doar ce vine de la CE, în comparație cu toate celelalte state. Ultimele prețuri au 0,54-0,56 lei pe ou, la poarta fermei. De aici, în continuare se formează prețul de piață. Noi nu putem să spunem că fermierii pot influența prețul de la galantar. Este pur și simplu problema comerciantului ce adaos comercial își pune. Din informațiile pe care le avem și noi, ca orice cumpărător din piață, am observat că prețurile s-au dus sub un leu, am văzut ouă și cu 0,70 lei, am văzut ouă și cu 0,65 lei. Dacă se mențin așa, eu zic că ar fi o treabă extraordinară”.

Nu în ultimul rând, Van afirma că ritmul de creștere a prețurilor ouălor în toată Europa s-a mai temperat. Oficialul UCPR menționa că au existat creșteri de 20 la sută de la o săptămână la alta în primele săptămâni din luna octombrie, apoi s-au stabilizat la patru la sută pentru ca, acum, să se observe o calmare a prețurilor în toată Europa.

„Ar trebui să fie același lucru și în România”, conchidea el.

UCPR și opt companii, inspectate de anchetatori

În cadrul investigaţiei și pe baza autorizării inspecției de către Curtea de Apel București, în perioada 6-22 martie 2018, Consiliul Concurenței a efectuat inspecţii inopinate la sediile furnizorilor implicați și la asociația din care aceștia fac parte, respectiv: Tonelli Holding SRL, Albert Distribution & Logistics SRL, Avicola Lumina SA, Aviputna SRL, Cortina Bioprod SRL, House Ana Tour SRL, Prod-Ovo Grup SA, Avi-Vest SRL și Uniunea Crescătorilor de Păsări din România.

„Furnizorii vizaţi de investigaţie sunt furnizori importanţi de ouă (producători şi/sau comercianţi) care reprezintă aproximativ 45% din producţia existentă de ouă din România, fiind furnizorii principalilor comercianţi activi la nivel naţional, iar asociaţia din care aceştia fac parte este reprezentanta a circa 90% din crescătorii de păsări şi producătorii de ouă de pe piaţa românească”, se mai precizează în comunicat. „Documentele ridicate se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice”.

Același document de presă mai precizează că inspecțiile inopinate sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.

„Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial, efectuarea acestora nereprezentând o antepronunţare în ceea ce priveşte vinovăţia companiilor. Legea concurenţei interzice orice înţelegeri între companii, decizii ale asociaţiilor de companii şi practici concertate, care au ca obiect sau ca efect denaturarea concurenţei. În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri”, au conchis anchetatorii Consiliului Concurenței.

Publicat în Știri

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, unul dintre vicepreședinții LAPAR, Daniel Ciobanu, s-a declarat neîncrezător în reușita intabulării tuturor suprafețelor din extravilan până la momentul la care România va trece la plata pe fermă și consideră că guvernanții români ar trebui să solicite o nouă derogare de la implementarea datelor cadastrale actualizate prin „Programul național de cadastru și carte funciară 2015-2023”.

Din cauza problemelor cu intabulările realizate după 1990, organizația pe care o reprezintă a insistat pe lângă ministrul Agriculturii, Petre Daea, ca anexa 1 din Ordinul 619/2015 (adeverință) să aibă același conținut ca în anul 2017, la fel și art. 33 din OMADR 619/2015.

În data de 13 februarie 2018, LAPAR a propus eliminarea din anexa 1 (din adeverința aferentă) a coloanelor 1 (denumirea parcelei) și 3 (număr cadastral sau topografic, conform înregistrării sistematice prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară instituit potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (23) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), rezultatul demersului fiind unul pozitiv.

Cu oficialul LAPAR, am aprofundat și problematica Comunicării Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor, precum și a volatilității prețurilor materiei prime de origine agricolă la nivel național și regional, precum și a situației recapitalizării fermierilor din nord-estul României, după seceta din 2015.

Revista Fermierului: Fermierii români ar putea rămâne fără subvenții agricole, ca urmare a lipsei cadastrului național (intabulării suprafețelor din extravilan). Cadastrul gratuit, în vederea intabulării, pentru terenurile din extravilan și intravilan, cu costuri acoperite de la bugetul de stat pentru toate lucrările de cadastrare, ar urma să fie definitivat prin „Programul național de cadastru și carte funciară 2015-2023”. Aici apare însă o contradicție: plata pe fermă, din 2018, versus definitivarea programului de cadastru până în 2023. Care ar trebui să fie viziunea României, din punctul de vedere al fermierilor LAPAR, de rezolvare a impasului care se conturează din ce în ce mai clar la orizont?

Daniel Ciobanu: Din câte știm, până în prezent, Programul național de cadastru si carte funciară prin care se efectuează cadastrul general, gratuit, are rezultate foarte slabe. Pe site-ul ANCPI, avem o prezentare de la 31 decembrie 2017 care ne arată că prin program s-a terminat cadastrarea a circa 200.000 ha teren extravilan, ceea ce este extraordinar de puțin. Asta ne arată că, până în anul 2023, cadastrarea generală nu se va definitiva.

Consider că este obligatoriu ca România să ceară o derogare din timp, să anunțe situația, în cazul în care ni se va mai accepta acest lucru. Noi știm că și în 2015, tot la cererea și în baza dovezilor prezentate, am primit prelungirea până în 2020, cu angajamentul ca, din 2018, cum era prevăzut în Ordonanța 3/2015, să fie operate datele cadastrale conform regulamentului european; acolo unde este disponibil, cadastrul să fie folosit.

Ne aflăm într-o situație ciudată, însă. Intabulările făcute până în prezent nu prea corespund cu pozițiile din intabulările vechi. Astfel, la cadastrul general se produce o reașezare. Cadastrul vechi nu se poate folosi, iar cel din programul național lipsește cu desăvârșire. S-a încercat introducerea de către Direcția Proceduri Plăți pe Suprafață a APIA, în proiectul de modificare a Ordonanței 3/2015 (n.r. - prin OUG 4/2018), a acestui cadastru general, acolo unde este disponibil. Argumentele prezentate de noi au fost, poate, mai puternice și s-a renunțat, cel puțin pentru anul acesta. Astfel, s-a scos din anexa I a Ordinului 619/2015 (n.r. - modificat prin Ordinul 38/2018) adeverința de la primărie – cadastru și articolul 33 din OMADR 619/2015. Am mai sărit un an, dar nu am rezolvat problema.

R.F.: Ce s-ar putea întâmpla în cazul în care nu vom avea definitivat cadastrul general pentru suprafețele din extravilan?

D.C.: Nu știm ce se va întâmpla, pentru că nu ne răspunde nimeni, deocamdată. Am adresat întrebări către oficialii din minister (n.r. - Agriculturii) și așteptăm răspunsurile. Dacă le vom primi în timp util, fiți siguri că suntem interesați. Cu o jumătate de gură, la o întâlnire pe care am avut-o în a doua săptămână a lunii februarie, la Ministerul Agriculturii, o doamnă director ne-a comunicat că nu vom scăpa de acest cadastru general. Nu vom scăpa, dar nu este vina noastră că nu se face. Își doresc asta și proprietarii, arendatorii, și noi, arendașii. MADR, declarativ, spune „da”, că își dorește cadastrul general. Ce facem însă în situația în care nu se reușește până în 2020 intabularea sau respectarea angajamentelor față de cei care au finanțat o parte din acest program? O parte a sa este finanțată din fonduri de la Comisia Europeană.

R.F.: Nevoile financiare pentru realizarea cadastrului general sunt uriașe. Vorbim de miliarde de euro. Or, tocmai lipsa banilor a făcut ca, până în prezent, și pentru proprietari să fie greu să se realizeze acest demers.

D.C.: Dacă nu se vor face modificări pe legi, cele pe care le au la dispoziție cei care lucrează la acest cadastru, nu știm dacă se vor rezolva problemele tehnice. Ca exemplu, persistă această problemă a moștenirilor, a dezbaterilor, a succesiunilor. Pe legile actuale, termenele sunt foarte lungi sau, poate, cei implicați nu se prezintă niciodată în fața autorităților notariale sau judecătorești. Cum să rezolvăm problemele acolo unde sunt mai mulți puși în posesie, acolo unde suprafața pe care s-au emis titluri este mai mare decât suprafața fizică? Reală?

R.F.: PAC. Prin intermediul Comunicării Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor, comisarul pentru Agricultură, Phil Hogan, taxează cumva implementarea înverzirii în cadrul PAC 2014-2020 și o identifică, în urma unei consultări publice, ca fiind elementul „cel mai împovărător și complex”. Cum vede LAPAR această schimbare de viziune, în contextul general al rolului pe care îl va avea țara noastră în remodelarea PAC post-2020?

D.C.: LAPAR este îngrijorat de puterea de decizie pe care o au unele state, implicit de cum anume va arăta acel plan strategic, care trebuia început măcar din noiembrie, dacă nu dinainte; se cunoșteau direcțiile principale. Fermierii români au avut deja experiențe neplăcute cu cuponiadele etc. Decizia politică a dăunat tot timpul bunului mers al funcționării exploatațiilor în România. De aceea am dat exemplul cuponiadei, pentru că deciziile se iau în funcție de numărul de voturi.

Dacă nu facem ceva simplu, ca să poată fi și înțeles, și care să aibă și viitor... La ce folosește că s-au dus bani pe fermele de subzistență? De ce n-am învățat fermierii mici să se unească în mici forme asociative, ca să poată funcționa peste 10 ani? Peste 20 de ani? Argumentul care ar trebui să-i convingă pe aceștia este faptul că exploatațiile mici „mor” în toată Europa. Este și exemplul Franței. Acolo, în 20 de ani, „au murit” 50.000 de exploatații, din cauză că este foarte greu să ții pasul cu cheltuielile impuse de înverzire, de PAC. Avem atâtea situații! O exploatație este obligată să respecte reguli PSI, de mediu, de protecția muncii. Fiecare aduce cu sine o cheltuială sau un angajat și ești obligat la sume suplimentare.

În fermă, factorul de ponderare care privește existența covorului vegetal este de 0,3! Ne dă peste cap rotația!

Revista Fermierului: Să ne orientăm puțin atenția și către exploatația dumneavoastră. Ce suprafață lucrați în prezent, care este structura de cultură și cu ce fel de probleme vă confruntați?

Daniel Ciobanu: În momentul de față, lucrez 300 ha, iar structura de cultură este cea clasică: porumb, floarea-soarelui, rapiță. Pentru că m-ați întrebat de probleme, acum apare o componentă nouă, și anume acest covor vegetal care ne dă peste cap rotația. De aceea, am ținut foarte mult la acele opt săptămâni de după răsărire (n.r. - în modificarea Ord. 619/2015). Mai exact, pe conținutul Ordinului 619/2015, LAPAR a insistat să rămână sintagma „stratul vegetal de la culturile secundare trebuie să acopere terenul până la 1 martie și cu derogare până la 15 aprilie” în condițiile în care, la altă poziție, este stabilit că „stratul vegetal trebuie să acopere terenul opt săptămâni”, problema fiind de când curge termenul de opt săptămâni. S-a stabilit ca termenul de opt săptămâni să curgă de la data la care fermierul notifică APIA că a înființat cultura secundară, iar din acel moment să curgă perioada de opt săptămâni. Să facem un exercițiu de imaginație – toamna, însămânțăm tandemul rapiță-grâu. Acum apare și covorul vegetal, egal ca paritate în ceea ce privește suprafața semănată ca factor de ponderare, adică 0,3. La o exploatație de 300 de hectare, ai peste 50 ha de covor vegetal. Alături de 150 ha care era media culturilor de toamnă grâu-rapiță, deja am ajuns la 200 ha; este greu să faci rotație, este greu să faci diversificare.

R.F.: Pentru că ați amintit de cereale, în toamna anului trecut cât grâu ați însămânțat?

D.C.: 90 de hectare

R.F.: Dar porumb și rapiță?

D.C.: În jur de 100 ha, respectiv 50 de hectare, restul fiind acoperit de cultura florii-soarelui.

R.F.: Ați semănat și culturi verzi?

D.C.: Am semănat soia, însă este o cultură perdantă. Eu nu-mi pot permite la o exploatație să ies în pierdere.

R.F.: Ați valorificat producția obținută anul trecut la recoltă sau vindeți în perioada iarna-primăvara 2018?

D.C.: Vând acum, nu am comercializat în toamnă, și vând prost. Este primul an (și toată Europa este îngrijorată) când nu avem o creștere de preț care să justifice costurile de depozitare. Piața este saturată sau manipulată. Rusia a avut două ierni favorabile de export. Globalizarea ne afectează. Franța nu poate exporta.

R.F.: Vindeți direct marfa sau vin cumpărătorii la dumneavoastră?

D.C.: Direct nu se poate vinde. Comercializăm prin intermediari.

R.F.: Costurile transportului sunt ale cumpărătorului sau ale dumneavoastră?

D.C.: Sunt variante diferite. Fie sunt ale cumpărătorului, fie, ca în cazul nostru, al comercializării directe către Agricola Bacău. Această ultimă variantă, cu transportul plătit de fermier, este una dezavantajoasă pentru noi. De aceea, preferăm să-l vindem intermediarului, care, oricum, are contract și el cu această firmă și obține un preț mai bun. Noi, direct la Agricola, nu putem vinde. Acesta este jocul pieței.

R.F.: Dacă ar exista o soluție de a transporta cerealele pe calea ferată, la costuri optime pentru producători, ar fi mai bine?

D.C.: Costul până la cea mai apropiată facilitate de încărcare pe calea ferată mă costă cu camionul o treime din cât m-ar costa până la Constanța, pe rutier; un leu până la Constanța, 0,30 lei până la Bacău. Nu se justifică investiția.

Au existat înainte bazele de colectare/consolidare Comcereal care aveau acces la calea ferată și care, la ordinul Băncii Mondiale, au fost dirijate către anumiți cumpărători. Nu mai știm cui aparțin acum.

R.F.: Cum ați ieșit din iarnă?

D.C.: În afară de fermierii afectați de seceta din 2015, o parte ne-am mai revenit. În schimb, sunt colegi de-ai noștri, de la Botoșani, spre exemplu, din jumătate de județ, de la Vaslui, care au prins al treilea an de secetă. Pe aceia nici nu-i putem întreba cum le este, pentru că le este greu, cu tot ajutorul dat la acel moment și care face obiectul unui scandal prin presă (acele proceduri pe care unii colegi nu le-au respectat, deși erau publice).

Personal, am avut șansa unor ploi mici, care ne-au ținut pe linia de plutire. Deficitul de apă din sol din martie 2017 a fost foarte mare și s-a menținut din 2015 încoace (a plecat de la 1.500 mc și am ajuns pe la 2.000 mc în 2017).

Pentru a sintetiza, cei mai mulți fermieri s-au redresat după acea secetă mare din 2015.

Publicat în Din fermă-n fermă!

Programul de dezvoltare a raselor de suine românești în regim tradițional – Bazna și Mangalița – va fi declanșat acolo unde există purcei disponibili, precum și crescători interesați de a adera la acesta, chiar dacă nu există deocamdată o bază genetică și nici materialul genetic necesar pentru a acoperi o cerere atât de mare (peste 45.000 de capete), a declarat, miercuri, 28 februarie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, într-o conferință de presă.

„Vom declanșa programul acesta de Bazna și Mangalița într-o zonă în care avem deja purcei și avem și crescători. Ne-am făcut un program de livrare, pentru că am putut observa, în interpretări diferite, și este de înțeles de ce diferite, că nu toți au informațiile necesare. Programul acesta este la început, iar cererea fiind foarte mare, nu putem da imediat numărul de purcei pe care îl cer (și nu este mic acest număr – peste 45.000 de capete). Noi nu avem baza genetică, n-avem materialul biologic pentru a răspunde la această explozie de solicitare. Aceste două rase au fost abandonate în România, le-am găsit, le-am identificat și le-am introdus în circuit de la diferiți fermieri care au păstrat această rasă și acum sunt interesați să mărească efectivul-matcă, pentru a putea face față întregului lanț în care cererea de purcei să poată fi satisfăcută prin fătările care se vor realiza de la materialul biologic-matcă”, a afirmat Petre Daea. „Nu peste tot am autorizat rasele, pentru că aici este doar pentru rasa care este introdusă în evidența autorității statului și care se păstrează în evidențe și nu orice produs îl considerăm ca fiind din rasa Bazna sau Mangalița”.

Șeful MADR a adăugat că, până la 31 martie 2018, va fi livrat însă un număr de purcei, în condițiile în care este cunoscută gestația la scroafe, precum și perioada când aceștia pot fi livrați.

„Purceii se livrează la minimum 10 kilograme, dar după înțărcare, înțărcarea durând undeva la opt săptămâni și, uneori, mai mult, pentru că Bazna este o mai «bună mamă» decât Mangalița”, a adăugat el.

Întrebat fiind de jurnaliști cum comentează o situație în care un mic fermier giurgiuvean care s-a arătat dornic să crească porci grași din cele două rase și a discutat cu furnizorii de purcei, iar aceștia au spus că preferă să-i vândă prin târguri decât să adere la programul MADR pentru că se dau puțini bani (250 lei/cap), Daea a replicat: „Este liber producătorul, iar pe noi ne bucură faptul că a început acest mare interes pentru a lua purcei de Bazna și de Mangalița și a-i crește. Dacă îi crești în program sau în afara sa este bine pentru țară. Este bine pentru cel care poate vinde mai scump purceii dacă găsește cumpărători, să-i vândă la prețul pe care îl dorește, dar important este că, iată, n-o să fie purceaua oprită de la fătat, dimpotrivă, o va duce la vier, o va monta și va face purcei, să câștige, pentru că este cerința mare pentru purcei și este un lucru bun. Dacă producătorii de purcei nu vor să-i dea cu 250 pe cap de animal, să-i dea pe piață, unde este cerere, cu cât doresc dumnealor, cu cât convin cu cumpărătorul, într-un cuvânt, să facă ce este bine, dar numai să crească purcei și să facă și porci grași să-i dăm consumatorului”.

Calendar actiuni Bazna Mangalita4,6 milioane lei, bugetul alocat de stat pentru achiziția de purcei din rasele Bazna și Mangalița

Crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița vor beneficia, în perioada 2018-2020, de o schemă de sprijin financiar pentru aplicarea programului de susținere a acestora în vederea producerii cărnii de porc, pentru creșterea, îngrășarea și livrarea porcilor din rasele Bazna sau Mangalița către un procesator/altă persoană juridică, potrivit unei hotărâri adoptate în ședința Guvernului din 10 ianuarie 2018.

La această schemă de ajutor de minimis participă, pe baze contractuale, furnizorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița, crescătorii de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița și procesatorii/alte persoane juridice care desfășoară activități de prelucrare și conservare a cărnii, activități de comerț cu ridicata al cărnii și produselor din carne, activități de comerț cu amănuntul al cărnii și al produselor din carne.

Potrivit acestui program de sprijin, crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița care își desfășoară activitatea în sectorul producției primare, vor primi cu titlu gratuit un număr par de purcei, minimum 2 și maximum 10, pentru creștere, îngrășare și livrare către un procesator cu care au încheiat contract în acest sens.

Purceii pentru creștere și îngrășare sunt preluați de procesatori de la furnizorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița, în baza unui contract de livrare, și transportați crescătorilor de porci.

Ajutorul de minimis reprezintă numărul de purcei primiți cu titlu gratuit din rasele Bazna și/sau Mangalița de beneficiari, iar valoarea acestuia se calculează solicitantului ajutorului, respectiv furnizorului de purcei, prin înmulțirea numărului de purcei cu 250 lei/cap purcel.

Pentru a beneficia de acest program, crescătorii de porci trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii de eligibilitate: a) să deţină exploatații înregistrate/autorizate sanitar veterinar; b) să încheie un contract cu un procesator sau cu altă persoană juridică; c) să primească cu titlu gratuit, un număr par de purcei, minimum 2 și maximum 10, de la un procesator sau de la o altă persoană juridică, cu care are încheiat contract; d) să livreze minimum 50% din purceii primiți, cu titlu gratuit, la procesatorul sau la altă persoană juridică, cu care a încheiat contract, la o greutate, în viu, de minimum 130 kg/cap; e) să respecte structura rației furajere stabilită în contractul cu procesatorul sau cu o altă persoană juridică; f) să deţină registrul individual al exploatației, completat și actualizat, în conformitate cu prevederile art.1 pct.16 din anexa la Ordinul ANSVSA nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, cu modificările și completările ulterioare.

Furnizorii solicitanți ai ajutorului de minimis trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) sa dețină scroafe și/sau scrofițe înscrise în registrul genealogic; b) să furnizeze purcei înțărcați către procesator sau altă persoană juridică, la greutate minimă de 10 kg/cap, în baza unui contract de livrare; c) purceii să fie identificați potrivit legislației în vigoare.

Procesatorii și alte persoane juridice trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) să preia purceii de la furnizori, în baza unui contract de livrare și să îi transporte către beneficiari; b) să încheie contract cu beneficiarii pentru creșterea și îngrășarea purceilor; c) să preia de la beneficiari, în vederea abatorizarii si procesarii, cel puțin 50% din efectivul de purcei destinat îngrășării/beneficiar, la o greutate minimă, în viu, de 130 kg/cap; d) să plătească beneficiarului prețul stabilit prin contract.

În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, furnizorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița, crescătorii de porci din rasele Bazna și/sau Mangalita și procesatorii/alte persoane juridice pot solicita înscrierea în Program, în baza unei cereri, care se depune la direcția agricolă județeană (DAJ), care îi înregistrează în registrele unice corespunzătoare, precum și în registrul de evidență al ajutorului de minimis.

Durata de aplicare a acestei scheme de ajutor de minimis este 2018-2020, iar valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2018 este de 4,6 milioane de lei, în limita sumelor aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu această destinație, de la bugetul de stat.

Publicat în Zootehnie

Atât Constantin Duluțe, acționarul majoritar al Agricost SA cu 99% din total (restul de 1% fiind în portofoliul unei companii conduse tot de acesta), cât și Cătălin Gheorghe Bologa, directorul general al Agenției Domeniilor Statului (ADS), au declarat în exclusivitate pentru Revista Fermierului că nu există vreo intenție de preluare de către un fond de investiții străin/un român în numele unei astfel de entități a societății care administrează o exploatație agricolă de 57.000 de hectare, formată în jurul unor terenuri luate în concesiune de la ADS în Insula Mare a Brăilei (IMB).

Că nu știu nimic despre această intenție despre care s-a tot vorbit în ultima perioadă în presă au confirmat telefonic pentru Revista Fermierului atât ministrul Agriculturii, Petre Daea, cât și secretarul de stat al MADR, Daniel Botănoiu. Presa locală din Brăila (și nu numai) a preluat informațiile-bombă dintr-un articol publicat la finele lunii decembrie a anului trecut în jurnalul de tranzacții mirsanu.ro, potrivit cărora un fond suveran de investiții din Abu Dhabi s-ar pregăti să achiziționeze pachetul majoritar de acțiuni al unuia dintre cei mai mari jucători din agribusiness-ul românesc, în cadrul unei tranzacții estimate până la 270.000.000 de euro.

În plus, decizia de a publica acest articol menit să facă lumină în noianul de informații din piață s-a bazat și pe detaliile primite de noi, pe surse, în urmă cu 24 de ore, dar și în 11 ianuarie 2018, informații conform cărora un fost manager de top al unei mari companii de agribusiness face demersuri de due dilligence pentru achiziția pachetelor majoritare ale unor mari exploatații din România (Agricost, respectiv Intercereal), respectiv că ar prelua poziția actualului administrator Agricost, Lucian Buzdugan. Mai mult, că Agricost ar fi fost deja vândut a fost informația zilei de miercuri, 21 februarie 2018, una confirmată la finele unei conferințe de presă chiar de către șeful unei mari organizații profesionale din agricultură.

Pentru corecta informare a publicului cititor, acționarul majoritar al Agricost a precizat totuși pentru publicația noastră că are în vedere eventuale parteneriate cu investitori străini/români (în numele acestora) pentru a atrage diverse capitaluri, dar nu că ar lua în calcul vânzarea de pachete majoritare de acțiuni ale companiei sale.

Nevoia de dezvoltare, implicit de linii de creditare, a Agricost este clară, fapt relevat inclusiv de contractarea de societate de la EximBank - S.A. a unei scrisori de garantie bancară în valoare de 100.000 de lei, cu o perioadă de valabilitate începând cu ianuarie 2018, conform Hotărârii nr. 22 din data de 20 decembrie 2017 a adunării generale extraordinare a asociaților.

„Nu, nu este vorba că vreau să vând (n.r. - pachetul majoritar de acțiuni/acțiuni al/ale Agricost către un investitor străin/român în numele unui străin). Discuții sunt; multe companii s-au interesat. Eu sunt interesat de un parteneriat, să atrag ceva investiții. De atunci nu s-a perfectat nimic. Doar la nivelul discuțiilor, dar nu aș putea spune... Am discutat cu foarte mulți; patru companii până acum, dar nu. Vin, se documentează, întreabă, dar nu s-a perfectat nimic”, a precizat Duluțe pentru Revista Fermierului. „Nu s-a pus problema de vânzare (n.r. - a acțiunilor) nicicum; doar parteneriat dacă ar fi, dar nu vânzare. Pentru moment, nu este nimic concret. (...) Nu (n.r. - nu este vorba de fondul suveran Mubadala, ca potențial investitor).”

El a mai precizat că nu știe care este motivul din spatele acestor zvonuri lansate în piață și a spus că dacă va decide să vândă acțiuni, nu va cere punctul de vedere nimănui.

„De ce sunt zvonurile în piață? Dar cine poate opri zvonurile? Am avut discuții, dar nu s-a hotărât nimic. Au venit oamenii, s-au interesat, au întrebat, dar nu de acum, de doi-trei ani. Nu mă deranjează (n.r. - propagarea zvonului). Fiecare crede ce vrea. Dacă voi face ceva, nu voi cere părerea. Eu vând niște acțiuni, nu vând teren. Terenul îl ia statul”, a conchis Constantin Duluțe.

„Nu ne putem da un astfel de acord”, Bologa, ADS

Pe lângă punctul de vedere al șefului Agricost, cel al ministrului Daea, cât și al secretarului de stat Botănoiu, directorul general al ADS a confirmat și el pentru Revista Fermierului că nu este la curent de existența unei astfel de inițiative (due-dilligence privind cumpărarea iminentă a pachetului majoritar de acțiuni și acoperirea redevenței și datoriilor către ADS ale societății citate mai sus), precum și că o astfel de mutare nu poate fi făcută fără ca ADS, MADR și alte instituții să-și dea girul.

„N-am auzit, sincer (n.r. - de o eventuală preluare a unui pachet de acțiuni Agricost de către un investitor străin/român în numele unui străin). Nu am nicio informație. Nu ne putem da un astfel de acord (n.r. - de preluare a unui pachet de acțiuni Agricost). Dacă avem dat în concesiune sau în arendă teren, suprafețele în cauză nu se pot nici vinde, nici tranzacționa, nici plasa, nici subînchiria, nici subconcesiona. Ca atare, dacă este terenul nostru, este exclus așa ceva. Dacă este terenul lui privat, este treaba lui ce face cu el”, a afirmat Cătălin Gheorghe Bologa. „Este teren proprietatea statului. ADS îl administrează. Este dat în concesiune și cu asta-basta. Dacă ei (n.r. - Agricost) vor să facă ceva, nu pot face”.

În ceea ce privește zvonurile lansate în piață, Bologa a mai precizat că unele informații vehiculate „sunt mai corecte, altele mai puțin corecte”.

„Știm cum este piața informațiilor”, a conchis acesta.

Informația privind preluarea Agricost ar proveni din piața de fuziuni și achiziții. Sorin Dogaru, în locul lui Lucian Buzdugan?

MirsanuÎn data de 21 decembrie 2017, jurnalul de tranzacții mirsanu.ro vehicula informația potrivit căreia un fond suveran de investiții din Abu Dhabi s-ar pregăti să achiziționeze pachetul majoritar de acțiuni al unuia dintre cei mai mari jucători din agribusiness-ul românesc, în cadrul unei tranzacții estimate până la 270.000.000 de euro. Pe lângă brandul Intercereal, cel mai des menționat de autor era însă numele Agricost.

„O companie în spatele căreia se află un fond suveran de investiții din Abu Dhabi este aproape de a semna achiziția unuia dintre principalii jucători locali din agricultură, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții mirsanu.ro”, se preciza în articol. „Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că tranzacția ar putea ajunge până la 250 - 270 mil. euro. Ținta de achiziție ar putea fi grupul Agricost Brăila, controlat de către omul de afaceri Constantin Duluțe. (...) Investitorul care poartă negocierile de achiziție are în spate unul dintre fondurile de investiții suverane ale emiratului Abu Dhabi, susțin sursele citate, care adaugă că este vorba despre un acționar al grupului bancar italian UniCredit, care deține a cincea bancă din România”.

Conform aceluiași articol de presă, în acest caz ar fi vorba despre fondul suveran Mubadala, un gigant global cu active totale sub administrare de peste 126,7 miliarde USD, care are în portofoliu parteneriate și investiții în diferite sectoare la UniCredit, managerul global de investiții Carlyle (activ în România în sectorul de explorare și producție din Marea Neagră), Borealis, OMV (în România prin Petrom), EDP (activ în România în sectorul energiei eoliene), CEPSA, BP, Investcorp sau compania aerospațială Virgin, fapt infirmat pentru noi chiar de către Duluțe.

„Mubadala a fost creată ca o platformă globală de investiții pentru a realiza viziunea celui considerat a fi părintele Emiratelor Arabe Unite, șeicul Zayed bin Sultan Al Nayhan”, se mai scria în articolul publicat de portalul mirsanu.ro.

Deocamdată, nimeni nu știe cine este personajul care ar negocia în numele străinilor. Ce poate fi precizat până la acest moment este faptul că surse apropiate publicației noastre mărturiseau la mijlocul lunii ianuarie a.c. că locul vestitului Lucian Buzdugan ca administrator al Agricost avea să fie luat de Sorin Cezar Dogaru, fost manager general al diviziei de agricultură InterAgro.

Contactat telefonic de redacția noastră, Dogaru dezmințea însă informația la acea dată.

„Nu, nu ați auzit bine, absolut deloc (n.r. - că ar prelua locul lui Lucian Buzdugan). Dezmint informația. Mie nu-mi place să apar prin ziare, prin reviste, cu chestii din acestea. Ați auzit greșit”, a afirmat Sorin Cezar Dogaru la acea vreme.

Potrivit M.Of. 625 din 14 februarie 2018, Societatea Agricost – S.A. transmitea o notificare către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Brăila, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea depunerii textului actualizat al actului constitutiv al societății comerciale Agricost – S.A. și care a fost înregistrat sub nr. 2658 din 05 februarie 2018, fără însă a preciza ce anume s-a hotărât în textul actualizat și numărul hotărârii.

În precedenta ediție a M.Of. 623 din 13 februarie 2018. modificările erau precizate însă în mod clar, și anume că acționarii aprobă completarea obiectului secundar de activitate al societății cu codul CAEN "8559 - Alte forme de învățământ n.c.a.”, actualizându-se astfel actul constitutiv al societății „conform modificărilor aduse prin prezenta hotărâre”, în speță hotărârea 1 din data de 30 ianuarie 2018.

Duluțe pentru Revista Fermierului, în 2017: „Anual, în Insula Mare a Brăilei producem peste 400.000 de tone de produse agricole”

Ca și în cazul lucernei produse în Insula Mare a Brăilei (IMB) și exportate în mare parte în țări din Orientul Mijlociu (circa 35.000 de tone), și în cel al grâului produs de Agricost circa 80 la sută din totalul obținut este comercializat peste graniță, a precizat pentru publicația noastră șeful companiei, Constantin Duluțe, cu ocazia Zilei Câmpului care a avut loc la centrul de excelență DuPont din Insula Mare a Brăilei.

Ca urmare a cererii tot mai mari de grâu cu un grad înalt de proteină, solicitare venită din partea traderilor, agronomii din IMB au adaptat tehnologia și au trecut la fracționarea azotului.

„Anual, în Insula Mare a Brăilei producem peste 400.000 de tone de produse agricole. O parte din ele rămân pentru consum intern, iar o parte pleacă la export. (...) Reușim să obținem un grâu de foarte bună calitate. În ultimul timp, marii cumpărători ridică problema proteinei. De aceea, am fost nevoiți să schimbăm tehnologia – fracționarea azotului – care contribuie la creșterea procentului de proteină din grâu. Piața românească, industria românească, nu are capacitatea de a absorbi întreaga cantitate. Ca urmare, ca și în cazul lucernei, și în acest caz facem export. Comercializăm peste graniță 80 la sută din grâul obținut”, a mai declarat, pentru Revista Fermierului, Constantin Duluțe.

În ceea ce privește politica investițională a Agricost, Duluțe a precizat că în ultimul an s-au băgat bani în instalații de dedurizare a apei, într-un centru de distribuire a hranei pentru muncitori, dar și într-o stație de deshidratare a lucernei.

„Politica firmei noastre este de a investi încontinuu, astfel încât să ne menținem la nivelul la care am ajuns și, de ce nu, să ne depășim condițiile în care la momentul acesta lucrăm. În anul care a trecut, un obiectiv principal de investiții a fost construirea a 30 de stații de dedurizare a apei, în așa fel încât să reducem cantitatea de substanțe la hectar și cantitatea de apă pe care o administrăm. Bineînțeles, îmbunătățim și calitatea apei pe care noi o folosim la tratamentele fitosanitare. De asemenea, pentru oameni, am investit un centru de distribuire a hranei. Mai exact, am externalizat pregătirea mâncării pentru 1.000 de persoane. De aici, hrana pleacă spre punctele de lucru în caserole, în așa fel încât fiecare salariat să primească această mâncare proaspătă și într-un timp util, rezonabil”, a mărturisit Duluțe. „An de an, gândim noi scheme pentru a crește valoarea adăugată a producției, iar fabrica de deshidratare a lucernei face parte din această gândire a noastră. O investiție atât de mare nu este la îndemâna oricărui fermier, având în vedere că ne-a costat peste 13 milioane de euro (n.r. - în condițiile unei cifre de afaceri anuale de 77 milioane euro). Aceasta se va amortiza într-un timp destul de lung. Obținem însă o lucernă de calitate foarte bună, având în vedere că procentul de proteină la marfa pe care noi o livrăm depășește 22 la sută, ceea ce este mult mai mult decât produce soia. O a doua problemă este că faptul că zootehnia din România nu este dezvoltată, că nu avem putere de cumpărare pentru lucernă pe piața internă, fapt pentru care suntem nevoiți să facem export în țările din Orientul Mijlociu”.

Conform precizărilor șefului Agricost, în cadrul companiei lucrează 1.000 de oameni, angajați care „au niște salarii decente”.

„Acești o mie de oameni, la rândul lor, au acasă de întreținut o familie cu două și trei persoane. Asta înseamnă că noi asigurăm un trai decent la peste 3.000-4.000 de oameni din județ”, a conchis Constantin Duluțe.

Întrebat fiind de un jurnalist Revista Fermierului câte dintre cele peste 26.000 de exploatații agricole cu personalitate juridică din România care au în proprietate suprafața agricolă utilizată sunt deținute într-o formă sau alta de străini, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a răspuns că în două luni va finaliza o analiză a terenurilor deţinute la noi în țară de resortisanți de peste hotare, în acest moment fiind în posesia doar a unor date parţiale.

„E pământul ţării şi trebuie să ştim pe mâinile cui se află acest pământ. Lucrăm la date, avem date parţiale în momentul acesta, pentru că ele sunt foarte greu de individualizat, având în vedere faptul că în numele altora sunt terenurile respective. Sper ca în maximum două luni, să avem situaţia foarte clară la nivelul ţării pentru că este o problemă de interes naţional, să cunoaştem care este situaţia în România foarte exact”, a precizat șeful MADR în cadrul unei conferinţe organizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) la mijlocul lunii ianuarie a.c., în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele Anchetei Structurale în Agricultură 2016 (ASA 2016).

Primele 10 persoane juridice care încasează subvenții pentru agricultură în România au capital din afara Uniunii Europene (finanțări libaneze, chineze etc.), conform declarațiilor eurodeputatului PPE, Daniel Buda.

„Primele 10 firme care sunt cu subvenţiile nu sunt din Uniunea Europeană, sunt din afara UE, sunt libanezi, chinezi ş.a.m.d. Noi exportăm subvenţiile în afara spaţiului UE”, a declarat Buda, citat de agenția națională de presă Agerpres.

Până la momentul publicării articolului, cei de la serviciul de presă al Mubadala Investment Company, din Abu Dhabi, UAE, nu au dat curs solicitării noastre de a primi informații lămuritoare.

Publicat în România Agricolă

Publicitate

Adama iulie 2020 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista