petre daea - REVISTA FERMIERULUI

Atunci când ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, nu lucrează „pentru veşnicia întunericului”, ci „pentru consistenţa luminii”, ideile investiționale vin una după alta, așa cum este și cazul celui de achiziție a două escadrile de avioane (între 24 și 48 de bucăți, depinzând de nevoi), aparate destinate „luptei” împotriva grindinei.

Până în 2020, cele două escadrile de avioane (cele mai utilizate în astfel de misiuni sunt Cessna 340) ar trebui să fie în hangare și gata de acțiune.

„Anul acesta, vom merge la 65 de puncte de lansare, sunt stabilite punctele respective, şi în viitor, din anul 2019, începem să mobilăm cu alte metode această acţiune de prevenire a căderii grindinei. Ne gândim la două escadrile de avioane care să intre în aceste zone unde ştiinţa descoperă că este un pericol şi să facem faţă, urmând ca până în 2020 să acoperim întreaga ţară. Această acţiune nu va neutraliza, ci va acoperi şi culturile din ţară. Este greu să stăpâneşti natura. Nimeni nu are cheia naturii pentru că, dacă am avea-o, am putea fi mai mult decât ce suntem astăzi, dar nu ne propunem şi nici ştiinţa nu îşi propune, pentru că nu poate, cu atât mai mult un ministru, care este angajat zi de zi în munca lui. Nu ne lăsăm la mâna naturii, suntem în cadrul ei, iar agricultura ţării se desfăşoară tot timpul sub zodia riscului”, a afirmat Daea într-un interviu acordat Agerpres.

La nivel mondial, singura inovaţie validată pentru producerea artificială a ploii este procedeul însămânţării norilor, asemănător cu cel antigrindină. În cadrul acestui proces sunt utilizate atât zăpada carbonică, cât și iodura de argint sau nuclee de condensare hidroscopice, elemente care favorizează formarea cristalelor de gheaţă sau a picăturilor de ploaie. Injectarea se poate face atât din avioane cât si de la sol.

Un avion Cessna 340, neechipat, second hand, costă în prezent între 159.000 și 260.000 de dolari.
Un calcul simplu relevă că 12 aparate la mâna a doua (după cum suntem deja obișnuiți prin achiziția de F16 second hand) ar costa aproape 6,3 milioane de dolari, fără costuri de mentenanță și pilotaj (aproape 4 milioane de dolari, cât costa operarea unei flotile asemănătoare într-o provincie canadiană).

O soluție de reducere a costurilor din bugetul de stat ar fi parteneriatul public-privat sau asocierea directă a companiilor de asigurări agricole. Un exemplu elocvent este cel al provinciei Alberta din Canada. Acolo, companiile de asigurări s-au reunit și au creat societatea non-profit Alberta Severe Weather Management, care marchează cel de-al 20-lea sezon al programului de eliminare a grindinii și care costă aproximativ 4 milioane de dolari pe an.

Până la începutul lunii august 2017, în sezonul de combatere a grindinei aferent anului trecut au avut loc peste 54 de acțiuni de intervenții active în atmosferă (din care 25 în cadrul UPCCG Prahova, 21 la UCCG Moldova 2 Vrancea și 8 acțiuni la UCCG Moldova 1 Iași), în care au fost utilizate 758 de rachete antigrindină.

Marți, 09 Ianuarie 2018 15:51

Petre și APIA. Împăcare la orizont?

În cea mai nouă postare pe propria pagină a unei rețele de socializare, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Petre Daea, laudă activitatea centrului local APIA Răcăciuni din Bacău, unde „din cei șase specialiști ai centrului, cinci erau la muncă”.

Șeful MADR a pornit marți, 9 ianuarie 2018, într-un alt periplu de-al său după cel de la Slatina, din 7 ianuarie a.c., unde a verificat starea de vegetație la orz, grâu și rapiță, respectiv după cele din data de 5 ianuarie 2018 de la Cervenia și de la Furculești, acolo unde i-a vizitat pe bătrânii din centrul de îngrijire din localitate și le-a oferit acestora șosete și pături de lână.

„Am plecat pe teren astăzi pentru a vedea starea culturilor din Bacău. În drumul meu, m-am oprit la centrul local APIA Răcăciuni, unde au fost înregistrați până acum 1.809 fermieri, din care au primit subvenții la zi un număr de 1.602 beneficiari.

În acest moment, din cei șase specialiști ai centrului, cinci erau la muncă, unul fiind în concediu. Șefa centrului, doamna Iliana Iroftie, este de profesie agronom cu o vechime în muncă de 35 de ani, fiind în APIA încă de la înființare.

Am avut surpriza plăcută să îi găsesc pe toți în fața calculatoarelor, procesând drepturile cuvenite pentru încă 100 de fermieri. Apreciez in mod deosebit devotamentul, munca si atitudinea acestor colegi față de fermieri și vreau să ii asigur de toată prețuirea mea”, a menționat Daea.

„Nu știm ce se va întâmpla cu noi de la 1 ianuarie 2018”, Elena Constantinescu, Sindicatul Național APIA

Aflată în prima linie a protestelor din fața Executivului de la finele lunii noiembrie 2017, Elena Constantinescu, președinta Sindicatului Național al APIA, mărturisea presei că protestatarii militează în continuare pentru o echitate atât în ceea ce privește nivelul de muncă, cât și în ceea ce privește salarizarea aparatului APIA central.

„Mulțumim pe această cale colegilor din sediul central care ne-au dovedit respectul și loialitatea lor atunci când au ieșit în stradă săptămâna trecută. Singura noastră solicitare pentru care am militat și vom milita în continuare este să fim salarizați conform Legii 1/2004 și noi, în continuare, să funcționăm ca o singură agenție. În Legea 1/2004 este vorba despre o agenție ca un tot unitar. Este singura doleanță a noastră și remarcați nemulțumirea salariaților APIA din toată țara”, a menționat funcționarul. „Nu știm ce se va întâmpla cu noi de la 1 ianuarie 2018. Domnul ministru (n.r. - Petre Daea) ne-a transmis să stăm liniștiți și să muncim. La îndemnul dumnealui am dat un răspuns chiar în ziua în care am protestat prim dată în fața MADR că muncim, că fermierii nu vor fi afectați, că plățile se vor efectua, ne-am organizat în așa fel încât activitatea APIA să decurgă în continuare la parametri normali”.

Ea a ținut să-i liniștească pe fermieri și să le comunice faptul că autorizarea plăților va continua să fie efectuată în parametri normali, în ciuda protestelor.

„Noi, salariații APIA, am stabilit ca munca să ne-o ducem până la capăt. Asta va însemna, probabil, nopți nedormite, dar noi ne vom face datoria în primul rând față de oameni, față de fermieri. Fermierii nu trebuie să sufere pentru nemulțumirile noastre, deși fermierii ne-au înțeles doleanțele, ne-au înțeles nemulțumirile și o parte dintre dânșii sunt aici, alături de noi. Oamenii nu vor suferi. Autorizarea plăților se va face în parametri normali, în timp util, pentru că, până la urmă, dezvoltarea unei exploatații agricole depinde în mare măsură de subvențiile de la UE, cât și de la statul român”, a conchis Mateescu.

Și Octavian Mateescu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor APIA, preciza pe atunci că angajații APIA sunt în continuare alături de fermieri și le promite acestora că nu vor pune în pericol plata subvențiilor către aceștia.

„Asta în situația în care sperăm să ne rezolvăm și noi problemele”, a menționat el.

În vizorul gurilor rele și de Revelion

Nici la pauza dintre ani, Daea nu a avut liniște. Acesta a trebuit să ofere un punct de vedere oficial cu privire la participarea sa la petrecerea de Revelion de la Poiana Braşov.

Astfel, potrivit Agerpres, ca urmare a unor afirmaţii apărute în mass-media cu privire la participarea ministrului Petre Daea la „cea mai scumpă petrecere organizată în România, la Poiana Braşov”, pentru corecta informare a opiniei publice, ministrul Agriculturii făcea anumite precizări: „În perioada 29 decembrie 2017 - 2 ianuarie 2018, am ales să petrec, împreună cu soţia şi alături de fermieri din toată ţara, buni români, pe care am avut plăcerea să îi întâlnesc în noaptea dintre ani, un sejur în valoare de 4.630 lei/2 persoane, achitat cu factura HPV 55107/29.12.2017, la hotelul de 4 stele, Piatra Mare, în regim de demipensiune. Acesta a inclus şi cina festivă de Revelion (organizată într-o sală cu o capacitate de aproximativ 450 de persoane), eveniment la care au putut participa toţi cei care au avut rezervări şi au cumpărat pachetul turistic respectiv, la fel ca mine şi ca orice persoană interesată să petreacă la acest hotel.

De aceea afirmaţiile cu privire la faptul că a fost cea mai scumpă petrecere din România, la care au participat doar cei mai bogaţi români, sunt nefondate şi nu au o bază reală (...)”.

Un total de aproape 200 de milioane de ouă sunt produse în prezent în fermele românești, ca urmare a majorării consistente a efectivului de găini (7,5-8 milioane de capete), a anunțat președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), Ilie Van, în debutul unei conferințe privind viitorul agriculturii europene, care a avut loc joi, 7 decembrie 2017, la București.

Oficialul UCPR a precizat totodată că în urma unei analize întreprinse laolaltă cu medicii veterinari din ferme s-a constatat o evoluție a producției în primele 11 luni ale acestui an cu 7-8%. Inițial, majorarea era de 4-5 la sută, însă, mărturisește Van, producția a crescut cu 7-8% față de anul trecut, în aceeași perioadă, producție internă.

„Luna aceasta (n.r. - decembrie 2017) producem 180-200 de milioane de ouă (...) în ferme. Cred că este cea mai mare producție de ouă care s-a realizat în exploatații în ultimii patru-cinci ani. În ferme, avem 7,5-8 milioane de găini cu o producție medie de 80 și ceva la sută procent de ouat, ceea ce înseamnă 6 milioane și ceva de ouă”, a afirmat liderul organizației care cuprinde sub umbrela sa un număr de 250 de ferme. „Avem un număr mare de găini. Fermierii și-au programat efectivele fără să știe că va fi această criză a ouălor. Ei își programează fluxurile în așa fel încât găinile tinere să intre în ouat în perioada rece. Anul acesta, și-a programat un număr mai mare de găini, decât de obicei”.

El a adăugat însă că această cantitate de 180-200 de milioane de ouă nu asigură consumul intern, motiv pentru care importurile persistă, cu posibilitatea de a fi păstrată tendința din 2016.

În ceea ce privește prețul de la raft, acesta este generat de politica comercială a retailerilor, nu și de voința producătorilor.

„Anul trecut, în noiembrie și decembrie, s-au importat 40 și ceva de milioane de ouă pe lună. Acum, noi nu știm câte se pot importa în perioada aceasta; depinde de preț. Oferta țărănească nu mai există. Deja, se fac importuri și în momentul de față, din Polonia, din țări membre ale Uniunii Europene (UE). Eu n-am informație cifrică sau statistică în momentul acesta, dar se fac importuri. Cu toții, le vedem în piață. Nu știu cât de mari sunt din punct de vedere cantitativ”, a punctat Ilie Van. „Fermierul produce oul, îl marchează, îl sortează, îl ambalează, îl duce la magazin și ăla mai pune dublu. (...) În momentul în care vorbim acum, prețul ouălor este stabilizat, în sensul că la poarta fermei acesta este undeva între 0,54-0,56 lei pe bucată. Acesta este prețul pe care îl știm noi, după ce ne vin situațiile de la Comisia Europeană (CE). Noi nu putem ști prețurile de astăzi pentru că nu le urmărim. Urmărim doar ce vine de la CE, în comparație cu toate celelalte state. Ultimele prețuri au 0,54-0,56 lei pe ou, la poarta fermei. De aici, în continuare se formează prețul de piață. Noi nu putem să spunem că fermierii pot influența prețul de la galantar. Este pur și simplu problema comerciantului ce adaos comercial își pune. Din informațiile pe care le avem și noi, ca orice cumpărător din piață, am observat că prețurile s-au dus sub un leu, am văzut ouă și cu 0,70 lei, am văzut ouă și cu 0,65 lei. Dacă se mențin așa, eu zic că ar fi o treabă extraordinară”.

Nu în ultimul rând, Van a afirmat că ritmul de creștere a prețurilor ouălor în toată Europa s-a mai temperat. Oficialul UCPR a menționat că au existat creșteri de 20 la sută de la o săptămână la alta în primele săptămâni din luna octombrie, apoi s-au stabilizat la patru la sută pentru ca, acum, să se observe o calmare a prețurilor în toată Europa.

„Ar trebui să fie același lucru și în România”, a conchis el.

„S-a potolit acest preț. Era cât pe aici să rupă și tavanul pe la unele magazine”

Cu ocazia inaugurării primului program național pentru carne de porc 100 la sută românească de către Kaufland, Petre Daea, ministrul Agriculturii, i-a tras de perciuni pe comercianți, dar și pe membrii cooperativei „Țara Mea”, entitate cu filiații politice, și s-a întrebat retoric de ce crește prețul de 0,52 lei la un leu de la producător la comerciant.

Nici de această dată, Daea nu s-a dezis și, pe lângă cursa nebună pe la rafturile retailerului (video disponibil pe pagina de Facebook @fermierului), debitul verbal al său s-a soldat cu o altă perlă legată de prețul ouălor.

„Sunt prețuri diferite; nu prea mult. Mă așteptam ca, astăzi, «Țara mea» să aibă un preț diferit la ouă față de alte ouă... pentru țara mea. (...) În momentul în care pleacă oul și pleacă ambalat, sigilat, pornește la drum cu transportul fermierului, furnizorului și îl aduce în magazin undeva la 52 de bani. De aici și până la un leu, am căutat explicații. Unele le-am găsit, altele nu. Negăsind aceste explicații, am solicitat, în scris, sprijinul Consiliului Concurenței să vedem dacă din analizele domniilor lor reies și alte cauze pe care noi, ministerul, nu ni le putem explica. Așteptăm acum să vedem ce analiză au făcut dânșii, dar am observat un lucru extrem de interesant – s-a potolit acest preț. Era cât pe aici să rupă și tavanul pe la unele magazine. Nu putem sta indiferenți, stană de piatră, în fața unei asemenea situații”, a menționat oficialul guvernamental.

La nici 24 de ore de la săpuneala administrată retailerilor de liderul de la Palatul din strada Carol I,
Kaufland România și Cooperativa Agricolă „Țara Mea” anunțau că înțeleg nevoia consumatorilor de a beneficia de cele mai bune prețuri și că vin în sprijinul acestora modificând, începând data de 23 noiembrie 2017, prețul unui cofraj de 30 de ouă de la Cooperativa Agricolă „Țara Mea” de la 23,49 lei la 19,99 lei în toate magazinele Kaufland din România.

„Prețul pe ou ajunge astfel la aproximativ 0,66 lei”, precizau oficialii comerciantului.

Joi, 23 noiembrie 2017, Ionuț Diaconeasa, consilierul lui Daea, lăuda măsura adoptată și comenta pe pagina sa de Facebook: „După ce Carrefour Sibiu a dat ieri tonul cu 0,56 lei/bucată ou, azi și Kaufland România, prin întreaga rețea națională, anunță un preț de 0,66 lei/buc.

Publicat în Știri

În timp ce sute de angajați ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) își strigau nemulțumirile în fața sediului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), miercuri, 22 noiembrie 2017, șeful instituției, PSD-istul Petre Daea, le transmitea acestora din cealaltă parte a Bucureștiului, de lângă liniștea grătarului și a cărnii de porc, că nu înțelege de ce subordonații săi părăsesc locul de muncă „căutându-și ceea ce au”, adică „retribuții respectabile și meritate”.

Cu aceeași fermitate în glas, tipică unei anumite perioade din istorie, ministrul Agriculturii le-a transmis protestatarilor, indirect, prin intermediu mass-media, să stea liniștiți și să muncească în folosul și pentru fermieri. În plus, el a menționat că îi respectă pe aceștia, dar că nu le poate promite ceea ce nu poate face, adică probabil să emită o ordonanță prin care angajații APIA locale să nu piardă la salariul net între 682 de lei și 2858 de lei.

„Le transmit celor pe care îi respect foarte mult – pe lucrătorii din APIA – spunându-le ca de fiecare dată să fie în slujba fermierului și să-și facă datoria față de fișa postului, având în vedere răspunderea excepțională pentru acordarea subvențiilor la timp, când țara face eforturi extraordinare, să aloce bani de la bugetului statului pentru a ajunge rapid la fermieri, în așa fel încât să execute la timp lucrările în folosul țării și pentru respect față de cetățenii ei. De aceea, n-am înțeles și nu voi înțelege niciodată de ce unii părăsesc locul de muncă, căutându-și ceea ce au, iar ei nu înțeleg că respectul trebuie păstrat, indiferent unde te afli, dat fiind faptul că ai o misiune care este remunerată și care are în spațiul realității o importanță deosebită. (...) Astăzi le promit celor de la APIA să stea liniștiți și să muncească în folosul și pentru fermieri, pentru că sunt plătiți astăzi, sunt plătiți la zi și au nivele de retribuție respectabile și meritate. Este păcat să căutăm în sacul altuia, când în geamantanul tău n-ai introdus efortul zilnic și lacrima de sudoare (...). Cel care vă vorbește a avut întotdeauna grijă să-i respecte pe toți și să nu promită ceea ce nu poate face, dar să facă ceea ce a stabilit”, a afirmat în curtea unui retailer Petre Daea, ministrul Agriculturii.

Până la ora terminării protestului, ministrul preferat al șefului PSD, Liviu Dragnea, nu a dat curs invitației protestatarilor din fața MADR de a li se alătura și de a negocia cu aceștia o soluție de trecere a angajaților APIA locale pe o grilă de salarizare similară celei din aparatul central.

Unul dintre liderii sindicaliști mai vocali ai APIA, Octavian Laurian Mateescu, alături de un fost șef APIA centrală, Nicolae Horumbă și de o președintă a unei alte organizații sindicale APIA, Elena Constantinescu, a precizat la ieșirea de la discuțiile cu reprezentanții Ministerului Agriculturii, cu cei ai conducerii actuale APIA, precum cu cei de la dialog social și de la Ministerul Muncii că negocierile nu au dus nicăieri, dar că nu vor periclita plățile către fermieri prin conflictul de muncă declanșat... până la un anumit punct.

„Am transmis că nu vrem discriminare, unii pe o grilă și alții pe o grilă (n.r. - de salarizare). Fermierii sunt partenerii noștri. (...) N-o să periclităm plățile... până la un anumit moment”, a declarat Mateescu la ieșirea din sediul MADR.

Reamintim că DOAR angajații APIA din centrele județene, începând cu nivelul de consilier superior Gradația 3 și până la nivelul de director executiv Gradul II, Gradația 5, ar urma să piardă la salariul net între 682 de lei și 2858 de lei, potrivit simulărilor de plată (stat de funcții) întocmite conform Legii Salarizării nr. 153/2017, Anexa VIII, cap. I, lit. a, pct. II, motiv pentru care există riscul unor mișcări spontane de protest.

Potrivit sindicaliștilor APIA, centrele locale nu pot fi încadrate ca unități deconcentrate, în condițiile în care, potrivit Legii 1/2004, legea de înființare, entitățile locale sunt și ele definite ca organe de specialitate ale administrației centrale. Or, asta vine în contradicție cu Anexa VIII a Legii, situație reglementată însă prin „Legea nr. 207/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare”.

Publicat în Știri

Schisma dintre autoritățile statului român și retailerii care activează pe piața autohtonă se adâncește, ca urmare a sesizării Consiliul Concurenţei de către Ministerului Agriculturii în privinţa scumpirilor apărute la alimente, în special la ouă, carne şi produse lactate, în timp ce în Franța, fermierii, procesatorii și marii comercianți se apropie și semnează un acord de îmbunătățire a relațiilor de pe lanțul alimentar, în principal de asigurare a „prețului corect” plătit fermierilor pentru marfa lor.

Așa numită Cartă de Angajament reprezintă o parte dintr-o acțiune mai amplă de revizuire a efectelor și implicațiilor politicii „de la furcă la furculiță” promisă de președintele Emmanuel Macron și menită să mai diminueze din presiunea resimțită de fermierii din Hexagon. Nu o dată, aceștia din urmă s-au plâns că au fost afectați de marjele mici și de războiul prețurilor cu retailerii.

Marea majoritate a retailerilor care operează în Franța, au semnat carta la sediul Ministerului francez al Agriculturii, anunță Reuters. Vorbim în acest caz de Carrefour, Casino, Auchan și rețeaua nelistată Leclerc care au și anunțat că resping semnarea acordului.

De cealaltă parte se regăsesc în principal cooperativele agricole franțuzești, grupurile de producători de alimente, asociațiile de fermieri și reprezentanți ai industriei.

Luna trecută, Macron a făcut publice unele măsuri pe care președintele francez le va pune în aplicare, ca parte a unei noi legislații alimentare. Însă, un act normativ complex nu este așteptat să apară mai devreme de anul viitor, după definitivarea negocierii prețurilor pe lanțul alimentar care tocmai a fost declanșat în Hexagon.

Una dintre măsurile agreate marți, 14 noiembrie 2017, este și aceea de fixare a prețurilor de către producători, acțiune bazată pe cele existente deja în piață și coroborate cu costurile de producție. Produsul final ar urma să fie preluat de către procesatori și de către furnizori și dat mai departe retailerilor.

„Dacă un producător de unt vine la noi și ne comunică faptul că prețurile laptelui s-au majorat cu 30 la sută, ne asumăm că vom prelua majorarea”, anunță un putător de cuvânt al Auchan, citat de Reuters. „Va însemna asta că majorarea de preț ar urma să fie pasată consumatorilor? Nu neapărat”.

Anul trecut, o treime dintre producătorii agricoli din Franța au câștigat mai puțin de 350 de euro pe lună, anunță la rândul său Asociația de Asistență Mutuală Agricolă, menționând totodată că acest nivel reprezintă la rândul său o treime din venitul minim net garantat.

Asociațiile profesionale ale fermierilor au întâmpinat înțelegerea cu brațele deschise, însă precizează că este nevoie în continuare de o lege mai amplă care să includă promisiunile lui Macron, cum sunt și prețurile minim garantate, dar și limitarea promoțiilor și tendința de a pasa greutățile pe umerii fermierilor.

„De unele singure, bunele intenții nu pot transforma ani de zile de relații dezechilibrate în termeni de negocieri comerciale”, a precizat Coop de France, organizație care aduce la un loc 2.600 de cooperative agricole și care face apel la Guvernul de la Paris să-și asume mai multe măsuri de susținere a producătorilor agricoli din Hexagon.

În România avem altă abordare în ceea ce privește marii comercianți

Pe fondul scumpirilor înregistrate în ultima perioadă la alimente, în special la ouă, carne şi produse lactate, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România a sesizat Consiliul Concurenţei. Și asta deoarece, spun guvernanții, analizele efectuate de instituția guvernamentală nu ar fi scos în evidenţă motive obiective care să determine majorări de preţuri, iar instituţia nu are instrumente şi prevederi legale pentru a interveni pe piaţă.

„Am sesizat Consiliul Concurenţei pentru a analiza situaţia pe care am găsit-o în piaţă în această perioadă, referitoare la scumpirile produselor alimentare, la ouă, lapte, produse din lapte - şi aici vorbim în special de unt, întrucât din analizele pe care le-am făcut am constatat că nu sunt motive obiective care să determine creşterea de preţuri. Cerem sprijinul Consiliului Concurenţei pentru a vedea dacă nu cumva sunt elemente care vizează o înţelegere între comercianţi, pentru că altfel nu se explică. Ministerul Agriculturii a transmis deja o adresă oficială către Consiliul Concurenţei în care solicită instituţiei să analizeze scumpirea alimentelor”, a precizat Petre Daea pentru Agerpres.

Șeful MADR ar fi vizitat în aceasta perioadă mai multe pieţe şi magazine din Bucureşti şi ar fi constatat „anomalii şi lucruri de neînţeles”, în condiţiile în care nu au fost înregistrate creşteri în costurile de producţie, însă preţul alimentelor s-a dublat la raft, în unele cazuri.

„Am mers în pieţe şi în magazine şi am văzut care sunt preţurile la raft. Ne-am dus la producători ca să vedem care sunt costurile de producţie şi dacă în costuri au apărut modificări, ca urmare a scumpirii vreunui element ce compune costul de producţie şi am constatat că nu există. Poate doar acele mici modificări care apar în fiecare an, când temperaturile scad, dar care nu justifică scumpirile din piaţă. De aceea, am solicitat Autorităţii de Concurenţă să facă o analiză, pentru a vedea dacă nu sunt alte cauze, întrucât Ministerul Agriculturii nu are instrumente şi nici prevederi legale pentru a interveni pe piaţa. Este o preocupare a mea, pentru a descifra cauzele scumpirii alimentelor, în condiţiile în care nu sunt creşteri pe costurile de producţie. De exemplu, carnea de porc a scăzut la producători, iar la raft creşte. Oul pleacă de la producător cu 36 de bani şi ajunge la raft cu un leu, iar la unt este o situaţie similară. Sunt anomalii şi lucruri de neînţeles”, a explicat ministrul Agriculturii.

Cu un preţ pe pieţele europene mai mult decât dublu faţă de 2016, untul s-a scumpit şi în magazinele din România, fie că vorbim despre branduri locale, fie că alegem produse de import. O tonă de unt se comercializează în prezent cu circa 6.500 de euro la nivel european, mai mult decât dublu faţă de anul trecut, spre exemplu, când tona se comercializa cu aproximativ 3.000 de euro. Trendul se vede deja pe rafturile magazinelor, inclusiv cele din România, unde pachetul de 200 de grame de unt românesc cu o concentraţie de 82% se apropie sau chiar trece de pragul de 10 lei.

Controale la retaileri au mai existat în România. Într-un raport al Consiliului Concurenței dat publicității în septembrie 2009 asupra investigației declanșate pentru sectorului comercializării produselor alimentare se preciza că, cităm: „Având în vedere necesitatea creării unei imagini de ansamblu asupra sectorului comercializării produselor alimentare, prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 97 din 18.03.2008, s-a dispus declanşarea unei investigaţii pentru analizarea sectorului comercializării produselor alimentare, în temeiul prevederilor art. 26, lit. g) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată”.

Analiza a cuprins perioada 2005-2008, iar acolo unde lipsa datelor a reprezentat un impediment, analiza s-a oprit la nivelul anului 2007, interval de timp suficient de lung pentru a permite observarea unor evoluţii si analiza unor tendinţe.

La acea oră, una dintre cele mai importante concluzii ale raportului era și aceea conform căreia „ca urmare a puterii de negociere sporite în raport cu unii dintre furnizorii lor, unele lanţuri de magazine sunt acuzate că nu au returnat contravaloarea unor taxe de raft, în cazul unor delistări, că solicită anual modificarea clauzelor contractuale, cel mai adesea, în sensul creşterii anumitor retribuţii din partea furnizorilor, că refuză să modifice clauzele contractuale la cererea furnizorilor, că au o atitudine inflexibilă, că întârzie plata facturilor, că delistează în mod nerezonabil, că blochează livrările, fără a rambursa taxele de intrare sau de listare plătite, că solicită discounturi retroactive etc.”.

Nu în ultimul rând, în document se mai preciza că „în unele cazuri, retailerii au reuşit impunerea în contracte a unor clauze care le permit, în situaţia în care marfa achiziţionată de la furnizor nu se vinde, să returneze marfa către furnizor. Într-o astfel de situaţie, nu mai are loc transferul riscului către retailer odată cu transferul dreptului de proprietate asupra mărfii, furnizorul suportând întregul risc al nevânzării, o situaţie aparte în dreptul comercial”.

Demersul de atunci s-a soldat cu decizia Consiliul Concurenţei de modificare a O.G. nr. 99/2000, sens în care se propunea, în baza art. 26, lit. l) din Legea Concurenţei nr. 21/1996, republicată, abrogarea art. 17, referitor la interzicerea vânzării în pierdere.

„A interzice vânzările sub costul de achiziţie poate însemna, din punct de vedere economic, a interzice transferul de bunăstare către consumatorul final. În unele cazuri, datorită puterii de negociere superioare, comercianţii presează obţinerea unor preţuri de achiziţie mai mici sau a unor avantaje financiare. În condiţii normale, de concurenţă efectivă în aval, aceste avantaje se transferă la nivelul consumatorilor. Impunerea unui prag valoric sub care să nu se vândă nu înseamnă altceva decat a bloca transferul de bunăstare către consumator, ultima verigă devenind astfel comerciantul, şi nu consumatorul final.

Pe de altă parte, vânzările în pierdere nu sunt doar apanajul marilor operatori cu amănuntul. Dimpotrivă, acestea pot fi utilizate de către competitorii mai mici sau specializaţi, care, în competiţia cu marile mărci de pe piaţă, pot considera mai viabil economic acordarea unor discounturi suplimentare decât angajarea unor cheltuieli masive de publicitate în mass-media”, se mai preciza în raport.

Fermierii români, în pierdere!

Într-un comunicat de presă remis la redacție vineri, 17 noiembrie 2017, președinta Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP) acuză retailul care activează pe piața autohtonă că au practici comerciale împotriva consumatorului român, cu scopul de maximizare a profiturilor.

Ei solicită intervenţia autorităţilor în contextul în care produsele obţinute în România se vând mai ieftin decât în urmă cu câteva săptămâni însă ajung la consumator cu preţuri foarte mari.

„În ultimele 60 de zile, preţul cărnii de porc a scăzut cu circa 30% la poarta fermei. Astăzi fermierii vând cu 4,9 lei/kg la poarta fermei - cu mari presiuni din partea retailerilor pentru noi scăderi de preţ! Preţul la carnea de pasăre a scăzut la poarta fermei cu aproximativ 20% în timp ce preţul la carnea de vită se menţine stabil, dar cu tendinţe de scădere. Pentru sectorul de producţie ouă, cererea este foarte mare, dar preţurile au crescut la fermieri cu circa 26%, nu cu 100%, în timp ce laptele şi produsele lactate au preţul nemodificat la producător”, se menționează în documentul celor de la ACEBOP.

Reprezentanții asociației afirmă că „jocurile” pe care marile lanțuri de magazine le fac astăzi vor genera scăderi ale consumului și adâncirea problemelor fermierilor. Aceștia mărturisesc că prețul unui kilogram de carne stabilit de producător este mai scăzut decât cel din aceeași perioadă a anului 2016.

„Solicităm autorităţilor responsabile să intervină de urgenţă şi să facă lumină în această situaţie, care pentru noi, fermierii, este de neînţeles. Produsele obţinute în România se vând mai ieftin decât în urmă cu câteva săptămâni şi totuşi, mai departe, acestea ajung la consumatori cu preţuri foarte mari. Astăzi noi, fermierii, vindem sub preţul de producţie!”, se mai precizează în comunicat.

Majorarea tarifelor la energie şi carburanţi, dar şi o depreciere rapidă a leului au însemnat costuri în plus pentru producători şi transportatori şi, implicit, preţuri mai mari la raft pentru principalele produse alimentare, însă nu o dublare a acestora. Ouăle au ajuns să coste în prezent peste un leu bucata, iar preţul untului aproape că s-a dublat şi el.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în primele 10 luni, facturile la energia electrică au crescut cu peste 7%, la energia termică cu circa 3%, iar gazele s-au scumpit cu aproape 2%. Toate creşterile de preţuri de anul acesta se văd în inflaţia anuală care a ajuns la 2,6% în octombrie.

Publicat în Știri

Campania națională de informare și promovare „Alege oaia!”, desfășurată sub coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), continuă și în zilele de 4-5 noiembrie 2017, în București, context în care Ionuț Diaconeasa, consilierul ministrului de resort, Petre Daea, anunță că ABSOLUT toate federațiile de crescători de ovine sunt implicate la nivel național în organizarea acestui eveniment de promovare, fără însă a nominaliza care va fi zona de responsabilitate a fiecărei asociații.

Însuși ministrul Agriculturii, Petre Daea, va descinde sâmbătă, 4 noiembrie 2017, în Piața Obor, probabil pentru a asista la deschiderea oficială și pentru a lua parte la turul de onoare.

Consilierul lui Daea nu a dorit însă să vehiculeze nume de asociații implicate în campanie, nici măcar la nivel local, în cazul evenimentului din Piața Obor.

„Este campania națională de încurajare a consumului de carne de oaie pe care o desfășoară Ministerul Agriculturii, în colaborare cu federațiile crescătorilor de ovine reunite. (...) Nu dau exemple. Ei sunt reuniți, sub patronajul lor. (...) Chiar nu este cazul să dăm nume”, a menționat Diaconeasa.

Întrebat fiind care este cuantumul bugetului alocat pentru această campanie, Diaconeasa a fost la fel de rezervat, precizând totuși că MADR este organizatorul, în colaborare cu ABSOLUT toate federațiile de profil de la noi din țară.

„Nu putem vorbi (n.r. - dacă este alocat un buget din partea MADR). Este un eveniment organizat de Ministerul Agriculturii pentru mediatizare, în colaborare cu federațiile crescătorilor de ovine din România. Nu pot spune câte organizații sunt implicate în această campanie, pentru că ei sunt cei care s-au pus de acord, conducerile lor. Campania durează mai mult, vreo trei luni, în fiecare weekend, în diferite zone ale țării. Într-o parte merg unii, într-o parte merg alții, iar la nivel național merg toți, în funcție de zona din care provin. Sunt implicate absolut toate federațiile de crescători de ovine”, a reiterat consilierul, confirmând totodată că la evenimentul de sâmbătă va veni și ministrul Agriculturii.

Caravana campaniei se va afla sâmbătă și duminică, 4-5 noiembrie, în Piața Obor, unde crescătorii de ovine îi vor aștepta pe vizitatori să guste gratuit din tocănița și din pastrama pregătite la fața locului, dar și să le răspundă la toate întrebările și curiozitățile.

Evenimentul se derulează cu sprijinul crescătorilor de ovine din țară și cu susținerea Administrației Pieței Obor, a Primăriei sectorului 2 București, a Poliției locale sector 2 București și a Direcției pentru Agricultură a Municipiului București.

În spațiul destinat acestui eveniment, se vor pregăti mâncăruri tradiționale din carne de oaie, ce vor fi oferite, gratuit, spre degustare vizitatorilor.

„Cu rețete noi sau de odinioară, cei prezenți vor îmbia vizitatorii să deguste și să aprecieze aromele speciale ale bucatelor românești”, anunță ministerul organizator printr-un comunicat de presă.

De asemenea, cei interesați vor putea achiziționa carne de oaie proaspătă sau preparată în diferite moduri, cașcaval, brânză de burduf cu aromă de cetină de brad și must, întrucât la târg vor fi prezenți și producători autohtoni, ce îşi vor expune produsele, spre comercializare.

Imaginea tabloului de târg românesc va fi completată de prezența unui producător de bere, într-un cadru amenajat rustic. Acesta va oferi, spre vânzare, un sortiment de bere și va participa la activitățile târgului prin organizarea de jocuri interactive și concursuri adresate vizitatorilor. Se dorește a fi o manifestare a spiritului românesc, a tradițiilor și a obiceiurilor care trebuie păstrate, cultivate și transmise generațiilor viitoare.

Evenimentul din Piața Obor se va desfășura sâmbătă, 4 noiembrie 2017, între orele 10:00 și 18:00, și duminică, 5 noiembrie 2017, între orele 10:00 și 16:00. De săptămâna viitoare, Caravana „Alege Oaia” va putea fi găsită şi în alte locaţii din ţară. Astfel, pe 11 noiembrie, Caravana va poposi la Ploieşti, pe platoul din faţa Palatului Culturii.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat pe 26 octombrie 2017, la Romexpo, în cadrul celui mai mare târg pentru agricultură din țară – IndAgra 2017, Campania de informare şi promovare a consumului de carne de oaie, denumită „Alege Oaia!”.

„În demersul său, MADR are sprijinul tuturor crescătorilor de ovine din România care doresc, prin intermediul acestei campanii, să determine consumatorii să manifeste mai mult interes pentru carnea de oaie şi preparatele din carne de oaie. Obiectivul acestei campanii este de a informa consumatorul despre modul de preparare a cărnii de oaie și a produselor din carne de oaie, cât și de a dezvolta o cultură culinară în ceea ce privește consumul de carne de oaie. Totodată, se doreşte sprijinirea crescătorilor autohtoni de ovine și înființarea unei piețe de gross care va constitui un intermediar între crescătorii de ovine și canalele de comercializare (retail și magazine de proximitate)”, au mai precizat organizatorii.

Publicat în Știri

Campania de informare şi promovare a consumului de carne de oaie, denumită sugestiv „Alege Oaia!”, ar urma să fie lansată oficial de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (implicit, de șeful instituției, Petre Daea) la data de 26 octombrie 2017, la Romexpo, în cadrul IndAgra 2017, demersul urmând să se desfășoare la nivel național pe o durată de trei luni și având ca principal scop încurajarea consumului de carne și produse din carne de oaie pe tot parcursul anului.

Potrivit inițiatorilor, direcțiile de dezvoltare ale inițiativei cuprind, pe larg, valorificarea producțiilor agro-alimentare provenite de la specia ovine, creșterea valorii de export prin produse prelucrate, atragerea forței de muncă în sectorul de prelucrare a cărnii și a produselor din carne de oaie, dar şi păstrarea tradițiilor privind preparatele culinare din această specie, în special în zonele montane.

În demersul său, MADR va avea sprijinul tuturor crescătorilor de ovine din România care doresc, prin intermediul acestei campanii, să determine consumatorii să manifeste mai mult interes pentru carnea de oaie şi preparatele din carne de oaie.

De asemenea, s-au alăturat campaniei și reprezentanți din cadrul Ministerului Turismului, ai Ministerului Sănătății şi ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, care au format un grup de lucru sub coordonarea Direcţiei Generale de Politici în Industrie Alimentară în cadrul căruia s-au stabilit obiectivele ce trebuie atinse.

În cadrul târgului IndAgra 2017, oierii vor aduce mai multe rase de oi pentru a le prezenta publicului și vor oferi gratuit, spre degustare, tocăniță și pastramă, gătite chiar la faţa locului după rețete tradiționale, pentru a convinge cât mai mulţi vizitatori să încerce preparatele din carne de oaie.

„Obiectivul final al acestei campanii este de a informa consumatorul asupra modului de preparare a cărnii de oaie și a produselor din carne de oaie, cât și de dezvoltare a unei culturi culinare în ceea ce privește consumul de carne de oaie. Totodată, se doreşte sprijinirea crescătorilor autohtoni de ovine și înființarea unei piețe de gross care va constitui un intermediar între crescătorii de ovine și canalele de comercializare (retail și magazine de proximitate)”, se precizează într-un document de presă al MADR.

Mai multe informații despre campania “Alege Oaia!” pot fi găsite și pe pagina de Facebook special creată, dar și în cadrul caravanei care va fi prezentă în mai multe locuri: în Piața Obor, între 4 și 5 noiembrie, și în cadrul Târgului de Turism al României, între 18 și 19 noiembrie. Programul ulterior al caravanei va putea fi găsit pe pagina de promovare a campaniei.

Publicat în Zootehnie

Începând cu 23 octombrie 2017 (Tomata II), peste 100 de fermieri olteni, din totalul de peste 2.400 înscrişi în programul de cultivare a tomatelor în spaţii protejate, sunt gata să scoată pe piaţă roşii, au anunțat reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) din teritoriu.

Datele DAJ Olt prezentate de presa centrală relevă că în programul de cultivare a tomatelor în spaţii protejate s-au înscris un număr de 2.447 de producători din județ. Din acest total, 1.427 au reușit să cultive şi să recolteze tomatele în luna mai, în primul ciclu de producţie, iar aproximativ 1.000, în perioada 23 octombrie-20 decembrie.

Informațiile disponibile la acest moment sunt că aceștia ar putea ajunge cu marfa în pieţe pe care producătorii olteni deja le cunosc: Cluj, Braşov, Deva și Sibiu. În ceea ce privește preţul mărfii, acesta urmează să fie în conformitate cu mercurialele din zonele de desfacere alese.

În prima parte a programului pentru cultivarea tomatelor în spaţii protejate, fermierii din judeţul Olt au reuşit să obţină fonduri totale de peste 4,4 milioane de euro.

Potrivit șefului MADR, Petre Daea, la „Ziua Porumbului” din ferma lui Nicolae Sitaru, membru marcant LAPAR, până la nivelul primei decade a lunii septembrie a.c., producătorii români de roșii au adus pe piață peste 25.000 de tone de roșii, promisiunea sa fiind că românii vor avea pe masa de Crăciun roșii autohtone.

„Tomata II are un început foarte bun. (...) Au fost înscriși în Registrul Unic peste 9.000 de producători. 4.300 au închis ciclul I și au luat cele 3.000 de euro pentru 1.000 de metri pătrați. Acum, sunt înscrieri în fiecare zi, pentru că (n.r. - producătorii de tomate) au căpătat încredere. Și sâmbăta aceasta (n.r. - 9 septembrie 2017), și duminică, am fost în teren, în centrul țării, pe la Sibiu, ocazie cu care am văzut tineri de 29 de ani, copii de 9 ani care s-au apucat de această treabă, i-am încurajat și vor primi și aceștia sumele respective. Am reușit să aducem pe piață peste 25.000 de tone de tomate în ciclul I, extrasezon. Sperăm să facem același lucru și în ciclul II, înțelegând aici noiembrie - decembrie, când sunt înscriși și au cultivat, culturile sunt în desfășurare, au legat, au început să fructifice, iar primele etaje deja au o mărime care se apropie de recoltare la sfârșitul lunii octombrie, noiembrie pentru a fi scoase pe piață. (...) Categoric da, vom avea roșii românești de Crăciun”, a precizat Petre Daea în urmă cu mai bine de o lună.

Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar pentru cultura tomate, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1000 mp; să obțină o producție de minimum 2 kg de tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2.000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafața de teren menționată; să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în sere și solarii.

Publicat în Horticultura

Comisarul european Vytenis Andriukaitis, responsabil pentru sănătate și siguranță alimentară, a fost primit joi, 19 octombrie 2017, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ocazie cu care acestuia i-a fost prezentat punctul de vedere al asociațiilor de producători agricoli și de semințe de la noi din țară cu privire la problematica neonicotinoidelor, precum și faptul că instituția citată caută soluții alternative de înlocuire a acestora.

„Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Naţională Fitosanitară, a căutat soluţii alternative pentru folosirea neonicotinoidelor. Astfel, la secretariatul Comisiei Naţionale de Omologare a Produselor de Protecţie a Plantelor s-au depus două dosare pentru două produse care sunt o alternativă la utilizarea neonicotinoidelor pentru tratamentul seminţelor de rapiţă, floarea soarelui şi porumb”, a afirmat ministrul Petre Daea în cadrul întâlnirii cu oficialul european.

Contactat telefonic, președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, a ținut să precizeze pentru Revista Fermierului că ministrul Daea a ieșit încrezător de la întâlnirea cu oficialul de la Bruxelles și a menționat că se așteaptă o motivare „profesionistă” din partea organizațiilor din România, una care să susțină continuarea utilizării neonicotinoidelor.

„Ministrul (n.r. - Petre Daea) m-a sunat după ce a ieșit de la întâlnirea cu el (n.r. - comisarul Vytenis Andriukaitis) și mi-a spus că totul este sub control. Mi-a cerut doar să motivăm de ce cerem așa ceva, să fie o motivare profesionistă, ceea ce este OK din punctul său de vedere”, a afirmat Baciu. „Atât (în legătură cu - n.r.) neonicotinoidele, cât și cu glifosatul, studiile care s-au făcut pe aceste segment încă nu au dovedit că ar fi nevoie de retragerea lor. Nimeni nu neagă că, cu timpul, nu se vor găsi soluții pentru înlocuirea lor, dar deocamdată nu sunt. Se cercetează, se lucrează la așa ceva. Probabil, vor veni, mai degrabă sau mai târziu, nu știu. Acestea sunt discuțiile. Ministrul (n.r. - Petre Daea) era foarte optimist. Și eu sunt la fel”.

Potrivit informațiilor transmise de MADR, de la apariţia Regulamentului 485/2013 ce interzice utilizarea a trei substanţe active din clasa neonicotinoidelor (n.r. clotianidin, imidacloprid și tiametoxam), asociaţiile de producători agricoli şi de seminţe din România au adresat ministerului de resort nenumărate solicitări pentru menţinerea utilizării tratamentului seminţelor de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă în vederea asigurării competitivităţii agriculturii româneşti prin acordarea de autorizaţii temporare pentru utilizarea produselor de protecţie a plantelor pe bază de neonicotinoide.

De menționat este și faptul că țara noastră a solicitat, începând cu anul 2014, derogări pentru tratarea semințelor cu neonicotinoide în campania de primăvară.

Nu mai devreme de luna mai, aceeași LAPAR înainta o scrisoare lui Andriukaitis, răspunsul primit la acea vreme de șeul Ligii, Laurențiu Baciu, fiind însă de susținere a deciziei EFSA potrivit căreia „au fost identificate alte riscuri cu privire la utilizarea acestor substanțe”:

„Domnule Baciu,

Mulțumesc pentru scrisoarea dvs. din data de 7 aprilie 2017, în care vă manifestați îngrijorarea cu privire la documentele în lucru pe care serviciile Comisiei le-au pregătit, sugerând restricții suplimentare la utilizarea a trei neonicotinoide (clotianidin, imidacloprid și tiametoxam).

Comisia acordă mare atenție protecției albinelor, având în vedere rolul lor important ca polenizatori, nu numai în natură, ci și în multe culturi. Este, așadar, necesar să implementăm cele mai recente principii științifice în ceea ce privește evaluarea riscurilor pentru albine.

Deja în 2013, Comisia a restricționat sever introducerea pe piață și utilizarea produselor de protecție a plantelor și tratare a semințelor care conțineau aceste trei neonicotinoide (Regulamentul (EU) Nr. 485/2013), inclusiv pentru mai multe culturi de legume și fructe. Decizia se baza pe noile studii științifice care le-au fost puse la dispoziție în acel moment.

Comisia a inclus în această legislație o dispoziție specifică de a solicita informații de confirmare solicitanților celor trei substanțe active, până la 31 decembrie 2014. Este important să reamintim că scopul informațiilor solicitate a fost confirmarea utilizărilor care erau încă permise și considerate ca fiind sigure. Evaluarea informațiilor de confirmare a fost inițiată fără întârziere. Concluziile Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) au fost finalizate în octombrie 2016 și au fost identificate alte riscuri cu privire la utilizarea acestor substanțe.

Documentele în lucru actuale se bazează pe aceste concluzii și sunt discutate cu Statele Membre.

Așa cum am menționat înainte, vom continua să lucrăm la documentul de orientare a albinelor.

O punere în aplicare treptată a celui mai recent document de orientare este propusă prin Comunicarea Comisiei, care este momentan în discuție cu Statele Membre în cadrul Comisiei Permanente.

Observ în mod deosebit marile preocupări pe care aceste documente în lucru le ridică fermierilor români și vă asigur că le luăm în considerare cu atenție în evaluarea noastră”.

Publicat în Știri

În vederea asigurării necesarului de consum intern, Guvernul Tudose a modificat astăzi HG 39/2017 și a stabilit perioada de valorificare a producției de tomate din spații protejate (sere și solarii), obținută din ciclul II de vegetație, între 23 octombrie și 20 decembrie a.c.

Sunt astfel confirmate afirmațiile făcute de ministrul Agriculturii, Petre Daea, la începutul lunii septembrie 2017, conform cărora românii vor avea tomate românești pe masa de Crăciun.

Prelungirea perioadei de valorificare a tomatelor cultivate în spații protejate a fost decisă și în contextul în care, din cauza factorilor de mediu, s-a redus perioada de valorificare a producției de tomate cultivate în câmp.

Prelungirea perioadei de valorificare a tomatelor produse în spații protejate vine în sprijinul producătorilor care vor avea posibilitatea să primească mai devreme sumele decontate de stat și, implicit, să poată pregăti din timp serele și solariile pentru noul sezon de recoltă.

Potrivit spuselor ministrului Agriculturii, Petre Daea, la „Ziua Porumbului” din ferma lui Nicolae Sitaru, membru marcant LAPAR, până la nivelul primei decade a lunii septembrie a.c., producătorii români de roșii au adus pe piață peste 25.000 de tone de roșii.

„Tomata II are un început foarte bun. (...) Au fost înscriși în Registrul Unic peste 9.000 de producători. 4.300 au închis ciclul I și au luat cele 3.000 de euro pentru 1.000 de metri pătrați. Acum, sunt înscrieri în fiecare zi, pentru că (n.r. - producătorii de tomate) au căpătat încredere. Și sâmbăta aceasta (n.r. - 9 septembrie 2017), și duminică, am fost în teren, în centrul țării, pe la Sibiu, ocazie cu care am văzut tineri de 29 de ani, copii de 9 ani care s-au apucat de această treabă, i-am încurajat și vor primi și aceștia sumele respective. Am reușit să aducem pe piață peste 25.000 de tone de tomate în ciclul I, extrasezon. Sperăm să facem același lucru și în ciclul II, înțelegând aici noiembrie - decembrie, când sunt înscriși și au cultivat, culturile sunt în desfășurare, au legat, au început să fructifice, iar primele etaje deja au o mărime care se apropie de recoltare la sfârșitul lunii octombrie, noiembrie pentru a fi scoase pe piață. (...) Categoric da, vom avea roșii românești de Crăciun”, a precizat Petre Daea la „Ziua Porumbului” din ferma lui Nicolae Sitaru, membru marcant LAPAR.

„Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar pentru cultura tomate, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1000 mp; să obțină o producție de minimum 2 kg de tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2.000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafața de teren menționată; să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în sere și solarii”, afirmă biroul de presă al Executivului de la București.

Publicat în Horticultura

Publicitate

Adama iulie 2020 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista