plati - REVISTA FERMIERULUI

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a început, din 25 martie 2020, efectuarea plăților aferente Măsurii M215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, pentru cererile depuse în anul 2019.

Suma totală autorizată la plată este 8.283.571,50 euro, respectiv 38.630.435,70 lei, pentru un număr de 48 de beneficiari care au accesat această formă de plată compensatorie. Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,6635 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 1 ianuarie 2019.

Acordarea plăților compensatorii aferente Măsurii M215 - Plăți privind bunăstarea animalelor pachet b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor se realizează în conformitate cu Fișa Măsurii M215 din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR2014 –2020).

Publicat în Zootehnie

Corteva Agriscience a anunțat că a primit înregistrarea europeană a primului produs din  gama de produse Inatreq™ active. Questar™ cu Inatreq™ active, aprobat pentru comercializare în Franța, este un fungicid inovator, de origine naturală, care oferă un control curativ și eradicativ pentru toate tulpinile de Septoria, oferind astfel o strategie de combatere pe termen lung pentru fermierii europeni.

Produsul va fi disponibil la vânzare în Franța începând cu finalul anului 2020, pentru anul agricol 2021. Următoarele omologări a produselor pe bază de Inatreq se vor face anul viitor și vor oferi fermierilor care cultivă cereale noi soluții pentru controlul bolilor în Regatul Unit al Marii Britanii, Danemarca, iar ulterior pe toate piețele europene importante. „Această soluție inovatoare pentru controlul și combaterea Septoriozei, cea mai păgubitoare boală care afectează cultura de grâu, va răspunde cerințelor fermierilor în România,” a afirmat Jean Ionescu, Country Leader România și Republica Moldova.

Rezultat al muncii asidue a cercetătorilor Corteva Agriscience, acest nou fungicid - Questar™ cu Inatreq™ active va răspunde provocărilor unui management durabil și va satisface dorința fermierilor pentru produse inovative care să asigure protecția și siguranța culturilor.

Inatreq prezintă performanțe biologice excepționale, oferă fermierilor un nou instrument care să ajute la gestionarea bolilor deoarece nu prezintă rezistență încrucișată la fungicidele chimice deja existente pentru combaterea bolilor din culturile de cereale. De asemenea, fermieri vor beneficia și de flexibilitatea în aplicare a produsului, precum și de performanțele sale consistente și de spectrul larg de acțiune. „Inatreq reprezintă cea mai recentă soluție, rezultat al inovațiilor tehnologice dezvoltate de compania noastră. Suntem încântați și vom continua să ne dezvoltăm portofoliul cu produse naturale. Datorită originii naturale a produsului Inatreq, îndeplinim cerințele consumatorilor europeni pentru produse mai durabile”, a precizat Susanne Wasson, președinte Platforma Crop Protection - Corteva Agriscience.

Substanța activă Inatreq protejează, totodată, și plantațiile de bananieri de boala numită Black Sigatoka. Câteva țări, printre care Belize, Columbia, Ecuador, Guatemala, Honduras, Coasta de Fildeș și Panama, au omologat fungicidul Kyventiq™ pe bază de Inatreq™ active pentru utilizarea în culturile de bananieri.

Publicat în Comunicate
Duminică, 22 Martie 2020 22:23

Căpșune românești în miez de iarnă

La marginea Aradului, funcționează cea mai mare exploatație cu căpșuni din vestul țării. O afacere cu un „gust delicat”,  întinsă pe aproape un hectar, cotată la un milion de euro ca investiție și pusă pe picioare grație unui proiect cu finanțare europeană nerambursabilă, în cuantum de 90%. Serele de căpșuni de la Arad sunt prevăzute cu dotări de ultimă generație, tehnologie ultramodernă pentru irigat, o linie de ambalare, mașină de deshidratat și un mic spațiu de depozitare.

„În teorie, partea noastră de finanțare la proiect a fost de 10%, în practică însă a fost mai mare. Proiectul a fost aprobat la o cotație euro de 4,53 lei, iar noi am plătit aproape totul la 4,7 lei. Plus alte costuri neeligibile pe care ni le-am asumat.”

Măcar teoretic, finanțarea proiectului societății Iama Agri & Co SRL este de 90% nerambursabilă, pentru că realitatea a distribuit procentele altfel, după cum ne-a arătat Iasmina Stoici, administratorul serelor. „În teorie, partea noastră de finanțare la proiect a fost de 10%, în practică însă a fost mai mare, pentru că, din start, am avut o pierdere la schimbul valutar. Proiectul a fost aprobat la o cotație euro de 4,53 lei, iar noi am plătit aproape totul la 4,7 lei. Plus alte costuri neeligibile pe care ni le-am asumat. Cred că diin 90% valoare nerambursabilă a proiectului, în realitate nu depășește 70%”.

Reprezentanții societății Iama Agri & Co, beneficiarul proiectului cu finanțare europeană, au optat pentru un model olandez de seră și cultivă căpșunele în substrat de nucă de cocos, tehnologie adoptată în premieră în România la serele de la Biled, din județul Timiș. De altfel, și afacerea cu căpșuni de la Arad își are rădăcinile tot în județul Timiș, la Peciu Nou, acolo unde Iasmina Stoici a cultivat pentru prima oară căpșuni în spațiu protejat… și a mers. Amplasarea la Arad a serei a fost decisă de vecinătatea cu autostrada, ceea ce face mult mai facilă distribuția în țară. Experiența acumulată i-a permis ulterior să meargă pe un soi de căpșuni considerat „sigur”, soiul Albion. „Este un soi remontant, destul de răspândit în România. L-am ales pentru că este foarte rezistent pe timp de vară. Rezistă foarte bine la căldură, deși, în toamnă târziu, are ceva probleme cu făinarea. Mai are avantajul că este productiv și gustos. Chiar m-a întrebat cineva dacă poate să facă dulceață. Se poate. A făcut și a ieșit foarte bună. Ca în fiecare an, am încercat și un alt soi, am pus Irma, a fost ok, dar nu ne-a satisfăcut. La anul, vom încerca Harmony. Vom testa în fiecare an, până când vom găsi un soi mai nou și mai bun decât Albion”, a precizat Iasmina Stoici.

La Arad, Iama Agri & Co produce căpșune pe parcursul întregului an, începând din primăvară și terminând în luna decembrie.

„Avem o piață bună. Căpșunele românești au căutare atât în cofetării, cât și în supermarketuri.”

Bani investiți „cu cap”

Gustul este o variabilă greu de determinat și, pentru a nu risca nimic, Iasmina Stoici reduce tratamentele la minimum.

Tehnologia de cultivare a căpșunilor este mult mai complicată decât s-ar crede. Fiind pe substrat de cocos, rețeta de irigare trebuie să fie foarte clară. „Și plantele, ca și oamenii, au nevoie de calciu, de magneziu. Rețetele de irigare le primim de la un consultant din Olanda, pe baza unor analize riguroase. Cât privește tratamentele, ca „insecticid” am folosit prădători. Niște insecte foarte eficiente. Oriusul mănâncă foarte bine tripsul, marea problemă a spațiilor protejate. Totuși, pe finalul de an,  am avut ceva probleme cu ploșnițele, iar insecte mai mari care să mănânce ploșnițele nu sunt. În orice caz, încercăm să folosim cât mai puține substanțe chimice pentru tratarea căpșunelor, pentru că ținem la gustul lor și dorim să avem o afacere pe termen lung”.

Despre calitate vorbește Iasmina Stoici, pentru că știe foarte bine că aceasta te impune pe piață și te face rentabil, iar semnele sunt încurajatoare. Intrate în producție abia din august 2018, căpșunele de la Arad se pare că au pășit cu dreptul în piață. „Am văzut că avem o piață bună. Căpșunele românești au căutare atât în cofetării, cât și în supermarketuri. Spre exemplu, în Timișoara căpșunele noastre sunt foarte apreciate de cofetării, fiind ceva mai ferme ca textură, merg foarte bine pe torturi și prăjituri pentru că nu se înmoaie și nu se strică. Nu suntem pe câștig din primul an, pentru că avem de amortizat investiția, dar este ok. Serele ar trebui să producă aproximativ 2 kg de căpșuni pe an pe fiecare stolon. Acum, noi am intrat pe producție mai târziu anul trecut și am prins prețuri bune, de extrasezon. Am avut un preț mediu de aproximativ 15 lei/kg, din care jumătate au fost cheltuieli curente. Estimăm că anul acesta prețul mediu va fi ceva mai mic, deși ne străduim să dirijăm ciclul de producție în așa fel încât să nu prindem sezonul când se produc căpșune și în câmp”.

Serele de la Arad sunt prevăzute cu dotări de ultimă generație, tehnologie ultramodernă pentru irigat, o linie de ambalare, mașină de deshidratat și un mic spațiu de depozitare, altfel spus, un milion de euro investit „cu cap”. Se pare că nu va fi singurul milion, pentru că deja este pregătit un nou proiect pentru extensie, care ar putea intra la finanțare anul acesta. Și dacă va fi să fie, tot căpșuni se vor cultiva, pentru că Iasmina Stoici la asta se pricepe… chiar foarte bine.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - februarie 2019

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Horticultura
Duminică, 22 Martie 2020 17:24

S.O.S. Agricultura! Ce mâncăm la anul?

Pandemia de COVID-19 a oprit lumea în loc. Pentru câtă vreme, nu se știe. Și, totuși, sunt sectoare ale economiei care trebuie să meargă, să producă în continuare. Agricultura ne asigură hrana, fermierii trebuie să lucreze pământul ca să avem noi, toți oamenii, ce pune pe masă. Însă și pe agricultori i-a lovit noul coronavirus. COVID-19, pentru care medicina nu are momentan soluții, nu este singura problemă a agriculturii noastre. Seceta, gerul din ultimele zile, care pare că va mai ține, lipsa de reacție a Ministerului Agriculturii și lipsa unei strategii agricole ne arată un viitor sumbru pentru agricultură și, implicit, pentru masa noastră cea de toate zilele.

Primim tot mai des semnale de alarmă de la fermieri. Uitați unul chiar de azi: „De agricultură se mai ocupă careva? Știți că se usucă grâul din cauza secetei și a gerului? Oare ASAS ce face, de ce nu vine cu soluții? Ministerul Agriculturii ce face? Toată lumea nu vede decât coronavirus, dar ce mâncăm la anul?”, întreabă Costică Măcelaru, fermier din județul Brăila.

Micii agricultori se plâng că nu mai au unde să-și vândă legumele, produsele lactate sau din carne, în cazul închiderii piețelor agroalimentare. În livezi înghețurile târzii din această primăvară afectează producția de fructe (am scris aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/horticultura/item/4412-productia-de-fructe-afectata-de-ingheturile-tarzii.html).

Mulți agricultori au luat măsuri de izolare a angajaților în ferme, au cheltuit sume importante de bani, care nu erau în planul de afaceri al acestui an, pentru a le asigura angajaților cazare și toate condițiile ca să meargă afacerea mai departe, ca să producă hrană (am scris și despre asta, aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/stiri-interne/item/4409-fermierii-se-mobilizeaza-pentru-a-asigura-productia-agricola-si-a-nu-periclita-siguranta-alimentara.html).

De la Uniunea Europeană, vin vești că agricultura fiecărui stat membru va fi sprijinită în această perioadă dificilă. Ministerul Agriculturii din România tace...

Ce văd eu acum? Că această criză globală, comparativ cu alte țări, pe noi românii ne-a prins în pielea goală. Nu vreau să vorbesc de medicină, de alte industrii, pe toți ne-a prins dezbrăcați. Vreau să vorbesc de agricultură, un domeniu în care lipsa unei strategii ne va costa scump. Dependența de importuri s-ar putea să ne lase fără a avea ce pune pe masă. Lipsa de asociere a agricultorilor e posibil să-i ducă pe mulți la faliment. Dacă ar fi existat cooperative, în care fiecare membru să vândă o parte din producție prin cooperativă, prin magazinul propriu, prin intermediul marilor lanțuri de magazine și o altă parte în piața agroalimentară, la ora asta micii producători n-ar mai fi fost atât de înspăimântați că vor dispărea. În astfel de momente, se vede necesitatea asocierii, de care mentalitatea i-a ținut departe pe agricultori.

Un mesaj, care vine în apărarea celor de mai sus, e transmis de Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească” Tip Simmental (ACVBR-SIM): „Asigurarea hranei zilnice, proaspete și de calitate, trebuie să fie o preocupare continuă atât a fermierilor organizați în asociații, cooperative, cât și a autorităților. În momente de criză realizăm că avem nevoie de soluții care să ne asigure un confort psihic că va exista mâncare continuu și de calitate. Centrele de sacrificare, prelucrare, vânzare carne, dar și unitățile de colectare și procesare lapte, la nivelul comunităților locale sunt soluții care rezolvă necesarul de mâncare. Gospodărirea organizată la scară mai mică, la nivel de comună, sate, este mai ușoară, sigură, cât și benefică. Acum, cei care au ales aceste unități de sacrificare, prelucrare și vânzare sunt câștigați și pot asigura hrana comunităților lor. Implementarea de astfel de proiecte este absolut necesară pentru asigurarea traiului de zi cu zi, în condiții sanitare-veterinare sigure. Disciplina trebuie să existe în orice perioadă, fie pandemii, fie viață normală. Viața merge înainte și e bine să fim optimiști, realiști și să învățam din mers.”

Acum înțelegeți de ce e nevoie de asociere în agricultură? Pentru că, în astfel de perioade, nu prea ai nicio șansă să ieși singur pe piață, pentru că nu mai ai piață. Autoritățile realizează, în aceste momente, de ce e necesară o strategie agricolă pe termen scurt, mediu și lung? De ce să se pompeze bani în cercetare? Simplu, pentru că astăzi te uiți la grâu și-l vezi cum moare, te uiți că se închid granițele și nu mai ai de unde aduce îngrășăminte, de exemplu.

Așa cum fermierii au grijă să asigure hrana acum, tot astfel Ministerul Agriculturii trebuie să vină cu măsuri concrete, reale, astfel încât să avem și la anul ce să punem pe masă. Este criză, guvernanții trebuie să-și întoarcă fața către agricultură și să direcționeze banii necesari acolo unde este nevoie de ei, pentru a nu mai depinde de importuri pe viitor, pentru a nu mai sta goi în fața altei crize.

Foto: Ion Olteanu, fermier - Agromad Crops

Publicat în Eveniment

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești - Mărăcineni, prin rețeaua de stațiuni formată din SCDP Băneasa, SCDP Constanța, SCDP Iași - Fălticeni și SCDP Voinești, a analizat efectul temperaturilor scăzute – înghețuri târzii, din zilele de 16-17 martie 2020, și a ajuns la concluzia că acestea au avut efecte asupra unor specii pomicole aflate în faza de început și de înflorire deplină, efecte semnificativ nefavorabile, care vor influența negativ producția de fructe la speciile afectate de îngheț.

Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) informează că, în urma analizei efectuate de specialiștii ICDP Pitești - Mărăcineni și ai stațiunilor pomicole Băneasa, Constanța, Fălticeni, Iași și Voinești, s-au semnalat pagube însemnate în livezile pe rod, mai ales la cais și piersic, din cauza primului val de înghețuri târzii din această primăvară. Toate aceste pagube au fost accentuate de avansul fenologic (10 – 14 zile) al majorității speciilor pomicole, provocat de temperaturile foarte ridicate înregistrate la nivelul întregii țări în lunile ianuarie (2-3ºC peste normală), februarie (3-4ºC mai cald decât media multianuală) și în prima jumătatea a lunii martie.

În zona de sud și de est a României, în zilele de 16 și 17 martie (mai ales în localitățile Vaslui - minus10ºC, Negrești – minus 9,1ºC, Băneasa-București -minus 8,4ºC, Grivița – minus 8,2ºC, Ploiești și Brăila – minus 7,9ºC, Târgoviște – minus 7,5ºC, Ianca – minus 7,4ºC, Oltenița – minus 7,3ºC și Mărăcineni-Argeș – minus 7,1ºC), s-au înregistrat înghețuri târzii cu temperaturi sub pragurile minime critice (10% dăunări) ale fenofazelor curente, la aproape toate speciile pomicole.

„Pagubele provocate au fost cu atât mai însemnate, cu cât specia pomicolă s-a aflat într-un stadiu fenologic mai avansat, iar temperaturile aerului au fost mai coborâte. De asemenea, la nivelul fiecărei specii mai afectate au fost soiurile cu cel mai mare avans fenologic (cu pornire mai timpurie în vegetație), iar la nivelul fiecărui pom au fost mai afectate organele generative (muguri, flori) cele mai evoluate din punct de vedere stadial”, se arată într-un raport ASAS, dat publicității azi, 20 martie 2020.

Caisul, aflat la fenofaza de început de înflorire sau chiar înflorire deplină, a fost total afectat la SCDP Constanța (minus 5ºC, minus 6,5ºC), ca de altfel în toată Dobrogea și în procent de 95% la SCDP Băneasa (minus 8,4ºC) și Voinești (minus 7,4ºC) la soiurile aflate la înflorirea deplină și de 75% la cele aflate la începutul înfloririi. Pagube mari de 91-95% s-au semnalat și la Iași (minus 5,9ºC) la soiurile aflate la înflorirea deplină și de 19-37% la cele aflate în fenofaza de buton alb.

Piersicul din sudul României, de la SCDP Constanța și Băneasa, aflat în fenofaza de început de înflorire la soiurile timpurii și buton roz la cele tardive, a fost afectat în procent de 75-80%. Pagube mai reduse s-au semnalat la SCDP Iași (8-40%), Voinești (25%) și ICDP Pitești (2-3%), zone în care pomii s-au aflat în fenofaza de buton roz.

Cireșul, mai puțin avansat fenologic, aflat la dezmugurire numai la ICDP Pitești-Mărăcineni, în restul țării mugurii fiind doar umflați, a fost relativ puțin afectat, în procent de 27-67% la Mărăcineni, de 18-57% la SCDP Iași și de 10-20% la SCDP Fălticeni și Voinești.

Mărul, specie aflată în majoritatea zonelor țării la umflarea mugurilor a fost puțin afectat, 10% la SCDP Fălticeni. Doar la ICDP Pitești-Mărăcineni avansul fenologic al soiului Idared aflat la dezmugurire a determinat înregistrarea unor pagube mai mari, de 67%.

Părul, aflat în fenofaza de început de dezmugurire, a înregistrat pagube reduse, de doar 31% la soiul Santa Maria de la ICDP Pitești.

La vișin s-au semnalat pagube mai reduse decât la cireș, de doar 20-35% la SCDP Iași (umflare muguri), și de 13-16% la ICDP Pitești (dezmugurire).

Prunul, aflat în fenofaza de umflare a mugurilor sau de dezmugurire în sud, nu a fost afectat.

Nucul, la care mugurii erau doar umflați, a fost puțin afectat (10-20% la Iași și Fălticeni și 40% la Mărăcineni-Argeș).

Afinul, din cauza avansului fenologic considerabil (10 zile) semnalat la ICDP Pitești-Mărăcineni la majoritatea soiurilor, un procent mare de muguri, cuprins între 50 și 89%, au avut între 2 și 4 butoni florali (cei mai evoluați din inflorescență), fiind afectați de înghețurile târzii din zilele de 16 și 17 martie (minus 7,1ºC). 

„Ca o regulă generală, în literatura de specialitate s-a stabilit că cireșul și vișinul au nevoie de cel puțin 50% din mugurii de rod produși în anul anterior pentru a rodi normal, pe când la celelalte specii pomicole cu fructe mai mari (mărul, părul, caisul, piersicul, nectarinul și prunul) sunt necesari doar 10% muguri viabili. Este, de asemenea, importantă și distribuția uniformă a mugurilor de rod viabili în coroană, pentru a realiza întregul potențial de producție”, precizează documentul ASAS.

Publicat în Horticultura

Având în vedere instituirea stării de urgență la nivel național, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA) anunță o serie de măsuri de sprijin pentru beneficiarii proiectelor derulate cu fonduri europene coordonate prin autoritățile de management ale Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020, Programului Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020, precum și ale Programelor de Cooperare Teritorială (PCTE) 2014-2020.

Astfel, autoritățile de management ale respectivelor programe au elaborat instrucțiuni prin care își dau acordul pentru prelungirea perioadei de implementare a proiectelor care se finalizează în cursul lunilor martie și aprilie 2020 și pentru care se inițiază/s-au inițiat în MYSMIS, până la sfârșitul perioadei de implementare, solicitări de încheiere a unor acte adiționale de prelungire.

Pentru toate celelalte solicitări de modificare a contractelor de finanțare care s-au inițiat sau se vor iniția prin MYSMIS, pe toată perioada existenței măsurilor de prevenire și protecție instituite de organele abilitate în acest sens, procesarea acestora se va realiza conform prevederilor contractuale, exclusiv electronic, prin MYSMIS, cu utilizarea corespunzătoare a semnăturii electronice de către toate părțile implicate.

Toată corespondența între beneficiari și autoritățile de management, legată de contractele de finanțare, inclusiv solicitări de puncte de vedere ș.a.m.d., pe toată perioada existenței măsurilor de prevenire și protecție instituite de organele abilitate în acest sens, se realizează exclusiv electronic, prin MYSMIS sau prin mail cu persoanele de contact din cadrul autorităților de management.

Instrucțiunile autorităților de management pot fi accesate pe pagina de internet a fiecărui program și își mențin aplicabilitatea până când autoritățile de management vor informa oficial asupra încetării acestor dispoziții.

Publicat în Comunicate

În perioada 1 februarie - 30 aprilie 2021 are loc la nivel național, în toate unitățile administrativ-teritoriale din România, Recensământul General Agricol (RGA). Se intenționează eliminarea formularelor pe hârtie, datele culegându-se electronic, cu ajutorul unor tablete. Pregătirea, organizarea și efectuarea recensământului agricol se vor face de către Institutul Național de Statistică, Ministerul Agriculturii, Ministerul de Interne împreună cu structurile din subordine, sub coordonarea și controlul Comisiei Centrale pentru Recensământ, cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale.

Astăzi, 10 martie 2020, la sediul Ministerului Agriculturii s-a desfășurat prima reuniune a Comisiei Centrale pentru Recensământul General Agricol, runda 2020. Întâlnirea a vizat discutarea și stabilirea aspectelor necesare privind pregătirea, organizarea și efectuarea recensământului agricol care va avea loc în perioada 2020-2022, cu an de referință 2020.

În deschiderea întâlnirii, ministrul Adrian Oros a afirmat că România, ca stat membru al Uniunii Europene, are obligația respectării legislației europene în domeniul statistic, precum și recomandările Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură - FAO, conform cărora fiecare stat membru trebuie să efectueze un recensământ general agricol o dată la zece ani. „Scopul fundamental al recensământului este de a oferi informații esențiale și de calitate atât pentru politicile naționale guvernamentale în domeniul agriculturii, cât și pentru definirea anumitor politici publice comunitare și, în același timp, permite elaborarea unor măsuri eficiente în vederea sprijinirii și menținerii structurilor agricole de mici dimensiuni. Rezultatele recensământului general agricol runda 2020 vor evidenția schimbările intervenite de la recensământul din anul 2010, evoluțiile referitoare la caracteristicile structurale ale exploatațiilor agricole, situația suprafețelor agricole utilizate, a celor care fac obiectul unor subvenții și care se află sub restricții de mediu, a efectivelor de animale, a adăposturilor pentru animale și a persoanelor care au lucrat în agricultură”, precizează un comunicat al MADR.

Conform legislației în vigoare privind RGA, perioada și momentul de referință ale recensământului sunt:

  • anul agricol 2020, cuprins între 1 octombrie 2019 și 30 septembrie 2020 pentru variabilele privind terenurile și persoanele care au lucrat în agricultură și anul calendaristic 2020 pentru gestionarea dejecțiilor animaliere;
  • 31 decembrie 2020 pentru efectivele de animale și adăposturi;
  • ultimii trei ani pentru măsurile de dezvoltare rurală.
Publicat în Știri

Au lucrat o viață de om în cercetarea pomicolă, au urcat treaptă cu treaptă în ierarhia Stațiunii de Cercetări Pomicole de la Caransebeș, județul Caraș-Severin. Momentul în care stațiunea și-a închis porțile, prin anul 2006, a fost, poate, cel mai dificil din viața familiei Băncilă, aproape de pensie, fără prea multe perspective și doar cu știința de a face pomi roditori.

Măriuța Băncilă: „Aș minți dacă aș spune că fac munca asta doar din pasiune. Totuși, dacă n-ar fi pasiune, n-ar fi nici profit.”

Mai degrabă de nevoie decât de voie, soții Băncilă au închiriat o bucată de teren în lunca Timișului, în cartierul Teiuș al orașului Caransebeș, și au pus pe picioare o  mică pepinieră. „Sunt pomicultoare, vreau să propag pomicultura pe care am făcut-o o viață, vreau ca omul să aibă fructele pe masă, să aibă mere, pere, prune, cireșe”, motivează cu emoție doamna dr. ing. Măriuța Băncilă decizia luată în urmă cu 12 ani.

Drumul succesului a fost unul presărat cu multe obstacole. Efortul fizic și financiar a fost consistent, însă piața i-a răsplătit pe măsură. Așa se face că, în această primăvară, tot materialul săditor produs a fost vândut, ba chiar ar mai fi fost nevoie. „Anul acesta, am altoit cam 16.000 de puieți, s-au prins în jur de 14.000 și apți pentru vânzare au fost circa 10.000 de pomișori. Am vândut tot, pentru că suntem o pepinieră de familie, nu producem în șarje mari, producem puțin și bun. Pomii care sunt sub STAS se selectează și nu se vând. Încercăm să producem mai mult ce se cere în zona noastră, iar cel mai căutat este prunul. Soiul Anna Spath are cea mai mare căutare, iar soiul de prun Stanley, mai puțin, dar îl recomandăm și pe el, pentru că este un bun polenizator. Acestea ar fi cele două soiuri, devenite cumva clasice. Pe lângă ele, am introdus și soiuri mai noi. Am început să producem puieți din soiul Centenar, precum și un soi de la vecinii sârbi - Cacanska Lepotica, un soi asemănător cu Bistrița noastră. Ei bine, toate soiurile astea au nevoie de polenizare și justifică nevoia de a introduce și soiul Stanley printre materialul săditor vândut”, arată doamna dr. ing. Măriuța Băncilă.

Pomii, îngrijiți cu dragoste, te răsplătesc

La pepiniera Băncilă, se produc pomi din categoria CAC, în conformitate cu standardele comunitare. „Pomii sunt sănătoși, sunt liberi de principalele boli virotice. La început, am procurat portaltoi și ramuri certificate din Ungaria, pentru că la noi nu se produc. Cu alte cuvinte, plantațiile nou-înființate din fonduri europene nu pot folosi decât material săditor certificat, care, din păcate, trebuie adus din import, și asta nu pentru că ai noștri cercetători români nu o pot face, ci pentru că e nevoie de investiții, consideră Măriuța Băncilă. Nu cred că la Institutul de la Mărăcineni nu ar exista capacitatea intelectuală și chiar materială să se producă material săditor din această categorie biologică, dar lipsesc banii. Trebuie făcută investiție în sâmburi, se fac anumite tratamente, chimioterapie, termoterapie, devirozări, se păstrează în izolatoare ani întregi, pentru ca pomul să fie liber total de orice boală. Este o întreagă tehnologie care, din păcate, lipsește”.

Chiar dacă nu produce puieți în cantități mari, familia Băncilă face profit din micuța afacere, atât cât să aibă satisfacția succesului. „Aș minți dacă aș spune că fac munca asta doar din pasiune. Totuși, dacă n-ar fi pasiune, n-ar fi nici profit. Totul merge până la o limită. Să stai aici în câmp, să transpiri și să te schimbi de nu știu câte ori și să stai cu nasu-n jos de când începe să mijească primul mugure și să plivești până când pomul ajunge la dimensiunile de plantare chiar nu este ușor. Am numărat, anul trecut: de 12 ori m-am aplecat la fiecare pomișor. Deci, aș minți dacă aș spune că nu e important profitul”, arată pomicultoarea din Caransebeș.

Tenacitatea cu care familia Băncilă a luptat să-și pună afacerea pe picioare este remarcabilă și demonstrează că niciodată nu este prea târziu să-ți iei destinul în propriile mâini. În plus, când pui, laolaltă, pasiunea și priceperea, calitatea este garantată, mai cu seamă că vorbim despre pomi fructiferi, despre care se zice că simt atunci când sunt îngrijiți cu dragoste și te răsplătesc.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2018

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html                                                   

Publicat în Horticultura
Miercuri, 04 Martie 2020 11:53

Coșul cu vitamine

Ideea coșului cu produse gustoase și sănătoase aparține gospodarilor arădeni, cei care încă produc bunătăți în sistem tradițional, fie că este vorba de legume și fructe, sucuri naturale, fie produse de altă natură, plăcintă și prăjituri de casă, preparate din lapte, carne, miere, dulcețuri și compoturi sau conserve de legume făcute acasă. Este o idee care-și propune să dea o șansă și micului producător.

Marinela Petran, manager GAL „Lunca Mureșului de Jos”: „Avem produse de calitate, știm să producem. Ideea de bază asta este, să asociem, atât producătorii, cât și produsele lor.”

Inițiativa gospodarilor din județul Arad are la bază principiul asocierii, care-și propune să dea o șansă și micului producător astfel încât să rămână pe piață, o idee prin care se dă o șansă, până la urmă, roșiei tradiționale să ajungă pe masa consumatorului, în detrimentul celei de „carton”.

Un coș cu produse de casă nu este o idee nouă pentru România, însă este o idee  care prinde tot mai bine și câștigă tot mai mulți adepți, în rândul orășenilor, care doresc să mănânce mai sănătos, ne-a spus doamna Marinela Petran, managerul Grupului de Acțiune Locală „Lunca Mureșului de Jos”. De altfel, GAL-ul este instrumentul prin care gospodarii arădeni speră să-și pună ideea în practică. „Coșul cu vitamine arădean nu este o invenție, arată Marinela Petran, prin el aducem în actualitate tot ce ne-au învățat bunicii și străbunicii noștri. Țăranul român, prin bunul său simț caracteristic, trăia și mânca sănătos. Noi, din păcate, am început, din cauza mai multor factori, să cam uităm acest lucru, dar avem nevoie. Noi, românii, avem produse de calitate, știm să producem, hai să ni le punem în evidență, dar numai împreună și asociați putem să facem acest lucru. Ideea de bază asta este, să asociem, atât producătorii, cât și produsele lor. Vorbim de produse sănătoase, care înglobează multă trudă și multă cheltuială.”

Marian Rotaru, producător de fructe și sucuri – Curtici: „Cel mai important lucru mi se pare educarea gustului pentru consumul de fructe.”

Alternativă gustoasă și sănătoasă pentru cumpărători, rentabilă pentru producători

În acest coș cu vitamine își pot pune produsele producători din toată aria GAL-ului „Lunca Mureșului de Jos”, însă primul care a sesizat necesitatea lui a fost fermierul Marian Rotaru, de la Curtici, oraș care nu face parte din GAL. Marian Rotaru este producător de fructe proaspete și sucuri naturale. Și-a dat seama că nu poate răzbate singur pe piață și a căutat soluții. Astfel a apărut ideea coșului  cu vitamine. „În urmă cu opt ani, am înființat o livadă în sistem intensiv, cu sistem de irigare. Am plantat 2.000 de pomi fructiferi, cam din toate speciile. Inițial, a fost hobby, dar apoi am început să produc fructe și, ca să nu rămân cu ele în curte, a trebuit să găsesc soluții. Așa am ajuns la procesare. În colaborare cu un partener care avea linia de suc, eu am venit cu fructele și am început să producem sucuri naturale. În urmă cu un an, am achiziționat și un cuptor de deshidratat fructe, prune, caise, mere, pere. Cel mai important lucru mi se pare însă educarea gustului pentru consumul de fructe. Tocmai de aceea, am fost foarte deschis față de conceptul „Școala Altfel”. Anul trecut, de pildă, am invitat în livadă elevi de clasa I. S-au jucat în livadă, le-am dat fructe proaspete, sucuri naturale, iar la plecare le-am dat câte un pomișor pe care să și-l planteze acasă. Le-am spus că atunci când vor termina clasa a IV-a aștept să mă invite să mănânc și eu fructe din pomișorul lor. Am reușit să-i  motivez astfel fantastic. Îmi spuneau părinții că veneau pruncii de la școală, își luau stropitoarea și mergeau în grădină să-și ude pomișorul. Sunt lucruri mărunte care au, până la urmă, darul să trezească interesul și să cultive gustul”, povestește pomicultorul de la Curtici.

La toate evenimentele din vestul țării este prezentă cu produse de patiserie și doamna Nița Șerban. Sunt produse specifice locului și le face acasă de cu noaptea, astfel încât dimineața să fie aburinde. Tot aburinde, ar putea să-și găsească locul și în coșul cu vitamine. „Toate produsele sunt făcute în casă, cu mâinile mele, zice cu mândrie nana Nița. Am făcut cornulețe sărate și dulci, biscuiți de casă, la noi le zice plăcintă cu mașina, am cozonaci cu nucă și cu mac. De fapt, cozonacii ăștia nu sunt chiar cozonaci. La noi le zice coardă și au o talie mai mică, dar sunt mai gustoase decât cozonacii. Cornulețele le fac după o rețetă proprie și sunt vestită cu ele în tot locul. Pe toate, le pregătesc noaptea, ca să fie proaspete în ziua următoare. Am nopți în care dorm doar o oră, da’ nu-i bai, sunt o fire foarte energică, pentru mine e o joacă.”

Managerul Grupului de Acțiune Locală „Lunca Mureșului de Jos”, Marinela Petran, spune că potențialii beneficiari ai coșului cu vitamine arădean vor fi mai ales familiile cu copii, pentru că, spune domnia sa, „nu gândim pentru noi, gândim pentru viitor”.

În primă instanță, coșul cu vitamine va conține fructe și sucuri naturale din gospodăria lui Marian Rotaru. Cel mai probabil, primul coș își va găsi destinatarul anul viitor. Până atunci însă, se rezolvă problemele de marketing, se testează piața, se construiește și se etichetează brandul, astfel încât la momentul ieșirii pe piață, coșul cu vitamine arădean să fie o alternativă serioasă și sănătoasă pentru cumpărători.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - august 2019

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Satul românesc

Agricover Credit IFN, instituție financiară non-bancară dedicată finanțării agriculturii românești, a înregistrat anul trecut un profit net de 40,168 milioane lei, reprezentând o creștere de 21% față de anul 2018. Valoarea creditelor acordate în 2019 a fost de 1,88 miliarde lei, în timp ce numărul clienților activi a ajuns la 3.434, în creștere cu 23% față de 2018.

Pentru anul 2020, Agricover Credit IFN își propune să continue strategia de creștere axată pe optimizarea portofoliului de produse, cu o atenție specială pentru agricultura sustenabilă și dezvoltarea de noi parteneriate strategice, pentru a răspunde nevoilor reale ale fermierilor, contribuind astfel la dezvoltarea continuă a agriculturii românești. „De 12 ani, susținem eficient agricultura românească și am devenit prima opțiune a fermierilor atunci când se gândesc la finanțarea afacerilor. În 2019, am continuat creșterea sustenabilă prin dezvoltarea portofoliului de clienți, fermieri mici și medii, și împreună cu Agricover SA am dezvoltat produse noi, de sinergie. Cu ajutorul unei echipei comerciale puternice, continuăm să oferim soluții specializate la nivel național, răspunzând nevoilor specifice de finanțare ale partenerilor noștri, fermierii”, a precizat Robert Rekkers, director general Agricover Credit IFN.

Produsele care răspund nevoilor specifice ale fiecărui segment din agricultură au reprezentat motorul creșterii în anul 2019. Produsele „Cash Discount” și „Creditul 1X2”, două soluții unice de creditare ale Agricover, au fost bine primite de către fermieri pe parcursul anului trecut, iar „Motorină cu plata la recoltă”, soluție oferită prin intermediul unui credit negarantat dedicat exclusiv finanțării achiziției de motorină, rămâne unul dintre cele mai accesate de către fermierii din toată țara. „Anul trecut, plecând de la nevoia segmentului de ferme mici și medii, am dezvoltat „Creditul 1X2 - Alegeri de două ori mai bune”, un produs inovativ, asociat cu achiziția de produse pentru protecția plantelor, și s-a dovedit a fi unul de succes”, a arătat Robert Rekkers.

Pentru a asigura necesarul de fonduri destinate finanțării fermierilor, compania și-a menținut parteneriatele cu băncile locale prin extinderea liniilor de credit existente, dar și cu partenerii internaționali consacrați, precum International Finance Corporation, European Investment Bank, European Investment Fund, Black Sea Trade and Development Bank, International Investment Bank, ResponsAbility, European Bank for Reconstruction and Development (EBRD), valoarea totală a fondurilor accesate în 2019 fiind de 1,571 miliarde de lei.

Informații financiare la 31 decembrie 2019:

  • Profitul operațional: 46,684,426 lei, în creștere cu 21%
  • Profitul net: 40,168,257 lei, în creștere cu 21%
  • Capitaluri proprii: 297,775,179 lei, în creștere cu 35%
  • Rata de adecvare a capitalului (conform normelor BNR): 25%, în creștere cu 12%
  • Credite neperformante cu restanțe mai mari de 90 de zile: 1,3%
  • Valoarea creditelor acordate: 1,884,140,016 lei, în creștere cu 16%
  • Expunere din credite: 1,552,145,718 lei, în creștere cu 19%
  • Număr clienți activi: 3,434 fermieri, în creștere cu 23%
Publicat în Știri
Pagina 1 din 3

newsletter rf

Revista