pomi fructiferi - REVISTA FERMIERULUI

ŞTEFAN GHEORGHIŢĂ, FERMIER, ADMINISTRATOR TRIAGROEXIM – JUD. BRĂILA:

În data de 16 martie 2020, ulterior în data de 23 martie şi apoi în 27 martie, Administrația Națională de Meteorologie a transmis comunicate însoţite şi de o hartă detaliată, în care arăta: ,,La data de 27 martie, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, prezintă valori scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă), în Dobrogea, pe suprafețe agricole extinse din Moldova și Muntenia, local în sud, est, izolat centrul și nord-vestul Transilvanei, sudul Olteniei și nordul Banatului”.

După aprecierea mea simplă, verificabilă, de altfel, am identificat judeţele din harta ANM afectate de secetă pedologică puternică şi extremă și am adunat suprafețele agricole de la statistică şi a rezultat că suprafeţele totale (includ şi ogoarele, plantaţiile pomicole și viticole) afectate de secetă se ridică la circa 4,5-4,7 milioane de hectare şi noi încă dezbatem dacă este sau nu este secetă?

Acum vreo două săptămâni şi eu am început să constat pe teren că la cultura de grâu a trecut faza de suferinţă datorată lipsei de apă și am ajuns la faza în care această cultură se usucă, iar astăzi procentul de ofilire ireversibilă a depăşit 30%.

Am început să semnalez şi eu şi soţia, acest lucru colegilor, care în prima fază au privit cu scepticism informaţia şi situaţia au pus-o pe seama gerului, pe seama diferenţelor de temperatură, până gluma s-a îngroşat şi acum din păcate toţi au depuse adrese la Primării prin care solicită comisii de constatare a calamităţilor, lucru pe care l-am făcut şi eu de altfel, deoarece grâul şi celelalte culturi de toamnă se usucă văzând cu ochii, indiferent de genetică sau tehnologie.

Demersuri am făcut peste tot, dar la început lumea doar că nu ne spunea, ,,doar voi aveţi secetă”, în condiţiile în care lângă noi apăreau alţi fermieri care spuneau ca totul este impecabil şi doar pe la ultimul rând ale interviurilor pe care le dădeau, rând pe care nu îl mai citeşte aproape nimeni, aminteau de secetă. În multe din cazurile unde situaţiile erau așa-zis bune, erau la fermieri care anul trecut au irigat sau au avut parte de ploi locale mai importante, iar în acest caz rezerva de apă din sol este un pic mai ridicată, dar în perioada următoare dacă nu va ploua vor fi în aceeaşi situaţie. Mă întreb când se prezintă situaţia la televizor sau în presă de ce nu se analizează şi aceste aspecte ? De ce nu se prezintă problema în adevăratul context, astfel încât alţi fermieri dar şi autorităţi care semnalează lucruri reale şi grave să nu fie „uşuiţi” deoarece li se ,„năzare” seceta?

Aceeaşi neîncredere am întâmpinat-o şi pe la unele „uşi mai răsărite”, ale autorităţilor sau organizaţiilor profesionale de unde am aşteptat sprijin, dar aşteptările au fost înşelate de ultimele luări de pozitie publice, unde subiectele au fost altele, gen „soia și derivatele ei” sau „nivelul plafonului achiziţiilor prin licitaţiile SEAP”? Eu nu spun că subiectele nu sunt de interes, dar acum în acest moment, noi despre asta vorbim? O putem realiza mâine sau astăzi ? Dar cu urgenţele care au apărut şi sunt specifice agriculturii cum facem?

Dar la un moment ne-am întrebat, oare eram noi primii care semnalam aceste lucruri? Astfel am încercat să văd care era situaţia şi am constatat că primele semnale erau trase încă de la începutul acestui an, din ianuarie.

Stau şi mă întreb, de ce oare nu continuăm (în cadrul organizaţiilor profesionale) luările de poziție pe care, de exemplu, le-a avut fostul lider LAPAR, Gheorghe Albu, care din ianuarie menționa:Producția agricolă din acest an va fi cu cel puțin 30% mai mică decât ne așteptam. Semnalul de alarmă este tras de fermieri, în condițiile în care anomaliile meteorologice din ultimele luni au afectat culturile de orz, grâu, rapiță și floarea-soarelui. În 40 de ani de experiență nu am mai întâlnit o asemenea vreme iarna, cu plus 10 grade Celsius ziua și minus 4 grade noaptea”, declara la RFI, fermierul Gheorghe Albu, atunci președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România. El atrăgea atenția că, în lipsa precipitațiilor, culturile vor fi serios afectate. „Dacă sistemul de irigații ar fi fost dezvoltat la nivel național, altfel ar fi stat lucrurile”, afirma reprezentantul fermierilor pe 28 ianuarie 2020. Deci, dacă este un „fost preşedinte” înseamnă că nu mai ştie ce vorbeşte, sau i-a dispărut toată experienţa de până atunci? Oare mereu vom fi condamnaţi să vină noi presedinţi, cu noi programe şi din nou să căutăm „apa caldă” pe care nu o mai găsim de 30 de ani (mențiune importantă, nu îl cunosc personal pe Gheorghe Albu).

Până şi ministrul actual al agriculturii recunoştea în ianuarie 2020 că este secetă puternică „Seceta care se înregistrează în România este o problemă gravă pentru agricultură, afirmă ministrul de resort, Adrian Oros. Aflat astăzi la Sibiu, el a declarat că, în acest an, se va încerca mărirea suprafeţelor irigate şi chiar experimentarea folosirii staţiilor antigrindină” (RADOR 30.01.2020). De atunci ne-a inundat ploaia şi chiar nu a văzut-o nimeni, fiindcă măsuri eu personal nu am văzut, afară de vechile metehne pompieristice prin care mereu am mai făcut ceva cu irigaţiile, dar nu le mai terminăm niciodată?

Aşa cum spunea domnul Costică Măcelaru, fermier din Brăila, într-o intervenţie în presă: „De agricultură se mai ocupă careva? Știți că se usucă grâul din cauza secetei și a gerului? Oare ASAS ce face, de ce nu vine cu soluții? Ministerul Agriculturii ce face? Toată lumea nu vede decât coronavirus, dar ce mâncăm la anul?”, întreabă Costică Măcelaru, fermier din județul Brăila (Revista Fermierului www.revistafermierului.ro, 22.03.2020).

De ceva timp am început împreună cu colegii din Asociația Producătorilor Agricoli (APA) Brăila demersurile pe lângă autorităţi, alte organizaţii, partide politice, oricine am crezut că ne poate ajuta, din dorinţa de a atrage atenţia că seceta aduce în discuţie o problemă foarte grea pentru noi fermierii şi care blochează orice altă iniţiativă de ajutor viitoare - lipsa cadrului legislativ pentru constituirea comisiilor locale care să constate calamităţile în agricultură.

Unii fruntaşi ai administratiilor locale ne-au contrazis invocand existenţa Ordinului 459/2019 privitor la aprobarea „Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră, din 07.03.2019”, dar care se referă doar la seceta hidrologică și care este definită ,,seceta hidrologică - este un fenomen complex, generat de instalarea unui regim puternic deficitar la nivelul apelor de suprafață, apelor subterane, un volum insuficient în lacurile de acumulare, care determină imposibilitatea asigurării debitelor de apă pentru toți utilizatorii autorizați”, deci nu are legătură cu seceta din agricultură, ci se referă la aprovizionarea populaţiei sau a altor consumatori cu apă.

Fără aceste comisii locale nimeni nu va putea demonstra starea de forţă majoră nici în contractele „futures pentru produse agricole, nici în raport cu ANAF care s-ar putea să nu recunoască dreptul de rambursare al TVA pentru culturile calamitate, nici la APIA, care s-ar putea să nu recunoască înverzirea în cazul calamitării la mazăre, nici în cazul AFIR dacă nu vom avea bani să derulăm contractele cu fonduri europene.

Propuneri APA Brăila

APA Brăila a înaintat deja către autorităţile locale şi către LAPAR un material mai amplu cu unele din propunerile de rezolvare a situaţiei pentru reglementarea comisiilor locale, doar să ne asculte şi să ne ajute cineva şi, cine ştie, poate vom şi reuşi ceva, dacă nu, ca de obicei, doar Dumnezeu să ne ajute.

Încercăm să gândim şi alte propuneri de care fermierii au nevoie să ştie că există şi că la un necaz le pot accesa sau îi vor apăra, cum ar fi:

  • Linii de credit de urgenţă garantate de stat pentru cei care înregistrează calamităţi naturale (asta dacă vom reuşii reglementarea comisiilor care să constate acest lucru);
  • Dobândă subvenţionată pentru liniile de credit de urgenţă;
  • Modificarea și adaptarea prevederilor legale privind invocarea evenimentelor de forţă majoră la contractele din agricultură, deoarece nimeni nu poate convoca o comisie ca în 3-5 zile să constate calamitaţile în agricultură şi să obţină apoi şi certificatul de la Camera de Comert;
  • Introducerea unui contract cadru de arendă, cu o durată minimă de 5 ani şi condiţii clare de derulare, inclusiv gestionarea calamităţilor agricole.

Dar când se va întampla acest lucru, adică calamitatea (ceea ce nu doresc nici celor care ar trebui sa facă ceva pentru a schimba acest lucru), să ne aducem aminte ce înseamnă să vorbeşti şi să nu gândeşti (popular se spune altfel).

Mai jos mi-am permis un mic colaj cu declarații ale unor persoane care au semnalat seceta, unele încă din luna ianuarie anul curent, şi îmi cer scuze pentru alţi mulţi fermieri care au semnalat şi ei acest lucru dar nu i-am menţionat.

Prin urmare, nu sunt singurul nebun care vede seceta!!!

 Pentru agricultură, temperaturile mai ridicate de ceva vreme pot determina uşoare revigorări în ceea ce priveşte pornirea mult mai devreme în vegetaţie a culturilor însămânţate în toamnă sau înmugurirea la speciile cele mai timpurii, cais, piersic, care în general sunt sensibile la ferestrele calde din anotimpul de iarnă. La acest moment, vorbim pentru cele două decade de o cantitate medie de numai 2,8 l/mp, faţă de o normă climatologică de 33,6 l/mp. La un interval mare de ani, iată că vorbim de încă un record. Vom vedea cum vor evolua lucrurile. (…) Vom vedea cât de mult va ploua. Fenomenul de secetă e prezent pentru că şi toamna a fost foarte secetoasă. - Elena Mateescu, director executiv al ANM (Fantik.ro – 29.01.2020)

Raportările Direcţiei Agricole Buzău indică, pentru luna ianuarie 2020, o cantitate de apă în sol de 7,8 litri/mp, adică de zece ori mai mică decât necesarul estimat de agricultori. Lipsa precipitaţiilor şi diferenţa mare dintre temperaturile diurne şi cele nocturne a dus la îngălbenirea grâului, în timp ce cultura de rapiţă este compromisă pe hectare întregi.” (Bursa – 24.01.2020)

„Culturi de toamnă, precum grâul și rapița, sunt afectate de seceta prelungită. Cantitatea redusă de precipitații va reduce producțiile din 2020, așa cum s-a întâmplat și anul trecut. Fermierii se feresc, deocamdată, să avanseze cifre exacte, dar recunosc că există posibilitatea ca pierderile să se ridice la 25-30%, în absența precipitațiilor. Și culturile de primăvară, cum este cea de cartof, ar putea fi afectate, deoarece lipsa ploilor și a ninsorilor duce la secarea bazinelor subterane de apă din sol.” (Reporter Global 30.01.2020)

Din punct de vedere al caracteristicilor agrometeorologice, conținutul de umiditate de la nivelul solului între 0 și 100 de centimetri va prezenta cele mai scăzute valori și sunt în continuă scădere. În privința culturilor de toamnă, acestea prezintă, de asemenea, cele mai scăzute valori, iar seceta pedologică ajunge la valori extreme și rezervele de apă din sol vor ajunge la o limită foarte scăzută. Ce instrumente are Comisia Europeană la îndemână pentru a veni  în sprijinul fermierilor care sunt afectați de seceta pedologică și cum ar putea să-și salveze fermierii culturile de toamnă?” - Daniel Buda, europarlamentar (interpelare Parlamentul European – 21.02.2020)

Din păcate, anul agricol nu a început prea bine, din cauza secetei care îşi face tot mai acut simţită prezenţa. Culturile de grâu înfiinţate în toamnă au început să sufere din cauza lipsei de apă din sol. Seceta provoacă deja probleme, iar pentru a o contracara este nevoie de irigaţii. Fermierii încă nu au început să irige, dar vor începe în curând. Pregătirile pentru irigaţii sunt în plină desfăşurare”, - Traian Cişmaş, directorul Direcţiei Agricole Brăila (Obiectiv Vocea Brailei – 27.03.2020)

Pentru abonamente, Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Opinii
Vineri, 06 Martie 2020 11:47

Pomicultura are nevoie de susținere

8.957 de hectare cu exploatații pomicole noi, în prezent, iar pentru 2027 se estimează creșterea suprafeței la 17.685 de hectare. Sunt cifre vehiculate la cea de-a VII-a ediție a Conferinței Naționale a Pomiculturii, organizată pe 3 martie, la Poiana Brașov, de către Centrul pentru Management Agricol cu sprijinul Asociației Interprofesionale pentru Produse Agroalimentare de Legume și Fructe (OIPA Prodcom). Conferința a reunit aproape 200 de pomicultori, alături de specialiști și reprezentanți ai celor mai mari companii producătoare de tehnologii din agribusiness, pentru o discuție realistă despre schimbările aduse de reforma PAC în sectorul pomicol, tendințele pieței, tehnologii inovatoare pentru creșterea productivității, precum și despre soluțiile specializate de finanțare în domeniul pomicol.

Producția românească de fructe și legume este din ce în ce mai solicitată la nivel național și are nevoie de permanentă susținere, iar eliminarea concurenței neloiale trebuie să devină  o prioritate. Fermierii români sunt pregătiți să folosescă ambalaje de unică folosită marcate cu etichetă pentru identificarea și eliminarea riscurilor, astfel încât piața să se bucure de produse sigure. Sunt concluziile desprinse la conferința pomicultorilor, unde companii importante de tehnologii din agribusiness – Adama, Intermag, Summit Agro, TimacAgro, Agricover – au fost prezente și au vorbit despre soluțiile eficiente de scădere a costurilor de producție la hectar și despre cele mai noi și performante tratamente pentru sector pomicol.

Sub 500 de proiecte finanțate dintr-un total de circa 1.200 depuse

În deschiderea conferinței, Mihail Coman, directorul general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură de la Pitești-Mărăcineni, a prezentat principalele direcții ale Planului Național Strategic pentru Pomicultură pentru intervalul 2021-2034, menționând faptul că în intervalul 2015-2019 au fost finanțate doar 40% din totalul proiectelor depuse pentru reconversie și modernizare, respectiv 493 de proiecte din totalul de 1.267 depuse, valoarea finanțată prin fonduri europene fiind de 270 milioane de euro. „Dacă în 2017, în România, consumul de fructe pe cap de locuitor era de 62 de kilograme, pentru 2027 previzionăm o creștere a consumului la 85 de kilograme, iar pentru 2034 la 93 de kilograme. În 2017, România a exportat 10.000 tone de fructe, în valoare de 13 milioane de euro, iar pentru 2027 se estimează o cantitate de 80.000 de tone, cu o valore totală estimată la 104 milioane de euro. În prezent, exploatațiile pomicole noi reprezintă 8.957 de hectare, iar pentru 2027 estimăm creșterea suprafeței la 17.685 de hectare”, a precizat Mihail Coman.

Pentru intervalul 2021-2027, ICDP Pitești-Mărăcineni a solicitat finanțare în valoare de 500 milioane de euro pentru o suprafață de 17.000 de hectare.

Accent pe asociere

Președintele OIPA Prodcom, Aurel Tănase a identificat problemele cu care fermierii se confruntă, urmând ca acestea să fie supuse atenției Ministerului Agriculturii în cadrul unei întâlniri care va avea loc săptămâna viitoare. Accentul a fost pus pe nevoia de asociere, sub această formă fermierii urmând să beneficieze de condiții mai bune pentru valorificarea producției, precum și o importantă reducere a cheltuielilor pentru input-uri. „Situația importurilor, omologarea produselor la nivel european și național, plafonarea subvențiilor, obținerea unor producții de calitate eșalonate pe o perioadă lungă de timp, nevoia de asociere a fermierilor, situația gravă a livezilor părăsite și care reprezintă focare de infecție, sunt doar o parte dintre subiectele pe care le avem în vedere și pentru care ne dorim să găsim soluții împreună cu reprezentanții MADR”, a arătat Aurel Tănase.

Prezent la discuții, Ovidiu Popescu, consilier superior al Direcției de Dezvoltare Rurală din cadrul MADR, a discutat cu fermierii despre identificarea de fonduri neconsumate pentru proiectele valoroase din sectorul pomicol, proiecte punctate, dar care nu au primit finanțare, cât și despre alte probleme cu care pomicultorii se confruntă zi de zi.

Pentru abonamente, Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Horticultura

Miercuri, 24 aprilie 2019, un grup de poliţişti a întreprins o vizită copiilor instituţionalizaţi în Casa de tip Familial „Sfântul Ierarh Nicolae” din Târsa, comuna Avram Iancu, prilej cu care le-au dat acestora cadouri şi au înfiinţat împreună o livadă.

„Copiii au primit biciclete, trotinete, mingi, jucării, rechizite, haine, încălţăminte, alimente, dar şi 22 de pomi fructiferi, care au fost plantaţi în apropierea casei lor, într-o mică livadă, pe care o vor îngriji”, a transmis IPJ Alba printr-un comunicat.

Conform sursei citate, darurile au fost achiziţionate din bani donați de poliţiştii IPJ Alba, cărora li s-au alăturat personalul Judecătoriei Alba Iulia şi Tribunalului Alba, precum şi alte persoane care au dorit să se implice în această campanie umanitară.

Publicat în Știri interne

În condițiile în care stația meteo din SCDP Constanța a înregistrat temperaturi negative de minus 2,1 grade Celsius până la minus 5,1 grade Celsius în intervalul 3-4 aprilie 2019, fapt care a dus la pierderea parțială a producției la unele soiuri pomicole și la pierderea totală la alte soiuri, șefia instituției a sesizat Primăria Valu lui Traian, respectiv comisia locală pentru situații de urgență, în vederea întocmirii procesului-verbal de constatare a pagubelor produse.

„În cadrul stațiunii, a fost întocmită o comisie de evaluare a pagubelor care s-a deplasat în teren, a recoltat ramuri și a analizat situația”, a precizat directorul SCDP Constanța, dr. ing. Ion Caplan, într-un raport înaintat Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS).

Potrivit documentului semnat de șeful SCDP Constanța, în urma temperaturilor pozitive, înregistrate în luna februarie și prima jumătate a lunii martie, au urmat la sfârșitul lui martie a.c., începutul lui aprilie 2019, cinci zile consecutive cu amplitudini foarte mari de temperatură (10 - 15 grade Celsius în timpul zilei, noaptea înregistrându-se temperaturi minime de minus 4 grade Celsius – minus 6 grade Celsius, timp de mai multe ore, dar și brume).

„Înghețurile de revenire au afectat semnificativ speciile din stațiune, pierderile mai mari fiind la soiurile timpurii”, precizează Caplan. „Cele mai mari pierderi de muguri de rod s-au înregistrat la ramurile poziționate mai aproape de sol, în condițiile în care umiditatea a fost ridicată, apa din flori a înghețat și pistilul a fost găsit necrozat. Ramurile amplasate mai sus în coroana pomilor au înregistrat pierderi de muguri de rod mai mici”.

Viabilitatea mugurilor de rod la SCDP Constanța

Declanșarea și parcurgerea fenofazelor de vegetație și de fructificare este condiționată în primul rând de însușirile genetice ale soiurilor, urmată de evoluția factorilor climatici din anul respectiv, mai precizează șeful instituției citate.

Dacă în timpul iernii, piersicul rezistă la temperaturi de minus 23 grade Celsius, minus 25 grade Celsius, perioada critică este primăvara după pornirea în vegetație, când pragul de rezistență al piersicului este de numai minus 4,9 grade Celsius în fenofaza de buton roz, minus 3,8 grade Celsius la înflorire, respectiv minus 2,1 grade Celsius în fenofaza de fruct legat.

La cais, fenofazele cele mai sensibile sunt înflorirea în masă, când temperatura de minus 2 grade Celsius – minus 3 grade Celsius poate distruge total sau parțial recolta de fructe și după legare când temperatura de minus 1 grade Celsius – minus 1,5 grade Celsius poate anula producția de fructe a anului respectiv.

În cazul cireșului, mugurii floriferi în fenofaza de buton rezistă până la minus 5,5 grade Celsius, iar la deschiderea florilor, până la minus 2,2 grade Celsius.

„Pentru determinarea viabilității au fost recoltate ramuri din soiuri de piersic, nectarin, cais și cireș pe data de 08.04.2019”, a continuat cercetătorul în raportul său.

Ramurile au fost recoltate pe soiuri, din parcele de diferite vârste. Au fost recoltate ramuri situate la diferite înălțimi ale coroanei (40-70 cm; 70-110 cm și 110-160 cm) la cireș 40-80 cm; 80-150 cm și 150-220 cm.

Evoluție

La data de 11 aprilie 2019, temperatura în zonele pomicole (minimele zilei, înregistrate în adăpostul meteorologic la 2 m de la nivelul solului/maximele zilei anterioare) au fost următoarele: Pitești 9,9 grade Celsius – 19,9 grade Celsius; SCDP Băneasa 7,7 grade Celsius – 17,5 grade Celsius; Bistrița 12,0 grade Celsius – 21,2 grade Celsius; SCDP Constanța 9,6 grade Celsius – 15,2 grade Celsius; SCDCPN Dăbuleni 10,2 grade Celsius – 22,0 grade Celsius; SCDP Geoagiu 7,8 grade Celsius – 23,1 grade Celsius; SCDP Iași 10,8 grade Celsius – 23,8 grade Celsius; SCDH Târgu Jiu 6,7 grade Celsius – 23,3 grade Celsius, respectiv SCDP Voinești 9,0 grade Celsius – 18,7 grade Celsius.

De asemenea, se înregistrează un avans fenologic la înflorirea pomilor la ICDP Pitești de 8 până la 12 zile față de media multianuală.

În ceea ce privește pornirea în vegetație, se constată o dezmugurire la măr și păr, precum și la speciile de arbuști fructiferi trandafir de dulceață, coacăz roșu, afin, soc (Sambucus nigra L.), scoruș negru (Aronia melanocarpa) și mur cu ghimpi de la ICDP Pitești, Mărăcineni. În plus, la piersicul de la SCDP Constanța și la coacăzul negru, agriș, prun, cireș, vișin, precum și la soiurile de piersic Filip și Redhaven de la ICDP Pitești se desfășoară fenofaza de înflorire. Nu în ultimul rând, caisul la SCDP Constanța se află în faza de sfârșit al înfloririi.

Publicat în Horticultura

În 2017, țara noastră avea 62.489 hectare acoperite de pomi fructiferi, din care 55.100 hectare cu meri, 3.231 hectare cu peri şi 1.846 hectare cu piersici, față de 2012 România majorând totalul cu 3.400 hectare sau șase procente, a anunțat, joi, 21 februarie 2019, Oficiul European de Statistică (Eurostat).

De asemenea, la nivelul Uniunii Europene (UE), aceeași statistică spune că aproximativ o treime din suprafeţele acoperite cu livezi de meri erau în Polonia (160.800 de hectare sau 34%), în Italia (55.800 de hectare sau 12%) şi în România (55.100 de hectare sau 12%).

Pe de altă parte, două treimi din suprafeţele cultivate cu pomi fructiferi din UE sunt în Spania, Italia şi Polonia. Spania este liderul UE în ceea ce priveşte terenul alocat livezilor (422.800 de hectare sau 33% din totalul UE), urmată de Italia (279.300 de hectare sau 22% din totalul UE) şi Polonia (167.300 de hectare sau 13% din totalul UE).

Comparativ cu 2012, suprafaţa cultivată cu pomi fructiferi în UE a crescut cu 0,4%. În perioada 2012–2017, cele mai mari creşteri s-au înregistrat în Polonia (plus 16.300 de hectare sau 11%), Grecia (plus 5.300 de hectare sau 6%), România (plus 3.400 de hectare sau 6%) şi Portugalia (plus 2.500 de hectare sau 7%). Acestea au compensat declinul din Spania (minus 9.800 de hectare sau 2%), Italia (minus 6.300 de hectare sau 2%), Cehia (minus 4.100 de hectare sau 29%) şi Croaţia (minus 1.900 de hectare sau 24%).

Aproximativ 1,3 milioane de hectare de teren din Uniunea Europeană erau cultivate în 2017 de pomi fructiferi, reprezentând aproximativ 1% din suprafaţa utilizată în agricultură.

Peste o treime din totalul suprafeţelor cultivate cu pomi fructiferi erau livezi de meri (37%), o cincime erau portocali (20%), piersici (15%), mandarini (11%), peri (8%), caişi (6%) şi lămâi (5%).

Publicat în Horticultura

În primăvara acestui an, nu mai puțin de 3.800 de pomi fructiferi autohtoni au fost distribuiți de Fundaţia Comunitară Covasna prin programul „Un copac pentru generaţia următoare”, având ca scop revitalizarea livezilor din judeţ şi salvarea soiurilor tradiţionale aflate pe cale de dispariţie.

Puieţii fost plantaţi în gospodării private din zece localităţi din judeţ, respectiv Lemnia, Lunga, Zăbala, Ghidfalău, Tălişoara, Micloşoara, Herculian, Harale, Sita Buzăului şi Barcani.

Potrivit datelor din comunicatul de presă al Fundației, 2000 de puieţi au fost asiguraţi gratuit, iar distribuirea a fost facilitată de către organizaţii civile şi primării. Astfel, s-a putut alege dintre mai multe soiuri de mere, pere, gutui şi vişin, în total 28 de soiuri, cele mai diverse fiind merele (15 soiuri).

Anul acesta, noutatea programului a fost faptul că, pe lângă cantitatea donată, fiecare aşezare şi-a putut suplimenta cantităţile prin achiziţionare din fonduri proprii, fundaţia realizând aprovizionarea şi transportul întregii cantităţi solicitate.

Programul „Un copac pentru generaţia următoare” a fost lansat în anul 2014, iar până în prezent au fost distribuiţi aproape 8.000 de puieţi.

Cu o perioadă de desfășurare de zece ani, programul citat are ca scop atât revitalizarea livezilor şi soiurilor tradiţionale aflate pe cale de dispariţie, cât şi promovarea unei alimentaţii sănătoase şi a unei atitudini responsabile faţă de natură.

Datele postate pe site-ul Fundației relevă că, pentru 2019, cel puțin pentru moment, 12 localități ar urma să primească 1.630 de pomi fructiferi.

Publicat în Horticultura

Potrivit specialiștilor ANM, în perioada 29 iunie – 5 iulie 2017 vor fi condiţii de producere a grindinei, iar cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol, în condițiile în care aceeași instabilitate atmosferică s-ar putea manifesta prin ploi locale sub formă de aversă, dar şi torenţiale, însoţite de descărcări electrice şi intensificări temporare ale vântului, izolat cu aspect de vijelie.

Sub aspect termic, caracteristicile meteorologice valabile în perioada amintită s-ar putea concretiza printr-o vreme mai caldă decât în mod obișnuit în cea mai mare parte a țării, chiar caniculară îndeosebi în zonele de câmpie. În plus, condiţiile agrometeorologice prognozate vor permite desfăşurarea lucrărilor de întreţinere ale culturilor de câmp, exceptând zilele cu precipitaţii.

În majoritatea regiunilor agricole temperatura minimă a aerului se va situa între 11 și 23 grade Celsius, în timp ce temperatura maximă a aerului va oscila între 23 și 40 grade Celsius, la nivelul întregului teritoriu.

Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între 17 și 32 grade Celsius, iar abaterile termice pozitive de 1 până la 8 grade Celsius, în aproape toate zonele de cultură.

Rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și local optime, pe aproape întreg teritoriul. În cea mai mare parte a Olteniei și Dobrogei, local în sud-vestul, sudul și centrul Transilvaniei, vestul, nordul și nord-vestul Banatului, izolat în sudul Crișanei, nord-estul Moldovei, vestul și sud-vestul Munteniei, conținutul de apă din sol se va situa în limite scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și izolat extremă).

În cultura de porumb, aprovizionarea cu apă pe adâncimea de sol 0-100 cm, se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată și local puternică) se vor semnala pe suprafețe agricole extinse din Oltenia, local în centrul și sud-estul Dobrogei, izolat în nord-vestul Banatului, sudul Crișanei și al Transilvaniei, nord-estul Moldovei și vestul Munteniei.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

Datorită menţinerii regimului termic al aerului mai ridicat decât în mod normal, atât procesele de coacere şi maturare la culturile de toamnă, cât şi cele de creştere şi dezvoltare la speciile prăşitoare vor fi intensificate, îndeosebi pe arealele agricole cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului. De asemenea, temperaturile maxime ridicate din aer, situate frecvent peste pragurile biologice critice de rezistenţă ale culturilor prăşitoare (30 – 32 grade Celsius) vor determina ofilirea temporară şi răsucirea frunzelor în orele de amiază, precum şi izolat forţări stadiale.

La orzul de toamnă aflat la maturitatea deplină se vor continua lucrările de recoltare, pe majoritatea suprafeţelor agricole.

Grâul de toamnă se va afla în fazele de maturitate în lapte şi ceară (30-100%), precum şi maturitate deplină (10-100%), iar local, în sudul şi sud-vestul ţării, va fi posibilă declanşarea recoltării.

Sub aspect fenologic, rapiţa va parcurge formarea boabelor în silicve (75-100%) şi maturitatea deplină (20-100%), totodată extinzându-se suprafeţele agricole în curs de recoltare.

La cultura de floarea-soarelui se va definitiva înfrunzirea (100%), continuându-se formarea calatidiului şi înflorirea (10-100%), la nivelul întregii ţări.

Porumbul îşi va continua înfrunzirea (11-21 frunze) şi apariţia paniculului (10-60%) pe aproape întreg teritoriul agricol, starea de vegetaţie a plantelor fiind bună şi medie, respectiv medie şi slabă pe terenurile cu deficite de apă în sol şi în semănăturile efectuate tardiv.

Pe majoritatea suprafeţelor, la sfecla de zahăr se va continua înfrunzirea (12-21 frunze) şi îngroşarea axei hipocotile (20-100%), iar la cartof predominante vor fi înflorirea şi creşterea tuberculilor (10- 100%).

La pomii fructiferi se vor semnala fazele de înfrunzire, creştere şi coacere a fructelor, precum şi recoltarea la soiurile aflate la maturitatea tehnologică. În cea mai mare parte a podgoriilor, viţa de vie va parcurge formarea şi creşterea boabelor, totodată continuându-se creşterea lăstarilor şi a frunzelor.

Recomandări de specialitate ale specialiștilor ANM sunt efectuarea tratamentelor fito-sanitare la speciile de câmp şi pomi- viticole, combaterea bolilor, dăunătorilor precum şi a buruienilor (erbicidări, praşile manuale şi mecanice) la speciile prăşitoare, aplicarea irigaţiilor pe arealele agricole unde se menţin deficite de umiditate în sol, precum și continuarea lucrărilor de recoltare, transport şi depozitare la culturile de toamnă şi pomii fructiferi.

Publicat în Agrometeo

Temperaturile scăzute şi ninsorile căzute sporadic în zona de deal au pricinuit pagube ușoare livezilor de cireş, vişin şi cais din Maramureș, iar frigul a afectat pomii fructiferi, orzoaica şi plantele furajere din Harghita.

În același timp, livezile de cireşi şi vişini din Bistrița-Năsăud au fost cele mai afectate de temperaturile scăzute din ultima perioadă, existând riscul ca producţia să fie redusă cu circa 15%.

De asemenea, câteva sute de hectare din localităţi buzoiene din Câmpia Bărăganului cultivate în această primăvară cu porumb au fost compromise de ninsorile de săptămâna trecută şi vor trebui replantate, iar agricultorii tulceni au înregistrat „o uşoară întârziere” în derularea campaniei de însămânţare, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile din ultima săptămână, potrivit Direcţiei Judeţene pentru Agricultură (DJA) Tulcea.

Pe de altă parte, (DSVSA) Tulcea transmite că a acordat anul trecut despăgubiri în valoare totală de peste 550.000 de lei pentru animalele bolnave de leucoză enzootică bovină (LEB) şi anemie infecţioasă ecvină (AIE).

În plus, doar 63 de procente din fermierii mehedințeni au depus până la această oră cererea de plată pentru minimum un hectar lucrat.

În fine, judeţul Brăila înregistrează cea mai mare suprafaţă cultivată cu loturi semincere din ţară, respectiv peste 18.000 ha, iar scăderea cuantumului sprijinului cuplat în sectorul zootehnic mureșean cu circa 200 de euro, de la peste 900 de euro la 720 de euro, se datorează creşterii numărului de beneficiari de subvenție.

Mehedinți - 14.633 de fermieri au depus la Centrul Judeţean (CJ) Mehedinţi al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) cereri pentru obţinerea subvenţiei pe hectarul de teren agricol, în timp ce beneficiarii unei suprafeţe de 56.138 de hectare ar urma să primească ajutoare financiare.

Tulcea - Cea mai mare parte a sumei de peste 550.000 de lei pentru animalele bolnave de leucoză enzootică bovină (LEB) şi anemie infecţioasă ecvină (AIE) acordată anul trecut respectiv de Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Tulcea 536.162 lei, a fost alocată pentru despăgubirea animalelor bolnave de LEB şi sacrificate în abatoare, iar restul, pentru cei şapte cai bolnavi de AIE.

În anul 2013, DSVSA a plătit despăgubiri pentru 512 animale bolnave de LEB şi pentru 72 de animale bolnave de AIE.

Leucoza enzootică bovină este o boală care afectează dezvoltarea normală a taurinelor şi care duce la scăderea producţiei de carne şi lapte. Anemia infecţioasă ecvină, cunoscută şi sub denumirea de febra de mlaştină, este o boală virală răspândită pe tot globul unde există ape stătătoare sau mlaştini şi unde principalii vectori, insectele hematofage, se dezvoltă în număr mare.

Maramureș - Au fost afectate, în special de temperaturile coborâte până la nivelul îngheţului, culturile de vişin, cais şi cireş din localităţile de deal, însă mai puţin la şes. Dintr-o primă evaluare, în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii asociaţiilor de fermieri din judeţ, autoritățile de resort au constatat o afectare a culturilor între 8 şi 10%. Culturile pomicole au fost cel mai puţin afectate, mărul nefiind înflorit încă, a scăpat uşor de frigul ultimelor zile.

În judeţul Maramureş există peste 8.000 de hectare de culturi pomicole, predominantă fiind cea a mărului.

Harghita - Chiar dacă cele mai scăzute temperaturi din zonele Ciuc şi Gheorgheni au fost de minus 7, respectiv minus 9 grade Celsius, culturile de câmp nu sunt foarte afectate, întrucât perioada de vegetaţie era întârziată. Pagube se vor înregistra, potrivit autorităților, la orzoaică şi plante furajere.

În ceea ce priveşte pomii fructiferi, sunt pagube vizibile la caişi, piersici, cireşi, vişini şi parţial la pruni, atât în zonele Ciuc şi Gheorgheni, cât şi în zona Odorhei-Cristur, unde s-au înregistrat temperaturi puţin mai ridicate, dar pomii erau în faza mai înaintată de înflorire şi sunt mult mai sensibili.

Specialiștii spun că pagubele pot ajunge şi la 50 la sută pe unele parcele, în funcţie de zonă şi de poziţionare, însă, cu toate acestea, probleme vor fi cu precădere în gospodării, întrucât în Harghita pomicultura este în declin şi nu sunt suprafeţe mari, cu stare corespunzătoare de exploatare.

Pentru a primi despăgubiri, oamenii trebuie să aibă plantaţia înregistrată la APIA sau în Registrul Agricol, iar paguba provocată de vreme trebuie să fie mai mare de 30 la sută.

Cea mai scăzută temperatură a primăverii s-a înregistrat sâmbătă, 22 aprilie, la Miercurea Ciuc, când mercurul termometrelor a coborât până la minus 9 grade Celsius.

Bistrița-Năsăud - Frigul consecutiv, de câteva zile, înregistrat în județ, şi-a pus amprenta atât la cireş, cât și la vişin. În rest, la măr, gutui nu au fost probleme. S-ar putea să fie o diminuare cu un 10-15%, dar şi acolo punctual, pentru că diferă de la loc la loc. În mod cert, vor fi producţii de fructe, anul acesta, îndestulătoare, chiar spre bine, cu excepţia celor de la vişin, cireş, unde câteva soiuri sunt mai afectate, au spus specialiștii direcției agricole județene.

În judeţul Bistriţa-Năsăud s-au înregistrat precipitaţii sub formă de ninsoare doar în zona montană, în localităţile de la poalele Munţilor Ţibleşului, Rodnei şi Bârgăului.

Brăila - În anul 2016 a fost înscrisă la multiplicare o suprafaţă totală de 18.479 ha, loturile de hibridare porumb şi floarea-soarelui reprezentând circa 52% din suprafaţa cultivată la nivel de ţară. Judeţul Brăila are tradiţie în producerea de seminţe, producătorii agricoli cultivând cea mai mare suprafaţă de culturi semincere certificate oficial din ţară.

Anul trecut, în judeţul Brăila au fost monitorizaţi 246 de agenţi economici înregistraţi pentru producerea, prelucrarea şi comercializarea seminţelor şi materialului săditor cu un număr de 387 de puncte de lucru, pentru care s-au eliberat 569 de autorizaţii. Au fost eliberate 65 de autorizaţii noi şi au fost retrase 23 de autorizaţii de la agenţii economici care nu au mai îndeplinit condiţiile pentru care au fost autorizaţi.

La nivelul judeţului Brăila, prelucrarea seminţelor se desfăşoară în 16 staţii performante de procesare, din care cinci pentru prelucrarea porumbului, două pentru floarea-soarelui şi nouă pentru cereale păioase.

Veniturile obţinute anul trecut din comercializarea seminţelor de calitate au fost de 1,5 milioane de lei, seminţele fiind vândute atât în ţară, cât şi în străinătate.

Mureș - Cuantumul sprijinului cuplat în sectorul zootehnic (SCZ) a scăzut în comparație cu anul trecut, dar a crescut numărul de beneficiari. Cuantumurile pe scheme sunt aceleaşi, însă faptul că România are din 2015 nişte ajutoare mai mari faţă de ce a avut pe vechiul exerciţiu financiar 2007-2014 a trezit interesul fermierilor, sunt de părere specialiștii APIA locali.

Din 2015, sprijinul cuplat în sectorul zootehnic (SCZ) a fost de aproximativ 900 de euro pe cap de vacă de lapte şi de 1.300 de euro pe cap de vacă de carne, cu anumite condiţii - să fie între 10 şi 250 de capete, să fie înscris în registrul genealogic al rasei - sunt anumite condiţii pe care nu oricine le poate îndeplini. Ca urmare a acestor cuantumuri din 2015, în 2016 fermierii s-au înscris în registrul genealogic şi în controlul oficial al producţiei şi de aici a crescut numărul de beneficiari. Scăderea este de la 919 euro la 720 de euro la vaca de lapte.

Pentru anul 2015, fermierii români au primit în contul sprijinului cuplat la bovine 919 euro/cap de vacă de lapte, 1.312 euro/cap de vită de carne şi 297 de euro/cap de bivoliţă, însă, din anul 2017, o parte dintre aceste criterii s-au schimbat, motiv pentru care a crescut numărul beneficiarilor.

Buzău - Pe lângă cele câteva sute de hectare din localităţi buzoiene din Câmpia Bărăganului cultivate în această primăvară cu porumb care au fost compromise de ninsorile de săptămâna trecută şi vor trebui replantate, pagube provocate de precipitaţiile sub formă de lapoviţă şi ninsoare au mai fost semnalate la culturile de rapiţă, precum şi la plantaţiile de viţă-de-vie şi de pomi fructiferi.

Tulcea - Chiar dacă condiţiile agrometeorologice din acest an au permis declanşarea în condiţii normale a campaniei de însămânţări, în ultima săptămână se înregistrează o uşoară întârziere, din cauza precipitaţiilor căzute în intervalul 17-20 aprilie.

Până la acest moment, însămânţările de primăvară s-au realizat pe o suprafaţă de 117.477 de hectare dintr-un total de 160.637 de hectare.

Ponderea cea mai mare în culturile de primăvară o va avea porumbul pentru boabe, care se va cultiva pe o suprafaţă totală de 66.182 de hectare, urmat de floarea-soarelui, care se va cultiva pe o suprafaţă totală de 49.138 de hectare.

Publicat în Știri interne

Potrivit spuselor lui Mihail Coman, directorul general al Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti-Mărăcineni, în 2016, suma alocată subMăsurii 4.1a „Investiţii în exploataţii pomicole” din PNDR 2014-2020, respectiv 74 de milioane de euro, a fost cheltuită în totalitate, numărul proiectelor tehnice de exploataţii pomicole avizate fiind de 159.

Cu privire la soiurile de pomi fructiferi sau arbuşti fructiferi preferaţi, din punct de vedere al suprafeţei cultivate, pe primul loc se află alunul, cu 392,30 de hectare, urmat de nuc, cu 360,83 ha, afin - 339,91 ha, cireş - 232,17 şi măr - 211,95 ha. Lanterna roșie a clasamentului este reprezentată de piersic, cu numai 1,9 ha. Suprafaţa totală cultivată cu pomi şi arbuşti fructiferi este de 2.059,44 ha, iar numărul de plante cultivate este de 3.792.358.

Coman a mai spus că în cazul multora dintre categoriile de pomi fructiferi şi arbuşti, inclusiv alunul şi nucul, materialul săditor este adus în cea mai mare parte din import, întrucât România nu produce pomi certificaţi. Acesta a dat exemplu în cazul alunului, unde furnizorul din România este Staţiunea din Vâlcea, care poate produce 10.000 - 20.000 de aluni, însă necesarul este de 254.000 de pomi pentru a fi plantaţi în 2017.

Publicat în Știri interne

Chiar dacă în perioada 1-7 martie 2016 se vor înregistra deficite moderate de apă în sol (secetă pedologică moderată) în nordul şi vestul Moldovei, în cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate accesibilă plantelor pe adâncimea de sol 0-100 cm se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în majoritatea regiunilor agricole ale ţării, potrivit celei mai noi prognoze agrometeo.

Conform specialiștilor ANM, în perioada indicată va predomina o vreme mai caldă decât în mod normal, în cea mai mare parte a ţării. Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între 1 și 13 grade Celsius, abaterile termice pozitive fiind de 1 - 9°C, în majoritatea regiunilor agricole. Temperatura maximă a aerului va oscila între 4 și 19°C, în toate zonele de cultură. Temperatura minimă a aerului se va situa între -4 și 7°C, la nivelul întregii ţări. Se prognozează precipitaţii sub formă de ploaie în aproape toate regiunile agricole, acestea fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului.

Ritmurile vegetative ale culturilor de câmp se vor desfăşura în condiţii normale în cea mai mare parte a ţării

În condiţiile menţinerii temperaturilor ridicate din aer şi sol, ritmurile vegetative ale culturilor de câmp se vor desfăşura în condiţii normale, în cea mai mare parte a ţării. Pe ansamblu, uniformitatea şi vigurozitatea culturilor va fi bună şi medie, respectiv medie şi slabă în semănăturile tardive. În funcţie de data semănatului, orzul şi grâul de toamnă vor parcurge predominant răsărirea, formare a frunzei a treia şi înfrăţirea (25-100%). Sub aspect fenologic, cultura de rapiţă se va afla în faza de dezvoltare a aparatului foliar, plantele prezentând în medie 7-15 frunze, la nivelul întregii ţări. La pomii fructiferi şi viţa de vie se va menţine stadiul de repaus vegetativ, în majoritatea plantaţiilor. La speciile timpurii de sâmburoase va fi posibilă umflarea mugurilor de rod, în special pe terenurile cu expoziţie sudică. Lucrările agricole de sezon (arături, fertilizări faziale, tăieri în vii şi livezi, etc.) vor fi sistate temporar în zilele cu precipitaţii.

Recomandări de specialitate ANM

Specialiștii ANM recomandă efectuarea arăturilor pe suprafeţele agricole unde umiditatea solului permite efectuarea unor lucrări de calitate, administrarea îngrăşămintelor minerale pe bază de azot şi potasiu la culturile de toamnă semănate în perioada optimă, cât și lucrări de întreţinere în vii şi livezi (aplicarea de îngrăşăminte organice, tratamente fito-sanitare, tăieri de rodire şi regenerare).

Se asemenea, ei recomandă verificarea sistematică a viabilităţii plantelor la culturile de toamnă şi a mugurilor de rod la pomii fructiferi şi viţa de vie.

Publicat în Agrometeo

newsletter rf

Revista