precipitatii - REVISTA FERMIERULUI

ŞTEFAN GHEORGHIŢĂ, FERMIER, ADMINISTRATOR TRIAGROEXIM – JUD. BRĂILA:

În data de 16 martie 2020, ulterior în data de 23 martie şi apoi în 27 martie, Administrația Națională de Meteorologie a transmis comunicate însoţite şi de o hartă detaliată, în care arăta: ,,La data de 27 martie, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, prezintă valori scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă), în Dobrogea, pe suprafețe agricole extinse din Moldova și Muntenia, local în sud, est, izolat centrul și nord-vestul Transilvanei, sudul Olteniei și nordul Banatului”.

După aprecierea mea simplă, verificabilă, de altfel, am identificat judeţele din harta ANM afectate de secetă pedologică puternică şi extremă și am adunat suprafețele agricole de la statistică şi a rezultat că suprafeţele totale (includ şi ogoarele, plantaţiile pomicole și viticole) afectate de secetă se ridică la circa 4,5-4,7 milioane de hectare şi noi încă dezbatem dacă este sau nu este secetă?

Acum vreo două săptămâni şi eu am început să constat pe teren că la cultura de grâu a trecut faza de suferinţă datorată lipsei de apă și am ajuns la faza în care această cultură se usucă, iar astăzi procentul de ofilire ireversibilă a depăşit 30%.

Am început să semnalez şi eu şi soţia, acest lucru colegilor, care în prima fază au privit cu scepticism informaţia şi situaţia au pus-o pe seama gerului, pe seama diferenţelor de temperatură, până gluma s-a îngroşat şi acum din păcate toţi au depuse adrese la Primării prin care solicită comisii de constatare a calamităţilor, lucru pe care l-am făcut şi eu de altfel, deoarece grâul şi celelalte culturi de toamnă se usucă văzând cu ochii, indiferent de genetică sau tehnologie.

Demersuri am făcut peste tot, dar la început lumea doar că nu ne spunea, ,,doar voi aveţi secetă”, în condiţiile în care lângă noi apăreau alţi fermieri care spuneau ca totul este impecabil şi doar pe la ultimul rând ale interviurilor pe care le dădeau, rând pe care nu îl mai citeşte aproape nimeni, aminteau de secetă. În multe din cazurile unde situaţiile erau așa-zis bune, erau la fermieri care anul trecut au irigat sau au avut parte de ploi locale mai importante, iar în acest caz rezerva de apă din sol este un pic mai ridicată, dar în perioada următoare dacă nu va ploua vor fi în aceeaşi situaţie. Mă întreb când se prezintă situaţia la televizor sau în presă de ce nu se analizează şi aceste aspecte ? De ce nu se prezintă problema în adevăratul context, astfel încât alţi fermieri dar şi autorităţi care semnalează lucruri reale şi grave să nu fie „uşuiţi” deoarece li se ,„năzare” seceta?

Aceeaşi neîncredere am întâmpinat-o şi pe la unele „uşi mai răsărite”, ale autorităţilor sau organizaţiilor profesionale de unde am aşteptat sprijin, dar aşteptările au fost înşelate de ultimele luări de pozitie publice, unde subiectele au fost altele, gen „soia și derivatele ei” sau „nivelul plafonului achiziţiilor prin licitaţiile SEAP”? Eu nu spun că subiectele nu sunt de interes, dar acum în acest moment, noi despre asta vorbim? O putem realiza mâine sau astăzi ? Dar cu urgenţele care au apărut şi sunt specifice agriculturii cum facem?

Dar la un moment ne-am întrebat, oare eram noi primii care semnalam aceste lucruri? Astfel am încercat să văd care era situaţia şi am constatat că primele semnale erau trase încă de la începutul acestui an, din ianuarie.

Stau şi mă întreb, de ce oare nu continuăm (în cadrul organizaţiilor profesionale) luările de poziție pe care, de exemplu, le-a avut fostul lider LAPAR, Gheorghe Albu, care din ianuarie menționa:Producția agricolă din acest an va fi cu cel puțin 30% mai mică decât ne așteptam. Semnalul de alarmă este tras de fermieri, în condițiile în care anomaliile meteorologice din ultimele luni au afectat culturile de orz, grâu, rapiță și floarea-soarelui. În 40 de ani de experiență nu am mai întâlnit o asemenea vreme iarna, cu plus 10 grade Celsius ziua și minus 4 grade noaptea”, declara la RFI, fermierul Gheorghe Albu, atunci președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România. El atrăgea atenția că, în lipsa precipitațiilor, culturile vor fi serios afectate. „Dacă sistemul de irigații ar fi fost dezvoltat la nivel național, altfel ar fi stat lucrurile”, afirma reprezentantul fermierilor pe 28 ianuarie 2020. Deci, dacă este un „fost preşedinte” înseamnă că nu mai ştie ce vorbeşte, sau i-a dispărut toată experienţa de până atunci? Oare mereu vom fi condamnaţi să vină noi presedinţi, cu noi programe şi din nou să căutăm „apa caldă” pe care nu o mai găsim de 30 de ani (mențiune importantă, nu îl cunosc personal pe Gheorghe Albu).

Până şi ministrul actual al agriculturii recunoştea în ianuarie 2020 că este secetă puternică „Seceta care se înregistrează în România este o problemă gravă pentru agricultură, afirmă ministrul de resort, Adrian Oros. Aflat astăzi la Sibiu, el a declarat că, în acest an, se va încerca mărirea suprafeţelor irigate şi chiar experimentarea folosirii staţiilor antigrindină” (RADOR 30.01.2020). De atunci ne-a inundat ploaia şi chiar nu a văzut-o nimeni, fiindcă măsuri eu personal nu am văzut, afară de vechile metehne pompieristice prin care mereu am mai făcut ceva cu irigaţiile, dar nu le mai terminăm niciodată?

Aşa cum spunea domnul Costică Măcelaru, fermier din Brăila, într-o intervenţie în presă: „De agricultură se mai ocupă careva? Știți că se usucă grâul din cauza secetei și a gerului? Oare ASAS ce face, de ce nu vine cu soluții? Ministerul Agriculturii ce face? Toată lumea nu vede decât coronavirus, dar ce mâncăm la anul?”, întreabă Costică Măcelaru, fermier din județul Brăila (Revista Fermierului www.revistafermierului.ro, 22.03.2020).

De ceva timp am început împreună cu colegii din Asociația Producătorilor Agricoli (APA) Brăila demersurile pe lângă autorităţi, alte organizaţii, partide politice, oricine am crezut că ne poate ajuta, din dorinţa de a atrage atenţia că seceta aduce în discuţie o problemă foarte grea pentru noi fermierii şi care blochează orice altă iniţiativă de ajutor viitoare - lipsa cadrului legislativ pentru constituirea comisiilor locale care să constate calamităţile în agricultură.

Unii fruntaşi ai administratiilor locale ne-au contrazis invocand existenţa Ordinului 459/2019 privitor la aprobarea „Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră, din 07.03.2019”, dar care se referă doar la seceta hidrologică și care este definită ,,seceta hidrologică - este un fenomen complex, generat de instalarea unui regim puternic deficitar la nivelul apelor de suprafață, apelor subterane, un volum insuficient în lacurile de acumulare, care determină imposibilitatea asigurării debitelor de apă pentru toți utilizatorii autorizați”, deci nu are legătură cu seceta din agricultură, ci se referă la aprovizionarea populaţiei sau a altor consumatori cu apă.

Fără aceste comisii locale nimeni nu va putea demonstra starea de forţă majoră nici în contractele „futures pentru produse agricole, nici în raport cu ANAF care s-ar putea să nu recunoască dreptul de rambursare al TVA pentru culturile calamitate, nici la APIA, care s-ar putea să nu recunoască înverzirea în cazul calamitării la mazăre, nici în cazul AFIR dacă nu vom avea bani să derulăm contractele cu fonduri europene.

Propuneri APA Brăila

APA Brăila a înaintat deja către autorităţile locale şi către LAPAR un material mai amplu cu unele din propunerile de rezolvare a situaţiei pentru reglementarea comisiilor locale, doar să ne asculte şi să ne ajute cineva şi, cine ştie, poate vom şi reuşi ceva, dacă nu, ca de obicei, doar Dumnezeu să ne ajute.

Încercăm să gândim şi alte propuneri de care fermierii au nevoie să ştie că există şi că la un necaz le pot accesa sau îi vor apăra, cum ar fi:

  • Linii de credit de urgenţă garantate de stat pentru cei care înregistrează calamităţi naturale (asta dacă vom reuşii reglementarea comisiilor care să constate acest lucru);
  • Dobândă subvenţionată pentru liniile de credit de urgenţă;
  • Modificarea și adaptarea prevederilor legale privind invocarea evenimentelor de forţă majoră la contractele din agricultură, deoarece nimeni nu poate convoca o comisie ca în 3-5 zile să constate calamitaţile în agricultură şi să obţină apoi şi certificatul de la Camera de Comert;
  • Introducerea unui contract cadru de arendă, cu o durată minimă de 5 ani şi condiţii clare de derulare, inclusiv gestionarea calamităţilor agricole.

Dar când se va întampla acest lucru, adică calamitatea (ceea ce nu doresc nici celor care ar trebui sa facă ceva pentru a schimba acest lucru), să ne aducem aminte ce înseamnă să vorbeşti şi să nu gândeşti (popular se spune altfel).

Mai jos mi-am permis un mic colaj cu declarații ale unor persoane care au semnalat seceta, unele încă din luna ianuarie anul curent, şi îmi cer scuze pentru alţi mulţi fermieri care au semnalat şi ei acest lucru dar nu i-am menţionat.

Prin urmare, nu sunt singurul nebun care vede seceta!!!

 Pentru agricultură, temperaturile mai ridicate de ceva vreme pot determina uşoare revigorări în ceea ce priveşte pornirea mult mai devreme în vegetaţie a culturilor însămânţate în toamnă sau înmugurirea la speciile cele mai timpurii, cais, piersic, care în general sunt sensibile la ferestrele calde din anotimpul de iarnă. La acest moment, vorbim pentru cele două decade de o cantitate medie de numai 2,8 l/mp, faţă de o normă climatologică de 33,6 l/mp. La un interval mare de ani, iată că vorbim de încă un record. Vom vedea cum vor evolua lucrurile. (…) Vom vedea cât de mult va ploua. Fenomenul de secetă e prezent pentru că şi toamna a fost foarte secetoasă. - Elena Mateescu, director executiv al ANM (Fantik.ro – 29.01.2020)

Raportările Direcţiei Agricole Buzău indică, pentru luna ianuarie 2020, o cantitate de apă în sol de 7,8 litri/mp, adică de zece ori mai mică decât necesarul estimat de agricultori. Lipsa precipitaţiilor şi diferenţa mare dintre temperaturile diurne şi cele nocturne a dus la îngălbenirea grâului, în timp ce cultura de rapiţă este compromisă pe hectare întregi.” (Bursa – 24.01.2020)

„Culturi de toamnă, precum grâul și rapița, sunt afectate de seceta prelungită. Cantitatea redusă de precipitații va reduce producțiile din 2020, așa cum s-a întâmplat și anul trecut. Fermierii se feresc, deocamdată, să avanseze cifre exacte, dar recunosc că există posibilitatea ca pierderile să se ridice la 25-30%, în absența precipitațiilor. Și culturile de primăvară, cum este cea de cartof, ar putea fi afectate, deoarece lipsa ploilor și a ninsorilor duce la secarea bazinelor subterane de apă din sol.” (Reporter Global 30.01.2020)

Din punct de vedere al caracteristicilor agrometeorologice, conținutul de umiditate de la nivelul solului între 0 și 100 de centimetri va prezenta cele mai scăzute valori și sunt în continuă scădere. În privința culturilor de toamnă, acestea prezintă, de asemenea, cele mai scăzute valori, iar seceta pedologică ajunge la valori extreme și rezervele de apă din sol vor ajunge la o limită foarte scăzută. Ce instrumente are Comisia Europeană la îndemână pentru a veni  în sprijinul fermierilor care sunt afectați de seceta pedologică și cum ar putea să-și salveze fermierii culturile de toamnă?” - Daniel Buda, europarlamentar (interpelare Parlamentul European – 21.02.2020)

Din păcate, anul agricol nu a început prea bine, din cauza secetei care îşi face tot mai acut simţită prezenţa. Culturile de grâu înfiinţate în toamnă au început să sufere din cauza lipsei de apă din sol. Seceta provoacă deja probleme, iar pentru a o contracara este nevoie de irigaţii. Fermierii încă nu au început să irige, dar vor începe în curând. Pregătirile pentru irigaţii sunt în plină desfăşurare”, - Traian Cişmaş, directorul Direcţiei Agricole Brăila (Obiectiv Vocea Brailei – 27.03.2020)

Pentru abonamente, Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Opinii

În noaptea de 15 spre 16 martie a acestui an, s-au înregistrat temperaturi negative în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în sud-estul țării, acolo unde minimele înregistrate au  ajuns și la minus 9°C. Aceste temperaturi scăzute au survenit după o perioadă nefiresc de călduroasă, cu zile în care s-au înregistrat temperaturi chiar și de peste 20°C. Aceste variații extreme au fost pe deplin resimțite de culturile agricole aflate pe câmp – grâu, orz și rapiță.

Astfel că, la sfârșitul săptămânii trecute (20-22 martie 2020), am vizitat câteva câmpuri din județele Brăila, Tulcea și Constanța, acolo unde am observat pagube serioase la culturile de toamnă provocate de gerul de duminică noaptea, atunci când s-au înregistrat temperaturi cuprinse între minus 7°C și minus 9°C.

Temperaturi scăzute au fost aproape în fiecare primăvară, însă anul acesta plantele sunt mult mai afectate din cauza factorului care face diferența: apa. Suntem în mijlocul unei secete pedologice accentuate, fără zăpadă în lunile de iarnă și precipitații foarte reduse.

În județul Brăila, localitatea Viziru, culturile de rapiță sunt aproape de compromitere. Plantele bine dezvoltate în toamnă au pornit în vegetație, iar în momentul înghețului aveau tija floriferă de circa 30-35 cm, astfel că partea superioară a tijei a fost distrusă în totalitate. În acest moment, singura șansă o reprezintă pornirea lăstarilor laterali, dar și în acest caz este necesară apa. Dacă în următoarea perioadă nu vor apărea precipitații, cultura va trebui întoarsă.

În aceeași zonă, am vizitat un fermier care, pentru a-și asigura o răsărire uniformă, a irigat în toamnă. În acest caz, cultura de rapiță a fost foarte puțin afectată de acest fenomen, de unde putem deduce faptul că nu doar gerul a fost o problemă, ci și lipsa apei.

La culturile de grâu și orz sunt probleme în tot sudul și estul țării, deoarece seceta pronunțată va pune mari probleme în refacerea culturilor, iar unele sole aflate în depresiuni au fost aproape distruse.

Așadar, în primul rând este nevoie de precipitații care, prin unele zone au și venit, dar în cantități reduse, de 15-20 litri/mp. Seceta este marea problemă! În lipsa precipitațiilor, culturile nu au cu ce să își refacă foliajul afectat.

Ce putem noi face:

                  - Până nu își revine cultura, nu trebuie să aplicăm erbicide, fungicide sau insecticide. Culturile sunt stresate, nu trebuie să stresăm și noi suplimentar. Buruienile sunt o mare problemă, dar există soluții flexibile disponibile care se pot aplica până la apariția frunzei standard. În acest caz, recomandăm produsele Pixxaro™ Super sau Cerlit™ Super, care combat perfect un spectru larg de buruieni.

                  - Când apar creșterile noi, se poate aplica un aminoacid sau chiar azot foliar, dar nu înainte de a începe să se regenereze culturile, pentru că este nevoie de masă foliară de recepție.

                  - Fertilizare suficientă cu azot, pentru refacerea foliajului. Alături de apă este necesar azotul care are un rol esențial în procesul de creștere. Putem aplica, dacă nu s-a întâmplat acest lucru deja, azotat de amoniu 100-150 kg/ha care, la primirea a cel puțin 15 litri de apă, ajunge în zona radiculară și ajută foarte mult planta.

Sunt vremuri dificile din multe puncte de vedere, dar cu atenție și precipitațiile necesare putem trece peste toate!

ANDREI CIOCOIU, CATEGORY MARKETING MANAGER OILSEEDS CORTEVA AGRISCIENCE ROMANIA & REPUBLICA MOLDOVA

Publicat în Cultura mare

Având în vedere declanșarea stării de urgență, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a decis să restricționeze accesul în instituție tuturor persoanele străine. În toată această perioadă, comunicarea între unitatea centrală, filialele teritoriale și colaboratorii săi se va face strict prin mijloace electronice: e-mail și telefon. De asemenea, nu vor mai avea loc în toată această perioadă audiențe la conducerea ANIF. Agenția transmite tuturor Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații și tuturor fermierilor că nu vor fi probleme în asigurarea apei pentru irigații în campania din acest an.  

Până la ieșirea din starea de urgență, Consiliul Tehnico-Economic al ANIF își suspendă activitatea. „De asemenea, solicităm inclusiv suspendarea lucrărilor Comisiei de atestare a persoanelor fizice și juridice care își manifestă intenția de a desfășura, pe terenuri din domeniul agricol, activități de îmbunătățiri funciare, studii, proiectare, executare de lucrări și servicii și/sau de fabricare a instalațiilor de irigat, organizată și coordonată de direcția de specialitate care răspunde de sectorul de îmbunătățiri funciare din MADR”, precizează un comunicat de presă ANIF.

Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, începând cu data de 12 martie 2020, a luat o serie de măsuri pentru a preîntâmpina răspândirea noului coronavirus (COVID – 19).  Astfel, în perioada 12-31 martie 2020, perioadă care se poate prelungi ca urmare a stării de urgență, programul de lucru la Unitatea Centrală se va desfășura în două intervale orare: luni – joi, 08.00 – 16.30, vineri: 08.00 – 14.00 și luni – joi: 10.00 – 18.30,  vineri: 10.00 – 16.00. Activitatea se va desfășura în așa fel încât să se asigure prezența a 50% din personalul fiecărui compartiment pentru fiecare interval de program. Conducerea Filialelor Teritoriale va trebui, la rândul său, să stabilească un program de lucru pentru salariați menit să prevină răspândirea noului coronavirus.

Pe durata programului de lucru, personalul ANIF are obligația să nu părăsească sediul unde își desfășoară activitatea fără acordul conducerii. Părăsirea sediului instituției se va face cu acordul șefului și se va trece în registrul de la intrarea in instituție în care se va evidenția locul deplasării, ora de ieșire și ora de întoarcere.

Personalul agenției care prezintă semne de înrăutățire a stării de sănătate va rămâne acasă, va contacta medicul de familie telefonic și își va înștiința șeful ierarhic.

În cadrul instituției, se va evita pe cât posibil contactul între salariații compartimentelor funcționale. În situația în care personalul agenției nu poate să fie prezent la locul de muncă sau vor exista restricții de circulație, se va primi acordul de a accesa, și de la domiciliu, e-mailul de serviciu.

Continuă încheierea contractelor pentru livrarea apei, aceasta fiind furnizată gratuit

ANIF transmite tuturor Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații și tuturor fermierilor că nu vor fi probleme în asigurarea apei pentru irigații în campania din acest an. Aceștia sunt încurajați să semneze, în continuare, contracte multianuale și sezoniere pentru livrarea apei. Prin urmare, în această perioadă, încheierea contractelor nu se sistează, dar contractele se vor transmite numai în format electronic, pentru evitarea contactului direct. De asemenea, lucrările de întreținere și reparații și lucrările din Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații (PNI) se vor desfășura într-un ritm normal, conform contractelor.

Punctăm că, și în acest an, apa pentru irigații până la punctele de livrare este gratuită, prin fonduri asigurate de la bugetul de stat. „Fermierii pot beneficia de apă gratuită indiferent dacă sunt persoane fizice, persoane juridice, organizați în OUAI/FOUAI sau asociație agricolă”, arată reprezentanții ANIF.

Până la ora actuală, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a încheiat cu fermierii contracte multianuale și sezoniere de irigații pentru o suprafață de 827.242 ha. Suprafață totală pe care ANIF o are pregătită pentru contractare și irigare este de 1.045.183 ha. „Încurajăm toți fermierii care încă nu au încheiat contracte pentru livrarea apei să facă pașii necesari pentru acest lucru. Perioada de încheiere a contractelor este în plină desfășurare, așa că putem ajunge să acoperim 100% din suprafață”, a specificat directorul general ANIF, Ștefan Constantin. Acesta a adăugat că, din cauza lipsei de precipitații, campania de irigații a demarat deja în acest an în județe precum Botoșani și Galați. „Potrivit informațiilor transmise din teritoriu, sunt premise ca, și în alte județe, campania de irigații să înceapă mai devreme”, a menționat Ștefan Constantin.

Până în prezent, ANIF a încheiat, prin filialele teritoriale, 742 contracte, din care 617 multianuale și 125 sezoniere. Suprafața cea mai mare pentru care s-au încheiat contracte este la Filiala Teritorială Brăila, cu 216.328 ha și 314 contracte, urmată de Filiala Teritoriala Galați, cu 101.154 ha și 26 de contracte, și Filiala Teritorială Ialomița, cu 63.507 ha și 22 contracte.  

În anul 2019, suprafața pe care s-au aplicat udări, inclusiv în luna decembrie, a fost de 747.776 ha, din care 283.644 ha udarea I, iar suprafața contractată a fost de 837.639 ha.

Pentru campania de irigații din acest an, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a alocat  39 de milioane de lei pentru lucrările de întreținere și reparații aferente infrastructurii principale de irigații aparținând ANIF, precum și 30 de milioane lei pentru energia electrică necesară funcționării stațiilor electrice de pompare de bază și repompare și trei milioane de lei pentru apa preluată din sursă (Dunăre și râuri interioare).

Publicat în Știri interne
Marți, 10 Martie 2020 10:31

Secetă și nu prea…

S-a creat o adevărată psihoză, legat de o secetă excesivă, care anul acesta pustiește culturile și seacă fântânile. Desigur că finalul poveștii despre secetă ar fi însemnat, undeva prin toamnă, o creștere a prețurilor, pe fondul unei crize alimentare, generată desigur de o recoltă slabă. Problema a fost „rezolvată”, se pare, mult mai repede, de isteria creată de noul coronavirus, care a scumpit deja măștile de protecție de o sută de ori și a început să golească rafturile magazinelor, așa că scenariul cu seceta nu mai este de actualitate, mai ales că, în timp ce scriu acest articol, în mod ironic, a început iar să plouă.

Aproape seară de seară, jurnalele de știri au prezentat culturi anemiate de frig, de lipsa apei și poate de carențe tehnologice. Pentru cei avizați, e greu de asimilat astfel de informații, în condițiile în care zona de vest a țării s-a bucurat de precipitații constante atât în lunile de toamnă, cât și în cele de iarnă, asigurându-se astfel un nivel de apă mulțumitor pentru culturile înființate în toamnă. Chiar dacă mai este nevoie de până la 100 de litri de apă pe metrul pătrat, pentru a se atinge optimul, plantele s-au dezvoltat mult mai bine decât în perioada similară a anului trecut, ne-a spus prof. dr. ing. Doru Ioan Petanec, șeful Direcției pentru Agricultură a județului Timiș. „La ora actuală, solul este alimentat cu apă, poate nu cât ar trebui, cu o rezervă pentru începutul de vară, dar avem în față primăvara care ar mai putea aduce precipitații. Am mai avea nevoie de o săptămână de ploaie, ceea ce înseamnă aproximativ 100 de litri pe metrul pătrat, ca să avem rezerve. Să nu uităm că zăpada avea rolul ei, dublu, de protecție împotriva înghețului, și, din fericire, n-a fost cazul în această iarnă, dar și de a asigura o cantitate de apă în sol prin topirea lentă. Din fericire, am avut ploi care n-au căzut în cantități mari, în perioade scurte, astfel încât au fost înmagazinate în totalitate în sol. Trebuie totuși tratată cu atenție problema apei, pentru că, să nu uităm, am avut coduri galbene și portocalii chiar de vânt, or, acest ventilator natural, suprapus temperaturilor mari din luna februarie, elimină foarte ușor apa din stratul superficial. Statistic vorbind, în Timiș avem 138.000 de hectare cu grâu înfrățit, care arată bine și foarte bine, și cam aceeași situație la rapiță, pe cele 20.000 de hectare semănate în toamna anului 2019”, a arătat directorul DAJ Timiș.

2020, un an care promite

La Mănăștur, în județul Arad, nivelul de alimentare cu apă în sol este mulțumitor, susține tânărul fermier Cosmin Micu, care lucrează în jur de 1.100 de hectare. „În luna ianuarie am avut cam 30-40 l/mp, cantitate mulțumitoare pentru moment. Cu ce a mai plouat în februarie și ce mai așteptăm în martie, cred că nu vom avea probleme în primăvară. De altfel, culturile de toamnă arată foarte bine, incomparabil cu ce am avut cu un an în urmă în această perioadă. Aproape în tot vestul țării, grâul a răsărit prin noiembrie, când am avut și ploi, dar și temperaturi destul de ridicate. Grâul este înfrățit, orzul, de asemenea, iar rapița arată foarte bine. Anul trecut, în luna februarie, grâul era doar la faza de coleoptil, doar prima frunză era formată”, precizează Cosmin Micu.

Situația este și mai bine ilustrată de arădeanul Dan Herțeg de la Semlac, un fermier cu mare experiență și rezultate notabile de-a lungul vremii, care ne spune că până acum anul agricol este incomparabil mai bun comparativ cu cel precedent. Dan Herțeg exploatează peste 2.600 de hectare. „În toamnă am semănat 1.100 de hectare cu rapiță, din care nu am întors niciun hectar. Am avut șansă cu o ploicică-două la vreme și a răsărit toată cultura. Mai avem pe rădăcină și cam 1.000 de hectare de grâu. Venim însă după un an extrem de greu, în care producțiile la grâu au „depășit în sens negativ orice așteptări. Am avut parcele în care am făcut 1.700 kg/ha, anul trecut. Niciodată n-am obținut atât de puțin la grâu. Cele mai slabe producții le-am avut prin `93-`94, când m-am apucat de agricultură, dar și-atunci am obținut 3.700 kg/ha. Din toamna lui 2018, de la semănat, și până în 26 aprilie anul trecut, când au început ploile, am avut în total 42 l/mp. Grâul a înfrățit după o ploaie de 7-8 litri/mp, după care o lună și jumătate n-a mai plouat și și-a eliminat frații. La rapiță, situația a fost la fel de dramatică în anul agricol 2018-2019, din peste 800 de hectare semănate am întors 532 de hectare. Am făcut o producție de 2.406 kg/ha. Anul acesta agricol, 2019-2020, am avut ploi încă din septembrie, a fost o toamnă foarte lungă, până în decembrie, cu temperaturi ridicate care au permis plantelor să se dezvolte foarte bine, iar acum, în februarie, culturile arată foarte bine. E un an care promite”, ne-a povestit Dan Herțeg.

Așadar, secetă și nu prea anul acesta în vestul României. Este fundamentată această idee care se inoculează populației seară de seară la jurnalele TV? O întrebare la care încearcă să răspundă directorul DAJ Timiș. „Eu nu sunt de acord cu ideea de secetă. Cred că se profită de schimbările climatice. Nu vreau să cred că în aceste condiții se profită pentru a se aduce fructe și legume din alte țări sau alte produse alimentare. Avem producători pe partea de legume-fructe care folosesc sisteme de irigare prin picurare, iar la cultura mare n-a fost deocamdată nevoie de apă din irigații. Sunt țări care suferă mai mult decât noi din cauza intemperiilor, din cauza temperaturilor și a lipsei de umiditate, ați văzut ce incendii de vegetație au fost în Australia. În condițiile acestea, nu cred ca trebuie să ne îngrijorăm”, conchide Doru Ioan Petanec.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - martie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Cultura mare

Unul dintre coordonatorii Asociației Camera Agricolă Călărași, fermierul Virgil Gheorghe Arpășanu, a dezvăluit reporterilor emisiunii „România Agricolă” (un produs Profesional Agromedia, difuzat de Agro TV) când anume se va finaliza coacerea grâului în județul în care el activează, totul depinzând însă de căderile de precipitații atât de așteptate de orice agricultor.

Potrivit observațiilor din teren și calculelor efectuate după căderile de precipitații, tot Arpășanu a declarat că, în această perioadă, culturile agricole de toamnă au început să plece în vegetație.

„În cazul grâului, densitatea va fi un pic mai mică față de ceilalți ani, ca urmare a faptului că o parte din soiurile pe care le-am folosit vor avea o înfrățire mai slabă în perioada de primăvară. Mai sunt și soiuri care au o pondere (n.r. - semnificativă) de înfrățire în primăvară și sperăm ca producția să se apropie la final de 4-6 tone la hectar. Acest rezultat potențial va fi însă influențat de cantitatea de îngrășăminte aplicată, plus de precipitațiile care ar trebui să mai cadă”, a mărturisit Arpășanu în pauza Adunării Generale a membrilor LAPAR din data de 19 februarie 2019. „Până în prezent, în zona agricolă Călărași s-au înregistrat căderi de precipitații de circa 150 l/mp, însă am mai avea nevoie de încă pe atât, până la final, astfel încât să obținem o producție bună de grâu. În cazul în care vom avea parte de ploaie, chiar și până în data de 20 iunie a.c., având în vedere că vegetația a pornit mult mai târziu față de alți ani, finalizarea coacerii grâului se va prelungi chiar spre 1 iulie, chiar până la jumătatea sa, astfel încât să ajungem la o cantitate optimă pe care să o putem recolta”.

Curioși din fire, reporterii au „săpat” mai adânc și au aflat de la fermierul călărășean că secretul unei bune recolte de grâu este să nu te „zgârcești” la materialul semincer însămânțat.

„Apropo de sintagma «un bob și-un spic» - asta înseamnă că, în momentul în care semeni, în toamnă, stabilești o cantitate mai ridicată la hectar, nu te plafonezi. Sunt anumite soiuri de grâu care au ca recomandare 150 kg de sămânță/ha, însă ca să ai o garanție că vei avea o producție mai bună, ar trebui să mai mărești cu 20 la sută cantitatea de sămânță la hectar. Sunt soiurile noastre, cele românești, pe care eu, prin ceea ce practic de câțiva ani buni, am mers pe o densitate de 650-700 de boabe germinabile pe metru pătrat. Asta îmi asigură o garanție a producției, având un spic principal care se dezvoltă bine și viguros. Vorbim practic de un minimum de 6-7 tone de grâu recoltat la hectar, care însă depinde și de masa hectolitrică și de masa a 1.000 de boabe. Mereu spun că dacă avem o greutate mai mare pe masa de 1.000 de boabe, cu atât producția crește, și acesta este adevărul”, a mai mărturisit agricultorul.

Cu o suprafață lucrată de circa 850 de hectare pe raza comunei Dragalina, județul Călărași, Arpășanu a încercat să comaseze și suprafețele, astfel încât să se poată lucra în condiții mai bune și cu utilajele pe care le deține în prezent.

Anul 2018 a însemnat pentru Virgil Arpășanu o producție de grâu „destul de bună”.

„Am ajuns la o cantitate medie pe suprafața pe care am cultivat-o cu grâu la 8.900 kg/ha, dar din punct de vedere calitativ am avut o deficiență vizavi de masa hectolitrică. Și asta deoarece, în momentul în care au venit precipitațiile în faza de coacere deplină, automat diminuează și greutatea hectolitrică a grâului”, a mai precizat fermierul. „Dacă ai posibilitatea să dai îngrășăminte și nu ai apă, iar este grav. Dacă vin însă precipitații mai abundente în perioada de lapte-ceară spre coacere, atunci se diminuează producția. Prin culcare și prin furtunile care vin, plantele își încetează activitatea, bobul șiștăvește și, automat, scade și producția la hectar”.

Locul 7 din 10 top producții de grâu pe județe

După un an agricol 2017-2018 greu, cu fenomene extreme, fermierii din Bărăgan au răsuflat uşuraţi la finele recoltatului. Judeţul Călăraşi sa aflat în top 10 al ţării, la recolta de grâu. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în Bărăgan a fost obţinută o producţie de 5.300 kg/ha.

Statisticile ministerului au relevat că recolta de grâu din 2018 a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de 2017, atunci când s-a cifrat la 10 milioane de tone. Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş, cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha). În judeţul Călăraşi, producătorii agricoli au estimat, înainte de cules, recolte medii undeva la 6 tone pe hectar.

Publicat în Cultura mare

Firma de analiză agribusiness Strategie Grains și-a revizuit în scădere estimările cu privire la suprafața semănată cu rapiță pentru recolta de anul viitor în Uniunea Europeană, până la un total de 6,22 milioane de hectare, față de o perspectivă inițială de 6,32 milioane în ultima lună.

Calculele indică o potențială diminuare cu 9,5% față de valoarea estimată de 6,87 milioane de hectare recoltate în 2018, se precizează într-o prezentare a Strategie Grains de joi, 25 octombrie 2018.

Potrivit informațiilor prezentate de analiștii agribusiness, sunt citate „condiții excepțional de secetoase în procesul de însămânțare” în Europa, unde lipsa apei din vară și până în prezent a împiedicat agricultorii să semene anumite varietăți de rapiță și a împiedicat creșterea plantelor tinere.

Anterior, Strategie Grains preciza prin vocile sale autorizate că semănatul la rapiță a fost, de asemenea, diminuat ca nivel pe fondul prețurilor mai puțin atractive oferite pentru rapiță în acest an, după o cursă extraordinară înregistrată pe piața cerealelor.

În ceea ce privește recolta de rapiță a blocului comunitar din acest an, Strategie Grains a redus ușor estimările privind totalul obținut, ajungându-se la 19,8 milioane de tone de la 19,9 milioane/lună, confirmând o scădere puternică de la 22,2 milioane în 2017, se mai precizează în prezentarea celor de la Strategie Grains.

Într-o prezentare separată care a avut drept subiect cerealele, Strategie Grains prognozează că suprafața însămânțată cu grâu moale în țarile din blocul comunitar UE ar putea crește cu 5,5 la sută anul viitor, până la un total de 24,2 milioane de hectare, deși analiștii companiei citate au spus că vor fi necesare ploi până la jumătatea lunii noiembrie pentru a ajuta la însămânțarea și la dezvoltarea plantelor tinere.

Totodată, de această dată la nivel mondial, a fost previzionată o creștere a suprafețelor însămânțate cu grâu. Practic, vorbim de un ecou al spuselor altor analiști din piață care precizau că se așteaptă la o scădere a stocurilor și la o majorare a prețurilor, motiv de reorientare a fermierilor către creșterea nivelului însămânțărilor la grâu.

Publicat în International

Într-o declarație publică, Ioan Rus, șeful Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Mureș, a precizat că randamentul la hectarul cu grâu, aferent anului agricol 2017-2018, a fost de 4.972 de kilograme, peste media ultimilor doi ani, în ciuda unei veri ploioase, a anunţat, luni, 10 septembrie 2018, conducerea Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Mureş.

Conform șefului instituției citate, producţia totală de grâu se ridică la 143.868 de tone, cantitate recoltată de pe o suprafaţă de 28.936 de hectare.

„În primele 8 luni ale anului 2018 am avut în judeţ şi perioade mai dificile din punct de vedere meteorologic, precipitaţiile căzute începând cu prima decadă a lunii iunie, până în 20 iulie 2018, au afectat parţial nivelul producţiei de cereale, atât cantitativ, cât şi calitativ. Au fost afectate aproximativ 595 ha de culturi în teren arabil, livezi, viță-de-vie, păşuni şi fâneţe, din care suprafaţa de 242,60 ha a fost afectată de spălări şi băltiri din cauza ploilor abundente. Cu toate acestea, recolta totală de cereale păioase a înregistrat creşteri faţă de anul trecut, meritul fiind în primul rând al fermierilor, prin efortul făcut pentru dotarea cu utilaje performante, aplicarea unor tehnologii moderne de cultură. La toate acestea se adaugă şi acordarea la timp a subvenţiilor cuvenite (...) Comparativ cu anul 2017, când s-au recoltat 131.272 de tone de pe 27.292 (4.810 kg/ha), şi cu anul 2016, când de pe o suprafaţă mai mare, de 30.706 de hectare, s-au recoltat 131.947 tone (4.297 kg/ha), producţia din acest an este una foarte bună”, a precizat pentru presa centrală directorul DAJ Mureş, Ioan Rus.

Nu în ultimul rând, acesta a adăugat că, în 2018, s-a obţinut o producţie totală de cereale păioase de 201.596 de tone, faţă de 190.000 de tone, cât s-au obţinut anul trecut.

Publicat în Cultura mare

Precipitațiile abundente au afectat în ultima perioadă 1.746 de hectare de culturi agricole din județul Harghita, anunță voci autorizate ale Direcției Agricole.

De asemenea, autoritățile harghitene de resort afirmă că vremea ploioasă creează probleme şi în zootehnie, la strânsul fânului, iar dacă precipitaţiile vor continua să cadă, există riscul ca grâul să încolţească în spic şi să scadă calitatea de panificaţie, dar şi ca producţia de cartofi în anumite parcele să fie influenţată de atacul de mană.

2018 a fost unul foarte dificil din punctul de vedere al condiţiilor climatice, cu iarnă în luna martie şi temperaturi de vară în aprilie-mai, dar şi cu iunie cu precipitaţii în exces, când a plouat în 23 din 30 de zile ale lunii, cantităţile fiind până la de trei ori peste media multianuală.

Mai exact, dacă media multianuală a lunii iunie în Harghita este de 95 l/mp, în zona Gheorgheni s-au înregistrat 304 l/mp, în zona Ciuc au căzut 216 l/mp, iar la Odorhei - 180 l/mp.

Precipitaţiile în exces au afectat, potrivit evaluărilor, peste 1.400 ha păşuni şi fâneţe, 185 ha de cartofi, aproape 50 de hectare de grâu, 30 de hectare de sfeclă de zahăr, 25 de hectare de ovăz şi 1,2 hectare de legume.

„În aceste cazuri, este vorba de fenomenul de băltire, care afectează culturile agricole”, afirmă voci autorizate ale Direcției Agricole Județene (DAJ) Harghita.

În plus, în cazul cartofului, care este cultura de bază în Harghita, se semnalează şi un atac de mană, pe care agricultorii îl stăpânesc cu greu.

Specialiștii afirmă că vor exista parcele cu producţie foarte bună, acolo unde s-au efectuat suficiente tratamente de combatere a manei, dar şi parcele în care recolta din toamnă va fi afectată.

Publicat în Știri interne

Vremea severă - înțelegând aici condiții de secetă pronunțată și valurile de căldură care își fac simțită prezența din plin în nordul Europei, respectiv ploile torențiale înregistrate în Franța - pare să tragă semnificativ în jos estimările privind randamentele la cereale și la rapiță în acest an în statele Uniunii Europeană (UE), afirmă specialiștii agrometeo ai unității specializate de monitorizare – MARS.

În cazul grâului moale – cea mai populară varietate de cereale cultivată în țările blocului comunitar UE28 –, angajații MARS mărturisesc că unitatea și-a revizuit în scădere estimările cu privire la randamentele medii la hectar până la un total de 6,04 tone, față de previziunea anterioară de 6,19 tone/ha.

Calculele pentru acest an în ceea ce privește productivitatea sunt mai mici decât cele de anul trecut, atunci când se estimau 6,11 tone/ha, chiar dacă previziunile sunt cu 1,2 procente peste media cincinală, precizează MARS într-un raport lunar.

De asemenea, entitatea agrometeo a UE și-a revizuit în scădere propriile estimări cu privire la recolta de orz a anului în curs, mai exact până la un nivel de 4,98 tone la hectar media randamentului față de 5,04 tone/ha. Și asta. ca urmare a unei pierderi de echilibru generată de slaba influență a orzului de toamnă și de o revizuire în creștere a orzului de primăvară.

Estimările privind producția de porumb a blocului UE28 au fost și ele diminuate până la o medie a randamentului de 7,35 tone la hectar, de la o estimare anterioară de 7,74 tone la hectar, în timp ce previziunile cu privire la rapiță sunt și ele în scădere de la un nivel de 3,19 tone la hectar la 3,05 tone la hectar.

„La nivelul UE, estimările cu privire la randamente pentru toate cerealele de toamnă, porumb și floarea-soarelui au fost revizuite în scădere, în mare parte după o vreme neobișnuit de caldă și de secetoasă în zonele centrală, estică și nordică ale Europei”, afirmă angajații MARS.

Și alți observatori specializați și-au revizuit în scădere așteptările cu privire la producția agricolă a Europei din cauza suprafețelor agricole pârjolite din Germania, Danemarca și Suedia.

Luna trecută a deținut recordul la cele mai mari temperaturi înregistrate la nivel național în Germania din 1975 încoace, potrivit arhivelor MARS. Situația aceasta, coroborată cu ploile sporadice înregistrate în nord și est, duce invariabil la o tendință de diminuare a randamentelor potențiale la cereale și rapiță, mai spun specialiștii agrometeo ai unități europene MARS.

Danemarca, Suedia și statele Baltice se confruntă și ele cu valuri de secetă și de vreme deosebit de călduroasă. Cu toate acestea, culturile agricole din aceste state se află, în general, în condiții bune de dezvoltare, chiar dacă ploaia este necesară pentru a se menține procesul de creștere și dezvoltare.

În contrast, Franța și anumite părți din Italia s-au confruntat cu ploi masive, fapt care a majorat nivelul presiunii generate de boli și a generat efectul de culcare a unor culturi agricole.

Ca și în cazul altor observatori, MARS și-a revizuit în creștere previziunile cu privire la recolta de grâu și orz aferente Spaniei, în urma unor căderi abundente de precipitații care au avut loc în această primăvară.

La nivel UE, MARS și-a îmbunătățit previziunile cu privire la recolta de sfeclă de zahăr a acestui an până la un nivel de 77,5 tone la hectar, față de estimările anterioare care indicau un nivel de 76,1 tone la hectar. Cu toate acestea, calculul se situează sub cel de anul trecut, unul de 81,4 tone la hectar, dar se află la un nivel cu 3,6 procente mai mare decât media cincinală.

Publicat în Piata agricola

Din cauza vremii reci şi umede din această primăvară în principalele regiuni din Siberia şi Urali unde se cultivă grâul, marile firme ruseşti de consultanţă SovEcon şi IKAR şi-au redus estimările privind recolta de cereale a Rusiei în 2018.

Rusia - unul dintre cei mai mari exportatori de grâu din lume şi un important producător de orz şi porumb - a obţinut anul trecut o recoltă-record de cereale - 135 de milioane de tone - datorită condiţiilor meteo favorabile. Preţurile atractive au permis Rusiei să cucerească o parte din cota de piaţă a rivalilor SUA şi Europa. În paralel, Moscova a căutat să deschidă noi pieţe pentru exporturile sale de grâu, precum Iranul, Africa şi Arabia Saudită.

Sâmbătă, SovEcon a revizuit în scădere estimarea sa privind producţia de cereale în 2018 la 119,6 milioane de tone, faţă de precedenta prognoză, de 126,2 milioane de tone. Firma de consultanţă şi-a redus cu 3,9 milioane de tone previziunile referitoare la recolta de grâu, la 73,1 milioane de tone.

Şi IKAR se aşteaptă acum la o producţie de cereale de 114,7 milioane de tone (de la 117 milioane de tone) şi la o recoltă de grâu de 71,5 milioane de tone, în scădere cu două milioane de tone faţă de precedenta estimare.

Chiar dacă recolta va fi mai slabă, Rusia are mari stocuri de cereale rămase din sezonul trecut, ceea ce va ajuta Moscova să menţină un nivel ridicat al exporturilor, a anunţat Ministerul Agriculturii.

Recent, Departamentul american al Agriculturii (USDA) şi-a îmbunătăţit prognozele privind producţia de grâu a Rusiei în acest sezon, de la 67 la 85 de milioane de tone.

Publicat în International
Pagina 1 din 3

newsletter rf

Revista