preparate carne - REVISTA FERMIERULUI

Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) a publicat pe propriul site anunțul că, pentru România, s-a suspendat statutul de țară liberă de pestă porcină clasică. Acest fapt produce efecte începând cu data de 23 martie 2020. Prin urmare, din țara noastră nu mai poate pleca la export nici măcar un gram de carne de porc.

Reamintim că, în luna mai a anului 2017, Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor a oficializat statutul de țară liberă de pestă porcină clasică pentru România. În cadrul lucrărilor celei de-a 85-a Sesiuni Generale a Adunării Mondiale a delegaților Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), țara noastră a fost admisă pe listă statelor libere de pestă porcină clasică. Pentru prima dată, după zece ani de restricții, recunoașterea internațională a României ca țară liberă de pestă porcină clasică reprezintă o șansă reală de dezvoltare a sectorului de creștere a porcilor, spuneau la vremea respectivă reprezentanții producătorilor și ai autorităților. (Am scris și noi, aici: https://www.revistafermierului.ro/eveniment/comunicate/item/2666-romania-are-statut-de-tara-libera-de-pesta-porcina-clasica-romania-merita-acest-statut-iar-produsele-romanesti-sa-fie-cunoscute-in-cat-mai-multe-tari-branescu-ansvsa.html)

Publicat în Zootehnie

Producătorii din mediul rural care pun în valoare materiile prime locale reprezintă un pilon important pentru economia rurală, pentru bunăstarea comunităților din care fac parte. În acest sens, autoritățile locale sunt implicate în identificarea produselor care pot deveni branduri locale și în acordarea de sprijin necondiționat producătorilor locali, cum este cazul Asociației „Produs de Cluj”, a cărei activitate este finanțată și susținută de Consiliul Județean Cluj.

Femeia, „stâlpul casei”

În viața satului tradițional, femeia era „stâlpul casei”, ea ocupându-se de creșterea și educarea copiilor, de hrana cea de toate zilele și de îmbrăcămintea tuturor membrilor familiei. Din mâinile femeii ieșeau diverse țesături, covoare și costume populare. Astăzi, poate că femeia nu mai stă la războiul de țesut, însă în mod sigur are un rol important în afaceri, în comunitate și, nu în ultimul rând, în casă.

În Asociația „Produs de Cluj” sunt multe femei și numeroase mici afaceri de familie în care femeia are o implicare majoră. Și, pentru că martie este luna în care sărbătorim femeia, iată câteva exemple de femei ambițioase, puternice, mame și soții extraordinare.

„Am fost nevoită să preiau conducerea fermei după ce am rămas singură. Atunci am avut de ales între a continua ceea ce începusem împreună cu soțul meu și să duc mai departe moștenirea familiei sau să mă complac în statutul de văduvă și să nu fac nimic. Am decis că cei care au muncit înainte în ferma aceasta ar fi dezamăgiți, copiii mei ar putea crede că femeile sunt bune doar în bucătărie și să aibă grijă de urmași, așa că am pus mâna și mintea la treabă și am mers mai departe”, povestește Aurora Gânscă, originară din Mănăstireni, județul Cluj. Doamna are în grijă astăzi o exploatație de aproximativ 1.000 de oi, 150 de capre, 20 de vaci, câteva zeci de porci, inclusiv din rasa Mangalița. De asemenea, Aurora Gânscă produce, după rețete proprii, caș, brânză de burduf, telemea, urdă, cârnați, pastramă, caltaboși, jumări, slănină. A urmat cursuri de specializare în management și agricultură ecologică la Hanovra, în Germania, unde a învățat să folosească mai mult lumina naturală în saivanele oilor, construite cu panouri transparente.

Ildiko Kepes, din Turda, este o altă doamnă din Asociația „Produs de Cluj”, care este la a treia generație de apicultori. Și pregătește a patra generație care să ducă mai departe ferma de familie, prin Kinga, fiica sa. În apicultură se merge pe tradiție și pe abilități moștenite sau transmise, iar Ildiko Kepes și soțul său au profitat din plin de experiența înaintașilor. Împreună, produc și comercializează miere și alte produse apicole prin magazinul propriu și în târgurile destinate producătorilor. „Indiferent de florile din care au cules albinele polenul, mierea este superioară, este perfectă. Singura condiție este să fie produsă de albine. Noi avem stupina noastră, o plimbăm prin țară la cules de polen. Clujul nu este un județ unde să existe sute de hectare de culturi de rapiță sau floarea-soarelui, așa că producem o varietate destul de mare de miere”, spune Ildiko Kepes, adăugând că, pe lângă producția de miere, a ales să răspundă cererii tot mai ridicate de polen, propolis sau energizante pe bază de produse apicole.

O altă femeie care a ales drumul afacerilor rurale este Anca Șerpar. Ea a început să cultive lavandă în urmă cu aproape zece ani. A depus un proiect pe fonduri europene și a pornit afacerea de familie. A ajuns de la 5.000 de plante pe 2.200 de metri pătrați să aibă o cultură de 20.000 de plante, cu aproape 70 de specii de lavandă, pe un hectar și doi ari, aflată pe partea dreaptă a drumului către faimosul castel Banffy, din Bonțida. „Producem uleiuri, săpunuri, lumânări, pernuțe umplute cu boabe de lavandă pentru cei mici, săculeți de lavandă care îndepărtează moliile și dau un miros plăcut interiorului dulapului. Avem aproximativ 20 de produse, toate realizate din plantele cultivate de noi. Practic, plantele noastre sunt valorificate în procent de 100%, nimic nu se aruncă, totul are o întrebuințare”, arată Anca Șerpar, care și-a numit ferma de familie „Lavandă by Lola”.

Județul Cluj are 19 atestate de produs tradițional, un atestat de produs rețetă consacrată, iar 52 de produse au dobândit mențiunea de calitate facultativă produs montan. Arealul județului Cluj se află în aria geografică aprobată la Comisia Europeană pentru băutura spirtoasă „Pălincă”, un produs care, din anul 2018, este înregistrat ca Indicație Geografică.

Asociația „Produs de Cluj” a luat ființă la sfârșitul anului 2010, fondatori fiind Consiliul Județean Cluj, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj (CJCPCTC) și Agro Transilvania. Mai apoi, locul CJCPCTC a fost luat de Şcoala Populară de Artă „Tudor Jarda”. Cel mai mare sprijin îl acordă Consiliul Județean Cluj, care finanțează și susține activitatea asociaţiei.

Înfiinţarea acestei organizaţii a fost determinată de nevoia, conştientizată de autorităţile locale, de a crea un cadru legal prin care micii meşteşugari şi producătorii clujeni, păstrători ai tradițiilor populare și culinare clujene, să fie sprijiniţi în demersul lor de a păstra şi perpetuua patrimoniul cultural rural clujean.

Prin acţiunile sale, Asociația „Produs de Cluj” contribuie la dezvoltarea şi promovarea micilor întreprinzători, cu precădere a celor din mediului rural, asigurându-le reprezentarea la nivel național şi internațional. Prin facilităţile acordate, micii meşteşugari şi fermieri din zonele rurale sunt sprijiniţi să păstreze tradiţiile, să rămână aproape de sat, iar împătimiții de autentic și tradițional au șansa de a-și prezenta și vinde produsele, contribuind astfel la creșterea şi dezvoltare economiei locale.

La sediul MADR, târg „Produs de Cluj”, 5 – 8 martie 2020

Ministerul Agriculturii susține conceptul de lanț scurt, în cadrul căruia producătorul se întâlnește direct cu consumatorul, fără intermediari. Prin urmare, în perioada 5 – 8 martie 2020, curtea MADR găzduiește o expoziție cu vânzare de produse agroalimentare românești din zona Clujului, manifestare organizată în parteneriat cu Consiliul Județean Cluj, prin intermediul brandului „Produs de Cluj”, aceasta fiind prima dintr-o serie de astfel de acțiuni ce urmăresc promovarea tradițiilor locale din diferite regiuni ale României.

Prin astfel de evenimente, Ministerul Agriculturii dorește să evidențieze importanța valorificării materiei prime autohtone care poate genera valoare adăugată prin prelucrarea acesteia, în vederea înregistrării și recunoașterii produselor agroalimentare românești pe plan național și european.

Chiar în inima Bucureștiului, vizitatorii au ocazia să descopere gustul bucatelor ardelenești, realizate după rețete tradiționale, având în vedere că la evenimentul dedicat produselor din județul Cluj participă 40 de producători și meșteri populari artizani. O gamă variată de produse agroalimentare va umple curtea sediului Ministerului Agriculturii, cum ar fi: produse lactate montane, produse din carne, miere, dulcețuri, sucuri naturale, turtă dulce, pâine, prăjituri și ciocolată de casă, conserve din legume și vinuri. Având în vedere că luna martie este dedicată femeilor, de la târg nu vor lipsi cadourile tradiționale realizate de meșteri artizani, precum obiecte de artizanat, costume populare specifice zonei și accesorii aferente acestora, bijuterii lucrate manual, articole de marochinărie, produse cosmetice bio și produse pe bază de lavandă. Pe parcursul celor patru zile ale târgului, atmosfera va fi animată de spectacole folclorice specifice zonei Văii Someșului.

Ministrul Agriculturii Adrian Oros va deschide oficial evenimentul, joi 5 martie, la ora 1100. Programul de vizitare al târgului „Produs de Cluj” este în perioada 5 - 8 martie 2020, între orele 1000 – 1800.

Foto: Produs de Cluj

Publicat în Eveniment

În zilele de 9 și 10 decembrie 2017, porcul crescut românește a fost în centrul atenției la Râmnicu Sărat. Asociaţia Fermierilor cu Investiţii în Sectorul Suin (AFISS) a organizat, în parteneriat cu Primăria, prima ediție a Festivalului „Pomana Porcului”. Evenimentul a animat micuțul oraș din județul Buzău, platoul de lângă primărie fiind luat cu asalt de râmnicenii veniți, cu mic, cu mare, să-i vadă pe artiștii care au asigurat distracția și voia bună: Aurel Moldoveanu, Mădălina Manolache, Mioara Velicu şi Irina Loghin. Având în vedere apropierea sărbătorilor de iarnă, colindele au acompaniat bunătățile tradiționale expuse spre degustare și vânzare de producători locali. Carnea de porc sau, mai bine zis, pomana porcului făcută la ceaun şi sarmalele în foi de varză au fost la mare căutare, însă nici preparatele din carne, din lapte, ouăle și mierea n-au dus lipsă de clienți.

Festivalul Pomana Porcului, de la Râmnicu Sărat, a dat ocazia producătorilor agricoli locali să se promoveze. Iar județul Buzău se poate lăuda cu mulți asemenea producători, și mici, și mari, iar câțiva au răspuns prezent Asociației Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suin. „Fiecare zonă ar trebui să-și promoveze producătorii locali, indiferent de mărimea fermei, a afacerii. Consumatorul trebuie să ne cunoască și să cumpere produse românești”, este de părere Ion Iaru, un mic întreprinzător din Râmnicu Sărat. El a venit la evenimentul din centrul orașului cu produse din lapte și cu ouă de găină. Ion Iaru crește vaci, oi, porci, rațe, pui de carne și găini ouătoare. L-am întrebat cum îi merge, cum a fost anul acesta. A răspuns, simplu, „bine”. Da, îi merge bine pentru că, așa cum ne-a spus, de patru ani nu mai are credite la bănci, și-a pus pe picioare afacerea agricolă fără fonduri europene, iar acum își vede de fermă, procesează diverse produse care, din fericire, sunt căutate pe piața locală, ceea ce am remarcat și noi, văzând la standul producătorului cererea mare de caș, urdă și ouă. Acestea din urmă aveau și un preț atrăgător, 0,75 lei/ou.

La căsuța cu miere am găsit o familie de apicultori, dar nu dintre cei cu normă întreagă, pentru că, deocamdată, mierea nu aduce suficienți bani astfel încât oamenii să-și lase serviciile actuale. Ea, profesoară, el, medic, familia Gavrilă-Florescu și-a făcut cunoscute produsele obținute de la albine cu ajutorul târgurilor și expozițiilor. Festivalul organizat de AFISS a fost o surpriză plăcută pentru familia de apicultori, care și-ar dori să fie mai dese astfel de evenimente locale.

Și pentru că aceia care au dat strigarea pentru întâlnirea consumatorului final cu producătorul, pe platoul din fața Primăriei Râmnicu Sărat, sunt crescătorii de porci, normal că nu puteau lipsi tocmai ei. Miron Dascălu a adus „Bunătăți de la conac”, produse tradiționale din carne, naturale, neinjectate, cum îi place să zică, respectiv produse crud-uscate, produse ușor fierte și afumate. „Manifestarea aceasta, căreia i-am dat numele de „Festivalul Pomana Porcului”, este o oportunitate atât pentru noi, producătorii, cât și pentru consumatori, care au prilejul să afle despre produsele noastre și despre carnea de porc românească”, a punctat Miron Dascălu. El deține un grup de firme care controlează întregul flux, „de la furcă la furculiță” sau „de la sămânță până la om, pe masă”, dacă ar fi să-l citez pe omul de afaceri din Râmnicu Sărat, care a investit sume considerabile în zootehnie, terenul lucrat (aproximativ 300 ha) fiind puțin în comparație cu nevoile animalelor. În cadrul grupului există reproducție, o fermă cu 2.000 de scroafe și un circuit închis, precum și o fermă cu circa 60.000 de porci pe an. „Avem propriul abator (pentru porc și vită) și fabrică de procesare, iar de curând ne-am deschis la București un magazin, coop.ro, în care, pe lângă produsele noastre, vindem și preparate cum ar fi brânzeturi, de la alți producători din județul Buzău. Totodată, produsele noastre ajung în câteva magazine din Buzău alături de ale altor producători locali. Ne luptăm, prin asociațiile profesionale, să ajungem în galantar, să ne cunoască consumatorul. Există carne românească și ea trebuie să fie prezentă pe rafturile marilor lanțuri de magazine”, a precizat Miron Dascălu. Întreprinzătorul a profitat de suprafața de vreo 2 ha de viță-de-vie moștenită de la părinți în localitatea Podgoria (lângă Râmnicu Sărat), ca să producă și vin – Domeniul Dascălu, pe care îl valorifică atât în magazinul propriu, cât și prin intermediul unei alte afaceri – agroturism. Pe Valea Doftanei, la pensiunea Conacul Dascălu se găsesc toate produsele grupului buzoian.

Sufletul Festivalului „Pomana Porcului” a fost o femeie, cea care ține frâiele AFISS, dar și pe ale propriei ferme de îngrășare porci. Larisa Ene, președintele AFISS, a ținut să spună tuturor, în deschiderea evenimentului, că a dorit să aducă în atenția consumatorului fermierul mic și mijlociu, mai ales că asociația se adresează celor cu ferme de circa 10.000 de porci crescuți pe an. „Prin organizarea acestei prime ediții a Festivalului Pomana Porcului, ne-am apropiat de consumatorul final, i-am prezentat acestuia fermieri, oameni care fac produse tradiționale românești din materia primă crescută în România. Astfel, am venit în sprijinul fermierului, consideră Larisa Ene. Este importantă interacțiunea cu consumatorul final. Fermierul se face cunoscut, consumatorul îi cunoaște, încet, încet, produsele și mai apoi le poate identifica inclusiv în magazine. Este nevoie să înțelegem că trebuie să consumăm produse românești, realizate aici, în țară. Este spre binele tuturor, și al consumatorului, și al fermierului. Nu putem supraviețui unii fără alții. Supraviețuiește fermierul, cumpărătorul consumă un produs de calitate și așa aducem un plus tuturor.”

La prima ediție a Festivalului „Pomana Porcului”, am remarcat sloganul AFISS: „Porc crescut cu suflet de fermieri români, pentru români”. Evenimentul de la Râmnicu Sărat face parte dintr-o campanie de sprijinire a fermierilor mici și mijlocii, demarată de AFISS. „Este al doilea eveniment pe care-l organizăm în acest an. Primul a fost un turneu cu presa în câteva ferme membre ale asociației”, a specificat Larisa Ene.

 

Micul fermier continuă să sufere

De doi ani, crescătorii mici și mijlocii de porci trec printr-o perioadă dificilă. Prețul porcului nu acoperă costurile de producție. Chiar și în această perioadă, când, teoretic, se consumă foarte multă carne de porc, la poarta fermei prețul pe kilogramul de porc în viu este undeva la 5,2 lei, în timp ce costurile depășesc 6 lei/kg, în special în fermele cu investiții noi. Cu toată voia bună și bucatele alese de la Festivalul „Pomana Porcului”, nu puteam trece peste problemele din creșterea porcilor. „În ultimii doi ani, spune Larisa Ene, media nu a depășit 5 lei/kg viu. Am avut și prețuri de 3,5 lei/kg viu la poarta fermei. Acum, sunt probleme și din cauză că Pachetul 1 din măsurile de bunăstare a fost redus cu 25%. Banii din acest pachet ar trebui dați cât mai repede și, de asemenea, ar trebui să știm ce se întâmplă cu tăierile astea, ca să știm exact dacă mai avem ceva de recuperat sau nu din sumele respective. APIA a început deja să ceară crescătorilor refacerea cererilor inițiale pe bunăstare aferente anului 2017, ceea ce nu este normal, având în vedere că nu avem un răspuns definitiv de la Bruxelles asupra acestor tăieri. Fermierii își fac planuri de afaceri, au datorii de plătit și este firesc să știe dacă mai au ceva de recuperat sau nu.” Ce-i de făcut? Președintele AFISS susține că există soluții, dar ele sunt în mare parte în mâna autorităților. „Ar trebui să se accelereze Măsura 14. Sperăm să intre în vigoare de anul viitor. Fiecare porc ieșit din fermă de la începutul anului și care a beneficiat inclusiv în anul 2015 de măsuri de bunăstare, pentru care fermierii au cheltuit bani, trebuie să fie inclus în această măsură”, afirmă Larisa Ene. Ea a adăugat că fermierii au nevoie de măsuri economice adaptate nevoilor, în funcție de mărimea fermei. Cei mici și medii au necesități diferite de finanțare, comparativ cu marii fermieri. „Băncile ar trebui să finanțeze proiecte, planuri de afaceri și nu să ceară garanții locuințe și alte asemenea bunuri, pe care cei mai mulți dintre tinerii care vor să investească în zootehnie nu le au. Apoi, dobânzile sunt mari. Băncile ne înglodează cu dobânzi foarte mari și nu reușim să ducem mai departe investiția”, punctează președintele AFISS.

Necazul micului fermier e că nu are putere de negociere, nici în fața băncilor și nici în fața furnizorilor de input-uri. O soluție ar fi asocierea. Însă, ca să se asocieze, vrea să vadă beneficiile, să aibă măsuri legislative care să-l diferențieze de unul din afara unei forme de asociere. „Legea Cooperativelor nu poate fi pusă încă în practică din punct de vedere fiscal, cu toate că s-a publicat în Monitorul Oficial anul trecut, în iulie 2016”, arată Larisa Ene.

Încă o lege care ar fi putut fi benefică fermierului român, cea așa-zisă a supermarketurilor, nu funcționează. Nici despre cele 51% produse românești pe rafturile marilor rețele de magazine nu mai sunt vești.

Ce le rămâne producătorilor agricoli autohtoni? Poate că ar fi timpul să se unească și să ajungă direct la consumator, prin intermediul propriilor magazine, prin organizarea de târguri săptămânale sau de evenimente cum a fost și acesta de la Râmnicu Sărat, Festivalul „Pomana Porcului”.

Publicat în Eveniment

newsletter rf

Revista