Prezent fiind miercuri, 20 septembrie 2017, la conferința anuală a Wildlife Estates Label (WE) și întrebat de jurnaliști cum comentează cu privire la nemulțumirile unor producători agricoli (printre care și la cea a lui Nicolae Sitaru din luna martie a acestui an) potrivit cărora Pachetul 7 din sprijinul pentru agromediu și climă ar fi o măsură, cităm: „tembelă”, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a replicat că, uneori, sunt și condiții care vin în contradicție cu interesul legitim al fermierului.

În opinia vicepreședintelui LAPAR, Nicolae Sitaru, exprimată la finele lunii martie, a.c., o regulă pe care LAPAR ar fi vrut-o s-o discute cu echipa lui Petre Daea încă de la începutul mandatului său este și cea catalogată drept „idioată”, și anume subvenția pentru gâsca cu gât roșu. Măsura, spunea pe atunci Sitaru, creează numai pagube producătorilor și beneficii hoților.

Pe atunci, existau discuții aprinse vizavi de grupul tehnic de lucru constituit la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin care România se alătura demersului de simplificare și modernizare a Politicii Agricole Comune (PAC) pentru a defini prioritățile de viitor după 2020.

„Reglementarea prevede că cel puțin cinci la sută din suprafața cultivată cu porumb să-l lași în picioare pe câmp. N-am văzut până acum, de când umblu pe câmp, vreun stol de gâște aterizat pe un lan de porumb în picioare. (...) Vorbim de ea de niște ani de zile. Continuă să fie o măsură tembelă. Cocenii aceia rămân în picioare, fără porumb, că sunt culeși de te miri cine; «binevoitori». Cine încasează bani pe măsură, ia destul de mulți încât să lase porumb pe tarla. Stai și păzești și noaptea porumbul acela? Apoi, rămâne porumbul în picioare pe tarla și iarna adună toată zăpada. Când se desprimăvărează, abia atunci poți umbla și toca cocenii. Uneori, este prea târziu. Se intră târziu în primăvară cu terenul nelucrat”, mărturisea Nicolae Sitaru pentru Revista Fermierului în urmă cu câteva luni.

Cum evenimentul care s-a vrut un „un forum pentru proprietarii de terenuri, managerii de terenuri, ONG-uri, precum și autoritățile naționale și regionale, pentru a-și împărtăși experiențele legate de conservarea naturii și gestionarea terenurilor” reprezenta un moment oportun pentru jurnaliștii prezenți să-l întrebe pe ministrul de resort cum vede el subiectul biodiversității în contextul demersului de simplificare și modernizare a PAC, acesta a răspuns sec: „Biodiversitatea înseamnă să păstrăm și una, și cealaltă, și dorința, și acuzele fermierilor. (...) Sunt contradicții și sunt întrebări mai tot timpul și e bine să fie, iată, și diversitatea în opinie. Dacă fermierul nu are o opreliște anume, vizavi de condițiile pe care le punem pentru păstrarea diversității... da. Sunt condiții care, uneori, vin în contradicție cu interesul legitim pe care îl are fermierul. Tocmai de aceea, noi suntem obligați să găsim instrumentele necesare pentru păstrarea României între interesul fermierului, pur și simplu, și biodiversitatea luată ca element existențial într-un areal pe care fermierul îl patronează cu interes și cu dorință de câștig”.

Șeful MADR consideră totodată că, prin dorința de a conserva ceea ce România deține, este indicat ca specialiștii din sector să identifice soluții practice și pentru orizontul 2020, în viziunea noii Politici Agricole Comună (PAC). Mai exact, să existe posibilitatea de a fi păstrate „prin efort” subvențiile specifice, în așa fel încât echilibrul biodiversității să se păstreze.

Cum exemplele plastice nu lipsesc din bagajul comunicațional al lui Daea, și de această dată, în contextul nevoilor fermierilor care, uneori, nu coincid cu cerințele de agromediu, ministrul de resort a vorbit de urs și de capra neagră ca embleme notorii ale țării, unele care însă „înțeapă” interesul producătorilor agricoli de face business. Astfel, pentru a menține echilibrată situația, oficialul guvernamental spune că este necesară o susținere financiară acordată ca despăgubiri.

„Am o imagine aici: - în stânga ursul și în dreapta (...) capra neagră, mai bine, mai valoros, mai impresionant – o laudă a țării, un peisaj mirific, o zonă de respect față de natură a omului. Însă, uneori, ea «înțeapă» interesul existențial al fermierilor. Când mulți producători agricoli vin la Ministerul Agriculturii și îmi spun că au pierdut suprafețe întregi din cauza faptul că mistreții le-au golit terenul de sămânță, iar când cultura «a legat», animalele i-au lăsat fără știuleți, călcând în picioare suprafețe imense, răspunsurile, uneori, nu vin, pentru că este greu să cântărești un răspuns direct când dorești să-ți păstrezi biodiversitatea însă, în același timp, să nu afectezi și interesul cetățeanului”, a mărturisit Petre Daea. „De aceea, tocmai pentru a le împlini bine și a le echilibra cum se cuvine, trebuie să le susținem prin sume pe care trebuie să le dăm celor care sunt afectați. Din acest punct de vedere avem multe de făcut. Altminteri, omul nu se lasă învins nici de mistreț, nici de urs și caută soluții ca să supraviețuiască și, atunci, lucrurile se cântăresc în altă balanță (...) și vor putea avea influențe pe care nu le dorim”.

Tot plastică a fost și descrierea analizei instituționale cu privire la biodiversitate. Același Petre Daea a recunoscut că „îi patinează mintea” atunci când încearcă să facă o legătură între înțelegerea acestui concept și legătura sa cu fenomenele naturale extreme.

„România este în același timp și Elveția, Belgia, Franța, Italia, Spania, Austria la un loc. Spun acest lucru tocmai că vorbim despre biodiversitate și ne creează, pe de-o parte, imaginea, pur și simplu, dar ne incită la analiza profundă a acestei teme extrem de importante ale zilei de azi”, a explicat ministrul preferat al șefului PSD, Liviu Dragnea. „Mergând de la Ministerul Agriculturii până la această locație (n.r. - Hotel Intercontinental), pe jos, mă gândeam dacă pot, în mintea mea, astăzi, să despic firul acestui concept, gândindu-mă dacă pot să văd o similitudine, o asemănare sau nu, între fenomenele naturale extreme și înțelegerea conceptului de biodiversitate. E greu de făcut; patinează mintea. Atunci, în locul acesta de dezbatere trebuie să fim de acord că biodiversitatea nu este numai un concept, ci este o realitate. Dacă este o realitate, evident că începe în analiza instituțională și nu numai, cum această realitate o putem păstra, ce putem face din punct de vedere al politicilor în domeniu, până unde ne ducem cu acestea în așa fel încât această biodiversitate să se păstreze, să aibă conturul realității și, mai ales, permanența pentru viitor. Spuneam că România este, deopotrivă, Austria, Spania, Italia și alte țări la un loc pentru că se bucură din punct de vedere natural de o diversitate care merită, pe de-o parte, să fie văzută, pe de altă parte înțeleasă, nu în ultimul rând conservată și predată generațiilor viitoare în așa fel încât ereditatea ei să rămână”.

Un nou ghid al bunelor practici în sectorul agricol. Baciu, LAPAR

Prezent și el la eveniment, șeful LAPAR, Laurențiu Baciu, a vorbit și el de importanța biodiversității, în contextul respectării dreptului fermierilor de a presta activități agricole aducătoare de profit. În acest sens, el a confirmat că în zilele următoare va fi dat publicității noul ghid al bunelor practici în sectorul agricol.

„Cei mai interesați de sănătatea pământului sunt tocmai cei care îl exploatează. În sensul acesta, și cu aportul Ministerului Agriculturii, în zilele următoare va ieși un nou ghid al bunelor practici în sectorul agricol, practici care să dea posibilitatea atât fermierilor să-și desfășoare activitatea într-un mod rațional, normal, cât și să reglementeze respectarea normelor pentru păstrarea biodiversității”, a anunțat fermierul băcăuan. „În ghidul care s-a elaborat, se acordă o atenție deosebită în ceea ce înseamnă aplicarea îngrășămintelor chimice, perioada în care se administrează, dozele de erbicide care se administrează pentru a nu crea probleme. Și la nivel european, mondial, în ultima vreme au fost preocupări de a găsi soluții în ceea ce înseamnă pesticidele, de a fi un grad mai scăzut de toxicitate și acolo unde sunt folosite rațional, nu e nicio problemă cum, de altfel, știm prea bine că majoritatea pesticidelor care circulă acum, în producție, au un grad foarte mare de autodistrugere”.

El s-a plâns pe de altă parte că, de multe ori, fermierii sunt puși într-o „lumină proastă”, „nereală”, de persoane cu interese proprii, obscure, pe zona de fond cinegetic sau forestier care folosesc pe fond de perdea de fum biodiversitatea.

Și totuși, acest concept devine „crucial” pentru fermieri în orizontul 2020

Nu în ultimul rând, secretarul general al ELO, Thierry de l'Escaille (organizație care o are membră și pe LAPAR), a menționt că rolul producătorilor agricoli din blocul comunitar este și acela de a gestiona eficient biodiversitatea, ca urmare a prezenței tot mai mari a acestui concept în ceea ce înseamnă viitorul PAC.

„Cred că biodiversitatea devine crucială pentru fermieri. Este rolul producătorilor agricoli și al proprietarilor de teren să gestioneze biodiversitatea. Ei trebuie s-o dovedească – este o discuție despre viitorul înverzirii – în condițiile în care acest element își face loc din ce în ce mai mult în Politica Agricolă Comună (PAC). Primul pas a fost întreprins acum trei ani de zile, iar biodiversitatea va avea un rol din ce în ce mai important în perioada următoare, astfel încât plățile directe să fie în favoarea fermierilor”, a menționat oficialul ELO.

Fermierii care depun cererea unică de plată trebuie să aibă în vedere și secțiunea privind măsurile compensatorii de care pot beneficia prin intermediul APIA. Un sprijin important pentru producătorii agricoli rămâne măsura de agromediu și climă prin care aceștia pot încasa bani europeni dacă respectă anumite condiții de mediu și fac angajamente pentru acestea pe o durată de cinci ani.

Plăţile compensatorii se acordă în cadrul PNDR 2020 în urma încheierii unor angajamente voluntare anuale/multianuale, utilizatorilor de terenuri agricole situate în zonele definite ca eligibile pentru pachetele de agromediu și climă, agricultură ecologică și în zonele cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, stabilite în PNDR la nivel de UAT LAU2 (comune, oraşe sau municipii) şi vizează compensarea incusiv a costurilor suplimentare şi pierderilor de venituri rezultate în urma aplicării unor măsuri de management extensive pe terenurile agricole, orientate spre atingerea unor obiective de mediu (conservarea biodiversităţii, protecţia apelor şi a solului).

Eticheta Wildlife Estates Label a fost dezvoltată ca un mijloc de a recunoaște administrarea exemplară a proprietarilor de terenuri și a administratorilor de teritorii din Europa și de a-i face mai vizibili societății ca păzitori puternici ai naturii. Această inițiativă se bazează pe o abordare voluntară pentru a evidenția rolul-cheie al managerilor de teren în protejarea biodiversității.

Astăzi, rețeaua Wildlife Estates cuprinde peste 270 de proprietăți, cu aproape 1,5 milioane de hectare care au primit eticheta, iar proiectul este în continuă creștere.

Eticheta WE acreditează proprietarii de pământ ca un front-runner pentru cele mai bune practici de gestionare, conservare și respectarea celor două Directive privind Păsările și Habitatele. Oferă o rețea de comunicare pentru a dezvolta și implementa în continuare tehnici de management noi și inovatoare prin împărtășirea ideilor, strategiilor de gestionare și oferă informații relevante despre evenimentele viitoare și despre schimbările eco-politice la nivelul UE.

Trei fermieri cu experiență (doi „învățăcei” și „mentorul”) au vorbit cu presa de specialitate despre nevoile tinerilor care vor să continue tradiția părinților în producția agrozootehnică, despre problemele cu care aceștia se confruntă atunci când vor să acceseze fonduri FEADR, dar și despre ceea ce înseamnă impactul deciziilor ministerului de resort și al instituțiilor subordonate atunci când vine vorba de acordarea la timp a subvențiilor sau investițiilor în sectorul de irigații.

Ziua – sâmbătă, 10 septembrie 2016. Ora – prânzului. Locația – centrul satului Vîlcelele, județul Călărași. Ocazia – „Ziua Fermierului Călărășean” și „Ziua Comunei Vîlcelele”. Veselie, voie bună, bucate alese, aglomerație. Cu greu am reușit să smulgem din mulțime o echipă de trei producători agricoli. Spunem echipă, pentru că așa cum s-au autointitulat „învățăceii” și „mentorul”, cei trei, Petre Moraru și Nicolae Tănase, respectiv Constantin „Mentorul” Moldoveanu aveau să-și dovedească cu brio trecutul profesional în agricultură.

Toți trei au copii, toți trei au avut norocul ca aceștia să preia frâiele exploatațiilor și mai toți au întâmpinat aceleași probleme atunci când moștenitorii au încercat să acceseze fonduri FEADR. S-ar putea spune „tipic românesc”, dacă această sintagmă de care nu mai scăpăm odată n-ar fi enervantă la culme.

Primul care a vorbit despre beneficiile accesării fondurilor pentru dezvoltare rurală a fost Petre Moraru, deținător a 150 ha teren și a unei microferme de vaci cu 32 capete (23 vaci cu lapte, iar restul tineret). Zootehnistul a spus că a fost mulțumit de cum s-a derulat programarea anterioară a PNDR (2007-2013), nu și de actuala perioadă 2014-2020.

„Nu putem primi cele 90 de procente pentru că firma are mai mult de cinci ani vechime. Băiatul are 28 de ani. Nu puteam face proiect în anul înființării pentru că se cerea istoric. Acum spun că vom merge pe 70 la sută finanțare nerambursabilă FEADR din cauză că firma are cinci ani și patru luni”, se plânge fermierul vâlcelean.

Producătorul agricol a mai spus că pe lângă situația apărută la accesarea banilor europeni destinați investițiilor în dezvoltare rurală, nici cu plățile directe nu s-a descurat mai bine. Subvenția pe teren n-a încasat-o în totalitate, iar plata pe animale nu o va primi deloc.

„Ne este drag de animale, dar cum să le mai țin? Litrul de lapte este cumpărat cu 0,70 lei, subvenția n-o primim, grâul 0,55 bani. Seceta ne-a afectat. Ne așteptam să fie în primăvară o producție mai mare, dar seceta din ultimele două luni ne-a afectat rău tare”, a mărturisit cu amărăciune în glas vâlceleanul. „N-am primit subvenția în totalitate, nici la ora actuală. La vaci, am câteva zile de când am fost anunțat că nu primesc subvenție absolut deloc, motivația fiind că am înființat exploatația după 2013. Mi s-a primit toată documentația și așteptam un răspuns pozitiv încă din primăvară. Până la urmă n-am primit subvenția în integralitatea ei nici acum. La fiecare patru ani, când se schimbă legislatura și legislația internă, noi, fermierii, suntem primii care avem de suferit”.

„Mentorul” Moldoveanu duce dorul programului „Fermierul”

SAPARD-ul românesc, vestitul program „Fermierul”, a adus numai beneficii vâlcelenilor, a spus Constantin Moldoveanu cu nostalgie-n glas. Nostalgie pentru că actuala perioadă de programare este una a birocrației, mai spune fermierul pensionar, una care nu acordă nicio șansă tânărului producător agricol. Mai mult, el nu crede în mult trâmbițata simplificare a procedurilor, anunțată de șeful MADR, Achim Irimescu.

„Problema este că nu s-a scăpat la accesarea fondurilor europene de documentația stufoasă; prea multe hârtii. Eu, ca persoană, în 2006, am accesat un fond care se numea atunci „Fermierul”. A fost o lansare pentru noi. În comuna Vîlcelele, dacă nu greșesc, au fost vreo 11 proiecte. Pentru noi a fost o gură de aer puternică. Apoi, a birocrația s-a instaurat pe la agenția de plăți. (...) Nu cred că la noi în țară se va ajunge vreodată la simplificare pentru că toți caută să aducă ceva care să îngreuneze procesul de accesare a fondurilor europene”, a precizat Constantin „Mentorul” Moldoveanu. „Băiatul meu a preluat frâiele exploatației din mâinile mele. El se ocupă mai departe de agricultură. Cum să i se dea un impuls tânărului care vine de 20 de ori la Direcția Agricolă Județeană, să i se spună că-i mai trebuie o virgulă pe proiect. Amândoi copiii mei lucrează în agricultură (băiat și fată), au societăți, au făcut programe, să vedem acum ce chichițe le vor mai găsi. Ce a depins de ei, au făcut”.

Buba doritorului de fonduri FEADR: „eligibil, dar nefinanțabil”

Celălalt „învățăcel” al echipei, Nicolae Tănase, fermier care lucrează 220 ha, s-a plâns și el de experiența neplăcută a interacțiunii cu birocrația accesării fondurilor pentru dezvoltare rurală din actuala perioadă de programare și deplânge ușurința cu care obținea finanțare în perioada SAPARD.

Chiar dacă pentru Tănase agricultura este o loterie, nu se dă bătut. Băiatul său va mai încerca o dată cu un proiect depus la AFIR, în condițiile în care de trei ori a fost catalogat „eligibil, dar nefinanțabil”.

„Eu am doi copii. Fata a terminat acum doi ani facultatea, iar băiatul a definitivat studiile superioare în acest an (el muncește de la 13 ani pe tractor). Am încercat să discut cu el și să preia afacerea. Acum un an i-am predat ștafeta. Eu stau pe lângă el și îl ajut. Am accesat Programul SAPARD în 2006, accesibil și binevenit pentru noi în perioada respectivă, o adevărată gură de aer. De atunci, am încercat să depun trei proiecte. Toate eligibile, dar nefinanțabile. Din această cauză am fost nevoit să apelez la bănci, să pot lua împrumuturi. Am apelat la credite de peste 400.000 de euro până în prezent. Dacă acești bani pe care i-am investit în utilaje până acum, i-aș fi accesat ca fonduri europene de dezvoltare rurală, altfel stătea treaba. Fondurile FEADR sunt foarte greu de accesat. Băiatul încearcă acum cu un proiect, a ajuns până la 58 de puncte. Sper ca anul acesta să reușesc să fac un alt proiect. Agricultura este o loterie. Dacă statul nu va încerca să ajute agricultura, nu știu cât va rezista. În agricultură sunt foarte multe lucruri la care nu ne așteptăm; semănăm, dar nu știm ce iese”, a afirmat fermierul

Pentru că are încredere că tinerii reprezintă viitorul agriculturii, el îl roagă pe ministrul de resort, Achim Irimescu, să găsească pentru ei o soluție de creare a fermelor mici, de 100 ha, o soluție dedicată celor care vor să muncească în agricultura din România.

„Deocamdată sunt tineri care vor să muncească, dar n-au loc în acest sistem. Dacă noi nu-i protejăm pe tineri și ministerul Agriculturii nu vine cu un un program dedicat pentru ei, atunci aceștia vor fi nevoiți să plece. Ai mei își doreau să plece în străinătate. Le-am spus că ar fi bine să găsim o soluție, să trăim aici, să muncim și să cheltuim bani împreună, să rămânem aici, iar în străinătate să mergem în vizită. Copiii mei au înțeles, vor să muncească, dar după cum văd eu situația, e grea. Noi trecem, copiii vin, dar dacă nu găsesc soluții să trăiască mai bine, ei vor pleca”, a mai spus Nicolae Tănase.

Nu în ultimul rând, el îl mai roagă pe Irimescu să susțină finanțarea sistemelor de irigații. Referindu-se la volumele mari de apă dulce din Dunăre care se varsă în Marea Neagră, producătorul agricol vede asta ca pe o pierdere. Similar cu campania de subscripție publică „Dați un leu pentru Ateneu”, Tănase consideră că sistemul de irigații ar fi refăcut dacă populația s-a implica într-un soi de parteneriat public-privat.

„Sperăm să găsească o soluție pentru sistemul de irigații. Apă avem suficientă. Dunărea este atât de mare, se varsă în Marea Neagră și se pierde o așa mare cantitate de apă dulce. Eu zic că dacă s-ar strânge câte-un leu de la fiecare cetățean al României, s-ar putea face ceva pentru irigații. Cred, după mintea mea, că nu se vrea să se facă irigații. Noi, anul acesta, dacă aveam sistem de irigații pe comuna Vîlcelele, aveam producții de până la 12 tone la porumb. Cum n-am avut sistem de irigații, s-a dus la 5 tone la hectar. Să investești circa 2.500 de lei la hectar și să scoți doar cinci tone de porumb boabe la hectar, să-l comercializezi cu 0,55 lei kilogramul și să plătești și arenda, întrebarea este către ministrul Agriculturii – ce ne mai rămâne și nouă, măcar să dăm copiilor? Dânsul să găsească o soluție pentru cei care vor să facă agricultură în România”, a conchis el.

Vasile Iliuță, CJ Călărași: „Este nevoie de un proiect pe care România să-l preia”

Inițiatorul proiectului „Zilele Fermierului Călărășean” și „Zilei Comunei Vîlcelele” pe vremea când era primar, fermier și el, dar și actual președinte al Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a tras un semnal de alarmă și a spus că dispar micile ferme create prin Programul SAPARD, din cauza lipsei competitivității. Soluția șefului CJ Călărași  - un proiect de țară.

„Avem un alt nivel de accesare a fondurilor europene și o altă prioritate pe care județul Călărași o are. Această prioritate este că am accesat programul SAPARD, am construit fermele mici, de 10-50 vaci. A venit apoi PNDR 2007-2013, am luat fonduri de două milioane, am făcut ferme de 1.000 de vaci. Acum avem o problemă: exploatațiile mici sunt deființate pentru că nu mai pot să rămână într-o competiție în care prețul produselor dispărând cota de lapte și nemaiavând siguranța prețurilor, ele dispar. De aceea, este nevoie de un alt proiect, unul pe care România trebuie să-l preia”, a afirmat fostul edil al comunei Vîlcelele.

Iliuță crede că acest proiect de țară s-ar putea concretiza printr-o lege de susținere a reîntineririi satelor prin susținerea eficientă și concretă a cooperației.

„Astăzi e nevoie să întărim satul românesc pentru că nu vom avea valoare adăugată acolo, iar tinerii nu vor mai rămânea acolo. Problema pe care o ridic – viitorul satului românesc – este, dacă aș face o predicție, în 10 de ani de zile, ori dispar bătrânii și nu vom mai avea cu ce să-i înlocuim, ori dispare satul românesc. Dacă nu venim cu o lege care să încurajeze revenirea tinerilor care au plecat din satul românesc pentru a le da niște legi prin care să-și asigure existența cu demnitate și cu un câștig predictibil, nu avem nicio șansă să reușim în viitor. Cred că soluția este ca pe lângă susținerea europeană a integrării tinerilor fermieri, să venim cu marfa cooperativelor agricole la raft prin susținerea fiscală și un sprijin mai mare către cei care vor să facă ferme noi”, este de părere fermierul.

Ionel Tatu, primar Vîlcelele: „Avem maximum 20 de oameni pe lista de ajutor social”

Bucuros că a reușit să ducă mai departe moștenirea lăsată de Iliuță, după cinci ani de pauză de la ediția a IX-a a „Zilei Fermierului Călărășean”, actualul edil a declarat că se mândrește cu o rată a șomajului de doar unu la sută, că a reușit să asfalteze în timp șoseaua principală înaintea evenimentului, banii utilizați provenind chiar din fonduri FEADR. Mai mult, el spune că susține tinerii prin oferirea de consultanță specializată pentru proiecte depuse pe fonduri europene. Secretul – un specialist din cadrul Primăriei.

El acuză AFIR că este căpușată de firme de consultanță „de casă” care știu doar să încaseze comisioane.

„Localitatea Vîlcele este compusă în proporție de 90% din fermieri. Avem și producători agricoli tineri, care au accesat fonduri europene. Mă bucur, i-am sprijinit, îi ajutăm în continuare. Avem și fermieri mai mari. Aici pot da exemplul chiar pe domnul președinte al CJ, Vasile Iliuță, care este unul dintre cei mai mari fermieri ai comunei, care ne asigură poate 80% din bugetul comunei, firmele domnului președinte”.

„Este o bucurie pentru mine să văd că fermierii au creat, au locuri de muncă. Marea majoritate a cetățenilor din comună lucrează la aceste ferme agricole. Exploatațiile se întind pe o suprafață de 4.500 ha, cât deține comuna Vîlcele în proprietate. Vorbim de ferme mai mici, ferme mai mari, dar una peste alta, cetățenii din comună au unde să muncească. Își câștigă existența prin salarii decente. În cazul localității Vîlcelele, nu ne-am confruntat cu o cerere mare de locuri de muncă. Avem maximum 20 de oameni pe lista de ajutor social, ceea ce pentru mine înseamnă puțin la o populație de 2.000 de locuitori, adică aproximativ unu la sută.

„Eu, în general, am încercat să-i chem pe tineri la Primărie, să le asigur consultanță. Am încadrul Primăriei un specialist care se ocupă de proiecte europene, de accesare. Încerc să-i ajut, să-i sprijin, chiar să merg cu ei până acolo unde este finalul, să merg până la AFIR, până la Ministerul Fondurilor Europene, Direcțiile Agricole, numai să pot să-i ajut, astfel încât tinerii să se dezvolte în această comună.

„La acest moment, comuna Vîlcelele avem proiecte începute, avem proiecte de asfaltare pe PNDR. Chiar săptămâna aceasta, cu ajutorul constructorului am terminat asfaltarea celor 4,5 kilometri de drum comunal. Chiar eu am accesat un proiect PNDR în martie 2016, la AFIR, pentru 8,5 kilometri de drum comunal, asfaltare. În cazul meu, cu 59 de puncte am fost eligibil, dar fără finanțare; la 60 de minute au dispărut fondurile. Chiar doream să întreb ce voi face mai departe cu acest proiect. La AFIR apare o situație în care dispar fondurile foarte repede. Mi se pare că acolo, cine lucrează cu firmele de consultanță „de casă” ale AFIR, aceia accesează fondurile. Chiar dacă plătim alte firme de consultanță, ne trezim că rămânem cu banii dați proiectantului, consultantului, dar noi rămânem fără finanțare europeană”, a conchis el.

Comuna Vîlcelele este compusă din satele Vîlcelele și Floroaica. Situată în partea de nord-est a județului Călărași, la o distanță de 29 km nord-vest de municipiul Călărași, la 35 km față de fluviul Dunărea și la 90 km față de București, comuna este străbătută de șoseaua județeană de la nord-vest spre sud, care traverseaza ambele sate, se îndreaptă spre comuna Cuza-Voda și face legătura cu șoseaua națională București-Constanța. Localitatea ocupă o suprafață de 1.627 kilometri pătrați - vatra satului și 4.560 ha teren arabil. Are o populație de 2.081 locuitori, de naționalitate română, din care 1.384 în satul Vîlcelele și 697 in satul Floroaica.

Economia, ca a tuturor satelor din Bărăgan, este dominată de sectorul agricol, inițiativa privată fiind cea care a reușit să reechilibreze declinul înregistrat după Revoluția din 1989, când atât sectorul de stat, reprezentat de IAS Floroaica, cât și sectorul cooperatist, reprezentat de CAP Vîlcelele, au intrat într-un proces de dezorganizare. Astfel, în prezent, peste 400 persoane lucrează ca salariați în sectorul agricol privat, iar un număr de peste 150 au propriile lor exploatații  agricole familiale.