producatori romani - REVISTA FERMIERULUI

Miniștrii agriculturii și pescuitului din Uniunea Europeană au discutat ieri, 25 martie 2020, într-o ședință în regim de videoconferință, despre implicațiile pandemiei de COVID-19 pentru sectorul agricol și al pescuitului. S-au creat coridoare verzi pentru transportul materiilor prime, al alimentelor și al materialelor medicale pentru a nu afecta funcționalitatea pieței unice a Uniunii Europene. La videoconferință au mai participat cei doi comisari europeni pentru agricultură și pentru mediu, oceane și pescuit, Janusz Wojciechowski și Virginijus Sinkevičius, precum și secretarul general al COPA-COGECA, Pekka Pesonen.

S-a realizat un schimb de informații între statele membre în ceea ce privește criza determinată de pandemia de COVID-19, cu scopul de a identifica împreună și cu sprijinul Comisiei Europene, cele mai bune acțiuni care trebuie luate pentru a face față acestei situații foarte dificile prin care trece economia globală. „În România, odată cu declararea stării de urgență ca urmare a pandemiei COVID-19, din data de 16 martie a.c., au fost adoptate o serie de măsuri care afectează toate sectoarele economiei, inclusiv sectorul agroalimentar. În scrisoarea transmisă Președinției și Comisiei, am prezentat principalele probleme, iar propunerile din documentul Președinției corespund, în linii generale, solicitărilor României. Considerăm esențială coordonarea de către Comisie a menținerii integrității pieței unice de către statele membre prin asigurarea faptului că verificările la frontiere nu perturbă în mod inutil libera circulație a mărfurilor pe teritoriul UE. Nu ar trebui să se permită, în niciun caz, întârzieri ale livrărilor de alimente la punctele de frontieră”, a afirmat ministrul Adrian Oros, în intervenția din cadrul videoconferinței.

De asemenea, ministrul a subliniat că, având în vedere toate problemele pe care le întâmpină sectorul agricol, este important ca normele actuale ale PAC să fie adaptate cât mai repede posibil, pentru a permite statelor membre să aibă flexibilitate suficientă în a-și susține fermierii și alte categorii de beneficiari.

Ministrul român al Agriculturii a detaliat importanța reducerii controalelor și a extinderii zonelor în care se aplică controlul satelitar, precum și devansarea termenelor de plată a avansurilor, concomitent cu creșterea procentului acordat în ceea privește plățile directe. Referitor la măsurile de dezvoltare rurală, România consideră că Regulamentul nr. 1305/2013 ar trebui să permită statelor membre mai multă flexibilitate în adaptarea programelor și ar trebui modificat în sensul introducerii de noi forme de sprijin, mai bine adaptate nevoilor urgente actuale ale fermierilor, cum ar fi:

  • Acordarea de sprijin sub formă de sumă forfetară pentru fermierii din cei mai afectați din punct de vedere economic (clasa de mijloc - IMM -uri);
  • Finanțarea capitalului de lucru prin instrumente financiare, necondiționat de sprijinul pentru investiții;
  • Adaptarea instrumentului de stabilizare a veniturilor;
  • Modificarea condițiilor de aplicare privind achiziția de animale pentru refacerea potențialului de producție agricolă, coroborat cu aplicarea unor derogări privind restricțiile prevăzute de directivele europene, astfel încât să se asigure securitatea alimentară la nivelul statelor membre (de exemplu relaxarea condițiilor aferente Directivei nr. 60/2002 având în vedere că sectorul suine este puternic afectat de pesta porcină africană).

Referitor la măsurile de piață, România consideră necesară activarea unor măsuri excepționale, respectiv aplicarea întregii game de măsuri de susținere a pieței prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

România a propus, de asemenea, introducerea în Regulamentul 1308/2013 a regimului de plată unică și sprijinul pentru viticultori, astfel cum a fost aplicat în perioada anterioară de programare. Totodată, se consideră necesară prelungirea cu un an a termenului pentru toate măsurile de piață din Programul vitivinicol.

Referitor la pescuit, România susține propunerile formulate de Comisia Europeană, menționând în special următoarele aspecte legate de Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime:

  • Introducerea unei flexibilități bugetare temporare;
  • Permiterea compensației pentru încetarea temporară a pescuitului, fără restricțiile actuale, a compensației pentru a acoperi pierderile economice în acvacultură și a capitalului de lucru;
  • Permiterea utilizării bugetului aferent anului 2021 pentru finanțarea măsurilor speciale prevăzute de Regulamentul 508/2014.
Publicat în Eveniment

Ca urmare a solicitărilor nenumărare venite din partea producătorilor români din sectorul agroalimentar pentru a-și face cunoscute produsele pe piețele interne și internaționale, prin participarea la evenimente, târguri, expoziții etc., joi, 23 august 2018, în cadrul ședinței Executivului condus de Viorica Dăncilă a fost aprobată modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 92/2011 pentru aprobarea organizării unor acțiuni de informare și promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, pe plan național și internațional.

„Aceasta modificare adusă OUG nr.92/2011 vizează extinderea, diversificarea și clarificarea acțiunilor și activităților ce se doresc a fi derulate în atingerea obiectivelor MADR aferente sferei de promovare, precum și detalierea, mai exactă, a tipurilor de cheltuieli necesare realizării acestor demersuri”, se menționează într-un comunicat de presă remis la redacție.

Prin acțiunile specifice de informare și promovare a politicilor aplicate în domeniul agroalimentar, MADR intenționează să crească gradul de acoperire a consumului de alimente din producția internă și redobândirea statutului de exportator net de produse agroalimentare, în concordanță cu potențialul de producție, luând în considerare cererea crescândă de alimente la nivel mondial.

În anii precedenți, măsurile de relansare a schimburilor comerciale cu produse agroalimentare au vizat acțiuni specifice privind promovarea produselor de calitate și cu valoare adăugată ridicată, cu accent pe adoptarea cadrului legislativ pentru susținerea formelor asociative de producători și operaționalizarea rețelei de atașați agricoli.

Perfecţionarea sistemului de instrumente în vederea promovării produselor agroalimentare românești constituie o direcţie de acţiune prioritară în cadrul MADR, sens în care s-a apreciat ca fiind oportună includerea unor noi instrumente de promovare a produselor agroalimentare.

Resursele financiare necesare implementării modificărilor propuse privind proiectul de act normativ vor fi asigurate în limita prevederilor bugetare aprobate pentru MADR.

Publicat în România Agricolă

Dezbaterile legate de proiectul de amendare a Legii 321 privind comercializarea produselor agroalimentare au dus, din păcate, la polarizări excesive ṣi chiar la atacuri la persoană care depăṣesc limitele dialogului civilizat al cărui adept rămânem, se precizează într-un comunicat de presă al Federației.

În plus, Federația afirmă că își dorește să-și păstreze neutralitatea față de Legea 321 și consideră că este nevoie de cel puțin un an de monitorizare a efectelor sale, astfel încât să poată afrm dacă efectele implementării sale sunt pozitive sau nu.

„(...) Romalimenta ṣi-a declarat din start susṭinerea faṭă de scopul proiectului, ṣi anume uṣurarea accesului producătorilor români la piaṭă, inclusiv în sectorul supermarketurilor. În cursul audierilor însă, au apărut amendamente  asupra eficienṭei cărora ne-am exprimat rezerve, astfel că am încetat să mai fim parte a procesului. Suntem obligaṭi să păstrăm o atitudine neutră faṭă de proiect ṣi considerăm că este necesar cel puṭin un an de verificare în practică a implementării prevederilor sale, înainte de a decreta că efectele lor sunt preponderent pozitive sau, din contră, sunt inaplicabile”, se precizează în document. „Faptul că unii acṭionează conform dictonului «cine nu e cu noi, e împotriva noastră» nu este în măsură să ne abată de la principiile pe care ni le-am impus, între care neamestecul în acṭiunea altor organizatii profesionale ṣi apolitismul tradus prin echidistanṭa faṭă de forṭele politice, care nu exclude colaborarea cu acestea, ci dimpotrivă, se bazeaza pe respectul reciproc”.

Federaṭia Romalimenta este compusă, se mai arată în comunicat, din asociaṭii profesionale/patronate de sector (ex. lapte, panificaṭie, ape minerale, băuturi răcoritoare, bere, vin), pe de o parte, ṣi din firme de procesare individuale cu capital românesc, mixt sau străin, a căror caracteristică majoră este respectul legii ṣi respectul faṭă de cel care ne susṭine existenṭa: consumatorul.

„Reprezentăm în egală măsură ṣi cu aceeaṣi mândrie micile firme autohtone, ca ṣi procesatorii de dimensiune mare sau mijlocie, inclusiv companii multinaṭionale, cunoscute pe toate meridianele lumii, angajând circa 50.000 salariaṭi”, afirmă semnatarii documentului. „Armonizarea intereselor unei asemenea diversităṭi de agenṭi economici ṣi ṣtergerea eventualelor fricṭiuni este posibilă, cea mai bună dovadă fiind însăṣi existenṭa federaṭiei noastre, care a fost infiinṭată in 1994 ṣi care este, încă din 2004, singurul membru român, cu drepturi depline, al Confederaṭiei europene a industriei alimentare «FoodDrinkEurope», confederaṭie care, la fel, reprezintă un sector dominat de IMM-uri”.

Romalimenta rămâne adepta efortului colectiv în direcṭia progresului realităṭilor româneṣti, mai spun oficialii federației, alături de alte organizaṭii profesionale, de instituṭiile statului, de partidele politice ṣi a relaṭiilor sincere, deschise cu publicul, prin intermediul mass-media.

„Acṭionând astfel, am reuṣit, între altele, implementarea unor standarde de calitate (prin colaborarea cu MADR), a unui control oficial modern (ANSVSA), a etichetării europene (ANPC), iar parteneriatul cu Ministerul Sănătăṭii pune pe primul plan educatia pentru un stil de viaṭă sănătos al generației tinere”, au conchis semnatarii.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Revista