reproductie - REVISTA FERMIERULUI

Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) a publicat pe propriul site anunțul că, pentru România, s-a suspendat statutul de țară liberă de pestă porcină clasică. Acest fapt produce efecte începând cu data de 23 martie 2020. Prin urmare, din țara noastră nu mai poate pleca la export nici măcar un gram de carne de porc.

Reamintim că, în luna mai a anului 2017, Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor a oficializat statutul de țară liberă de pestă porcină clasică pentru România. În cadrul lucrărilor celei de-a 85-a Sesiuni Generale a Adunării Mondiale a delegaților Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), țara noastră a fost admisă pe listă statelor libere de pestă porcină clasică. Pentru prima dată, după zece ani de restricții, recunoașterea internațională a României ca țară liberă de pestă porcină clasică reprezintă o șansă reală de dezvoltare a sectorului de creștere a porcilor, spuneau la vremea respectivă reprezentanții producătorilor și ai autorităților. (Am scris și noi, aici: https://www.revistafermierului.ro/eveniment/comunicate/item/2666-romania-are-statut-de-tara-libera-de-pesta-porcina-clasica-romania-merita-acest-statut-iar-produsele-romanesti-sa-fie-cunoscute-in-cat-mai-multe-tari-branescu-ansvsa.html)

Publicat în Zootehnie

Ca urmare a semnării decretului de promulgare a Legii privind aprobarea OUG 1/2019 pentru modificarea şi completarea Legii 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție (PL-x 80/04.03.2019), devenită Legea nr.115/2019, se reglementează statutul fermei de „reproducţie bunici” (animale de reproducţie de rasă pură), respectiv valoarea totală a ajutorului de stat în cuantum de 359,1 milioane euro.

Astfel, potrivit Art. I, se aprobă OUG 1 din 30 ianuarie 2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 1 februarie 2019, cu următoarele modificări şi completări: La articolul unic, înainte de punctul 1, se introduc două noi puncte, cu următorul cuprins: „- La articolul 3, după litera k) se introduce o nouă literă, litera l), cu următorul cuprins: «l) fermă de reproducţie bunici – fermă de reproducţie care deţine doar animale de reproducţie de rasă pură aşa cum sunt acestea definite la lit. b)».

De asemenea, pe lângă celelalte schimbări, la articolul unic, punctul 16, alineatul (2) al articolului 18 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Valoarea totală a ajutorului de stat reprezintă echivalentul în lei a sumei de 359,1 milioane euro şi se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în limita sumelor aprobate prin legile bugetare anuale”.

La data de 25 mai 2019, propunerea de act normativ era depusă la Secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității legii. Apoi, în data de 31 mai 2019, proiectul de lege era transmis președintelui României pentru promulgare. În fine, în data de 19 iunie 2019, legea era promulgată prin Decretul cu nr. 515/2019 și devine Legea nr.115/2019.

Publicat în Zootehnie

În cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul ALDE Bistriţa-Năsăud, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Claudiu Sorin Roşu Mareş, și-a prezentat propriile nemulțumiri în ceea ce privește intervenția preşedintelui României, Klaus Werner Iohannis, de a ataca la Curtea Constituţională două legi „importante pentru sectorul agricol”, susţinând că în acest fel nu se vrea altceva decât „tărăgănarea” aplicării acestor proiecte de acte normative.

„Din păcate, domnul preşedinte a atacat două legi importante la Curtea Constituţională şi, prin acest act, nu văd altceva decât că încearcă să tărăgăneze aplicarea acestor legi şi dezvoltarea sectorului. Este vorba de legile pentru susţinerea activităţii de reproducţie în sectoarele creşterii suinelor şi păsărilor. Aceste două legi sunt extraordinar de importante pentru sector, prin aceste ajutoare, în termen de patru ani de zile, acordam undeva în jurul sumei de 550 milioane euro pentru cele două sectoare, sectoare care în momentul de faţă sunt deficitare. Sunt deficitare din punct de vedere al asigurării cu material de reproducţie”, a menționat secretarul de stat.

Conform aprecierilor lui Sorin Roşu Mareş, cele două proiecte de acte normative au şanse mici să poată fi aplicate din 2018 şi a precizat că Iohannis, laolaltă cu opoziţia, „conlucrează pentru a bloca toate proiectele de importanţă pentru agricultura României”.

„Este un risc major ca aceste două legi să nu înceapă să se aplice din acest an. Bugetul ar fi fost aprobat pentru aceste două proiecte, dacă ar fi fost trecute legile. (...) În această situaţie, eu asta văd, că opoziţia, împreună cu preşedintele, conlucrează pentru a bloca toate aceste proiecte de importanţă pentru agricultura României”, a conchis pe acest subiect Roşu Mareş.

Luni, 7 mai 2018, Klaus Werner Iohannis trimitea Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, precum și o alta similară asupra Legii privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol, anunță biroul de presă al președinției.

Ambele sesizări au conținuturi identice, iar șeful statului motivează demersul prin faptul că cele două proiecte încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 135, precum și pe cele ale art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie.

Mai nou, KWI a trimis Parlamentului joi, 10 mai 2018, spre reexaminare, Legea privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi/sau prelucrare a laptelui în zona montană.

Şeful statului arată în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, că legea instituie o schemă de ajutor de stat, în valoare de 60 de milioane euro echivalent în lei, asigurată din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care are ca obiect facilitarea accesului la finanţare în vederea realizării de investiţii pentru înfiinţarea acestor centre.

„Analizând dispoziţiile acestei legi, considerăm că acestea sunt de natură să creeze unele probleme în ceea ce priveşte claritatea şi predictibilitatea normelor şi să afecteze obligaţiile ce-i revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, motiv pentru care se impune reexaminarea de către Parlament”, spune preşedintele Iohannis.

Publicat în Știri interne

Sectorul creșterii ovinelor, caprinelor și bovinelor are nevoie de o continuitate și de o stabilitate legislativă cel puțin patru ani de acum încolo, astfel încât țara noastră să reducă dependența de importurile de material biologic, a declarat Iacob Lelior, directorul general al Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ) într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului.

El spune că țara noastră este practic obligată să-și garanteze propriul material genetic obținut la nivel intern, trebuie să-l consolideze și să-l aducă la o valoare în așa fel încât să satisfacă nevoile pieței domestice și, dacă se poate, să asigurăm ceva și în piețele externe.

Nu mai devreme de joi, 11 august 2016, începând cu orele 14:00, la sediul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie, comuna Cristian, judeţul Sibiu, prim-ministrul Dacian Cioloș şi ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, participau la o întâlnire de lucru cu reprezentanţii asociaţiilor producătorilor agricoli din sectorul zootehnic (bovine, ovine-caprine, porcine, păsări), dar și șefi de agenții (cum a fost și cazul lui Iacob Lelior).

La întâlnire au participat reprezentanţii a 20 de asociaţii ale crescătorilor de animale, temele dezbaterilor vizând, cu precădere, aspecte legate de: legea vânătorii, problema TVA-ului la persoanele fizice, posibilitatea acordării unui ajutor de minimis pentru achiziţionarea de berbeci de rasă, problema păşunilor aflate în proprietatea primăriilor, acordarea subvenţiilor în zootehnie, asigurarea pieţelor de desfacere (ţările arabe, Turcia etc), amenajarea de către ANSVSA a unor puncte de sacrificare locale, problemele legate de zilierii inplicaţi în activităţile agricole, precum şi aspecte legate de condiţiile privind bunăstarea animalelor (porc şi pasăre).

Câteva zile mai târziu, mai exact la data de 31 august 2016, Guvernul tehnocrat condus de premierul Dacian Julien Cioloș aproba printr-o Hotărâre instituirea unei scheme de ajutor de minimis în valoare totală de 24 de milioane de lei, sumă care va fi repartizată, începând cu 15 noiembrie, producătorilor agricoli pentru achiziţionarea de berbeci/ţapi de reproducţie din rase specializate pentru producţia de carne şi lapte.

Practic, prin această măsură se are în vedere selecţia dirijată în direcţia îmbunătăţirii producţiei de lapte şi carne, realizarea de linii şi hibrizi cu potenţial productiv superior, adaptată la cerinţele pieţei autohtone şi externe. Cuantumul sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de maximum 2.500 de lei/cap berbec din rasă specializată şi respectiv maximum 2.500 de lei/cap ţap din rasă specializată.

HG prevede şi algoritmul în baza căruia beneficiarii pot achiziţiona numărul maxim de animale. Astfel, achiziţia de berbeci/ţapi de reproducţie se realizează respectând proporţia de un berbec/un ţap la 30 de capete femele ovine/20 capete femele caprine deţinute de beneficiar şi, totodată, numărul maxim de berbeci/ţapi care poate fi achiziţionat de un beneficiar, trebuie să corespundă, aplicând proporţia prevăzută, unui număr de 700 capete femele ovine/350 capete femele caprine.

Mai mult, țara noastră are posibilitatea de a exporta în Turcia bovine vii destinate sacrificării, anunţa, miercuri, Ministerul Agriculturii, în urma unei informări transmise de Ambasada Turciei în data de 22 august 2016.

„În urma negocierilor la nivel înalt purtate de ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, şi omologul turc, Faruk Çelik, Ambasada Republicii Turcia din România a transmis, în 22 august 2016, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, informaţia că, în urma garanţiilor oferite de Autoritatea Naţională Sanitară - Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) din România către serviciile veterinare din Turcia, importul de bovine vii destinate sacrificării imediate din România este considerat posibil începând cu 5 august 2016”, se arată într-un comunicat al MADR.

Despre ce s-a discutat la Cristian cu ocazia întâlnirii cu premierul Cioloș, în 11 august 2016, și legăturile acelor propuneri cu deciziile din ultima perioadă, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Care au fost principalele nemulțumiri exprimate de crescătorii de animale la întâlnirea cu premierul?

Iacob Lelior: Prima nemulțumire exprimată de crescătorii de animale prezenți la Cristian a fost aceea că nu și-au încasat la timp subvențiile, astfel încât să-și achite inputurile și să-și rezolve alte probleme pe care le mai au, având în vedere și faptul că o parte dintre ei suferă și din cauza secetei care a cuprins sudul țării noastre.

Un alt aspect discutat în sesiunea de comunicări care a avut loc la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie a fost și cel al laptelui. Sunt de ceva vreme probleme în România; se plătește un preț foarte mic pe materia primă. Prim-cumpărătorii sau procesatorii doresc mai degrabă să cumpere lapte din afară, decât să preia produsul de la noi din țară, pe motiv că acel lapte important este mai bun sau are calități mai deosebite.

La întâlnire a fost abordată și problematica materialului biologic. Potrivit celor afirmate de unii crescători, față de rasele pe care le avem în România, cele achiziționate de afară sunt considerate a fi mai bune. Vreau să vă spun că, la noi în țară, ne-au mai rămas, așa cum ne-au lăsat dacii acum 2.000 de ani, două specii foarte importante și foarte dragi nouă: ovinele și albina carpatină. Dacă vom continua să susținem această idee și vom considera că sunt mai bune rasele din afară, în detrimentul celor din România, persistăm în a greși. Vom pierde astfel un patrimoniu genetic național de mare valoare.

R.F.: Ce rol ar putea avea stațiunile de cercetare-dezvoltare în stoparea acestui fenomen?

I.L.: S-a pus problema adăugării unor guri de oxigen acestor stațiuni de cercetare-dezvoltare, de punerea în valoare a acestora. În primul rând, rolul lor ar fi foarte important în acea zonare a sectorului din zootehnie, pentru că aici stăm de vorbă privind activitățile care, zic eu, au un caracter tehnico-economic în aceea de a stabili arealele de creștere pentru rasele de animale din România, în funcție de adaptabilitatea pe care o vor avea la condițile de mediu și climă.

Dacă nu vom recunoaște faptul că nu putem crește alte animale decât pe acelea bine adaptate ecotipului, mediului în care s-au născut și în funcție de exploatarea care are loc asupra lor, vom pierde un mare potențial genetic din România. Rasele aduse de afară sunt foarte bune, dar veți constata, dacă este să discutăm de ovine, există riscul pierderilor golurile alpine; vor fi depopulate. Rasele pe care le aducem din afară nu au efectul de turmă: una merge în stânga, alta merge în dreapta. Riscăm astfel acest patrimoniu dacă ne referim la pășuni și fânețe și pe care fermierii noștri l-au obținut în ultima perioadă de timp datorită actelor normative elaborate de Ministerul Agriculturii.

R.F.: Am discutat de sectorul de creștere a ovinelor. Care au fost problemele ridicate de fermieri pe zona de bovine?

I.L.: Prețul laptelui, în primul rând, aspect despre care am discutat pe scurt la începutul acestui interviu. Apoi, crescătorii de bovine au afirmat că au fost mulțumiți de minimisul acordat anterior și așteaptă reimplementarea aceluiași act normativ prin care ei să-și poată infuza în fermele proprii material biologic din rasă pură, cu origine cunoscută. Pe de-o parte, cei care au produs materialul biologic trebuie să-și valorifice investiția făcută, iar pe de altă parte sunt tineri fermieri la sate care doresc să-și înființeze ferme mici și medii de bovine, de ovine ș.a.m.d.

Pe zona de carne, aici lucrurile sunt puțin mai bune; nivelul subvenției și-a spus cuvântul. Sperăm ca la anul să se regleze oarecum piața. Oricum, este un trend ascendent pentru fermieri în România, având în vedere și prețul laptelui, orientarea lor către piața producției și creșterea vacilor de carne. Deja, vaca de carne a luat o mare amploare în România. De aceea, considerăm că avem nevoie de asigurarea aprovizionării piețelor din România cu produse românești și eu cred că nu este lipsit de importanță să spun că este nevoie de o consolidare a poziției fermierului din România pe filiera de produs.

R.F.: Avem îndeajuns de multe animale încât să satisfacem acea cerință din Legea 321 conform căreia 51% din produse să fie provenite din lanțul scurt de aprovizionare?

I.L.: În momentul acesta cred că avem. Consider însă că este loc de mai bine. Pe noi ne interesează un singur lucru: știm foarte bine că nevoia de hrană la nivel global este din ce în ce mai mare. Pentru asigurarea acestei nevoi, ne interesează în primul rând să creștem numărul de animale și, poate chiar în același timp, să creștem performanța pe individ. Pentru a crește însă numărul de animale, acest lucru implică construcții zootehnice, implică spații special amenajate și, nu în ultimul rând, implică forță de muncă suplimentară. Este o mare problemă cu forța de muncă. Nu mai avem oameni care să muncească, să lucreze în fermele din România. Aici intervine rolul geneticii performante, intervine rolul stațiunilor de cercetare, al Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ) în a-i ajuta pe fermieri să crească valoarea genetică, performanța animalelor pe care le au în curte. Din datele oficiale pe care le are ANZ, efectivele de animale de calitate au crescut. Și asta o vedem din evidențele pe care le avem cu privire la controlul oficial de producție, care a crescut față de anul 2015 și respectiv 2014. În COP au crescut chiar și cu 50 la sută.

R.F.: Cu cât au crescut efectivele de animale?

I.L.: Dacă mă refer numai la ovine, anul trecut, în Controlul Oficial al Producției (COP) aveam undeva la 400.000 de capete, anul acesta am depășit cifra de un milion, iar numărul este în continuă creștere. Bineînțeles, cifra se majorează și în registrele genealogice. Asta înseamnă că fermierii din România trebuie să crească animale performante, să vină cu genetică bună, iar asta nu va duce decât la consolidarea exploatațiilor zootehnice de la noi din țară, la specializarea fermelor din România, să știm și noi că avem unități de elită, că deținem ferme de înmulțire și, bineînțeles, ferme comerciale. Asta va fi garantată numai dacă Ministerul Agriculturii, Guvernul României vor aplica o metodă prin care vor asigura o coerență a actelor normative, de acum încolo, pentru a avea o siguranță. Dacă aceste stimulente pentru fermieri se acordă doar anul acesta, iar la anul sau peste doi ani nu, vă dați seama că întreruperile respective vor duce la perturbări mari în sectorul zootehnic. Ne trebuie cel puțin până în 2020 aceste acte normative să aibă o continuitate, astfel încât să reducem dependența României de materialul biologic adus de afară. Trebuie să ne garantăm materialul pe care îl producem în România, să-l consolidăm și să-l ducem la o valoare încât să satisfacă nevoile pieței din România și, dacă se poate, să asigurăm ceva și în piețele externe.

R.F.: Cam la cât se ridică numărul de capete din rase specializate pentru reproducție în prezent?

I.L.: Din datele pe care le avem și din de minimisul care a fost plătit în urmă cu doi ani, dacă vorbim de berbeci din rase specializate, au fost achiziționate 5.200 de capete. Din acest total, nici măcar 300 nu au fost aduse din afara granițelor. Fermierul român a înțeles foarte bine ce înseamnă animal adaptat și crescut în condițiile țării noastre. Aici avem o experiență foarte clară: și înainte de 1989 noi am avut o piață bună și în Orient, iar cei de acolo au o părere foarte bună vizavi de calitatea materialului din România. Eu cred că putem să mergem pe ideea pe care o avem în momentul de față și să ne îmbunătățim, într-adevăr, materialul pe care îl avem în țara noastră.

R.F.: Ați amintit de piața din Orient. Care sunt problemele pe această zonă?

I.L.: Problema pe care o știm cu toți este cea a acelor intermediari care nu fac altceva decât să ofere un preț foarte mic, sub prețul de producție.

R.F.: Încă se practică această intermediere în pierdere pentru producători?

I.L.: Din păcate, încă se practică. Într-adevăr, aceasta este o nemulțumire a fermierilor pentru că ei nu și-au vândut animalele în primăvară și au rămas cu mieii pe perioada de vară. În aceste condiții nu au putut nici mulge animalele să obțină lapte, în ideea că vor vinde mieii la un preț bun. Constatăm în momentul de față că prețurile sunt din ce în ce mai mici. Un preț de 6 lei pe kilogramul de miel în viu este foarte puțin.

R.F.: Care este în prezent efectivul de ovine și de bovine al României?

I.L.: Dacă discutăm de ovine, cifra atinge un nivel aproximativ de 14 milioane de capete, din care un milion sunt oi matcă, oi de reproducție. Dacă vorbim de bovine, numărul este de aproximativ două milioane de capete. Vacile cu lapte depășesc ca număr cifra de un milion. În sectorul bovinelor sunt probleme. Nu reușim să ducem această cifră într-o creștere, în fiecare an. Trendul este descendent din păcate, iar aici trebuie să intervenim foarte atent. Nu putem altfel decât prin acele măsuri stimulative de a încuraja fermierii să-și dezvolte capacități de producție și să-și dezvolte ferme mici și mijlocii în mediul rural.

Publicat în Interviu

Crescătorii care au livrat direct sau prin terți și au clasificat porci în abatoare autorizate, potrivit prevederilor HG nr. 267/2004, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2015, respectiv au livrat şi/sau au transferat scroafe şi/sau scrofiţe de reproducţie în perioada 1 ianuarie - 31 august 2015 sunt așteptați la APIA în vederea depunerii cererilor pentru ajutorul excepțional până la data de 8 aprilie 2016, inclusiv, anunță Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

„Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că primește cereri pentru ajutorul excepțional reglementat de HG nr. 160/16 martie 2016 destinat crescătorilor de porcine care dețin exploatații autorizate sanitar veterinar de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor pentru creșterea, îngrășarea și/sau reproducţia porcinelor, înregistrate în RNE și care au livrat direct sau prin terți și au clasificat porci în abatoare autorizate, potrivit prevederilor HG nr. 267/2004 privind instituirea sistemului de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine, cu modificările și completările ulterioare, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2015, respectiv au livrat şi/sau au transferat scroafe şi/sau scrofiţe de reproducţie în perioada 1 ianuarie - 31 august 2015”, se precizează într-un comunicat de presă.

Sprijinul financiar destinat fermierilor din sectorul cărnii de porc se asigură din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2016.

Suma totală pentru sectorul de creștere porcine este de 2.372.804 euro, echivalent în lei la cursul BCE din data de 16 octombrie valabil și pentru data de 17 octombrie 2015, respectiv 4,4167 lei/euro. Suma este împărțită în 2.072.804 euro pentru activitatea de creştere şi îngrăşare din exploataţii și 300.000 euro pentru activitatea de reproducţie din exploataţii.

Beneficiarii care au ferme sub angajament în cadrul Măsura 215 vor depune cereri la Centrele județene APIA unde au depus cererea de ajutor/plată aferentă Măsurii 215 - Pachet (a). Beneficiarii care nu se află sub angajament în cadrul Măsurii 215 - Pachet (a), pot depune cererea de solicitare ajutor excepțional la Centrul județean APIA unde își au înregistrat sediul social.

Documentele specifice care însoţesc cererea pentru acordarea ajutorului financiar

Specialiștii APIA precizează că actele care vor însoți cererea pentru acordarea ajutorului financiar excepțional sunt copii de pe avizele de însoţire şi rapoartele de clasificare care să ateste sacrificarea în abatoare autorizate proprii, copii de pe facturile şi rapoartele de clasificare, care să ateste livrarea directă sau prin terţi şi clasificarea porcilor în abatoare autorizate, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2015, copii de pe facturile de livrare a scrofiţelor de reproducţie, de pe avizele de însoţire a scrofiţelor de reproducţie de la o fermă la alta a aceluiaşi crescător, de pe actul de mutaţie a scrofiţelor de reproducţie la categoria scroafe, documentul de mişcare lunară şi cumulată a efectivelor de scroafe, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2015, respectiv fişa urmăririi activităţii la porcine, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2015.

Pentru livrările efectuate de beneficiarii care au accesat Măsura 215 - Plăţi în favoarea bunăstării animalelor - Pachetul a) - Porcine din cadrul PNDR 2007 - 2013, rămân valabile copiile documentelor depuse odată cu deconturile justificative, aferente perioadei 1 ianuarie - 31 august 2015, pentru această măsură.

Potrivit comunicatului, suma cuvenită fiecărui producător agricol, în cazul ajutorului financiar se calculează de către APIA, astfel: a) se împarte suma prevăzută la. a) la efectivul de porci livraţi şi clasificaţi în abatoare autorizate, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2015, dar nu la mai mult de 300 mii de capete pe beneficiar; b) se împarte suma prevăzută la lit. b) la efectivul mediu de scroafe şi/sau la efectivul de scrofiţe de reproducţie, livrate şi/sau transferate, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2015.

Publicat în Zootehnie

newsletter rf

Revista