retail - REVISTA FERMIERULUI

Legumicultorii din Belinț au fost printre primii din județul Timiș care au înțeles că numai împreună se pot impune pe piață. Încă de acum patru ani, a luat ființă Cooperativa Agricolă Legume Belinț, sub umbrela căreia produc și vând nouă legumicultori. Doar produc, subliniază Angelica Buză - președintele cooperativei, pentru că grija desfacerii a dispărut.

„Cooperativa Agricolă Legume Belinț s-a născut din dorința de a vinde, dar nu doar în piață, pentru că a vinde în piață înseamnă mult prea puțin. A vinde în piață înseamnă să-ți duci traiul de zi cu zi, iar noi ne-am dorit mai mult. Am dorit să facem ce ne place și să fim profitabili, așa că ne-am îndreptat către supermarketuri, dar n-am fi ajuns în marile lanțuri de magazine dacă nu ne asociam. Suntem nouă fermieri tineri și am înțeles asta”, a arătat Angelica Buză, adăugând că, odată înființată cooperativa, interesul supermarketurilor a apărut aproape firesc.

Președintele cooperativei agricole din județul Timiș spune că nu a fost ușor ca legumicultorii să înțeleagă că trebuie să producă și mult, și de calitate. „La ora actuală, vindem cartofi, varză, salată, ridichi, sfeclă roșie, ardei, vinete, dovlecel zucchini, iar de anul acesta vom continua să diversificăm producția, deoarece avem oameni care, după ce au văzut că treaba merge bine prin cooperativă, vor să ni se alăture”, a precizat Angelica Buză.

2019 este considerat un an mulțumitor de legumicultorii din cooperativă, prin prisma faptului că și-au onorat contractele, iar cifra de afaceri a crescut. De altfel, acest indicator arată cel mai bine faptul că înființarea cooperativei a fost decizia corectă, luată la momentul potrivit, cifra de afaceri crescând în cei patru ani de funcționare de patru ori, de la 30.000 de lei în primul an, la 120.000 de lei, anul trecut.

Articolul pe larg îl puteți citi în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2020.

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Horticultura

Fructele şi legumele s-au clasat pe locurile 4 şi 5 în topul produselor vândute în retailul modern din România în ultimul an, după carne, ţigări şi bere, conform datelor prezentate recent într-un eveniment de profil.

„Raioanele de fructe şi legume proaspete din marile lanţuri de retail modern atrag tot mai mulţi consumatori români, chestiune care se reflectă şi în vânzările înregistrate de comercianţi. În ceea ce priveşte topul vânzărilor pentru categoria fructelor, acesta este reprezentat de banane, mere, portocale, lămâi, struguri, avocado, clementine şi pepene roşu, reprezentând 77% din totalul vânzărilor din hipermarketuri şi supermarketuri, şi 84% din punctul de vedere al volumului. Atunci când vine vorba despre legume, roşiile, cartofii, ardeii, ceapa, ciupercile şi castraveţii sunt preferatele românilor. Topul celor mai bine vândute legume reprezintă 77% din vânzările valorice şi 90% din punctul de vedere al volumului”, relevă datele specialiștilor din sector.

Consumul de fructe din retailul modern a fost mai mare cu 15% în volum şi cu 10% în valoare, în perioada noiembrie 2018 - octombrie 2019, datele fiind extrase din analiza vânzărilor pentru şase lanţuri de retail modern din România.

Din punct de vedere valoric (bani cheltuiţi de consumatori), evoluţia înregistrată în categoria fructelor a fost mai mică decât cea consemnată la categoria legumelor (+ 8,5% în volum şi +30% în valoare).

„Din punct de vedere valoric, în ultimul an (noiembrie 2018 - octombrie 2019), fructele şi legumele s-au aflat în top 5 categorii vândute în comerţul modern (lanţuri internaţionale de supermarketuri şi hipermarketuri), în universul monitorizat de RetailZoom. Concret, fructele şi legumele au ocupat locurile 4 şi 5 în valoare a vânzărilor, imediat după categoriile-vedetă ale vânzărilor: carne, ţigări, bere. Fructele s-au vândut, în valoare, cu 19% mai mult decât legumele, iar în volum cu 34%”, a precizat Bogdana Gheorghe, Managing Director al RetailZoom.

În ceea ce priveşte profitabilitatea industriei cultivatorilor români, cifrele de afaceri ale cultivatorilor de plante nepermanente (inclusiv legume) au crescut marginal faţă de 2017, depăşind cu 5,4% nivelul din 2014 (date extrase în luna octombrie 2019).

Pentru anul 2019, specialiştii estimează un avans de până la 4%, aproximativ 20,8 miliarde de lei. Industria cultivatorilor de plante nepermanente (legume şi rădăcinoase, inclusiv) a fost reprezentată de aproximativ 10.000 de companii în 2018, dintre care: 4 companii mari, 98 medii, 975 mici şi 8.700 micro. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de microîntreprinderi (41% din total). Cu toate acestea, peste 20% (1.994) au declarat, în 2018, cifre de afaceri egale cu zero.

Publicat în Știri interne

Ediția 2019 a conferinței RO Fruits&Vegetables Show, cel mai apreciat eveniment dedicat profesioniștilor care activează în industria de legume-fructe, va reuni, în 21 noiembrie 2019, la hotelul Crowne Plaza, din București, cei mai importanți producători, distribuitori și importatori locali, și nu numai.

„Consumatorul român apreciază și caută tot mai mult produse cu proveniență locală, un comportament vizibil mai ales atunci când vine vorba de alegerea legumelor și a fructelor. În acest context, aproape toate lanțurile de retail au dezvoltat programe de colaborare cu producători români de fructe și legume. Această preferință a românilor se reflectă și în trendul crescător al produselor eco/bio, o piață estimată local la 60-70 de milioane de euro anual. RO Fruits & Vegetables Show reunește, anul acesta, retaileri internaționali și locali, operatori HoReCa, distribuitori, producători și importatori din România, Republica Moldova și din zona Europei Centrale și de Est, dar și furnizori de soluții și servicii, având ca scop dezvoltarea și modernizarea acestui sector deosebit de important pentru comerțul românesc”, a declarat Maria Hurduc, organizator RO Fruits & Vegetables Show.

Consumul de fructe și legume proaspete reprezintă o categorie care câștigă tot mai mult spațiu în coșul cumpărătorilor români. Categoria a devenit, în ultimii ani, una de destinație și pentru retailul modern, iar vânzările anuale de fructe și legume realizate de marile lanțuri comerciale sunt în creștere, indiferent de formatul de magazine. Acest lucru se explică prin migrația consumatorilor de la piețele tradiționale spre formatele moderne, fenomen valabil și pentru fructe și legume proaspete.

În topul celor mai vândute cinci fructe, în ceea ce privește volumul vânzărilor, se regăsesc bananele, merele, portocalele, pepenii și lămâile, iar în topul celor mai vândute cinci legume, tot în termeni de volum, se află cartofii, roșiile, morcovii, ceapa albă și varza albă.

RO Fruits&Vegetables Show oferă peste 200 de oportunități de business și este structurat după patru componente-cheie: Conferință (dezbateri în plen), Expo Village dedicat furnizorilor de produse și soluții, Sesiuni de matchmaking (întâlniri individuale B2B), Cină și networking.

Evenimentul va oferi date și trenduri de piață relevante pentru evoluția industriei de legume și fructe din România și Europa. Managerii de achiziții/buyerii din Retail și HoReCa, traderii și importatorii caută surse credibile și durabile de aprovizionare, pentru a le oferi consumatorilor, în orice sezon, produsele proaspete pe care aceștia și le doresc. Pe de altă parte, furnizorii români și străini (producătorii), mândri de calitatea produselor lor, caută parteneri de business de încredere (cumpărători), care să le valorifice cât mai bine eforturile depuse în faza de producție.

Potrivit Oficiului European de Statistică (Eurostat), românii sunt printre europenii care consumă zilnic cele mai puține legume și fructe, cu o medie de 42% din populație, ceea ce ne situează cu 22 de procente sub media europeană. Din fericire, trendul privind consumul de fructe și legume proaspete este în creștere, alături de preferința românilor de a le achiziționa din marile lanțuri comerciale.

Informații detaliate despre tematica evenimentului, vorbitori, program și modalitatea de înscriere sunt disponibile aici: https://modernbuyer.ro/evenimente-modernbuyer-romania/.

Prezentă de peste 10 ani pe piața românească, publicația online Modern Buyer se adresează profesioniștilor în achiziții și vânzări din industriile retail, FMCG, HoReCa, do-it-yourself, electro-IT și e-commerce.

Publicat în Comunicate

Pentru ca clienții unei mari rețele de retail să poată avea parte de gustul tomatelor de altădată, managementul acesteia a demarat un proiect de revitalizare a unor soiuri românești, autentice, în acest caz fiind vorba și de roșia Buzău 1600, cultivată inclusiv în ferma ing. Dan Loagăr, din comuna Scânteia, județul Ialomița.

Cei din rețeaua Lidl recunosc faptul că, până nu demult, gustul nu reprezenta neapărat o prioritate pentru retail, în general, însă cererile venite din partea clienților au făcut ca, în prezent, fermierii care cultivă tomate Buzău 1600 să fie printre cei mai căutați furnizori.

„Clienții din România urmăresc mereu fructe și legume proaspete și sănătoase, dar mai ales gustoase. Urmărim acest foarte important obiectiv – gustul – care, de multe ori, nu este asociat cu retailul, trebuie să recunoaștem asta. Pentru acest lucru, am inițiat primul proiect de revitalizare a unor soiuri românești, autentice. Vorbim aici și de roșia Buzău 1600, un soi creat în 1976 la institutul de la Buzău. Acesta, imediat după Revoluție, a cam dispărut din piețe. Căutând ceva autentic și gustos, și bun, am identificat acest soi. În 2016 l-am ales, iar 2017 a fost primul an în care a ajuns și pe rafturile Lidl. Chiar dacă astfel de soiuri sunt mai sensibile, este clar că nu sunt potrivite 100% nevoilor retailerilor, de a avea produse rezistente în timp, să nu aibă pierderi, ele totuși generază acel aport de gust căutat de clienți. De aceea, facem niște concesii pentru a avea gust la raft”, a declarat Claudius Kisfaludy, director achiziții legume-fructe pentru tot lanțul Lidl. „În fiecare an, trebuie să vorbim cu mai mulți producători de-ai noștri, astfel încât să-i convingem să se bage în această aventură. Mereu sunt reticenți când vine vorba de soiuri noi, în special autentic românești sau mai vechi, pentru că știu că pot avea diverse probleme, sunt mai susceptibile la diverse boli. Însă, având deja experiența anilor trecuți, este mai ușor, pentru că le prezentăm exemple de succes”.

La rândul său, ing. Dan Loagăr, administratorul Tehnoplant Farm LGR srl, ferma legumicolă și de cultură mare din comuna Scânteia, județul Ialomița, unde se produce tomata Buzău 1600 a explicat că are o suprafață cultivată cu acest soi de roșie care totalizează jumătate de hectar, de pe un hectar întreg, producția fiind de 25-30 de tone.

„Caracteristica principală a acestui tip de tomate este gustul. De celelalte - rezistență, fermitate etc nu putem vorbi. Roșiile Buzău 1600 trebuie recoltate și puse direct în lădițe, plantate pe maximum două rânduri, iar în magazin trebuie să se vândă foarte repede. Nu cred că pot fi ținute prea mult pe stoc pentru că nu rezistă”, a mărturisit fermierul. „După cererea pe care o avem, credem că aceste tomate se vând repede. Noi nu știm ce se întâmplă în magazin. Am cultivat roșiile Buzău 1600 pe jumătate de hectar și obținem, în medie, un randament de 25-30 de tone de fructe la hectar, dar sunt foarte multe care pică din cauza calității și se duc la fabrică. Costul de producție al unui kilogram de tomate Buzău 1600 depinde de an. Anul acesta, am pierdut foarte mult, pentru că au fost ploi foarte dese, venea căldura, ieșea soarele, apăreau probleme cu mana, bacterioza permanent, tot timplul tratate, nu reușeam să le tratăm la timp, au fost pierderi mari. Livrăm (n.r. - către Lidl) undeva la doi-trei paleți pe zi, asta înseamnă între 500-700 de kilograme pe zi, la un preț de 3-4 lei, în funcție de cum oscilează celelalte prețuri pe piață. În fiecare săptămână, prețul este negociat. Buzău 1600 este singurul soi cultivat de mine și vândut celor de la Lidl, restul fiind hibrizi”.

Buzău 1600 este o varietate de tomate cu creștere nedeterminată ce produce fructe de calitate deosebită, mari, de 200-250 grame, de culoare roșu-aprins.

Buzău 1600 este un soi de roșii cu o maturitate medie-târzie (semitardivă), destinat cu precădere consumului sub formă proaspătă.

Este un soi viguros, adaptat la condițiile climatice din zonele din România care sunt favorabile culturii tomatelor și care este rezistent la atacul principalilor agenți patogeni.

Buzău 1600 este considerat un soi de roșii productiv. Potențialul normal de producție este de 60-80 t/ha, dar cu o tehnologie optimizată, producția poate crește pana la 150 t/ha.

#trecipeproaspăt

Ca parte a măsurilor de responsabilitate socială integrate în strategia de business, Lidl și-a propus să susțină pe termen lung furnizorii locali și să dezvolte împreună cu aceștia soluții și oportunități care, în final, să ofere garanția calității produselor românești. De aceea, pentru a informa clienții despre originea produselor autohtone din Piața Lidl, în 20 mai, retailerul a lansat platforma #trecipeproaspăt. Prin intermediul acesteia, românii pot vedea exact de unde provin fructele și legumele de pe rafturile Lidl, trasabilitatea acestora – certificarea controlului calității, de la plantare până când produsul e pregătit să ajungă în farfurie, dar și cine sunt furnizorii Lidl de legume si fructe din întreaga țară și ce povești au.

Astfel, clienții pot intra pe surprize.lidl.ro/piatalidl pentru a vedea informații despre furnizorii Lidl sau pe surprize.lidl.ro/scan pentru a scana cu telefonul mobil codul QR disponibil pe fiecare lădiță de fructe și legume. Astfel, ei pot afla informații despre fiecare produs în parte – de exemplu, ce soiuri sunt disponibile la Lidl, ce specificații au legumele și fructele, cum se cultivă acestea și când este sezonul lor sau ce proprietăți speciale are fiecare aliment. Totodată, pentru a-i cunoaște direct pe furnizorii Lidl, clienții vor găsi pe site-ul dedicat câte un scurt film informativ despre fiecare în parte, în care aceștia vor prezenta produsele pe care le livrează în Piața Lidl, dar vor oferi și câteva detalii despre ceea ce înseamnă să fii furnizorul retailerului.

„În ceea ce privește fructele și legumele din Piața Lidl, încă de la început, le-am promis românilor prospețime zilnică. Însă ce mai înseamnă acest cuvânt – proaspăt - în ziua de astăzi? Ne-am propus să răspundem la această întrebare și am lansat #trecipeproaspăt tocmai pentru ca românii să afle direct și rapid originea prospețimii produselor românești din Piața Lidl, dar și ca să facă cunoștință cu furnizorii noștri locali. Știm cât de important este pentru români să vadă exact sursa fructelor și legumelor din magazinele noastre, așadar ne-am asumat acest demers de transparență față de clienții noștri, prin care ei pot verifica rapid și ușor de unde vin fructele ori cine livrează legumele autohtone din Piața Lidl. Ne dorim ca prin această platformă să redescoperim adevărata prospețime – ce înseamnă că un produs este proaspăt cules, recoltat, livrat. Astfel, invităm toți românii care ne vizitează magazinele să intre pe surprize.lidl.ro/scan, unde pot scana codurile QR de pe lădițe, pentru a afla împreună ce înseamnă să treci pe proaspăt în Piața Lidl”, a declarat Daniel Ștefănescu, membru în Consiliul de Conducere Lidl România.

Din dorința de a le oferi românilor fructe și legume proaspete și sigure, toți furnizorii din Piața Lidl sunt certificați GLOBAL GAP - un standard recunoscut pentru producția globală agricolă, realizată în condiții de siguranță și durabilitate. Această inițiativă a fost începută de retailer încă din 2016, alături de Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București (USAMVB). Totodată, retailerul a implementat pentru toți furnizorii locali, încă din 2017, Eticheta de Trasabilitate – eticheta poziționată în cel mai accesibil loc pentru ca românii să poată vedea întregul circuit al produselor, de la producător, până în magazin. Tot de atunci, toate fructele și legumele din Piața Lidl trebuie să respecte standardele de calitate și siguranță alimentară specifice Lidl, și anume ca valoarea reziduului de pesticide să fie la o treime din media admisă la nivel european, iar acesta să fie folosit cât mai responsabil.

În plus, Lidl a continuat și anul acesta proiectul „Cultivat în România, specific românesc”, singurul proiect de revitalizare a soiurilor românești de legume. Acesta este un proiect amplu de investiție în agricultura românească, prin care Lidl contribuie la dezvoltarea sustenabilă a producătorilor români. În cadrul acestui proiect, retailerul dezvoltă diferite acțiuni pentru a sprijini furnizorii locali, precum sesiuni de audit și consultanță. Astfel, proiectul urmărește inițiativa de a revitaliza soiurile autohtone, dar și de a dezvolta producții agricole sustenabile, precum producția roșiei de Buzău #1600, pe care clienții o găsesc în Piața Lidl în sezon, de acum doi ani.

sursa: https://sursesiresurse.ro/

Publicat în Horticultura

După patru ani de colaborare cu o mare rețea cash and carry, agricultorul Alexandru Minea, deținătorul Fermei de Legume Fierbinți, recunoaște atât aportul retailerului Mega Image în dezvoltarea exploatației sale prin programul „Gusturi româneşti de la gospodari”, cât și pe cel al statului prin Programul Tomata.

„Este un proiect foarte bun pentru noi, producătorii, și nu chiar toți au șansa de a lucra cu un retailer așa de mare (n.r. - Mega Image). Și în acest caz, vorbim și de beneficii sub forma materialului semincer, respectiv analizele solului și ale apei. Nu mai ducem grija prezenței prin piețe, să ne livrăm marfa. Noi trebuie să rămânem în producție. Fără producție, nu merge. Așa, să stai și la tarabă, să faci și producție nu se poate. Nu foarte multe supermarketuri sunt dispuse să achiziționeze cantități mici de legume de la producători. Noi, cel puțin, ca producători, știm prețurile de la încheierea contractului. Nu ne mai temem de volatilitate”, a declarat Minea, cu ocazia vizitei întreprinse de jurnaliști în ferma sa, joi, 18 iulie 2019. „Sumele de bani din Programul Tomata ne ajută foarte mult, cel puțin pe perioada de an în care trebuie să cumpărăm combustibil pentru producerea răsadurilor necesare ieșirii cât mai timpurie pe piață”.

Cele două solarii deținute de legumicultor au fost construite cu ajutorul fondurilor europene. Fiul său a obținut 40 000 de euro, 100% nerambursabili, bani destinați construcțiilor.

Legume „aproape” bio

Un alt aspect demn de menționat este și acela că agricultorul nu mai folosește pesticide în lupta cu insectele dăunătoare. Pe lângă folia pentru mulcire, produs care împiedică dezvoltarea ierburilor dăunătoare, Minea a apelat, din acest an, la plasele anti-insecte, dar și la prădători naturali ai insectelor dăunătoare, respectiv la bondari pentru polenizare.

„Noi nu mai folosim pesticide. Avem combatere integrată (prădători naturali, plasă împotriva insectelor zburătoare). Plasa pentru insecte este primul an când o folosim. Se vede beneficiul ei. Nu mai este nevoie să intervii cu pesticide. Este o perioadă de recoltat la grâu, iar toate insectele de acolo ne invadau”, a mărturisit legumicultor. „Nu stimulăm roșia. Bondarii își fac treaba (pentru polenizare). Este cea mai ieftină mână de lucru pentru noi, producătorii”.

Miza agricultorului este cultura de tomate. El recunoaște că investiția într-un kilogram de roșii recoltate reprezintă doi lei, în timp ce încasările de la retailer variază între 4,7 și 4,8 lei pe kilogram (cel puțin în perioada de primăvară).

De pe 1 000 de metri pătrați, el reușește să obțină chiar și 20 000 de kilograme de tomate, întreaga producție fiind achiziționată de retailer.

Semințele de tomate sunt Zadurella, prețul fiind unul bun pentru agricultor, în condițiile în care Mega Image contractează cantități impresionante de la distribuitori, la costuri negociabile.

„Avem un singur soi de tomate comercializat celor de la Mega Image, agreat de retailer, și noi, ca producători, am contribuit pentru a alege acest hibrid. Și noi știm ce înseamnă gustul autentic de roșie, să-l mâncăm cu plăcere și de cea mai bună calitate”, a mai adăugat el. „Primele produse au ieșit pe piață în luna mai – tomate. Costurile sunt destul de ridicate pentru a produce legume extratimpurii din cauza carburanților care sunt foarte scumpi. Noi încălzim cu cărbune cocs, petrolier, pentru centrala care încălzește zona dedicată răsadurilor. Direct de la Petromidia, cărbunele cocs ar fi undeva la 6 lei pe kilogram. Costul de producție a kilogramului de tomate ajunge undeva la doi lei, la momentul recoltării. Când am început să livrez către supermarketuri, prețul era undeva la 4,7 – 4,8 lei pe kilogram”.

În ferma din Fierbinți, Minea cultivă salată (iarna), apoi tomate, ardei gras, ardei Kapia și vinete.

În prezent, programul „Gusturi româneşti de la gospodari” al lanţului de magazine Mega Image include peste 140 de fermieri care cultivă legume pe o suprafaţă totală de peste 86 de hectare, în apropierea Capitalei, alături de un inginer agronom, care verifică fiecare etapă a culturii.

„Totul a plecat de la ideea de a avea legume şi fructe ca odinioară, cu gust ca în copilărie. Am căutat perspectiva clientului, ce vrea clientul: roşii gustoase, sănătoase. Nu vrem roşii cu care să jucăm ping-pong. Vreau să punctez că este pentru prima oară în istoria companiei când am reuşit, timp de o săptămână, să vindem mai multe roşii decât banane. Istoric vorbind, în retail bananele sunt pe locul întâi ca vânzări, dar de data asta am reuşit să batem un record”, a afirmat Călin Ilin, directorul comercial al Mega Image, într-o conferinţă de presă care a avut loc la București, în paralel cu evenimentul de la Fierbinți.

Mega Image, din cadrul Ahold Delhaize Group, are în prezent 705 magazine în România.

Publicat în Horticultura

Un nou set de reguli europene care vor garanta protecţia agricultorilor europeni, precum şi a micilor furnizori împotriva practicilor comerciale neloiale în cadrul lanţului de aprovizionare cu alimente a intrat în vigoare marți, 30 aprilie 2019, potrivit unui comunicat de presă al executivului comunitar.

CITEȘTE ȘI: https://www.revistafermierului.ro/international/item/3178-directiva-privind-practicile-comerciale-neloiale-din-cadrul-lantului-de-aprovizionare-cu-produse-alimentare-adoptata-pe-perioada-presedintiei-romaniei-a-consiliului-ue.html

Publicate săptămâna trecută în jurnalul oficial, noile reguli acoperă produsele agricole şi alimentare comercializate în cadrul lanţului de aprovizionare cu alimente. Pentru prima dată, vor fi interzise în UE până la 16 practici comerciale neloiale impuse în mod unilateral de un partener comercial.

Practicile comerciale neloiale care urmează a fi interzise sunt plăţile întârziate în cazul produselor perisabile, anulările în ultimul minut ale comenzilor, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor şi obligarea furnizorului la plata produselor irosite. Alte practici vor fi permise numai dacă fac obiectul unui acord prealabil, clar şi lipsit de ambiguitate între părţi: faptul că un cumpărător returnează unui furnizor produsele alimentare nevândute; faptul că un cumpărător impune unui furnizor o plată pentru garantarea sau menţinerea unui acord de furnizare pentru produse alimentare; faptul că un furnizor plăteşte pentru promovarea sau comercializarea produselor alimentare vândute de cumpărător.

Statele membre UE vor trebui să desemneze autorităţile care vor fi însărcinate cu aplicarea noilor reguli. Aceste autorităţi vor trebui să aibă puterea de a impune amenzi şi de a demara anchete în urma plângerilor.

Publicat în International

Cel puțin din punct de vedere statistic, industria lactatelor din România pare să jubileze, în condițiile în care, potrivit celui mai nou studiu GfK, din perspectiva cumpărăturilor pentru acasă, anul trecut, românii au cheltuit cu 9% mai mult pe produse lactate, iar magazinele de tip discount și supermarketurile și-au crescut cota de piață ca urmare a sumelor mai mari lăsate de familii în aceste formate.

„Din perspectiva cumpărăturilor pentru acasă, toate segmentele de bunuri de folosință curentă au înregistrat creșteri pe parcursul anului 2018, influențate de coșuri mai mari achiziționate la un act de cumpărare. Remarcăm cea mai accelerată evoluție în rândul lactatelor pentru care românii au cheltuit cu 9% mai mult”, afirmă specialiștii companiei de cercetare statistică.

În ceea ce privește produsele alimentare, spun analiștii GfK, atât cele ambalate, cât și cele proaspete au avut o dinamică de aproximativ 6% în valoare, în timp ce pentru segmentul băuturilor (alcoolice și non-alcoolice) se observă o creștere mai modestă, de doar 4%.

Din perspectiva comportamentului de cumpărare, familiile din România au mers la fel de des la cumpărături în comparație cu anul trecut, în schimb suma medie platită la un act de cumpărare s-a majorat cu 6%.

Magazinele de tip discount iau avânt pentru cumpărăturile casnice

Pe parcursul anului 2018, comerțul modern a căpătat o importanță și mai mare pentru cumpărăturile de produse de larg consum cu destinație casnică. Aceste formate dețin în prezent 62% dintre cheltuieli, cu aproape 2 puncte procentuale mai mult decât în 2017.

„Românii au lăsat cea mai mare parte din bani în hipermarketuri, însă au fost vizitate mai rar pentru achiziția de produse pentru acasă. În schimb, magazinele de tip discount și supermarketurile și-au crescut cota de piață ca urmare a sumelor mai mari lăsate de familii în aceste formate. Și magazinele moderne de proximitate și-au consolidat poziția pentru cumpărăturile casnice și au reușit să atragă mai mulți cumpărători în 2018 față de 2017”, adaugă cei de la GfK.

Industria bunurilor de larg consum a înregistrat pe parcursul anului 2018 o creștere de 5,7%, comparativ cu 2017. Creșterea a fost determinată în cea mai mare parte de inflație. Conform Eurostat, majorarea prețurilor alimentelor a fost anul trecut de 4%. Consumul s-a aflat într-o ușoară creștere, însă românii nu au mai migrat către segmente superioare de preț.

Publicat în Știri interne

În opinia lui Petre Grigore, reprezentantul Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) filiala Galați și administratorul SC Simongrig SRL, exprimată cu ocazia Adunării Generale a Membrilor LAPAR din 19 februarie 2019, producătorul român din sectorul agrozootehnic nu se află în poziția dominantă la masa negocierii cu sectorul de retail, raportul prețului de achiziție de la producător la consumatorul final fiind de 1/3.

„De ce credeți că nu au fost emise normele metodologice pentru Legea Supermarketurilor? Pentru a favoriza importurile acestea. Noi colaborăm cu piața de retail, însă suntem la mâna lor. Noi, cât de mari am fi, nu putem discuta de pe poziție dominantă, ci de pe poziția celui de-al doilea; ei impun regulile. De aceea, este firesc, dacă faci o socoteală, raportul prețului este de 1 la 3, mai exact marfa pleacă de la mine cu 1 și la vânzare, en detail, ajunge cu 3”, a declarat Grigore pentru reporterii emisiunii „România Agricolă”.

În acest context, fermierul gălățean consideră că apariția Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea” ar fi de bun augur, astfel încât să susțină o legătură strânsă între furnizor și cumpărător, atât pe piața internă, cât și pe piețele UE și pe cele terțe.

„Ar fi bine să se facă (n.r. - Casa Română de Comerț Agroalimentar «Unirea»), pentru că, după câte țin eu minte, cu câțiva ani în urmă, a mai fost în cadrul Ministerului Agriculturii un secretar de stat care, într-o discuție personală, mi-a spus că urmărește așa ceva. Cu ocazia unei vizite în anumite state arabe, importatorii cereau partide foarte mari de grâu. Ca să faci partide de grâu foarte mari, trebuie să existe un departament la nivelul MADR care să se ocupe, ca să consolideze, să facă legătura dintre cei care caută partide mari și cei care vor să furnizeze”, a mai precizat agricultorul și legumicultorul din Galați.

Lipsă de apă în sol

O altă discuție abordată cu Petre Grigore a fost și cea legată de starea de vegetație a culturilor agricole. El a explicat că anul 2019 pare a fi mai greu decât cel trecut, în condițiile în care lipsa apei din sol persistă.

El crede însă că speranțe sunt pentru fermierii din Ardeal și din partea Banatului, și a Crișanei, cel puțin deocamdată.

„Situația este un pic mai dificilă anul acesta. Adevărul e că urmează un an mai puțin bun, după câțiva ani foarte foarte buni. Rapița, toată, este compromisă. Orzul, nici el, nu dă prea mari speranțe, iar grâul de abia acum răsare și nu este înfrățit. Am primit diverse informații de la colegi că grâul este înfrățit în special în Ardeal și în partea Banatului și a Crișanei”, a mai precizat fermierul. „O altă problemă este aceea a lipsei apei în sol. Deficitul acesta de apă trebuie să ne dea de gândit și să ne determine să găsim soluții, să pregătim instalațiile de irigat (cei care dețin astfel de aparatură), astfel încât să mai diminuăm din pagube, pentru că acestea vor apărea, cu siguranță. La noi, în partea Podișului Covurlui, întotdeauna acolo este o zonă cu secetă endemică și cantitățile de precipitații au fost foarte scăzute. Sperăm ca în zilele următoare să avem parte de precipitații. Însă, conform prognozelor pe care le-am primit, nu prea sunt speranțe”.

Născut la Mărăcineni în 1953, Petre Grigore a absolvit o facultate de specialitate la Bucureşti. Devenit inginer agronom, a fost repartizat la Galaţi. A lucrat ca şef de fermă la IAS Iveşti, iar la IAS Şendreni a ajuns director tehnic. A mai fost director la Agrogal, dar şi la Direcţia Agricolă. I s-a conferit, prin decret prezidenţial, Meritul Agricol în Grad de Cavaler, în anul 2007. A fondat SC Simongrig SRL şi activează acum doar în mediul de afaceri.

Publicat în România Agricolă

Foto credit: Animals International

La patru zile de la comunicatul de presă al Animals Internațional, prin intermediul căruia erau prezentate „filmări șocante”, realizate în ferme din România și din Polonia, în care se produc ouă comercializate în magazinele rețelelor de retail, restaurante și hoteluri autohtone și în care păsările sunt ținute în cuști, Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) răspunde reprezentanților ONG-ului în cauză că țara noastră este printre „fruntaşele UE” în ceea ce priveşte numărul mic de găini crescute în cuşti îmbogăţite.

Și asta, în condițiile în care în multe state dezvoltate ale blocului comunitar, consumatorii au o putere de cumpărare foarte mare, față de cei din România.

Oul cel mai ieftin este cel obţinut de la găini care au trăit în cuști, iar cel cu până la de trei-patru ori mai scump este oul ecologic. Acesta este şi principalul motiv pentru care în UE, singura zonă economică din lume care marchează codul alfa-numeric pe ou, nu a crescut consumul de ouă ecologice (al căror cod începe cu cifra „1”), iar consumul de ouă provenite de la găini crescute la cuşcă se menţine, în continuare, la 50- 60% din total consum.

În prezent, doar aproximativ 5% din totalul ouălor consumate în întreaga UE sunt ouă ecologice, arată datele UCPR.

Reprezentanții uniunii precizează în acest context că sunt contrariați de reluarea atacurilor pe același subiect – găinile ouătoare crescute în cuști.

„Fermierii din România sunt surprinşi de reluarea atacurilor cu privire la producţia de ouă obţinute de la găini crescute în cuşti îmbogăţite. Trebuie să informăm opinia publică despre faptul că, atât în România, cât şi în ţări foarte dezvoltate, se folosesc aceleaşi tehnologii de creştere a găinilor în adăposturi cu microclimat dirijat, iar spaţiul alocat acestor păsări este ştiinţific determinat, astfel încât păsările să se simtă confortabil. Chiar dacă în unele adăposturi se foloseşte iluminatul artificial, intensitatea luminoasă şi durata iluminatului artificial sunt ştiinţific calculate, astfel încât păsările să se simtă confortabil şi din acest punct de vedere. Pentru specialişti, faptul că producţia de ouă a acestor păsări este la nivelul potenţialului genetic reprezintă un indicator că utilizarea unor astfel de tehnologii asigură păsărilor un confort maxim”, precizează reprezentanţii UCPR, citați de Agerpres.

Cei din UCPR consideră acțiunea ca fiind una premergătoare forțării închiderii afacerilor de profil de la noi din țară, astfel încât să devenim piață de desfacere pentru importurile intracomunitare, din state care utilizează aceleași sisteme de creștere prin cuști îmbogățite.

„Având în vedere că se repetă strategia de comunicare pe acest subiect şi este promovată de aceleaşi persoane, prin oferirea de informaţii false, nedovedite ştiinţific, fermierii din România nu înţeleg ce se urmăreşte. Se urmăreşte, oare, închiderea fermelor din România (dotate cu cuşti îmbogăţite) şi acoperirea necesarului de ouă pentru consum cu ouă provenite din state membre UE, care cresc păsările tot în sisteme de cuşti? Menţionăm că Polonia deţine cel mai mare număr de găini crescute la cuşcă din UE şi este cea mai mare exportatoare de ouă în România (circa 150 de milioane ouă pe an, care reprezintă 15% din producţia de ouă la cuşti în România). Ouăle importate din Polonia provin de la găini crescute în cuşti. De altfel, atragem atenţia asupra faptului că filmuleţul cu imagini din fermă, prezentat în media, este realizat într-o fermă din Polonia. Observăm, de asemenea că, în strategia de comunicare se face publicitate unor reţele comerciale, fapt ce ar putea fi catalogat ca publicitate înşelătoare”, mărturisesc reprezentanţii crescătorilor de păsări din România.

Cel mai mare exportator de ouă în România este Polonia, ţară care deţine cel mai ridicat număr de găini crescute la cuşcă din Uniunea Europeană. Polonia exportă anual în România circa 150 de milioane ouă, adică 15% din producţia de ouă la cuşti în România.

Găinile crescute în ferme industriale beneficiază de patru tehnologii de creştere şi anume: creştere la baterii îmbogăţite - 59,9%, iar la sol - 36,1%, creştere în adăpost şi în aer liber - 3% şi creştere în sistem ecologic - 1%. Numărul găinilor ouătoare crescute în ferme în baterii de cuşti îmbogăţite este de 4,79 milioane de capete, ceea ce, raportat la numărul total de păsări ouătoare din România de 32,55 milioane de capete, reprezintă 14,7%. Producţia de ouă obţinute de la găinile crescute la cuşti este de circa un miliard de ouă pe an, dintr-un total de 6,3 miliarde de ouă produse anual în România, ceea ce reprezintă 15,9% pe an. La nivel UE28, numărul total de găini ouătoare este de 397.346.885 capete, din care 53% crescute în cuşti îmbogăţite, 27% crescute în adăpost la sol, 15% crescute în adăpost şi aer liber şi 5% crescute în sistem ecologic.

Potrivit sursei citate, ouăle marcate cu cod alfa-numeric care începe cu cifra „3” sunt, în continuare, produse în UE şi, prin urmare, şi în România. Din 1 ianuarie 2012, niciun crescător de găini producătoare de ouă din UE nu mai are voie să folosească cuşti vechi, ci doar cuşti îmbogăţite, potrivit actelor normative în vigoare. Vechile cuşti au fost înlocuite, astfel încât păsările să beneficieze de un spaţiu mai mare, iar noile cuşti sunt deja dotate cu echipamente care cresc confortul păsărilor (cuibar, stinghii, covoraşe ș.a.m.d.).

Animals Internațional, interfața unor mari jucători din piața alimentară la nivel global?

„Campania Animals International în România face parte din efortul global inițiat de Open Wing Alliance care unește 59 de organizații de pe toate continentele într-un front comun pentru a elibera din cuști toate găinile din lume până cel mai târziu în anul 2025. Coaliția folosește în întreaga lume aceleași strategii, tactici și resurse pentru a atinge obiectivul de a elibera toate găinile din cuști. Nestle, Mondelez (fosta Kraft) și hotel Marriott sunt doar câteva dintre firmele care operează și în România și care s-au angajat să elimine ouăle de la găini ținute în cuști până cel mai târziu în anul 2025”, se precizează în comunicatul remis presei de Animals Internațional.

În același document se face referire în continuare la companii care ar susține acest demers și asupra cărora, se pare, a fost pusă presiune de reprezentanții acestui ONG.

„Înainte de a face publice aceste filmări, am purtat discuții vreme de un an cu mai mulți jucători de pe piață în legătură cu proveniența ouălor. Deocamdată putem spune că Lidl a eliminat ouăle proaspete de cușcă și chiar din alimentele procesate marcă proprie. De asemenea Carrefour, Mega-Image, Metro și Kaufland s-au angajat să elimine ouăle de cușcă până cel mai târziu în anul 2025. Sperăm să se miște chiar și mai repede. Am luat la întrebări și restaurantele și hotelurile. Vom publica curând și care sunt cele mai sensibile la bunăstarea animalelor, dar și pe cele care nu dau doi bani pe suferința lor”, a dezvăluit Păun.

În comunicatul de presă, cei de la Animals Internațional spun că filmările puse la dispoziția celor interesați au fost realizate în ferme din România și din Polonia. Acestea prezintă condițiile obișnuite din fermele unde animalele sunt ținute în cuști, deși opinia științifică universală confirm că aceste sisteme de creștere nu îndeplinesc nevoile sociale, de comportament și de bunăstare de bază a animalelor.

Întreaga lor viață, găinile sunt forțate să doarmă, să mănânce și să depună ouăle pe podeaua din grilaj metalic, unde spațiul alocat este cât o coală A4 de hârtie pentru fiecare animal, afirmă cei din ONG. În vreme ce la nivel global, industria s-a aliniat cu mișcarea anti – cuști, România a rămas în urma altor țări care au recunoscut cruzimea cauzată de creșterea animalelor în cuști.

„Cuștile sunt cea mai crudă formă de a ține un animal de fermă. Filmările vorbesc de la sine. Românii sunt consecvent înșelați de ambalajele și de reclamele care îi fac să creadă că animalele se bucură de o viață frumoasă sub cerul albastru și calcă pe iarbă verde. În realitate, păsările nu pot nici măcar să își întindă aripile. Cuștile împiedică animalele să se bucure de nevoile banale ale speciei pe toată durata vieții lor. Cerem companiilor să preia responsabilitatea, nu doar punând capăt acestei uriașe suferințe a milioane de găini, dar și reacționând la cererea consumatorilor care doresc să elibereze animalele din cuști. Deocamdată, doar 4% din găinile din România sunt crescute cu acces la aer liber”, a spus Gabriel Păun, directorul UE al Animals International.

Reprezentantul ONG-ului a adăugat că rețelele de retail oferă în prezent alternative la ouăle obținute de la găinile crescute în cuști. Totodată, el citează un studiu conform căruia 88 la sută dintre consumatorii români preferă ouă care provin de la găini care nu au trăit în cuști.

„Publicul din România a fost indignat acum aproape 10 ani când a aflat prima oară că cifra 3 de pe ștampila de pe ou înseamnă că găinile au fost ținute în cuști. După scandalul cu ouăle stresate din anul 2010, supermarketurile au început să ofere alternative la cuști. Aceste alternative de la găini care cresc liber sunt acum deja disponibile peste tot, dar din păcate majoritatea ouălor ieftine de pe piață provin de la animale care sunt torturate în cuști, cu toate că un studiu recent arată că 88% dintre români preferă să cumpere ouă de la găini care nu au trăit în cuști. Este îmbucurător și faptul că același studiu arată că 39% dintre români știu că ștampila de pe ou arată modul de creștere a găinilor, în comparație cu doar 1% acum 10 ani, înainte de scandal”, a adăugat Păun.

Consumatorii pot evita cu ușurință ouăle proaspete de la găini torturate în cuști mulțumită ștampilei de pe ou, afirmă cei de la Animals International. Fiecare ou are o astfel de ștampilă, iar cele provenite din cuști încep cu cifra „3”. Cele ținute în hale la sol cu cifra „2”, cele cu acces la aer liber cu cifra „1”, iar cele BIO, cu cifra „0”.

Problemele rămân la produsele procesate, precum pastele, dulciurile și sosurile, unde doar dacă producătorii sunt responsabili se poate ști modul de creștere a animalelor.

Statisticile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), disponibile la sfârşitul anului 2018, relevau că în România erau 32,552 milioane de capete găini ouătoare, din care doar circa opt milioane de capete crescute în ferme industriale, restul fiind în gospodăriile individuale.

Publicat în Zootehnie

Consiliul Concurenței a sancționat şapte companii active pe piața comercializării produselor alimentare din România (trei retaileri și patru furnizori ai acestora) cu amenzi în valoare totală de 87.713.336 de lei (aprox. 18,8 milioane de euro), a anunțat instituția, joi, 31 ianuarie 2019.

Sancțiunile au fost aplicate în cadrul investigației privind fixarea prețurilor între retailerii Auchan, Cora și Carrefour și furnizorii acestora, în perioada 2010-2016. În urma investigației, a fost sancționată atât încălcarea regulilor naționale, cât și a regulilor europene de concurență, pentru fixarea prețurilor de revânzare (de raft) în cadrul promoțiilor desfășurate de retaileri.

Iată lista cu amenzi aplicate de Consiliul Concurenței: Auchan Romania SA 36.563.004 lei (7,84 milioane de euro); Carrefour România SA 26.995.645 lei (5,79 milioane de euro); Romania Hypermarche (Cora) SA 12.410.834 lei (2,66 milioane de euro); Quadrant-Amroq Beverages SRL 5.984.053 lei (1,28 milioane de euro); Star Foods EM SRL 3.930.920 lei (843.599 de euro); Strauss România SRL 1.785.767 lei (383.236 de euro), respectiv Nelson Prod SRL 43.113 lei (9.252 de euro).

Singura, potrivit informațiilor date publicității de Consiliul Concurenței, Carrefour România SA a recunoscut fapta, beneficiind astfel de o reducere a amenzii. Amenzile aplicate de Consiliul Concurenței se virează integral către bugetul de stat.

Cora așteaptă motivarea Consiliului Concurenței

Ulterior informării transmise de autoritatea de concurență, reprezentanţii România Hypermarche (Cora) au respins categoric acuzaţiile acesteia legate de fixarea preţurilor de revânzare pentru anumite produse şi anunţă că imediat ce vor primi motivarea vor contesta decizia în instanţă, conform unui comunicat remis, joi, presei.

„România Hypermarche (Cora) a luat cunoştinţă de decizia anunţată de Consiliul Concurenţei privind sancţionarea companiei cu suma de 12.410.834 de lei (2,66 milioane de euro), alături de sancţionarea altor lanţuri de magazine şi furnizori din piaţa de retail. La acest moment, Cora aşteaptă motivarea deciziei Consiliului Concurenţei pentru a analiza argumentele autorităţii de concurenţă şi îşi rezervă dreptul de a contesta decizia în instanţă. Respingem categoric acuzaţiile Consiliului Concurenţei, care a luat această decizie fără o minimă analiză economică, deşi regulile de concurenţă nu pot fi aplicate în absenţa identificării şi evaluării realităţilor economice. Acuzaţiile aduse de autoritatea de concurenţă se întemeiază exclusiv pe prezumţiile acesteia nesusţinute din punct de vedere probatoriu. La dosarul de investigaţie nu există nicio dovadă din care să reiasă că societatea noastră ar fi săvârşit fapta anticoncurenţială pretinsă de Consiliul Concurenţei”, se menţionează în comunicat.

Vocile autorizate ale retailerului afirmă că societatea a pus la dispoziţia Consiliului Concurenţei numeroase documente din care rezultă „neîndoielnic” că în situaţiile investigate nu a existat nicidecum vreo înţelegere anticoncurenţială între Cora şi furnizorii săi privind stabilirea preţului de revânzare pentru anumite produse.

„Dimpotrivă, după cum rezultă din toate documentele furnizate autorităţii de concurenţă, Cora a stabilit întotdeauna independent preţurile de revânzare, iar clienţii Cora au beneficiat de preţuri reduse, niciun consumator nefiind prejudiciat”, susţin reprezentanţii Cora.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 4

newsletter rf

Revista