scz - REVISTA FERMIERULUI

Asociația Aberdeen Angus România anunță că, pentru a putea beneficia de adeverință pentru SCZ (Sprijinul Cuplat în Zootehnie), înscrierea în asociație se poate face până în data de 15 aprilie 2020.

De asemenea, Asociația Aberdeen Angus le reamintește crescătorilor care dețin animale provenite din Ungaria și care vor să se înscrie în asociație că toate animalele venite de pe teritoriul Ungariei trebuie să aibă făcute teste ADN care să confirme atât originea pe linie maternă, cât și pe linie paternă a animalului. „În trecut, au fost aduse pe teritoriul țării noastre animale din Ungaria care nu respectau caracteristicile rasei Aberdeen Angus (prezența petelor și a coarnelor), aveau nereguli. În noiembrie 2017, la ședința Consiliului director, s-a luat și decizia ca, pentru toate taurinele provenite din părinți cu origine din Ungaria, să se efectueze teste ADN pentru confirmarea originii. Animalele înscrise în asociație trebuie să aibă performanțe”, a precizat Ioan Gociman, director tehnic executiv al Asociației Aberdeen Angus România.
Testele ADN trebuie făcute la laboratorul partener al asociației, din Germania.

Publicat în Zootehnie

În condițiile în care miercuri, 21 martie 2018, nici șeful Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, și nici secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) responsabil de buna funcționare a instituției citate, Dănuț-Alexandru Potor, nu au dat curs solicitărilor de presă venite din partea noastră și au adoptat politica struțului cu privire la scandalul recalculărilor unor cuantumuri ale sprijinul cuplat în sectorul zootehnic - vaci de lapte, bivolițe de lapte, respectiv taurine din rase de carne și metișii acestora, precum și în cazul ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne, abia joi, 22 martie 2018, la o oră matinală, APIA a binevoit să transmită o poziție oficială în acest sens.

Concret, conform informării de presă, în perioada 12-16 martie 2018, APIA a reanalizat datele extrase din sistemul informatic și, astfel, spun reprezentanții instituției, a rezultat că există efectiv mai mare de capete care ar trebui luat în calcul, în vederea încadrării în plafonul financiar alocat României. Este de menționat aici că alocarea financiară aferentă sprijinului cuplat în sectorul zootehnic pentru Campania 2017 este de 147,55 milioane de euro, alocarea financiară aferentă ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic este de 176,06 milioane de euro, iar suma autorizată la plată în avans pentru schemele de sprijin cuplat zootehnic a fost de 35,53 milioane de euro.

Cu privire la alocări, APIA a făcut și următoarea precizare: „Acestea au fost stabilite în conformitate cu prevederile Hotărârilor de Guvern nr. 701 și 818/2017”.

Prin vocile sale autorizate, agenția de plăți a mai menționat că s-a impus o recalculare a cuantumului stabilit inițial pe cap de animal, NUMAI pentru următoarele zone de finanțare: sprijinul cuplat în sectorul zootehnic - vaci de lapte - 401,1809 euro pe cap (față de 442,0754 euro pe cap cât se calculase anterior demarării Campaniei de plăți în avans din 2017), bivolițe de lapte - 173,9233 euro pe cap (față de 187,6676 euro pe cap), respectiv taurine din rase de carne și metișii acestora - 446,5667 euro pe cap (față de 519,9658 euro pe cap), în timp ce la ajutoarele naționale tranzitorii, recalcularea a fost la ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne, care a generat un total de 86,3629 euro pe cap (față de 88,6852 euro pe cap).

„Anterior demarării Campaniei de plăți în avans, respectiv anterior datei de 16.11.2017, APIA a efectuat o analiză în baza datelor existente în sistemul informatic la momentul respectiv, analiză din care a rezultat numărul de animale determinate pe baza cărora au fost stabilite cuantumurile aferente Sprijinului cuplat în sectorul zootehnic și Ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, după cum urmează: vaci de lapte - 442,0754 euro pe cap, bivolițe de lapte - 187,6676 euro pe cap, taurine din rase de carne și metișii acestora – 519,9658 euro pe cap, respectiv ovine și caprine - 25,0200 euro pe cap. Ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic au fost stabilite astfel: ANT 7 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector lapte – 22,1885 euro pe tonă, ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne – 88,6852 euro pe cap și ANT 9 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine – 5,2407 euro pe cap”, mai explică oficialitățile APIA în comunicat.

În data de 15 noiembrie 2017, APIA anunța că în cazul sprijinului cuplat categoria vaci de lapte, numărul de animale eligibile era de 194.535 capete, plafonul era de 86 de milioane de euro, iar avansul de 30 la sută era de 309,46 euro.

La sprijinul cuplat categoria bivoliţe de lapte, APIA informa că sunt eligibile 7.833 capete, că plafonul era de 1,47 milioane euro, iar cuantumul avansului de 131,37 euro, în timp ce la sprijinul cuplat categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora, numărul de capete eligibile pentru plată era de doar 22.213, plafonul de 11,55 milioane euro, iar avansul de 70% era de 363,98 euro.

Nu în ultimul rând, la data de 16 ianuarie a.c., aceeași APIA preciza că ANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne avea un plafon de 101.200.897 euro, atât pentru plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic, cât și pentru plata sprijinului cuplat se fac în lei, la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017.

Publicat în Finantari

Executivul de la București a aprobat în ședința săptămânală de miercuri, 27 septembrie 2017, cuantumuri ale plăților pentru ajutoare în agricultură în valoare totală de circa 1,8 miliarde euro și a consfințit posibilitatea ca APIA să poată achita în avans sume în cadrul tuturor schemelor specifice.

Mai exact, este vorba de plățile directe în sectorul vegetal care se acordă pentru anul de cerere 2017, plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic și schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine care se acordă pentru anul de cerere 2017.

„Începând cu data de 16 octombrie 2017, Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură poate acorda plăți în avans în cadrul tuturor schemelor de plăți, iar începând cu data de 1 decembrie 2017, va efectua plățile corespunzătoare diferenței între cuantumul calculat și acordat în avans și plafonul financiar ar fiecărei scheme, în condițiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate”, anunță în mod oficial Guvernul Tudose. „Plățile se acordă în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în anii 2017 și 2018 și se vor face în lei, utilizând ultimul curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2017”.

Potrivit unui comunicat de presă remis de Guvern, schemă de plată unică pe suprafață este în cuantum minim de 97,2452 euro/ha, plată redistributivă de 5 euro/ha pentru primul interval - 1-5 ha inclusiv și de 48,3251 euro/ha pentru al doilea interval: peste 5 și până la 30 ha inclusiv, în timp ce plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, denumită și plată pentru înverzire va fi de 57,1745 euro/ha, iar plata pentru tinerii fermieri – 24,3113 euro/ha.

„Suma totală necesară aplicării schemelor de plăți directe în sectorul vegetal este de 1,574 miliarde euro, din care 919,14 milioane euro pentru schema de plată unică pe suprafață, 97,07 milioane euro pentru plata redistributivă, 540,4 milioane euro pentru plata pentru înverzire și 18,01 milioane euro pentru tinerii fermieri”, anunță Executivul Tudose.

De asemenea, guvernul a aprobat plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic și a stabilit cuantumul acestora pentru anul de plată 2017. Concret, vor fi alocate 24,08 milioane euro pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte, 101,2 milioane euro pentru sectorul carne, specia bovine, respectiv 50,78 milioane euro pentru speciile ovine/caprine.

„Cuantumul acestor ajutoare se calculează prin raportarea sumelor prevăzute la cantitățile de lapte livrate și/sau vândute direct eligibile, respectiv la efectivele de bovine sau femele ovine/caprine eligibile”, conform documentului de presă de la Guvern.

Nu în ultimul rând, Guvernul României a aprobat plafonul de 48,5 milioane euro, aferent plății directe pentru schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine care se acordă pentru anul de cerere 2017.

„Cuantumul pentru această schemă se calculează prin raportarea plafonului la efectivul de animale eligibile”, se mai precizează în finalul comunicatului.

Măsurile de sprijin auu fost confirmate oficial încă din seara zilei de marți, 26 septembrie 2017, cu ocazia sărbătoririi a 17 ani de activitate a AFIR. În alocuțiunea de deschidere, șeful MADR, Petre Daea, preciza că, cităm: „Pe data de 16 octombrie 2017 toate măsurile sunt asigurate, inclusiv actul normativ care mâine (n.r. - miercuri, 27 septembrie 2017) va lua drumul Guvernului pentru a intra în dispozitivul juridic, organizatoric, în așa fel încât în ziua de 16 octombrie să fie prima zi de acordare a subvențiilor, în așa fel încât cu dumneavoastră să vă faceți datoria (n.r. - fermieri, reprezentanți ai instituțiilor statului implicate în proces etc.)”.

APIA a fost lăudat de ministrul Daea, în condițiile în care potrivit raportului pe care l-a primit de la Comisia Europeană (CE), agenția a ajuns la un procent de accesare a plăților pe FEGA de 99,04 la sută.

Publicat în Ultimele noutati

Temperaturile scăzute şi ninsorile căzute sporadic în zona de deal au pricinuit pagube ușoare livezilor de cireş, vişin şi cais din Maramureș, iar frigul a afectat pomii fructiferi, orzoaica şi plantele furajere din Harghita.

În același timp, livezile de cireşi şi vişini din Bistrița-Năsăud au fost cele mai afectate de temperaturile scăzute din ultima perioadă, existând riscul ca producţia să fie redusă cu circa 15%.

De asemenea, câteva sute de hectare din localităţi buzoiene din Câmpia Bărăganului cultivate în această primăvară cu porumb au fost compromise de ninsorile de săptămâna trecută şi vor trebui replantate, iar agricultorii tulceni au înregistrat „o uşoară întârziere” în derularea campaniei de însămânţare, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile din ultima săptămână, potrivit Direcţiei Judeţene pentru Agricultură (DJA) Tulcea.

Pe de altă parte, (DSVSA) Tulcea transmite că a acordat anul trecut despăgubiri în valoare totală de peste 550.000 de lei pentru animalele bolnave de leucoză enzootică bovină (LEB) şi anemie infecţioasă ecvină (AIE).

În plus, doar 63 de procente din fermierii mehedințeni au depus până la această oră cererea de plată pentru minimum un hectar lucrat.

În fine, judeţul Brăila înregistrează cea mai mare suprafaţă cultivată cu loturi semincere din ţară, respectiv peste 18.000 ha, iar scăderea cuantumului sprijinului cuplat în sectorul zootehnic mureșean cu circa 200 de euro, de la peste 900 de euro la 720 de euro, se datorează creşterii numărului de beneficiari de subvenție.

Mehedinți - 14.633 de fermieri au depus la Centrul Judeţean (CJ) Mehedinţi al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) cereri pentru obţinerea subvenţiei pe hectarul de teren agricol, în timp ce beneficiarii unei suprafeţe de 56.138 de hectare ar urma să primească ajutoare financiare.

Tulcea - Cea mai mare parte a sumei de peste 550.000 de lei pentru animalele bolnave de leucoză enzootică bovină (LEB) şi anemie infecţioasă ecvină (AIE) acordată anul trecut respectiv de Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Tulcea 536.162 lei, a fost alocată pentru despăgubirea animalelor bolnave de LEB şi sacrificate în abatoare, iar restul, pentru cei şapte cai bolnavi de AIE.

În anul 2013, DSVSA a plătit despăgubiri pentru 512 animale bolnave de LEB şi pentru 72 de animale bolnave de AIE.

Leucoza enzootică bovină este o boală care afectează dezvoltarea normală a taurinelor şi care duce la scăderea producţiei de carne şi lapte. Anemia infecţioasă ecvină, cunoscută şi sub denumirea de febra de mlaştină, este o boală virală răspândită pe tot globul unde există ape stătătoare sau mlaştini şi unde principalii vectori, insectele hematofage, se dezvoltă în număr mare.

Maramureș - Au fost afectate, în special de temperaturile coborâte până la nivelul îngheţului, culturile de vişin, cais şi cireş din localităţile de deal, însă mai puţin la şes. Dintr-o primă evaluare, în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii asociaţiilor de fermieri din judeţ, autoritățile de resort au constatat o afectare a culturilor între 8 şi 10%. Culturile pomicole au fost cel mai puţin afectate, mărul nefiind înflorit încă, a scăpat uşor de frigul ultimelor zile.

În judeţul Maramureş există peste 8.000 de hectare de culturi pomicole, predominantă fiind cea a mărului.

Harghita - Chiar dacă cele mai scăzute temperaturi din zonele Ciuc şi Gheorgheni au fost de minus 7, respectiv minus 9 grade Celsius, culturile de câmp nu sunt foarte afectate, întrucât perioada de vegetaţie era întârziată. Pagube se vor înregistra, potrivit autorităților, la orzoaică şi plante furajere.

În ceea ce priveşte pomii fructiferi, sunt pagube vizibile la caişi, piersici, cireşi, vişini şi parţial la pruni, atât în zonele Ciuc şi Gheorgheni, cât şi în zona Odorhei-Cristur, unde s-au înregistrat temperaturi puţin mai ridicate, dar pomii erau în faza mai înaintată de înflorire şi sunt mult mai sensibili.

Specialiștii spun că pagubele pot ajunge şi la 50 la sută pe unele parcele, în funcţie de zonă şi de poziţionare, însă, cu toate acestea, probleme vor fi cu precădere în gospodării, întrucât în Harghita pomicultura este în declin şi nu sunt suprafeţe mari, cu stare corespunzătoare de exploatare.

Pentru a primi despăgubiri, oamenii trebuie să aibă plantaţia înregistrată la APIA sau în Registrul Agricol, iar paguba provocată de vreme trebuie să fie mai mare de 30 la sută.

Cea mai scăzută temperatură a primăverii s-a înregistrat sâmbătă, 22 aprilie, la Miercurea Ciuc, când mercurul termometrelor a coborât până la minus 9 grade Celsius.

Bistrița-Năsăud - Frigul consecutiv, de câteva zile, înregistrat în județ, şi-a pus amprenta atât la cireş, cât și la vişin. În rest, la măr, gutui nu au fost probleme. S-ar putea să fie o diminuare cu un 10-15%, dar şi acolo punctual, pentru că diferă de la loc la loc. În mod cert, vor fi producţii de fructe, anul acesta, îndestulătoare, chiar spre bine, cu excepţia celor de la vişin, cireş, unde câteva soiuri sunt mai afectate, au spus specialiștii direcției agricole județene.

În judeţul Bistriţa-Năsăud s-au înregistrat precipitaţii sub formă de ninsoare doar în zona montană, în localităţile de la poalele Munţilor Ţibleşului, Rodnei şi Bârgăului.

Brăila - În anul 2016 a fost înscrisă la multiplicare o suprafaţă totală de 18.479 ha, loturile de hibridare porumb şi floarea-soarelui reprezentând circa 52% din suprafaţa cultivată la nivel de ţară. Judeţul Brăila are tradiţie în producerea de seminţe, producătorii agricoli cultivând cea mai mare suprafaţă de culturi semincere certificate oficial din ţară.

Anul trecut, în judeţul Brăila au fost monitorizaţi 246 de agenţi economici înregistraţi pentru producerea, prelucrarea şi comercializarea seminţelor şi materialului săditor cu un număr de 387 de puncte de lucru, pentru care s-au eliberat 569 de autorizaţii. Au fost eliberate 65 de autorizaţii noi şi au fost retrase 23 de autorizaţii de la agenţii economici care nu au mai îndeplinit condiţiile pentru care au fost autorizaţi.

La nivelul judeţului Brăila, prelucrarea seminţelor se desfăşoară în 16 staţii performante de procesare, din care cinci pentru prelucrarea porumbului, două pentru floarea-soarelui şi nouă pentru cereale păioase.

Veniturile obţinute anul trecut din comercializarea seminţelor de calitate au fost de 1,5 milioane de lei, seminţele fiind vândute atât în ţară, cât şi în străinătate.

Mureș - Cuantumul sprijinului cuplat în sectorul zootehnic (SCZ) a scăzut în comparație cu anul trecut, dar a crescut numărul de beneficiari. Cuantumurile pe scheme sunt aceleaşi, însă faptul că România are din 2015 nişte ajutoare mai mari faţă de ce a avut pe vechiul exerciţiu financiar 2007-2014 a trezit interesul fermierilor, sunt de părere specialiștii APIA locali.

Din 2015, sprijinul cuplat în sectorul zootehnic (SCZ) a fost de aproximativ 900 de euro pe cap de vacă de lapte şi de 1.300 de euro pe cap de vacă de carne, cu anumite condiţii - să fie între 10 şi 250 de capete, să fie înscris în registrul genealogic al rasei - sunt anumite condiţii pe care nu oricine le poate îndeplini. Ca urmare a acestor cuantumuri din 2015, în 2016 fermierii s-au înscris în registrul genealogic şi în controlul oficial al producţiei şi de aici a crescut numărul de beneficiari. Scăderea este de la 919 euro la 720 de euro la vaca de lapte.

Pentru anul 2015, fermierii români au primit în contul sprijinului cuplat la bovine 919 euro/cap de vacă de lapte, 1.312 euro/cap de vită de carne şi 297 de euro/cap de bivoliţă, însă, din anul 2017, o parte dintre aceste criterii s-au schimbat, motiv pentru care a crescut numărul beneficiarilor.

Buzău - Pe lângă cele câteva sute de hectare din localităţi buzoiene din Câmpia Bărăganului cultivate în această primăvară cu porumb care au fost compromise de ninsorile de săptămâna trecută şi vor trebui replantate, pagube provocate de precipitaţiile sub formă de lapoviţă şi ninsoare au mai fost semnalate la culturile de rapiţă, precum şi la plantaţiile de viţă-de-vie şi de pomi fructiferi.

Tulcea - Chiar dacă condiţiile agrometeorologice din acest an au permis declanşarea în condiţii normale a campaniei de însămânţări, în ultima săptămână se înregistrează o uşoară întârziere, din cauza precipitaţiilor căzute în intervalul 17-20 aprilie.

Până la acest moment, însămânţările de primăvară s-au realizat pe o suprafaţă de 117.477 de hectare dintr-un total de 160.637 de hectare.

Ponderea cea mai mare în culturile de primăvară o va avea porumbul pentru boabe, care se va cultiva pe o suprafaţă totală de 66.182 de hectare, urmat de floarea-soarelui, care se va cultiva pe o suprafaţă totală de 49.138 de hectare.

Publicat în Știri interne

Odată cu autorizarea la plată a femierilor care au solicitat, în cadrul Campaniei 2016, ajutoare naționale tranzitorii (ANTZ) și sprijin cuplat (SCZ) în sectorul zootehnic, prin intermediul unui comunicat de presă, APIA a transmis inclusiv cuantumurile subvențiilor, sprijinul cuplat la categoria vaci cu lapte fiind, spre exemplu, de 3.264 lei fiecare cap de bovină, dintr-un total de 111.205 animale eligibile.

Următorul ca nivel este sprijinul cuplat categoria taurine și rase de carne, respectiv metișii acestora (SCZ), unde nu mai puțin de 15.964 de animale eligibile ar urma să încaseze 3.075, 80 lei fiecare.

Nici sprijinul cuplat la categoria bivolițe de lapte nu este de ignorat. Și aici avem 831,69 lei pentru fiecare din cele 7.497 capete eligibile.

La polul opus, cea mai mică subvenție este ANTOC – schema cuplată de producție, speciile ovine și caprine, unde avem doar 24,92 lei/cap pentru cele 9,77 milioane capete eligibile.

„Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii şi cele pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic se acordă cu respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute de OUG nr.3/2015, cu modificările şi completările ulterioare şi a OMADR nr.619/2015 cu modificările şi completările ulterioare, iar plafoanele și cuantumurile pe cap/tonă de lapte rezultate la nivel de număr de capete/cantităţi de lapte solicitate”, se afirmă în comunicat.

În data de 2 februarie 2017, în ședința de Guvern, ministrul de resort, Petre Daea, promitea „începerea subvențiilor” pentru zootehnie din data de 10 martie.

„Am elaborat și aprobat toate actele normative necesare. Am înscris în bugetul Ministerului Agriculturii suma necesară pentru acordarea tuturor subvențiilor pentru fermieri. Ne-am organizat eliminând rămânerile în urmă privind controlul în teren. Am operaționalizat sistemul de prelucrare și procesare a datelor, am transferat la timp sumele de la Ministerul Finanțelor în contul APIA, printr-o colaborare perfectă între cele două ministere, Ministerul Agriculturii și Ministerul Finanțelor. Așa se face că pentru prima dată în România acordăm subvențiile începând cu data de 23 februarie anul acesta. Vă pot informa cu cifre exacte că, pentru 681.000 de fermieri, la această dată s-au procesat acte pentru 481.814 fermieri, ceea ce reprezintă 71%, cu o sumă totală de 48.138.374 de milioane euro.

(...) După cum există în sarcina ministerului, ca și grafic de derulare a subvențiilor, în data de 10 martie încep și subvențiile pentru zootehnie. (...) Anul trecut aceste subvenții s-au dat în iunie - iulie. Anul acesta fermierii iau banii când lucrările se execută în câmp. Este un respect al nostru față de efortul fermierilor și este un angajament politic pe care ni l-am asumat și pe care ni-l ducem la îndeplinire. (...) Pregătim anul de plată 2017, pentru că în agricultură anii agricoli nu se suprapun cu anii calendaristici, motiv pentru care am luat toate măsurile organizatorice, măsurile tehnice, de raționalizare a efortului uman, în așa fel încât în data de 1 martie au început depunerile de cereri (...)”, a declarat Daea în plenul ședinței de Guvern de joi.

Plata ajutoarelor naţionale tranzitorii şi a sprijinului cuplat se efectuează în lei la un curs de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2016.

Publicat în Finantari

România pare să fi trecut testul DG AGRI în ceea ce privește clarificarea solicitărilor referitoare la sprijinul cuplat notificat de țara noastră în 2016, aferent perioadei 2017 – 2020, ministrul Petre Daea apreciind în prima sa conferință de presă că echipa de 14 experți în frunea cărora s-a aflat secretarul de stat MADR, Alexandru Potor, a înregistrat un succes în acest sens în întâlnirea de astăzi, reprogramată de birocrații de la Bruxelles din data de 8 februarie 2017.

Șeful de la Agricultură a declarat răspicat că Potor are, de joi, 16 februarie 2017, „liber pentru acordarea subvențiilor în zootehnie”!

„Astăzi, la Bruxelles, o echipă condusă de secretarul de stat Alexandru Potor, o echipă formată din 14 experți, au dialogat cu experții DG AGRI pe subvențiile din zootehnie (n.r. plățile cuplate) unde, pe bună dreptate, Comisia Europeană, anul trecut, a făcut unele observații pe care noi le-am procesat cu atenție și cu profesionalism, în așa fel încât să nu punem în pericol subvențiile.

A fost un SUCCES întâlnirea de astăzi, iar SS Potor are în acest moment liber pentru acordarea subvențiilor în zootehnie, în România. Evident, mai trebuie realizate anumite confirmări din punct de vedere statistic, dar asta este o practică pe care o cunoaștem și la care aderăm cu ușurință și cu mult interes.

Au fost discutate toate semnele de întrebare pe care le-a avut Comisia, acordându-se prin experții noștri informațiile cuvenite, în așa fel încât răspunsul să fie cel așteptat: ”, a precizat Daea.

El a mai adăugat că, până la mijlocul săptămânii viitoare (20-26 februarie 2017), ministerul pe care îl conduce va trebui să transmită informațiile necesare și să „dea drumul la sprijin”.

„Există actul normativ pentru a acorda subvențiile la zootehnie. Documentul a fost postat pe site-ul ministerului pentru a rămâne în dezbatere publică. A fost semnat de toate ministerele, urmând ca săptămâna viitoare să-l aducem în Guvern pentru aprobare”, a mai punctat Petre Daea.

Tot la capitolul subvenții, ministrul Agriculturii a vorbit despre începerea plăților la data de 28 februarie 2017, în condițiile în care HG aprobată astăzi de Executivul Grindeanu va fi publicată în M.Of. de vineri, 17 februarie 2017.

„La asigurarea subvențiilor am lucrat cu o foarte mare atenție, angajând întreaga forță umană pe care o avem în minister și în structurile subordonate. Așa se face că am reușit să acordăm subvenția la motorină, restantă din trimestrul III 2016; ea a ajuns la fermieri în luna ianuarie 2017”, a precizat oficialul guvernamental. „Astăzi (n.r. 16.02.2017), în ședința Executivului, s-a aprobat Hotărârea de Guvern privind asigurarea subvenției pentru ANT, pentru aproape 700.000 de fermieri. Dacă acest act normativ va apărea în Monitorul Oficial mâine (n.r. - vineri, 17.02.2017), calculele noastre ne conduc spre un orizont de începere a plății subvențiilor cu data de 28 februarie 2017. Iată cum, înainte de 1 martie 2017, începem să transferăm banii de la bugetul statului către fermieri. De asemenea, am construit în această perioadă mecanismele juridice pentru a opera la timp cu toate subvențiile, în așa fel încât întârzierile de anul trecut să dispară din preocuparea noastră, iar fermierii să aibă la timp subvențiile de care au nevoie și pe care le merită”.

La solicitarea Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene (DG AGRI), la data de 7 februarie 2017 MADR anunța amânarea întâlnirii bilaterală care viza clarificarea solicitărilor privitoare la sprijinul cuplat notificat de România în 2016, aferent perioadei 2017 – 2020.

Întâlnirea care urma să aibă loc în data de 8 februarie a.c. era fost reprogramată pentru data de 16 februarie 2017, condiţiile de participare rămânând aceleaşi.

Guvernul României a adoptat joi, 16 februarie 2017, Hotărârea care stabileşte plafonul şi cuantumul ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil, denumite în continuare ANT 1, care se acordă pentru anul de plată 2016.

Plafonul aprobat este de 119.422.100 euro, reprezentând echivalentul a 531.870.207 lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2017.

Cuantumul ANT 1 este de 17,72 euro/ha, reprezentând echivalentul a 78,92 lei/ha.

Beneficiarii ANT 1 sunt fermieri activi, fermieri persoane fizice și/sau persoane juridice, universităţile, institutele de cercetare, staţiunile didactice, fermele, staţiunile şi fermele de cercetare şi producţie agricolă, staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol,  care au care au cultivat în anul 2016 culturi în teren arabil.

Plăţile se fac în lei, la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2016.

Publicat în Finantari

Viorica Dăncilă solicită comisarului pentru Agricultură, Phil Hogan, explicații privind amânarea întâlnirii din data de 8 februarie 2017 dintre reprezentanții României și cei ai CE, în care ar fi trebuit să se discute despre normele referitoare la acordarea ajutoarelor directe pentru fermieri, se arată într-un comunicat de presă al eurodeputatei.

Europarlamentara social-democrată l-a interpelat pe Hogan, cu această ocazie deschizând subiectul sensibil al reprogramării întâlnirii din prima decadă a acestei luni, una care avea ca obiect clarificarea observațiilor CE referitoare la implementarea prevederilor Regulamentului nr. 1307/2013, în ceea ce privește schemele de sprijin privitoare la plata redistributivă și a sprijinului cuplat.

„În absența unor măsuri care să reglementeze crizele apărute pe piața europeană, pe diferite filiere agro-alimentare, datorate atât embargoului rusesc, dar mai ales apariției unor focare de boli și practicilor neloiale, care sunt măsurile concrete pe care Comisia Europeană le identifică în vederea susținerii cu adevărat a pierderilor economice care nu se datorează, în mod direct, operatorilor economici, indiferent de statul membru? (...) Care sunt motivele pentru care întâlnirea din data de 8 februarie 2017, programată între reprezentanții Comisiei și reprezentanții României pentru clarificarea observațiilor referitoare la implementarea prevederilor REG (CE) nr.1307/2013, în ceea ce privește schemele de sprijin privitoare la plata redistributivă și a sprijinului cuplat, a fost amânată? Orice întârziere în clarificarea acestor aspecte creează o presiune nu numai din partea fermierilor care trebuie să încaseze drepturile cuvenite, dar mai ales în ceea ce privește aplicarea termenelor prevăzute în regulamentul mai sus amintit”, a afirmat Viorica Dăncilă în documentul prin intermediul căruia solicită explicații comisarului Phil Hogan.

Eurodeputata social-democrată, Viorica Dăncilă, a solicitat comisarului comisarului european pentru Agricultură, Phil Hogan, să explice care sunt măsurile de compensare financiară pentru fermierii afectați de embargoul rusesc, dar și de practicile neloiale și diversele focare de boli apărute în ultima perioadă, vizându-i atât pe producătorii europeni, în general, dar în special pentru cei români.

Poziția eurodeputatei PSD vine în urma discuțiilor avute cu ministerul Agriculturii din România, care la rândul său așteaptă clarificările Comisiei Europene.

În data de 7 februarie 2017, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunța sec faptul că, „la solicitarea Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene (DG AGRI) se amână întâlnirea bilaterală care viza clarificarea solicitărilor privitoare la sprijinul cuplat notificat de România în 2016, aferent perioadei 2017 – 2020”.

MADR anunța totodată că întâlnirea care urma să aibă loc în data de 8 februarie a.c. a fost reprogramată pentru data de 16 februarie 2017, condiţiile de participare rămânând aceleaşi.

În primul său interviu oficial acordat Revistei Fermierului chiar în biroul său, Alexandru Potor, secretar de stat MADR, afirma la începutul acestei luni că unele voci din sectorul zootehnic românesc ar fi interpretat greșit „normalitatea” auditului unității specializate de control a DG AGRI din cadrul Comisiei Europene (CE) în ceea ce privește acordarea sprijinului cuplat în România și s-ar fi grăbit cu afirmațiile că ni s-ar putea „tăia banii”.

El a explicat în detaliu motivația din spatele setului de întrebări transmis de DG AGRI pe zona de sprijin cuplat în zootehnie (vacă de lapte și oaie), respectiv pe sectorul vegetal și a precizat că la întâlnirea din 23 ianuarie 2017, de la Bruxelles, nu a „negociat” nimic în sensul ca România să piardă bani, totul urmând să fie jucat la următoarea întâlnire tehnică din 8 februarie 2017.

Publicat în International

Potrivit ultimului raport public al Curții de Conturi pe anul 2015, la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) s-au efectuat plăți nejustificate, în valoare totală de 604.000 lei, din fondurile alocate de la bugetul de stat pentru plata primei de stat, acordate producătorilor agricoli în cadrul ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, specia bovine.

Același document relevă că prin nesesizarea și necorectarea unor erori de înregistrare, în cererile unice de plată, „au fost declarate cantități de lapte mai mari decât cele reale, care au generat plata, de la bugetul de stat, a unor sume mai mari decât cele real datorate”.

Raportul relevă totodată că au fost acordate salarii, în mod „nelegal”, în sumă de 874.000 lei, la care s-au adăugat foloase nerealizate.

Numărul posturilor din APIA a reprezentat și el o problemă în viziunea Curții de Conturi, acesta fiind supradimensionat prin ordin de ministru.

„În privința cheltuielilor de personal s-au constatat următoarele: salarii acordate nelegal, în sumă de 874 mii lei, pentru care au fost calculate foloase nerealizate în sumă de 32 mii lei. Au fost majorate nelegal cheltuielile de personal prin ocuparea unor posturi peste numărul de posturi aprobat prin OMADR și plata nelegală a cheltuielilor de personal aferente; acordarea unor sporuri: spor de conducere; tichete de masă; spor pentru condiții vătămătoare (10%) și de consemn la domiciliu (15%); menținerea în plată a două indemnizații de conducere, pentru doi angajați, deși posturile de conducere au fost desființate în luna februarie a anului 2014; stabilirea drepturilor salariale peste clasele de salarizare prevăzute în lege; plata unor indemnizații aferente concediului de odihnă, peste cuantumul legal”, se mai precizează în document.

Nu în ultimul rând, La APIA, atât la nivelul aparatului central, cât și la nivelul centrelor județene din subordine, Curtea de Conturi a constatat efectuarea unor achiziții publice de tehnică de calcul (calculatoare și laptopuri) în regim fracționat.

Nu s-a dorit recuperarea a 211.000 lei, sume de natură salarială

O altă constatare semnalată de angajații Curții de Conturi a fost aceea „nu s-au întreprins acțiuni legitime necesare recuperării unor sume de natură salarială, ca urmare a unor fapte de natură a atrage răspunderea civilă a funcționarilor publici, estimate la suma de 211.000 lei, la care se adaugă dobânzi și penalități.

Practic, spun specialiștii Curții, nu au fost executate, „cu celeritate”, acte administrative nesuspendate și/sau neanulate de instanțele de judecată competente, acțiunile formulate de Agenție fiind declarate de instanțele de judecată competente ca inadmisibile, anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.

Și la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) au fost descoperite nereguli. La AFIR București au fost constatate plăți nelegale în cuantum de nu mai puțin de 106.000 lei.

„Referitor la cheltuielile cu bunuri și servicii, s-au constatat plăți nelegale în sumă de 106 mii lei, după cum urmează: cheltuieli nejustificate, reprezentând consumul de carburant al mijloacelor de transport din parcul auto, utilizate pentru realizarea de deplasări care nu justifică necesitatea și scopul deplasării (AFIR București)”.

Ca recomandări, în urma finalizării controlului, cei de la Curtea de Conturi au ajuns la concluzia că șefia Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) trebuie „să stabilească, să calculeze, să dispună măsuri de recuperare și să monitorizeze virarea sumelor la bugetul de stat, inclusiv a accesoriilor aferente (dobânzi și penalități de întârziere), pentru drepturile salariale plătite necuvenit, astfel: stabilirea întinderii prejudiciului la personalul din cadrul structurilor care gestionează fonduri comunitare și care a beneficiat de drepturile salariale calculate și plătite nelegal, la nivelul funcțiilor din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, începând cu data de 1.01.2015”.

În ceea ce privește activitatea de follow-up, verificările specifice privind modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi au evidențiat faptul că, la nivelul conducerii ministerului, „nu a existat o preocupare permanentă de eliminare/diminuare a efectului abaterilor constatate de Curtea de Conturi, gradul de implementare a măsurilor dispuse fiind foarte mic, iar prejudiciile fiind recuperate în proporții nesemnificative (sub 2%).

Mai mult, au adugat experții Curții, „au existat situații în care reprezentanții ministerului, în mod nejustificat, nu au dispus efectuarea unor acțiuni legitime necesare îndeplinirii obligației de a realiza o bună gestiune financiară prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienţei în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public”.

Practic, au conchis specialiștii Curții de Conturi în raport, au fost identificate situații în care conducerea MADR „nu și-a executat obligația «de a acționa corectiv, prompt și responsabil ori de câte ori se constată încălcări ale legalității și regularității în efectuarea unor operațiuni sau în realizarea unor activități în mod neeconomic, ineficace sau ineficient», contrar prevederilor alin. 5 al art. 4 alin. (2) din OG nr. 119/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Raportul public pe anul 2015 a fost analizat și aprobat de Plenul Curții de Conturi și a fost definitivat și publicat în luna decembrie 2016.

Publicat în Știri interne

Unele voci din sectorul zootehnic românesc ar fi interpretat greșit „normalitatea” auditului unității specializate de control a DG AGRI din cadrul Comisiei Europene (CE) în ceea ce privește acordarea sprijinului cuplat în România și s-ar fi grăbit cu afirmațiile că ni s-ar putea „tăia banii”, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Potor, în primul său interviu oficial acordat Revistei Fermierului chiar în biroul său.

„(...) Aici este o chestie pe care oamenii au interpretat-o: au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Așa a fost întrebată toată lumea! Oamenii au plecat însă de la ideea că avem o problemă, că ne iau banii ș.a.m.d.”, a precizat Potor ca răspuns la unele acuze din mediul online, conform cărora Uniunea Europeană (UE) nu ar agrea subvenția plătită fermierilor români și ar cere explicații clare despre prag/plafon (thresholds/ceilings), în corelare cu dificultățile sectorului.

El a explicat în detaliu motivația din spatele setului de întrebări transmis de DG AGRI pe zona de sprijin cuplat în zootehnie (vacă de lapte și oaie), respectiv pe sectorul vegetal și a precizat că la întâlnirea din 23 ianuarie 2017, de la Bruxelles, nu a „negociat” nimic în sensul ca România să piardă bani, totul urmând să fie jucat la următoarea întâlnire tehnică din 8 februarie 2017.

Miza întâlnirii din februarie, de la Bruxelles, spune el, este reprezentată de clarificarea situației HG pentru acordarea sprijinului pe 2016!

Planul de bătaie al MADR, a mai adăugat Potor, este să continue discuțiile cu fermierii români, mult mai în detaliu, și să le comunice întrebările celor de la DG AGRI, dar și felul în care MADR intenționează să răspundă preliminar, lucru care, de altfel, s-a și întâmplat între timp de la data interviului (30 ianuarie 2017).

De altfel, există și un calendar!

„Îmi doresc ca alături de organizațiile profesionale să avem o discuție în care să se dezbată felul în care acestea acestea văd cum anume ar trebui să se răspundă întrebărilor respective”, a afirmat oficialul MADR.

În exclusivitate despre faptul că, la o eventuală recomandare a UE în urma discuțiilor din 8 februarie 2017, putem modifica inclusiv notificările din 2014 și din 2016 cu privire la sprijinul cuplat, dar și despre prioritățile Ministerului Agriculturii în ceea ce privește fondurile FEADR și altele, în cele ce urmează.

Incitant!

Revista Fermierului: În urma întâlnirii pe care ați avut-o în ianuarie la Bruxelles, voci din sectorul zootehnic au acuzat delegația României că nu a fost bine pregătită, că fermierii riscă să piardă sprijinul cuplat și că acest aspect ar fi fost special negociat acolo. Să clarificăm puțin situația...

Alexandru Potor: La întâlnirea de la Bruxelles am avut un mandat legat de Consiliul de Miniștri, în care s-au discutat chestiuni de agendă, printre care, poate cel mai important - pachetul lapte (dacă el trebuie să continue și după anul 2020). Ulterior a fost abordată și această problemă legată de sprijinul cuplat pentru sectorul vegetal și zootehnie.

Oamenii s-au inflamat degeaba, prezumând că pe 23 ianuarie 2017 s-a negociat chestia aceasta cu sprijinul cuplat, ceea ce nu este real. Da, sunt întrebări; Comisia Europeană (CE) auditează permanent măsurile. A venit și rândul sprijinului cuplat, implementat de România, pe anul 2015. Cei de la DG AGRI ne-au adresat anumite întrebări, iar acestea urmează să fie discutate într-o reuniune ulterioară cu ei (n.r. - 8 februarie 2017).

Acum, având în vedere că noi trebuie să emitem Hotărârea de Guvern pentru sprijinul aferent anului de cerere 2016, am zis că dacă specialiștii CE au niște întrebări pe care vor să le lămurească, noi să le răspundem corespunzător.

R.F.: Vorbiți de anul de cerere 2016, dar nu spuneți nimic de 2015.

A.P.: Problema este că eu nu voi putea ataca problema anului 2015 în faza actuală, deoarece mi se va răspunde: „Mai târziu!”. Cei de la DG AGRI au o procedură proprie destul de lungă.

Pe mine mă interesează foarte clar să clarific ce HG dau pe 2016. În același timp mă ajută și să le răspund lor în viitor, pentru auditul care se finalizează pe parcurs, privitor la 2015. Eu am nevoie de o întâlnire cu DG AGRI să discut sprijinul cuplat – și agricol, și zootehnic – plecând de la principii actuale. Voi avea în vedere ce obiecții au avut ei, de fapt clarificări pentru anul de cerere 2015.

R.F.: Ce obiecții au avut cei de la DG AGRI față de măsurile notificate de România în ceea ce privește sprijinul cuplat în agricultură și zootehnie?

A.P.: Ca obiecții, în mare, vorbim de felul în care România poate justifica acordarea sprijinului cuplat pe fiecare categorie notificată, în sensul că vor să vadă dacă aceasta este în declin, dacă nu ș.a.m.d.

În acest sens, noi voi pregăti un document. Ne dorim o discuție serioasă cu reprezentanții sectorului vizat, ocazie cu care să le spunem: „Fraților, acestea sunt întrebările din partea CE! Iată, la vaca de lapte am fost întrebați cum justificăm că este în declin sectorul?”. Este o chestie evidentă că este în declin, pentru că noi am pornit de la anul de referință 2009, în care aveam 1,4 milioane vaci.

Permanent, noi am avut scăderi ale numărului de animale. Fluctuațiile au gravitat în jurul a 1,1 milioane de capete. Potrivit cifrelor raportate în INSAMM (notificate la Bruxelles), avem țintele setate pe ani, până în 2020. Avem o țintă de distribuție pentru a atinge 1,4 milioane de capete, pentru că noi variem tot timpul - 300.000 de animale.

Banii pe care noi îi aveam pentru 300.000 de capete – circa 86,1 milioane euro – împărțiți la numărul de animale, ar trebui să ne dea 287 de euro pe vaca de lapte (sumă valabilă pentru anul 2017). Tot în jur de 300 de euro erau previzionați și pentru anii 2015 și 2016. Problema este că din 300.000 de capete, de fapt, am dat, pentru că nu s-au îndeplinit condițiile de eligibilitate, bani doar pentru aproximativ 87.000 de capete de vaci cu lapte circa o mie și ceva de euro. Asta a ridicat semnul de întrebare – ”De ce atât de mulți bani? De ce ați selectat intervalul 10-250 de capete?”, era întrebarea prezentă constant pe buzele celor de la CE.

R.F.: Care este planul de bătaie al Ministerului Agriculturii?

A.P.: Eu aș vrea să discut mult mai în detaliu cu reprezentanții sectorului sprijiit și să le comunic întrebările celor de la DG AGRI, dar și felul în care MADR intenționează să răspundă preliminar. Mai exact, îmi doresc ca alături de organizațiile profesionale să avem o discuție în care să se dezbată felul în care acestea acestea văd cum anume ar trebui să se răspundă întrebărilor respective.

Justificarea pe care o pregătește serviciul de politici publice este următoarea: tot ce este de la unu la nouă capete de vaci cu lapte reprezintă fermele de subzistență, iar produsul lor nu merge către piață. Eu nu pot - așa cum arată măsura care sprijină un sector sensibil - să aloc bani acestei zone pentru că voi fi acuzat că fac protecție socială și ni se iau banii în mod sigur. De aceea, în ceea ce privește limita rezonabilă, sunt realizate în prezent calcule despre viabiliatea economică a exploatațiilor, mai exact care sunt fermele care trimit lapte către piață, pentru procesare.

R.F.: Măsura notificată are o limită. Ne-au tras europenii de urechi că vrem să continuăm acordarea sprijinului?

A.P.: „De ce așa?”, au întrebat auditorii CE, în condițiile în care România s-ar cam fi dus spre maximum (spun asta după ce am discutat cu cei de la politici publice). „Zona aceasta, de peste 250 de capete, nu este în pericol! Le acordați în continuare bani?”, au mai afirmat în discuțiile din ianuarie, cu noi, angajații DG AGRI. Ei cred că acestea sunt exploatații foarte mari, viabile, și că sunt sprijinite în continuare, mascat. De fapt, acesta este și scopul măsurii, și anume de a preveni declinul. CE spune însă că fermele situate în acest palier sunt OK, funcționează, s-au dotat.

R.F.: Nu înțeleg motivul întrebărilor, în condițiile în care măsura era DEJA notificată la Bruxelles. Cum vă explicați?

A.P.: Corect. Sprijinul cuplat pentru 2015 și 2016, practic tot ceea ce înseamnă asta, a fost setat în anul 2014; a fost stabilit cum ne notificăm măsura. Pentru anii 2017, 2018, 2019 și 2020, măsura a fost notificată în 2016, în august. Ambele chestiuni au fost deja notificate la CE.

R.F.: La momentul notificării, specialiștii DG AGRI au avut ceva de obiectat?

A.P.: Nu au avut obiecții atunci. Asta este chestia foarte interesantă. CE a fost notificată de măsura noastră. Din câte știu eu, lucrurile au fost setate sau, cel puțin, nu au fost păreri contra față de subiectul acesta.

R.F.: Există vreun act normativ european care să împiedice majorarea sprijinului cuplat pe cap de animal eligibil, dacă numărul total de animale nu atinge pragul prevăzut?

A.P.: În mod sigur că nu există nicio interdicție la nivel de regulament. Nu este trecută nicio specificație vizavi de chestiunea aceasta.

R.F.: Există un set de întrebări ale DG AGRI pe zootehnie (vaca de lapte și oaie), respectiv pe zona de vegetal. Ce feedback vă așteptați din partea fermierilor, în condițiile în care organizațiile profesionale le-au primit deja de la dumneavoastră, inclusiv cu drafturile de răspuns? Știm că documentul a fost „sifonat” către presă chiar de către un executiv dintr-o astfel de asociație cu mult înainte să plecați la Bruxelles... Care este strategia?

A.P.: Setul de întrebări a fost deja transmis către asociații. Urmează apoi o etapă de discuții cu liderii acestora pentru ca, ulterior, să se realizeze consolidarea textului într-un document de poziție a României. În continuare, se are în vedere finalizarea echipei de negociere, adică experți de la Politici Publice, de la APIA și de la Relații Europene. Punctul cinci – deplasarea la Bruxelles la data de 8 februarie 2017. Ulterior, ne întoarcem cu concluziile și pe urmă gândim HG pentru 2016. În fine, orientări răspuns audit pentru 2015. Acesta este calendarul pe care eu îl supraveghez. Rezultatul acestui demers va sprijini HG în ceea ce privește sprijinul cuplat.

R.F.: Puteți modifica notificarea măsurii? Vă așteptați la probleme?

A.P.: Aici este problema. Nu este cazul unei modificări. Dacă s-a notificat într-o formă, teoretic, dacă spui că vrei să modifici sprijinul cuplat, s-ar putea să ai o problemă. De fapt, noi mergem să explicăm, astfel încât ei să înțeleagă foarte clar de la noi de ce am optat pentru chestiunile acestea.

Pe de altă parte, nu poți modifica o notificare, dar poți ține cont de recomandările CE, dacă reprezentații Comisiei aleg să facă aceste recomandări.

R.F.: Practic, vă doriți o revizuire în urma recomandărilor DG AGRI, tocmai bună de implementat.

A.P.: În interiorul meu, îmi doresc să existe o asemenea chestiune. Dacă ei au niște lucruri care li se par în neregulă... Adică obiectivul meu este să le demonstrez complet despre ce este vorba cu subiectul acesta. Dacă au niște obiecții, să le pună sub forma unei recomandări pe noi s-o putem s-o implementăm, să nu existe un conflict.

R.F.: Un fost lider PNL afirmă pe contul său de social media că sprijinul cuplat pentru zootehnie este în pericol. Ce mesaj îi transmiteți?

A.P.: Obiectivul nostru este să plătim cât mai rapid fermierilor toate formele de sprijin disponibile pentru România, inclusiv ANT. Pe partea de sprijin cuplat, că e vorba de zootehnie, că e vorba de vegetal, ne preocupă foarte mult să răspundem complet solicitărilor Comisiei Europene și asta facem. Asta este motivația pentru care am pregătit și întâlnirea de pe 8 februarie 2017.

R.F.: Există vreun pericol în momentul de față de a pierde bani după discuțiile din 8 februarie 2017?

A.P.: Nu, nu, nu! Din punctul meu de vedere, nu plecăm cu premisa de a nu avea sprijin cuplat sau de a ni se tăia banii. Noi plecăm acolo cu obiectivul de a explica în mod clar și complet celor de la ce CE întrebărilor puse pe un audit care este normal. Și aici este o chestie pe care oamenii au interpretat-o: au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Așa a fost întrebată toată lumea! Oamenii au plecat de la ideea că avem o problemă, că ne iau banii ș.a.m.d.

„Încercăm extinderea suprafeței potențial eligibile în cadrul Măsurii 4.3”

Revista Fermierului: În ceea ce privește fondurile FEADR, sunt zvonuri potrivit cărora există încă discuții între echipa dumneavoastră și cea AFIR în ceea ce privește prioritățile privind finanțarea anumitor măsuri. Care este situația actuală a fondurilor europene pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală destinate României? Prioritatea fermierilor pare să fie Măsura 4.3...

Alexandru Potor: Se lucrează în interiorul MADR pentru a pregăti lansările anului 2017, pentru măsurile care privesc atât beneficiarii publici, cât și pe cei privați. Intră și Măsura 4.3 aici, în ceea ce privește

De asemenea, se lucrează la elaborarea calendarelor de lansare a viitoarelor sesiuni. Imediat ce vor fi stabilite sume, calendare ș.a.m.d., acestea vor fi date în consultare publică, iar după aceea se va trece la o implementare foarte rapidă a sumelor pe care le avem în PNDR până la faza actuală. Nu pot vehicula deocamdată cifre exacte, pentru că ele fac obiectul discuției. Chiar acum, asta discutăm, și anume care este disponibilul de bani și ce se va face cu ei.

R.F.: Pe Măsura 4.3 ați avut discuții extinse cu fermierii. Care sunt prioritățile MADR în acest caz?

A.P.: Pe Măsura 4.3 există discuții foarte importante în ceea ce privește modificarea ariei care va fi afectată pe partea de irigații. Punctul nostru de vedere este de a încerca extinderea suprafeței potențial eligibile în cadrul Măsurii 4.3. Există întrebări din partea CE pentru a clarifica și acest aspect și pregătim materiale tehnice pentru că și ei lucrează după anumite etape.

R.F.: FOSTUL comisar pentru agricultură și dezvoltare rurală al CE și FOSTUL premier tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, insista foarte mult ca România să acceseze bani FEADR prin Programul LEADER, dar nu neapărat pentru zona agricolă: „Vă invit să ieșiți din șablonul agricultură” era îndemnul premierului Dacian Cioloș către liderii GAL-urilor adunați la București în urmă cu un an. Ce va fi pe zona LEADER domnule Potor?

A.P.: În momentul de față s-a postat în consultare publică Ghidul Măsurii 19.2, cel care privește proiectele care vor fi selectate în cadrul strategiilor GAL. La începutul lunii februarie a.c., această etapă va fi finalizată și, odată ce va fi definitivat acest aspect, inclusiv măsura în discuție va fi în calendarul de lansări.

Aici avem un obiectiv important, și anume ca inclusiv pe LEADER să înceapă în forță GAL-urile.

R.F.: Aveți vreun plafon bugetat pe Măsura 4 până acum? S-a discutat de vreo sumă?

A.P.: Nu s-a discutat de nicio sumă, dar vom încerca să mergem către a avea maximum posibil.

R.F.: Ați prioritizat ceva pe Măsura 4? Anumite investiții?

A.P.: Nu, nu s-a putut. Prioritizările vor fi în funcție de ceea ce va rezulta și după analiza cu autoritatea de management (AM) și cu APIA.

R.F.: În ce stadiu se află modificarea PNDR 2014-2020?

A.P.: Au fost primite întrebări din partea CE. Se cer explicații pe ceea ce am propus noi la modificare în cadrul Comitetului de Monitorizare anterior.

R.F.: Ați propus ceva concret ca răspuns?

A.P.: Acțiunea este în lucru chiar acum.

Publicat în Interviu

Începând de vineri, 29 iulie 2016, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a început autorizarea plăților și pentru schemele de sprijin SCZ 7.22 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, vaci de lapte) și SCZ 7.23 (Sprijinul cuplat cuplat în sector zootehnic, specia bivolițe de lapte), anunță instituția printr-un comunicat de presă.

Practic, crescătorii au la dispoziție pentru aceste forme de sprijin nu mai puțin de 826,0596 euro/cap vacă de lapte (3649,2009 lei/cap vacă de lapte), respectiv 209,8453 euro/cap bivolița lapte (927,0126 lei/cap bivolița lapte).

În ceea ce privește Campania 2015, în tabelul de mai jos, pus la dispoziție de APIA sunt afișate atât sumele totale autorizate la plată, cât și suma de 1.624,61 milioane euro plătită până acum pentru un număr de 851.835 beneficiari (90,22% din numărul total de beneficiari), pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Național).

tabel plati

„Precizăm că pe lângă sumele din tabel, în anul 2015 s-au făcut plăți și pentru Măsura 214 – «Plăți privind agromediu» în valoare de 15,5 milioane euro”, spun reprezentanții APIA în documentul de presă. „De asemenea, precizăm că până acum au fost plătite în conturile fermierilor, crescători de bovine/ovine/caprine, ANTZ 7 (Schema decuplată de producție în sectorul lapte, specia bovine) – 8,778 milioane euro pentru un număr de 28.941 beneficiari; ANTZ 8 (Schema decuplată de producție în sectorul carne, specia bovine) – 30,147 milioane euro pentru un număr de 49.013 beneficiari; ANTZ 9 (Schema cuplată de producție – specia caprine/ovine) – 3,912 milioane euro pentru un număr de 4.650 beneficiari; SCZ 9.19 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, ovine) și SCZ 7.20 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, caprine) – 5,820 milioane euro pentru un număr de 5.240 beneficiari”.

Din Bugetul Național a fost autorizată la plată până la această dată suma de 187,07 milioane euro, astfel: 115,45 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector vegetal (ANT1); 68,616 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector zootehnic (ANTZ), din care: 11,266 milioane euro – ANTZ 7 pentru un număr de 32.865 beneficiari; 39,406 milioane euro – ANTZ 8 pentru un număr de 59.129 beneficiari; 17,944 milioane euro – ANTZ 9 pentru un număr de 19.650 beneficiari.

„Estimăm că sumele aferente ANTZ 9 (Schema cuplată de producție – specia caprine/ovine), vor fi achitate în conturile beneficiarilor în aproximativ 4 zile de la data autorizării, pe măsură ce se alimentează contul APIA cu sumele necesare”, au mai adăugat cei de la APIA.

Statul cu o mână dă, cu una ia

Anul 2016 urmează să vină și cu prima rectificare bugetară, sume tăiate urmând să fie inclusiv de la Ministerul Agriculturii.

Conform unui proiect postat pe pagina Ministerului Finanțelor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ar urma să piardă 168,4 milioane de lei, în principal la proiectele de investițiii finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente perioadei de programare bugetară a Uniunii Europene 2014-2020.

În plus, vor fi redistribuite sume pentru plata deconturilor la motorină pe trimestrul II și III din  2016 și acordare ajutoare de minimis pentru sectorul zootehnie.

Publicat în Finantari

newsletter rf

Revista