sprijin - REVISTA FERMIERULUI

Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune autorităților o serie de măsuri specifice care, în această perioadă deosebit de dificilă pe care o traversăm la nivel global, ar putea preîntâmpina disfuncționalități și blocaje majore în aprovizionarea populației cu hrană. În agricultură, personalul nu poate lucra de acasă și nici nu poate lua concediu de odihnă, dat fiind ciclul de producție. „Măsura șomajului tehnic are impact atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung și afectează toate părțile implicate de la fermieri, prin restrângerea activității, până la personal – consumator de bunuri de larg consum și plătitor de taxe – prin restrângerea veniturilor. De aceea, conștienți fiind că se impun măsuri speciale de ajutor pentru fermele în carantină (inventarierea și localizarea acestora, pachet de măsuri de sprijin), considerăm că libera circulație a persoanelor angajate în agricultură și activități conexe nu trebuie îngrădită inutil. Toate măsurile de urgență trebuie gândite în scopul de a se evita deplasarea suplimentară a fermierilor, pentru ca aceștia să fie concentrați pe lucrările agricole, să rămână în ferme și pe parcelele pe care lucrează”, arată confederațiile și asociațiile membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

România este o țară preponderent agricolă. 45% din populație locuiește în mediul rural și 20% din angajații României lucrează în sectorul agroalimentar. Omenirea are nevoie de hrană, iar la nivel local, fermele din România pot asigura o parte importantă din necesarul agroalimentar. „Având în vedere aceste premise și în condițiile actuale, guvernate de teama consumatorilor, fermierilor și procesatorilor pe fondul răspândirii COVID-19, se impune declararea sectorului agroalimentar ca strategic de siguranță națională”, precizează un comunicat de presă al alianței formată din organizații profesionale din sectorul agroalimentar.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune:

„1. Menținerea deschisă a canalelor logistice de aprovizionare rapidă printr-un culoar verde la nivel național, comunitar și extracomunitar cu semințe, îngrășăminte, pesticide, motorină, piese de schimb și alte materiale necesare desfășurării activității de producție agricole și alimentare, pentru contractele aflate în desfășurare și pentru noi comenzi/contracte. Asigurarea finanțării pe termen scurt prin menținerea deschisă a canalelor logistice de livrare printr-un culoar verde la nivel național, comunitar și extracomunitar pentru valorificarea producției aflate pe stoc. Stimularea aprovizionării cu produsele alimentare locale, pentru a preveni răspândirea virusului, a asigura securitatea, siguranța statelor membre și supraviețuirea operatorilor economici autohtoni.

2. În condițiile restricțiilor impuse de actuala stare de urgență, care generează implicit întârzieri în furnizarea de inputuri pentru fermieri, în special pentru zonele în care se utilizează tratamentul cu substanțe din familia neonicotinoidelor, propunem găsirea de soluții în fermă pentru tratamentul semințelor. Lipsa protecției pentru semințele de floarea-soarelui ar trebui, de asemenea, analizată în privința oportunității ca autorizarea de urgență să fie extinsă si pentru aceasta cultura strategică.

3. Continuarea și îmbunătățirea/flexibilizarea măsurilor de subvenționare a asigurărilor agricole din PNDR.

4. Stimularea digitalizării urgente a instituțiilor statului în relația cu operatorii economici. În mod special, prin această măsură, solicităm primirea în regim de urgență a cererilor APIA în sistem online și eliberarea extrasului pentru a putea obține credite în vederea înființării și menținerii ciclului de producție agroalimentară. Amânarea depunerii cererilor de plată APIA dezavantajează producătorii pentru că va întârzia încasarea banilor și le va crea dezechilibre financiare și mai mari.

5. Achitarea în regim de urgență de către APIA a tuturor sumelor restante față de beneficiari. În mod expres, plata integrală în regim de urgență aferentă trimestrului 4 – 2019/ accelerarea plății pentru trimestrul 1 -2020 (autorizarea agentului APIA dedicat fermei respective să primească în regim de urgență aceste dosare).

6. Asigurarea finanțării rapide a fermierilor prin rambursarea imediată a sumelor din TVA. Fermierii sunt supuși livrărilor de produse cu taxare inversă, motiv pentru care au tot timpul TVA de rambursat de la bugetul statului.

7. Debirocratizarea și simplificarea legislației privind funcționarea, autorizarea și prelungirea automată, pentru 6-9 luni, a autorizațiilor de funcționare existente. Exemplu: Modificarea în regim de urgență a Ordinului nr. 1171/2018 emis de Ministerul Mediului pentru a se reveni la valabilitatea autorizației de mediu pentru o perioadă de minimum 5 ani, fără a mai fi nevoie de viză anuală deoarece nu se modifică condițiile de fond ale autorizării. Din cauza acestui Ordin, există un blocaj și neclarități în teritoriu. Anul trecut a durat 5-6 luni de zile o reautorizare. În prezent nu există procedură internă a APM și se cere depunerea dosarului complet ca și cum acum te-ai autoriza pentru prima dată. Prin restricțiile impuse de situația de urgență nu se poate pune în aplicare activitatea birocratică solicitată de APM și Ministerul Mediului. În același sens, solicităm prelungirea autorizațiilor utilizării produselor de protecția plantelor specifice condițiilor României, care si-au dovedit eficiența și bune rezultate pentru fermieri. Simplificarea procedurii de achiziții publice prin SEAP/SICA în perioada stării de urgență. Solicităm modificarea art.43, alin. 3 lit. a din Legea Achizițiilor Publice astfel încât plafonul pentru produse și servicii achiziționate prin licitație simplă sa fie majorat la 400.000 – 500.000 lei, în loc de 100.000 lei.

8. Compensarea datoriilor agenților economici reprezentând taxe, impozite, contribuții față de bugetul statutului cu sumele reprezentând creanțe ale agenților economici față de stat (TVA, concedii medicale, alte sume de recuperat).

9. Bonificații (5-10%) pentru contribuabilii care își plătesc obligațiile în termen.

10. Urgentarea acordării de ajutoare de stat în baza art. 107 (3) b din TFUE – Proiect de interes european comun sau să remedieze perturbări grave ale economiei unui sau unor state membre.

11. Urgentarea implementării INVEST EU pentru finanțarea proiectelor de importanță strategică europeană. România poate deveni principalul producător de soia și derivate, din UE și asigura împreună cu celelalte state până la 50% din necesarul proteic la nivel european. Pentru a atinge obiectivul, este nevoie de creșterea suprafețelor irigate, inclusiv acolo unde nu există infrastructură, daca analizele dovedesc o activitate profitabilă.

12. Limitarea răspândirii focarelor de pestă porcină africană, mai ales prin controlul asupra principalului vector de propagare, porcii mistreți.

13. Stimularea cooperativelor agricole să devină hub-uri locale. Cooperativele agricole sunt o sursă de reziliență a fermierilor în fața acestei crize. Ele și-au dovedit succesul și rezistența pe timp de criză în majoritatea statelor cu agricultură dezvoltată. Desfășurarea greoaie a fluxurilor financiare și comerciale va duce la necesitatea depozitării în țară a întregii sau a celei mai mari părți a producției agricole, precum și la necesitatea intensificării la nivel național a tuturor activităților care aduc valoare adăugată.

14. Elaborarea urgentă a unui ghid pentru starea de urgență COVID-19 dedicat agriculturii. Ghidul de informare a fermierilor ar trebui realizat împreună cu asociațiile de profil și transmis electronic prin intermediul mass-media și al structurilor asociative specifice.

15. Informări regulate ale populației de către epidemiologi, institute de cercetare în domeniu prin care să se explice modul de propagare a virusului, modalități de prevenire, măsuri care trebuie luate, estimări privind durata și amploarea pandemiei pentru a calma și preveni haosul. Ne manifestăm disponibilitatea să discutăm cu factori de decizie și cei responsabili de implementarea măsurilor pentru a furniza input real și concret din teritoriu pentru a ne asigura că măsurile luate vor avea efectul așteptat.”

Dreptul la hrană este o componentă a drepturilor omului cuprinsă în „Declarația Universală a Drepturilor Omului” din 1948 și care a fost inclusă și în „Convenția Internațională privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale” din 1978. Conform GC-12 (General Comment No. 12) a CESCR (Un Committee on Economic, Social and Cultural Right) dreptul la hrană este definit ca „dreptul fiecărui bărbat, femeie, copil, singuri sau în comunitate cu alții, de a avea acces fizic și economic, în orice timp, la o hrană adecvată sau la mijloace pentru procurarea acesteia, în condiții de demnitate umană”.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din următoarele organizații profesionale: Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - PRO AGRO; Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR; Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Producătorilor de Porumb din România – APPR.

Publicat în Comunicate
Joi, 06 Februarie 2020 21:59

APPR, de la fermieri pentru fermieri

Asociația Producătorilor de Porumb din România a avut, pe 5 februarie 2020, Adunarea Generală și alegeri, iar astăzi, 6 februarie, a organizat Congresul anual „De la fermieri pentru fermieri”, ajuns la a cincea ediție. Gazdă a fost hotelul Crowne Plaza din București.

La finalul congresului s-au decernat trofeele „Porumbul de Aur”, ediția 2019. La secțiunea irigat câștigător este Liviu Bălănici (județul Iași), cu producția de 18.340 kg/ha (Dekalb), iar la secțiunea neirigat, câștigător este Biță Răcman (județul Giurgiu), cu producția de 17.460 kg/ha (P0937 -Pioneer).

La congresul APPR, în prezența fermierilor și din România, și de pe alte meridiane, cât și a reprezentanților Comisiei Europene, ai Băncii Mondiale, ai Confederației Europene a Porumbului, ai Ministerului Agriculturii, ai Parlamentului European și ai Cercetării, s-au dezbătut cele mai arzătoare probleme ale agricultorilor, cum ar fi reforma Politicii Agricole Comune (PAC) și provocările cu care se confruntă fermierii europeni.

De remarcat că acțiunile Asociației Producătorilor de Porumb din România s-au diversificat și intensificat, reprezentanții săi fiind din ce în ce mai prezenți în dialogul cu autoritățile de la București și Bruxelles, mai ales la grupurile de dialog civil. „De asemenea, s-a extins activitatea de testare în Rețeaua Independentă RITAC, ajungându-se la șase culturi de câmp de importanță majoră pentru România (porumb, păioase, floarea-soarelui, rapiță, soia și sorg). Asociația Producătorilor de Porumb a început, în 2019, și câteva parteneriate de cercetare în proiecte privind digitalizarea agriculturii (cu finanțare din Programul European Horizon 2020) și practicile de agricultură durabilă (cu finanțare din programul sectorial gestionat de MADR)”, a precizat Alina Crețu, director executiv APPR.

În acest context, echipa asociației s-a lărgit prin angajarea unor tineri absolvenți de universități agricole și numără, în prezent, nouă membri, dar se bucură și de prezența unor consultanți veterani experți în cercetarea agricolă.

Cu scopul de a fi cât mai aproape de autoritățile și de asociațiile profesionale europene, APPR va avea un delegat permanent la Bruxelles, în persoana directorului său pentru afaceri europene, Cristina Cionga.

Nicolae Sitaru, noul președinte al asociației

Începând din acest an, Consiliul Director al Asociației Producătorilor de Porumb din România are șapte membri titulari și trei supleanți. În urma votului celor prezenți la Adunarea generală din 5 februarie 2020, fermierul ialomițean Nicolae Sitaru a fost ales președinte, iar Arnaud Perrein, la rândul lui fermier, tot din Ialomița, cel care a fost la conducerea asociației de la înființarea ei în anul 2012, va ocupa de acum funcția de vicepreședinte. Noua conducere va avea un mandat de doi ani.

„Felicit noua conducere a APPR și mă bucur să văd entuziasmul și implicarea pe care candidații le-au demonstrat astăzi, atunci când și-au prezentat proiectele legate de viitorul asociației noastre. Sper cu sinceritate că anul 2020 va marca mutații majore în mediul asociativ din România. Se simte peste tot o dorință de înnoire, de colaborare și parteneriat”, a declarat Arnaud Perrein, vicepreședinte APPR.

„Este o responsabilitate mare cu care am fost investit și sper ca, împreună cu Consiliul Director și echipa de conducere executivă, să atingem obiectivele impuse de Adunarea Generală a APPR. Sperăm ca în viitor toți fermierii din producția vegetală să găsească calea spre o unificare a organizațiilor profesionale din sector și împreună să stabilim strategiile coerente necesare. Dorim să fim parte la toate deciziile importante ce ne privesc și acestea să fie în interesul tuturor agricultorilor”,  a concluzionat președintele Nicolae Sitaru.

Pe larg vom publica în Revista Fermierului, ediția print

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Marți, 17 Septembrie 2019 19:45

Zeci de milioane de lei pentru apicultori

Marți, 17 septembrie 2019, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a anunţat că Executivul de la București va acorda un sprijin financiar în limita a 37 de milioane de lei pentru apicultorii afectaţi de fenomene hidrometeorologice nefavorabile, din perioada martie - mai 2019.

„Luăm astăzi încă o măsură pentru sprijinirea agricultorilor români aflaţi constant în atenţia Guvernului, având în vedere şi contribuţia importantă adusă de acest sector la creşterea economiei. Astfel, acordăm un ajutor financiar în limita a 37 de milioane de lei pentru apicultorii afectaţi de fenomene hidrometeorologice nefavorabile, din perioada martie - mai 2019”, a declarat șeful Guvernului.

Dăncilă a mai adăugat că banii sunt prevăzuţi în bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), iar apicultorii au timp până la sfârşitul lunii octombrie să depună actele necesare obţinerii sprijinului guvernamental.

Publicat în Finantari

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a virat în conturile Direcţiilor Agricole Judeţene (DAJ) suma totală de 201,5 milioane de lei, reprezentând plata beneficiarilor înscrişi în programul de sprijin pentru tomate din Ciclul I, informează instituţia, printr-un comunicat remis presei, miercuri, 7 august 2019.

Conform sursei citate, dintr-un număr de 19 166 de legumicultori înscrişi în ciclul I, 14 398 au depus cereri şi au primit banii, iar 8 952 încă livrează pe piaţă, întrucât au obţinut producţie suplimentară, cei mai mulţi provenind din judeţele Olt (5 250), Galaţi (4 100), Giurgiu (1 951), Dolj (1 780).

„Programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susţinuţi, se află în al treilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate proaspete din producţia autohtonă, începând cu luna mai şi până în decembrie”, menționează vocile autorizate ale ministerului de resort.

Ajutorul de minimis este de 3 000 de euro pe an.

În vederea acordării acestui ajutor, solicitanţii trebuie să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de minimum 1 000 mp, să obţină o producţie de minim două kg de tomate/mp şi să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2 000 kg, dovedită cu documente justificative, de pe suprafaţa de teren menţionată.

De asemenea, aceştia trebuie să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu tomate în sere şi solarii.

Publicat în Finantari

Potrivit spuselor președintelui PSD, Liviu Dragnea, a fost schițat un program specific de sprijin punctual pentru zona rurală a Moldovei, locuitorii de la satele din această regiune urmând să intre în posesia a 20.000 de lei pe gospodărie, inclusiv pentru dotarea acestora cu utilaje agricole.

În declarațiile sale publice de vineri, 19 aprilie 2019, de la Botoșani, măsura, care nu are caracter de ajutor de stat, va fi adoptată prin ordonanţă de urgenţă şi va fi valabilă pentru şase judeţe din Nordul Moldovei.

„Plecând de la ideea că această regiune are un PIB pe locuitor de 27.000 de lei/an faţă de 44.000 de lei media naţională, am gândit, am elaborat un program specific de sprijin punctual pentru această regiune: acordarea de 20.000 de lei în fiecare gospodărie pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuire în mediul rural şi dotarea gospodăriilor cu utilaje agricole. Cei care vor şi mai mulţi bani, pot merge până la 40.000 de lei şi le putem acorda garanţii pentru credite. Şi aici vorbim de izolarea termică şi energetică prin anvelopare, încălzire cu centrale termice, conectarea gospodăriilor la reţeaua de apă, canalizare şi gaze, amenajarea de grupuri sanitare în interiorul locuinţei, apă caldă menajeră prin sisteme solare”, a precizat Dragnea.

În plus, el a vorbit de adoptarea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea dezvoltării zonelor celor mai defavorizate prin încurajarea investiţiilor şi a creării locurilor de muncă într-un context durabil.

„Prin această schemă, vor fi sprijinite construcţiile pentru sănătate, pentru industria alimentară, construcţiile turistice şi construcţiile de depozitare”, a adăugat liderul social-democrat.

Dragnea a mărturisit că măsurile nu au caracter electoral, ci sunt o consecinţă a faptului că veniturile de la buget permit acest lucru.

„2019 este anul când nivelul bugetului de stat, nivelul veniturilor ne permit să venim cu acest program destul de bine închegat de sprijin pentru judeţele din Moldova. În România sunt alegeri aproape în fiecare an. Dacă mergem pe logica asta, înseamnă că nu trebuie să mai faci nimic. Electoral, neelectoral, pe noi ne interesează ca acest program să înceapă să fie implementat. Este rolul tuturor instituţiilor statului, civile, să comunice acest program tuturor cetăţenilor din Moldova, tuturor firmelor din Moldova, tuturor instituţiilor publice, pentru că acolo sunt câteva componente ale acestui program care pot determina începerea serioasă a unei creşteri serioase în această regiune, la care se adaugă proiectele mari de infrastructură care au fost iniţiate”, a conchis politicianul.

Raport MDRAP: Sărăcia și excluziunea socială au cunoscut o creștere după o scădere de patru ani

Raportul de țară al României din 2018 arată că, deși s-a înregistrat creștere economică, sărăcia și excluziunea socială au cunoscut o creștere după o scădere de patru ani. Creșterea sărăciei și a excluziunii sociale în 2016 este determinată de faptul că venitul disponibil pentru segmentul de populație reprezentat de cei mai săraci 10% din populație nu a crescut, spre deosebire de situația restului gospodăriilor.

Riscul de sărăcie sau de excluziune socială este cel mai mare în rândul tinerilor, al familiilor cu copii, al rromilor, al persoanelor cu handicap, al populației rurale și al persoanelor inactive.

În cadrul proiectului „Poverty mapping in new EU member states” (Comisia Europeană/Banca Mondială), demarat în 2012, au fost elaborate hărți ale sărăciei la nivel NUTS3 și pentru România. Rezultatele încadrează în categoria săracă județe din nord-estul și estul țării (Botoșani, Suceava, Vaslui, Galați, Vrancea), județe din sud (Teleorman, Giurgiu, Călărași) și din sud-vest (Mehedinți, Vâlcea).

La nivel național, 6,2% din populația rurală, 5,3% din gospodăriile din mediul rural și 5,2% din numărul total al locuințelor sunt localizate în zonele marginalizate rurale. Cele mai multe dintre comunitățile marginalizate au în componența lor familii tinere cu copii, cu venituri reduse obținute predominant din agricultură, muncă informală (zilieri) și prestații de asistență socială (în special alocațiile copiilor, venitul minim garantat și pensiile agricole).

În unele comunități de acest tip, accesul la apă potabilă este deficitar, lipsesc serviciile de salubritate, iar potențialul de producere a hazardurilor naturale (inundații, alunecări de teren) este ridicat.

Publicat în Finantari

Vineri, 29 martie 2019, Executivul de la București a aprobat în ședința săptămânală schemele de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură şi acvacultură, iar pentru acest an, cuantumul sprijinului financiar este de 1,7964 lei/litru, faţă de 1,7385 lei/litru în anul precedent.

Potrivit unui comunicat de presă remis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), suma alocată pentru plata ajutorului de stat este de 580 de milioane de lei și este asigurată din bugetul instituției citate.

În plus, pentru a continua să aplice schema de ajutor de stat în anul 2019, noul act normativ completează prevederile din HG 1174/2014.

„Guvernul a aprobat, în şedinţa de vineri, Hotărârea pentru completarea articolului 10 din HG 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură. Pentru asigurarea continuării aplicării schemei de ajutor de stat în anul 2019, se completează prevederile articolului 10 din HG 1174/2014, cu un alineat nou, alin.(6), care cuprinde suma de 580.000.000 lei alocată pentru plata ajutorului de stat, ce se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii”, se arată în anunțul făcut de ministerul de resort.

Informația a fost confirmată inclusiv de premierul Viorica Dăncilă, care a precizat că acciza va fi plătită agricultorilor sub formă de rambursare.

„Şi în acest an, fermierii vor beneficia de sprijin pentru achiziţionarea motorinei utilizate la lucrările agricole şi în acvacultură. Alocăm peste 585 de milioane de lei pentru plata ajutorului de stat ce se aplică prin reducerea accizei la motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate care se acordă agricultorilor sub formă de rambursare. Domnule ministru, este foarte bine că avem aceste subvenţii la timp”, i s-a adresat Dăncilă ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Beneficiarii schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură sunt: producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale şi/sau persoane juridice; grupuri de producători recunoscute, sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care exploatează terenuri agricole/deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere; organizaţiile și federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare; organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol.

Schema de ajutor de stat a fost introdusă începând cu anul 2015 prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei utilizate la efectuarea lucrărilor mecanizate, care se acordă sub formă de rambursare.

5,1 milioane lei pentru motorina utilizată în acvacultură

De asemenea, Guvernul Dăncilă a completat HG 748/2018, iar valoarea schemei de ajutor de stat este de 5,1 milioane de lei, fiind asigurată din bugetul MADR. Schema de ajutor de stat reprezintă reducerea accizei, care se acordă sub formă de rambursare, respectiv diferența dintre nivelul accizei standard prevăzut în Codul fiscal și nivelul accizei reduse. Se estimează că aproximativ 38 de firme cu activități în acvacultură vor beneficia de ajutorul de stat privind reducerea accizei la motorină.

Prin HG 748/2018 a fost instituită schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură, pentru perioada 2018-2020, prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei, utilizată la efectuarea lucrărilor în acvacultură.

În această categorie se încadrează: transportul materialului piscicol, puiet în diferite stadii de dezvoltare, remonţi, reproducători, peşte de consum, materii prime şi materiale în interiorul fermei, lucrările agricole în ferme de acvacultură pe cuvetele heleșteielor, pomparea apei cu motopompe, destufizare, precum și transportul materialului piscicol, puiet în diferite stadii de dezvoltare, remonţi, reproducători, pește de consum, în afara fermei cu auto propriu.

Publicat în Finantari

La doar o zi distanță de startul înscrierilor în programul „Tomata 2019”, miercuri, 5 martie 2019, în județul Olt, peste 800 de legumicultori și-au depus dosarele pentru obținerea sprijinului financiar, conform declarațiilor șefului Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, Dragoş Drăghicescu.

Oficialul direcției a spus că la sediul instituţiei au fost depuse marţi şi miercuri (n.r. - 4 și 5 martie a.c.), în total, 310 dosare de înscriere în program, iar la primării au fost depuse alte circa 500 de dosare, acestea urmând a fi ridicate miercuri de echipele DAJ Olt aflate în teren.

După calculele lui Drăghicescu, în programul „Tomata 2019” ar urma să se înscrie aproximativ 4.000 de fermieri, producători care vor ieşi cu roşii pe piaţă în luna mai.

Din cauză că perioada înscrierilor se va încheia pe 20 martie, angajaţii DAJ Olt vor lucra sâmbătă, 9 martie, conform programului normal, de la 8:00 la 16:00. De asemenea, pentru o mai rapidă şi eficientă preluare a dosarelor de la fermieri, DAJ Olt a format opt echipe a câte doi angajaţi care se vor deplasa în teren până pe 20 martie, pentru a prelua dosarele de înscriere depuse de fermieri la primării.

„Avem opt echipe care vor merge la primării să preia dosarele depuse acolo, astăzi a fost prima zi în care s-au aflat în teren şi înţeleg că au preluat circa 500 de dosare de înscriere în programul pentru tomate. Sâmbătă, se va lucra de la 8,00 la 16,00, astfel încât să aibă timp să depună dosarele toţi fermierii care vor să acceseze acest program. Prin deplasarea echipelor în teren urmărim şi să scurtăm timpul pe care îl petrec fermierii cu depunerea dosarelor, deoarece este perioadă de plantare în solarii şi, dacă ar veni, ar însemna să-şi întrerupă activitatea aproape o zi. Vrem să evităm şi formarea cozilor. Estimăm că vor fi circa 4.000 de fermieri care vor accesa programul în primul ciclu”, a spus Drăghicescu, citat de agențiile de presă.

Circa 4.000 de fermieri din judeţul Olt au cultivat anul trecut tomate în spaţii protejate şi au beneficiat de ajutorul de minimis, atrăgând peste 11 milioane de euro prin programul „Tomata”.

Publicat în Știri interne

Comisia Europeană (CE) a aprobat propunerea venită din partea șefiei Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) de a nu retrage în întregime sprijinul acordat tinerilor fermieri şi celor cu ferme mici, cei care nu îşi stabilesc domiciliul şi sediul social în Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) în care este înregistrată exploataţia agricolă în maximum nouă luni de la semnarea contractului de finanţare.

Conform noilor modificări procedurale, sprijinul financiar acordat ar putea fi recuperat doar parţial de la aceştia, a anunțat AFIR, miercuri, 13 februarie 2019, schimbările preconizate fiind în directă legătură cu angajamentele pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii subMăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, respectiv subMăsurii 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

Pe de altă parte, AFIR precizează că, având în vedere aceste angajamente asumate de beneficiari, pentru neîndeplinirea obiectivului în termenul de 33 de luni sau 57 luni în cazul proiectelor din sectorul pomicol, respectiv până la depunerea tranşei a doua de plată, se va proceda la recuperarea integrală a sprijinului financiar şi nu se va mai acorda a doua tranşă.

Conform instrucţiunilor de plată, beneficiarii trebuie să depună documente relevante (cartea de identitate a beneficiarului de proiect şi certificatul constatator ONRC) din care să reiasă domiciliul şi sediul social într-una dintre UAT-urile în care exploataţia este înregistrată, în termen de 9 luni de la data semnării contractului de finanţare, dar nu mai mult de 33 de luni sau 57 de luni (pomicultură), respectiv până la depunerea celei de-a doua tranşe de plată. Totodată, este necesară depunerea documentelor relevante din care să reiasă faptul că reprezentantul legal al proiectului şi-a stabilit locul de muncă în aceeaşi UAT sau zonă limitrofă dacă este cazul, în acelaşi termen.

„În urma numeroaselor solicitări primite din partea beneficiarilor celor două subMăsuri atât de importante, am făcut toate demersurile necesare pentru a obţine aprobarea Comisiei Europene pentru a nu retrage în întregime sprijinul acordat acestor fermieri. Am depus toate eforturile pentru a permite celor care, din motive obiective, îşi îndeplinesc angajamentele cu întârziere, în termenul de maximum 33 de luni sau 57 de luni în cazul proiectelor din sectorul pomicol, respectiv până la depunerea celei de-a doua tranşe de plată, să îşi finalizeze investiţiile. Am făcut aceste modificări pentru a preveni recuperarea integrală a sprijinului financiar de la tinerii fermieri şi a celor cu ferme mici, care îşi îndeplineau cu întârziere angajamentele şi am reuşit să obţinem ceea ce ne-am propus. Însă, aş vrea să accentuez faptul că nerespectarea acestei condiţii în termenul de 9 luni atrage recuperarea parţială, calculată proporţional cu valoarea obiectivului nerealizat, în raport cu procentul de îndeplinire al acestuia. Aceste modificări se aplică tuturor beneficiarilor submăsurilor 6.1 şi 6.3, inclusiv celor care au contracte sau decizii de finanţare încheiate la data aprobării procedurilor”, precizează directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu.

În Ordinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (OMADR) 89 din 12 februarie 2019 se precizează faptul că pentru beneficiarii care nu îşi stabilesc domiciliul şi sediul social în UAT unde este înregistrată exploataţia agricolă, respectiv locul de muncă în aceeaşi UAT sau zona limitrofă a UAT în care este înregistrată exploataţia, în termen de 9 luni de la semnarea contractului de finanţare, dar îndeplinesc aceste condiţii cu întârziere, se va realiza recuperarea parţială a sprijinului.

Publicat în Finantari
Miercuri, 09 Ianuarie 2019 15:17

Sprijin pentru cultura usturoiului

Producătorii agricoli din România ar urma să beneficieze în 2019 de un program de sprijinire a cultivării usturoiului, pe modelul programului pentru tomate, susținerea financiară fiind de 1.000 de euro pentru un hectar cultivat, a precizat ministrul Agriculturi și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, luni, 7 ianuarie 2019, la Agro TV.

Suprafața minimă acceptată pentru sprijin va fi de 3.000 de metri pătrați, a adăugat acesta.

În vederea prevenirii falsificării, Daea spune că va fi aplicată o normă tehnică, usturoiul urmând a fi livrat cu o tijă de 10 cm.

Actul normativ este în circuitul de avizare, a mai spus șeful MADR.

Într-o declarație pentru Revista Fermierului, viceprimarul comunei Copălău, Constantin Bălineanu, afirma că și-ar dori un program similar cu cel dedicat cultivării tomatelor.

„Măcar dacă statul ne-ar da și nouă cum dă prin programul guvernamental „Tomate în spații protejate”, să ne susțină măcar trei-patru ani, cât să ne punem pe picioare, și tot am putea să le demonstrăm și celorlalți producători că se poate. Până nu văd ceea ce trebuie să vadă, și anume realitatea din teren, deocamdată fiecare produce usturoi cât știe că poate comercializa”, a menționat Bălineanu.

De programul de sprijin pentru tomate au beneficiat 16.000 de fermieri. Programul prevede acordarea a 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuind, printre altele, să dețină o suprafață cultivată în spații protejate de cel puțin 1.000 mp, să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp, dar și să valorifice o cantitate de tomate de cel puțin 2.000 kg dovedită cu documente justificative.

Publicat în Știri interne

Aflându-se într-o vizită de lucru la Botoșani, luni, 23 iulie 2018, Petre Daea, ministrul Agriculturii, a reafirmat că instituția pe care o conduce a întreprins toate demersurile necesare pentru a primi sprijinul Uniunii Europene (UE) în vederea acoperirii pagubelor produse fermierilor români de pesta porcină africană (PPA).

Oficialul guvernamental a adăugat că apariţia focarelor de PPA face ca România să nu se afle „într-o situaţie confortabilă”.

„Evident că ne-a afectat şi că ne va afecta, pentru că sunt o serie întreagă de restricţii. Nu poţi să circuli liber cu animalele în zona respectivă. Sunt pierderi pe care le înregistrează fermierii. Eu am făcut demersurile necesare pentru a primi sprijinul necesar de la Uniunea Europeană, ştiindu-se că România este graniţa de Est a Uniunii Europene şi o apărăm cu cerbicie pe 1.400 de kilometri”, a precizat Daea.

Șeful de la Agricultură a precizat că în zonele în care s-au înregistrat cazurile de PPA au fost adoptate toate măsurile pentru a evita extinderea focarelor.

MADR a informat în urmă cu o săptămână că ministrul Daea a solicitat sprijin, la Consiliul miniştrilor Agriculturii din statele Uniunii Europene de la Bruxelles, pentru instituirea de măsuri excepţionale care vor include compensaţii pentru animalele ucise sau distruse din focare şi din exploataţiile-contact, pierderile suferite ca urmare a încetării producţiei de carne de porc pe o perioadă determinată, produsele de origine animală distruse, pierderile fermierilor generate de scăderea preţurilor pentru porcii din zonele afectate trimişi la abator. Ministrul a precizat că ajutoarele vor viza şi costurile operaţionale legate de curăţire, dezinfecţie, transportul şi distrugerea furajelor, inclusiv cheltuielile legate de ecarisare.

Redăm mai jos intervenția ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în Consiliul UE, cu privire la situația PPA în România:

„Doamnă președinte,
Domnule comisar,
Dragi colegi,

România, de-a lungul istoriei, a dovedit și poate dovedi oricând că nu a dat boli nimănui, dar, din nefericire, a primit. România nu este izvor de pestă porcină, dar este în război cu această boală pe un front de aproape 1.400 km la granița de răsărit a Uniunii Europene.

Nu am fost, nu suntem și nu vom fi apărătorii pasivi ai acestei frontiere, nu suntem în situația capitulării în fața acestui virus, cum, de altfel, nu am fost în fața altor evenimente, dar principiul solidarității europene trebuie să funcționeze în orice situație.

De aceea, salut gestul elegant și responsabil al președintelui Consiliului, îți mulțumesc Juliane, că ai dat ocazia discutării acestei probleme, punând-o pe ordinea de zi, cum trebuie să vă mulțumesc, dumneavoastră, dragi colegi, că aveți răbdarea de a asculta în câteva cuvinte cu ce se confruntă la această dată Uniunea Europeană, în țara membră România, pe care o reprezint.

Vă rog să îngăduiți să prezint câteva elemente concrete privind evoluția bolii în zonă.

Frontiera de est a Uniunii Europene, care are pe teritoriul României aproape 1.400 km, din care 274 km frontieră terestră, mai mult de 1.000 km frontieră fluvială și aproximativ 32 km frontieră maritimă, a fost amenințată de pesta porcină africană din țările vecine, Ucraina și Republica Moldova.

După cum bine știți, în anul 2015 au fost confirmate focare de boală în Ucraina.

De la începutul anului 2017, virusul pestei porcine africane a fost confirmat în ambele state vecine României, Ucraina și Republica Moldova, la distanțe mai mici de 30 km de granița națională.
Știindu-se pericolul iminent prin prezența virusului în apropierea granițelor, instituțiile statului român au luat măsurile de prevenție stabilite și au pus în stare de funcțiune structurile abilitate pentru prevenirea pătrunderii în țară a acestuia.

S-au aprobat acte normative cu putere de lege în Guvern și în Parlament, pentru a introduce cele mai potrivite măsuri în acest sens.

Cu toate acestea, în data de 31 iulie 2017, am avut primul focar de pestă porcină africană pe teritoriul României într-o zonă apropiată, la 6 km de Ucraina.

S-a aplicat cu strictețe planul de contingență privind prevenirea și eradicarea bolii. Deși au mai apărut focare, boala a fost menținută în aceeași zonă, unde structurile veterinare au fost în permanentă legătură cu experții UE, în legătură cu domnul comisar Vytenis Andriukaitis, cărora doresc să le mulțumesc pentru sprijinul acordat.

Au fost numeroase întâlniri între specialiști, unde România a fost prezentă, participând activ și conformându-se regulilor sanitar-veterinare, mobilizându-și resursele interne și făcând față acestei prime încercări în luptă cu boala.

La începutul anului 2018 focarele s-au multiplicat în aceeași zonă apropiată Ucrainei, dar zona s-a ținut în continuare sub control.

După un an de la confirmarea primului focar, mai precis în data de 10 iunie 2018, acest virus a fost depistat și în alte zone, aflate tot în vecinătatea Ucrainei, și anume în Delta Dunării, zonă aflată sub protecția mediului ca rezervație naturală.

Apariția a fost explozivă și deosebit de agresivă, numărându-se sute de focare și contaminarea unei ferme cu 45.000 de capete, unde erau asigurate măsuri de biosecuritate ridicată.

Apariția virusului în această zonă a determinat autoritățile române să aplice măsuri suplimentare în regim de urgență, acte normative, mobilizări de forță umană și introducerea în dispozitiv a 11 instituții cu atribuții în domeniu și efective din armată.

Practic, zona este sub control strict și se acționează pe baza planului de contingență.

Zilnic, se fac analize, interpretări și acțiuni concrete specifice fiecărei situații. La această dată, în România sunt practic două zone cu intensitate maximă: județul Satu Mare, în nord-vestul țării, și județul Tulcea, în sud-estul țării, amândouă aflate în vecinătatea Ucrainei. Acționăm pentru menținerea virusului în aceste zone apelând la măsuri specifice în vederea eradicării acestuia.
În acest context al situației date, în care complexitatea acțiunilor și specificitatea zonei, precum și modul atipic cu care ne confruntăm au putut fi constatate și de experții Comisiei, care au fost prezenți în România.

Iată un film scurt al evoluției pestei porcine africane la frontiera de est a Uniunii Europene, unde România acționează în interes propriu și în interesul Uniunii Europene, pentru izolarea zonei și eradicarea virusului.

Sunt pierderi de tot felul, atât în plan financiar, cât și social, cu efecte imediate pe termen mediu și lung, afectând și încrederea consumatorilor.

Băncile au devenit reticente în folosirea instrumentelor financiare pentru acest sector extrem de afectat în zonă. Vor fi probleme și în aplicarea măsurilor de bunăstare a animalelor.

România a intrat în această suferință făcând tot ce poate și este în stare să facă.

Am socotit necesar, stimați colegi, să vă informez și să mă folosesc de această întâlnire și să solicit în numele țării mele ajutor.

De altfel, am transmis celor doi comisari, lui Phil și lui Vytenis, o solicitare pentru un sprijin concret financiar, pentru a-i putea ajuta pe fermierii români greu încercați de prezența acestui virus și de măsurile radicale de intervenție necesare a fi luate.

România apelează astfel la ajutorul financiar al UE, acordat în baza Regulamentului nr. 652 din 2014 și a Regulamentului nr. 1308 din 2013.

În acest context, solicităm sprijinul pentru instituirea de măsuri excepționale care vor include compensații pentru: - animalele ucise sau distruse din focare și din exploatațiile-contact; - pierderile suferite ca urmare a încetării producției de carne de porc pe o perioadă determinată; - produsele de origine animală distruse; - pierderile fermierilor generate de scăderea prețurilor pentru porcii din zonele afectate trimiși la abator.

De asemenea, ajutoarele vor viza costurile operaționale legate de curățire, dezinfecție, transportul și distrugerea furajelor, inclusiv cheltuielile legate de ecarisare.

Vă mulțumesc pentru înțelegere și sprijin!”.

Focarele de pestă porcină africană activează în România din august 2017, însă numărul lor s-a majorat simțitor în luna iunie a acestui an, după ce primele suspiciuni de PPA au fost confirmate în localităţi situate pe braţul Chilia al Dunării. Luna trecută, medicii veterinari au sacrificat 1.715 de suine din gospodării private din mai multe localităţi din zona de Deltă a judeţului Tulcea şi au demarat procesul de eutanasiere a 44.580 de porcine dintr-o exploataţie comercială situată în apropierea municipiului Tulcea și care aparține Carniprod.

Conform autorităţilor veterinare, PPA nu afectează şi nu se transmite la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire, însă există un impact la nivel social şi din punct de vedere economic.

PPA este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală, nu există vaccin şi nici tratament. Singurele metode de prevenţie eficiente sunt menţinerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme şi gestionarea rapidă şi eficientă a posibilelor focare de boală - raportare, restricţii privind mişcarea animalelor, a produselor şi subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile şi controlul circulaţiei animalelor.

Publicat în Zootehnie
Pagina 1 din 3

newsletter rf

Revista