state membre - REVISTA FERMIERULUI

Având în vedere urgențele momentului pentru protejarea sănătății culturilor agricole, nu numai a oamenilor, întreg personalul din domeniul industriei de protecție a plantelor reprezentat de AIPROM este în contact permanent cu fermierii și distribuitorii de input-uri, furnizând soluții și produse pentru a preîntâmpina orice probleme legate de sănătatea culturilor, informează Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România.

Companiile membre AIPROM întreprind toate eforturile și iau măsurile necesare pentru asigurarea cantităților de produse de protecția plantelor estimate pentru un sezon normal de primăvară. „În acest moment, nu estimăm că vor exista lipsuri ale produselor de protecția plantelor pentru sezonul actual de vânzări sau cantități insuficiente disponibile la livrare. Înțelegem neliniștea producătorilor agricoli cu privire la problema aprovizionării cu input-uri și, în special, cu produse de protecția plantelor, dar îi asigurăm pe toți agricultorii din România că suntem alături de ei și că împreună vom găsi soluții de depășire a oricăror probleme apărute în această perioadă dificilă, dacă manifestăm echilibru și realism”, precizează Vasile Iosif, președinte AIPROM.

Membrii AIPROM recomandă fermierilor români să nu achiziționeze produse de protecția plantelor în exces și să nu facă stocuri, să nu imobilizeze mai multe resurse decât au apreciat că este necesar înainte de declanșarea acestei crize generate de COVID-19.

Cu toate că au fost sesizate câteva sincope pe lanțul de aprovizionare cu input-uri pe rutele de aprovizionare din afara României, afectând termenele de livrare pentru unele produse, există asigurări că în cursul săptămânii viitoare Comisia Europeană va impune tuturor statelor membre să pună în aplicare conceptul de Coridor Verde pentru bunuri, inclusiv input-uri agricole, ceea ce presupune că fermierii vor avea la dispoziție toate soluțiile de protecție estimate pentru un sezon agricol normal, în ce privește consumul. Comisia Europeana apreciază că proiectarea și menținerea unui astfel de sistem fluid de circulație pentru bunurile vitale constituie premisa revitalizării economiei într-un interval de timp rezonabil după depășirea crizei actuale. „Din păcate, în anii care urmează se vor resimți efectele restricționării accesului agricultorilor europeni la o gamă largă de soluții de protecție, în urma interzicerii utilizării a nenumărate substanțe active și produse de protecția plantelor și ne așteptăm la presiuni pe anumite produse și tehnologii. Securitatea alimentară a țării noastre într-o perioadă în care lanțurile internaționale de aprovizionare sunt perturbate este esențială. Companiile membre AIPROM fac tot ce pot pentru a asigura continuitatea aprovizionării, precum și instrumentele de care are nevoie agricultura românească pentru a genera și menține aprovizionarea sigură cu alimente”, a mai spus președintele AIPROM – Vasile Iosif.

Publicat în Știri interne

Diminuările de buget din viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) pe dezvoltarea rurală sunt drastice şi vor adânci şi mai mult disparităţile între statele membre cele mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate, a tras un semnal de alarmă, vineri, 9 iunie 2018, într-o conferinţă de specialitate organizată în cadrul Forumului Eurosfat 2018, Alexandru Potor, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„Referitor la dezvoltarea rurală, scăderile de buget de până la 15%, pe care le considerăm drastice, vor avea ca efect adâncirea disparităţilor între statele membre cele mai dezvoltate şi mai puţin dezvoltate. Prin urmare, noi solicităm buget consistent pe dezvoltare rurală, cu o rată de cofinanţare. Pe de altă parte, suntem conştienţi că trebuie şi vom face tot efortul să stimulăm finanţarea mai consistentă pe partea cercetării şi inovării în agricultură. În momentul de faţă, există o disparitate între felul în care sursele financiare pe parte de cercetare şi inovare sunt distribuite la nivel european”, a precizat oficialul guvernamental.

El a susţinut, totodată, că unul dintre subiectele delicate pe viitoarea Politică Agricolă Comună este plafonarea plăţilor, lucru cu care România nu este de acord.

„Pentru viitoarea Politică Agricolă Comună, ne propunem câteva măsuri care să atragă tinerii în sectorul agricol şi în sectoarele conexe. Ne dorim, alături de statele membre, să avem o finanţare suficientă pentru a răspunde provocării actuale şi noilor solicitări care se întrevăd. Ne dorim ca, prin Politica Agricolă Comună, să avem o politică comună. Un alt obiectiv este o convergenţă reală a plăţilor directe. Am remarcat cu satisfacţie, ca şi prin comunicarea din 29 noiembrie, dar şi în cele mai recente, Comisia rămâne la poziţia de a susţine această convergenţă. Ne dorim şi facem simulări asupra acestui proces, să vedem în mod real care vor fi cifrele pe care fermierii le vor avea la dispoziţie. Încă un motiv de satisfacţie este continuarea pe plăţile directe pe suprafaţă. O parte delicată este legată de plafonare. România nu susţine ideea unei plafonări obligatorii a plăţilor. Plafonarea obligatorie nu va trebui să fie prinsă în pachetul care va gestiona viitoarea Politică Agricolă Comună”, a continuat Potor.

La rândul său, Mihail Dumitru, director general-adjunct DG AGRI din cadrul Comisiei Europene (CE), a afirmat că România nu va pierde pe partea de plăţi directe din bugetul de 20,13 miliarde de euro alocat prin Politica Agricolă Comună (PAC) post-2020, însă va exista o pierdere pe dezvoltare rurală, dar care ar urma să fie compensată din bugetul naţional.

„Pentru România, ca şi la noi, şi în celelalte state membre există efecte ale acestei reduceri bugetare. România face parte dintre statele în care nivelul plăţilor pe hectar este încă sub media Uniunii Europene. Datorită propunerii de continuare a convergenţei externe, adică de egalizare a acestor plăţi, România nu pierde pe partea de plăţi directe, pe Pilonul I. Există o pierdere, o reducere, care se compensează prin contribuţia naţională suplimentară pe parte de dezvoltare rurală. Bugetul total PAC al României, în următoarea perioadă, este de 20,13 miliarde de euro. Principalele elemente ale noii PAC sunt: simplificarea şi modernizarea politicii, reechilibrarea responsabilităţilor între Bruxelles şi statele membre, sprijinul să se bazeze pe performanţă, distribuirea mai echitabilă a plăţilor directe şi o ambiţie crescută în materie de protecţia mediului şi climă”, a precizat Dumitru.

Europuls - Centrul de Expertiză Europeană a organizat la Bucureşti cea de-a şasea ediţie a Forumului Eurosfat, eveniment ce îşi propune o discuţie amplă, axată pe viitorul României, al Uniunii Europene, şi al României în Uniunea Europeană.

Organizatorii aduc, astfel, în prim-plan o dezbatere despre contribuţia României la relansarea proiectului european şi paşii de urmat până, dar şi după Summitul de la Sibiu din mai 2019.

Publicat în Finantari

România va milita pentru o alternativă foarte clară în ceea ce privește utilizarea neonicotinoidelor, în condițiile în care, în cazurile porumbului şi florii-soarelui, nu sunt suficiente măsuri care pot fi luate astfel încât planta, odată răsărită, să nu fie atacată, a afirmat Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, miercuri, 2 mai 2018, la Alba Iulia.

„La aceste neonicotinoide, la aceste «neonics», România nu a renunţat niciodată şi, pe semnătura mea, de şapte ani se tot dă derogare. Acum, în discuţiile existente la nivel european, nu au fost găsite foarte multe alternative pentru a le înlocui. Sigur că mesajul celor 76% dintre cei care au votat din statele europene a spus «nu». La ora actuală, sunt alte produse care pot fi utilizate. Temerea mea este că, pentru porumb şi pentru floarea-soarelui, nu sunt suficiente măsuri care să fie luate astfel încât planta, odată răsărită, să nu fie atacată. (...) Este o decizie luată în acele grupe de lucru la nivel european pe fitosanitar, vor ajunge discuţiile şi la nivelul miniştrilor. Sigur că România va milita pentru o alternativă foarte clară, pentru că nu putem lăsa cinci milioane de hectare să fie afectate. Dacă în cazul fermelor mai mari mai pot fi găsite soluţii, în fermele mici şi mijlocii şi cele de subzistenţă va fi mai greu. (...). Şi aici, explicaţiile noastre au fost destul de clare. Am dovedit cu studii, am dovedit cu probe luate din teren”, a precizat Botănoiu în cadrul unei conferinţe de presă.

Oficialul guvernamental a adăugat că țara noastră „se va bate până la capăt” pentru fermierii mici şi mijlocii, categoriile care vor fi cele mai afectate de interzicerea neonicotinoidelor.

„Eu cred că, în perioada următoare, şi ţinând cont că vom deţine şi preşedinţia (n.r. - Consiliului Uniunii Europene), vom găsi o măsură alternativă, adică fie o măsură de susţinere a celor care sunt afectaţi - şi aici Europa trebuie să îşi asume acest vot, prin ceea ce au hotărât, dacă vor duce la capăt acest demers (...), fie găsim soluţii, cercetarea găseşte soluţii până atunci”, a adăugat Daniel Botăănoiu.

El a subliniat totodată că trebuie identificate măsuri alternative pentru fermieri.

„Pe fermierul mic şi mijlociu eu nu trebuie să-l condamn la pauperizare. Păi, unde să mă duc să dau 400 de euro pe ecologic şi cu cât vând grâul, cu 50 de bani? Ne vom bate până la capăt, vom găsi soluţii pentru ei. (...) Nu putem să-i lăsăm, aşa, de izbelişte, pe o decizie care a fost luată cum a fost luată. (...) România va prelua preşedinţia. România trebuie să-şi urmărească obiectivele de ţară (...) noi trebuie să explicăm foarte bine ceea ce se întâmplă”, a conchis secretarul de stat.

Vineri, 27 aprilie 2018, Statele Membre ale Uniunii Europene (UE) au sprijinit propunerea de extindere a interdicţiei parţiale de folosire a pesticidelor de tipul neonicotinoidelor, care sunt dăunătoare pentru albine, potrivit DPA şi Reuters.

Cercetătorii susţin că numărul albinelor scade semnificativ din cauza folosirii neonicotinoidelor, sporind temerile privind un impact sever asupra furnizării de alimente la nivel global, deoarece albinele au un rol-cheie în polenizarea multor culturi.

„Va fi interzisă în exterior folosirea acestor pesticide, iar utilizarea neonicotinoidelor va fi permisă numai în serele permanente unde nu ajung albinele”, se arăta într-un comunicat al Comisiei Europene (CE). Reglementarea va intra în vigoare până la sfârşitul anului.

Anunţul CE vinde după ce, luna trecută, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat că pesticidele sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel rezultatele unor studii contestate de industrie.

Evaluarea EFSA va fi transmisă Comisiei Europene şi guvernelor UE, care vor decide restricţionarea suplimentară a folosirii neonicotinoidelor.

Publicat în Cultura mare

newsletter rf

Revista