supermarket - REVISTA FERMIERULUI

Clubul Fermierilor Români solicită ca toate lanțurile de retail să ia măsuri similare cu supermarketul Kaufland, transformând riscurile economice actuale în oportunități de dezvoltare a unui parteneriat solid și durabil cu furnizorii lor de produse agroalimentare, în beneficiul cetățenilor.

„Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă salută și își exprimă aprecierea pentru inițiativa Kaufland de modificare unilaterală a termenelor de plată contractuale pentru furnizorii săi de produse proaspete de la 7 zile la 3 zile și pentru alte produse de la 30 de zile la 7 zile. Acțiunea vine în sprijinul direct al fermierilor producători și al procesatorilor de produse agroalimentare, ajutând la menținerea unui cash-flow stabil al firmelor furnizor în această perioadă complexă din punctul de vedere al resurselor materiale și financiare, facilitând totodată asigurarea stocurilor de marfă și accesul populației la produse alimentare”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Măsura Kaufland este în vigoare până la sfârșitul lunii aprilie 2020, fiind aplicabilă inclusiv pentru facturile înregistrate deja la supermarket și care vor beneficia de aceeași reducere de termen de plată.

Clubul Fermierilor Români este o asociație non-profit și neguvernamentală, care promovează interesele fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu. Obiectivul principal al Clubului este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Publicat în Știri interne

Legumicultorii din Belinț au fost printre primii din județul Timiș care au înțeles că numai împreună se pot impune pe piață. Încă de acum patru ani, a luat ființă Cooperativa Agricolă Legume Belinț, sub umbrela căreia produc și vând nouă legumicultori. Doar produc, subliniază Angelica Buză - președintele cooperativei, pentru că grija desfacerii a dispărut.

„Cooperativa Agricolă Legume Belinț s-a născut din dorința de a vinde, dar nu doar în piață, pentru că a vinde în piață înseamnă mult prea puțin. A vinde în piață înseamnă să-ți duci traiul de zi cu zi, iar noi ne-am dorit mai mult. Am dorit să facem ce ne place și să fim profitabili, așa că ne-am îndreptat către supermarketuri, dar n-am fi ajuns în marile lanțuri de magazine dacă nu ne asociam. Suntem nouă fermieri tineri și am înțeles asta”, a arătat Angelica Buză, adăugând că, odată înființată cooperativa, interesul supermarketurilor a apărut aproape firesc.

Președintele cooperativei agricole din județul Timiș spune că nu a fost ușor ca legumicultorii să înțeleagă că trebuie să producă și mult, și de calitate. „La ora actuală, vindem cartofi, varză, salată, ridichi, sfeclă roșie, ardei, vinete, dovlecel zucchini, iar de anul acesta vom continua să diversificăm producția, deoarece avem oameni care, după ce au văzut că treaba merge bine prin cooperativă, vor să ni se alăture”, a precizat Angelica Buză.

2019 este considerat un an mulțumitor de legumicultorii din cooperativă, prin prisma faptului că și-au onorat contractele, iar cifra de afaceri a crescut. De altfel, acest indicator arată cel mai bine faptul că înființarea cooperativei a fost decizia corectă, luată la momentul potrivit, cifra de afaceri crescând în cei patru ani de funcționare de patru ori, de la 30.000 de lei în primul an, la 120.000 de lei, anul trecut.

Articolul pe larg îl puteți citi în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2020.

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Horticultura

Un parteneriat menit să faciliteze accesul pe piața marilor lanțuri de magazine a organizațiilor semnificative din sectorul de ovine a fost parafat între reprezentanții acestora și cei ai cooperativei „Țara mea” vineri, 30 martie 2018, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în cadrul unei ședințe la care au participat ministrul Agriculturii, Petre DAEA, împreună cu secretarul de stat Daniel Botănoiu și cu directorul general al Agenției Naționale de Zootehnie, Iacob Lelior.

Ministerul de resort anunță că, prin intermediul aceastei asocieri, crescătorii de ovine vor avea mai multe avantaje, printre care accesul la piața de desfacere, consiliere în dezvoltarea capacității de producție, un preț corect pornind de la raft etc.

„La întâlnire, reprezentanții cooperativei „Țara mea” au expus caserole cu carne de oaie - pulpă de miel cu os, cotlet de miel, coaste de miel, mușchiuleț de miel, contrafile de miel - ce se vor regăsi în cel mai scurt timp la raft”, anunță biroul de presă al ministerului citat.

Prin această asociere, MADR dorește crearea unui model de colaborare națională, prin care consumatorul român să poată beneficia de produse de cea mai bună calitate, disponibile pe rafturile marilor lanțuri de magazine, se mai precizează în document.

Milioane de miei

Potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, în prezent sunt îndeajuns de mulți miei de proveniență autohtonă pe piață, câteva milioane, conform spuselor guvernantului, astfel încât să acopere cerințele consumatorilor români.

„Pentru toți consumatorii din România sunt miei românești. (...) Sunt și mici, și mari, și tăiem în funcție de cerințe și, evident, de posibilitățile care sunt la fiecare fermă. (...) La această dată, sunt câteva milioane de miei care sunt pregătiți pentru piață. V-aș ruga să vă duceți în sectorul 4, să vedeți că, deja, a început acest eveniment pe care îl așteptați și cu care vă întâlniți în fiecare zi prin punerea de întrebări”, a răspuns oficialul guvernamental ploii de întrebări pe acest subiect. „Se fac și acum târguri, peste tot. Sunt târguri în țară, sunt târguri autorizate, acolo se prezintă producătorii cu mieii respectivi și, evident, o să vedeți și v-aș ruga să vă duceți să vedeți, și în lanțurile de magazine, carne de miel, pregătită, frumos, cum sunt pregătite și celelalte care vin din import, dar nu sunt atât de valoroase ca ale noastre, nu sunt atât de gustoase. Merită să vă duceți să vedeți și să cumpărați. Avem de toate pentru aceste sărbători pe care le așteaptă românul”.

Conform unui studiu dat recent publicității și care cuprinde, printre altele, și opiniile specialiștilor cooperativei „Țara Mea” și ai Asociației „Miorița”, carnea de miel va fi mai scumpă în perioada următoare, „dar nejustificat”.

În ceea ce privește subiectul scumpirii cărnii prin faptul că anul acesta Paștele pică mult mai devreme, iar mieii nu vor apuca să crească suficient, motiv pentru care unii crescători de ovine ar justifica eventuala majorare a prețurilor, în replică, Asociația „Miorița” afirmă prin vocile autorizate că prețurile ei la produsul în cauză vor rămâne constante și anul acesta, chiar dacă Paștele este la începutul lunii aprilie.

„În viu, prețul este ca anul trecut, 10-11 lei kilogramul. Carnea carcasă ar putea ajunge la 23-25 de lei, adică tot ca anul trecut. Cine vrea să vândă de Paște întotdeauna pune montele mai devreme și se pregătește. Se știe tot anul când pică Paștele”, conform spuselor lui Ion Branga, președintele Asociației crescătorilor de ovine și caprine „Miorița”.

O explicație a majorării prețurilor la carnea de miel ar fi și cea potrivit căreia anumiți crescători de oi păstrează mieii pentru export, astfel că totalul cantității livrate pe piață ar urma să fie mai mic, în comparație cu cererea din perioada sărbătorilor.

Publicat în Zootehnie

Un total de aproape 200 de milioane de ouă sunt produse în prezent în fermele românești, ca urmare a majorării consistente a efectivului de găini (7,5-8 milioane de capete), a anunțat președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), Ilie Van, în debutul unei conferințe privind viitorul agriculturii europene, care a avut loc joi, 7 decembrie 2017, la București.

Oficialul UCPR a precizat totodată că în urma unei analize întreprinse laolaltă cu medicii veterinari din ferme s-a constatat o evoluție a producției în primele 11 luni ale acestui an cu 7-8%. Inițial, majorarea era de 4-5 la sută, însă, mărturisește Van, producția a crescut cu 7-8% față de anul trecut, în aceeași perioadă, producție internă.

„Luna aceasta (n.r. - decembrie 2017) producem 180-200 de milioane de ouă (...) în ferme. Cred că este cea mai mare producție de ouă care s-a realizat în exploatații în ultimii patru-cinci ani. În ferme, avem 7,5-8 milioane de găini cu o producție medie de 80 și ceva la sută procent de ouat, ceea ce înseamnă 6 milioane și ceva de ouă”, a afirmat liderul organizației care cuprinde sub umbrela sa un număr de 250 de ferme. „Avem un număr mare de găini. Fermierii și-au programat efectivele fără să știe că va fi această criză a ouălor. Ei își programează fluxurile în așa fel încât găinile tinere să intre în ouat în perioada rece. Anul acesta, și-a programat un număr mai mare de găini, decât de obicei”.

El a adăugat însă că această cantitate de 180-200 de milioane de ouă nu asigură consumul intern, motiv pentru care importurile persistă, cu posibilitatea de a fi păstrată tendința din 2016.

În ceea ce privește prețul de la raft, acesta este generat de politica comercială a retailerilor, nu și de voința producătorilor.

„Anul trecut, în noiembrie și decembrie, s-au importat 40 și ceva de milioane de ouă pe lună. Acum, noi nu știm câte se pot importa în perioada aceasta; depinde de preț. Oferta țărănească nu mai există. Deja, se fac importuri și în momentul de față, din Polonia, din țări membre ale Uniunii Europene (UE). Eu n-am informație cifrică sau statistică în momentul acesta, dar se fac importuri. Cu toții, le vedem în piață. Nu știu cât de mari sunt din punct de vedere cantitativ”, a punctat Ilie Van. „Fermierul produce oul, îl marchează, îl sortează, îl ambalează, îl duce la magazin și ăla mai pune dublu. (...) În momentul în care vorbim acum, prețul ouălor este stabilizat, în sensul că la poarta fermei acesta este undeva între 0,54-0,56 lei pe bucată. Acesta este prețul pe care îl știm noi, după ce ne vin situațiile de la Comisia Europeană (CE). Noi nu putem ști prețurile de astăzi pentru că nu le urmărim. Urmărim doar ce vine de la CE, în comparație cu toate celelalte state. Ultimele prețuri au 0,54-0,56 lei pe ou, la poarta fermei. De aici, în continuare se formează prețul de piață. Noi nu putem să spunem că fermierii pot influența prețul de la galantar. Este pur și simplu problema comerciantului ce adaos comercial își pune. Din informațiile pe care le avem și noi, ca orice cumpărător din piață, am observat că prețurile s-au dus sub un leu, am văzut ouă și cu 0,70 lei, am văzut ouă și cu 0,65 lei. Dacă se mențin așa, eu zic că ar fi o treabă extraordinară”.

Nu în ultimul rând, Van a afirmat că ritmul de creștere a prețurilor ouălor în toată Europa s-a mai temperat. Oficialul UCPR a menționat că au existat creșteri de 20 la sută de la o săptămână la alta în primele săptămâni din luna octombrie, apoi s-au stabilizat la patru la sută pentru ca, acum, să se observe o calmare a prețurilor în toată Europa.

„Ar trebui să fie același lucru și în România”, a conchis el.

„S-a potolit acest preț. Era cât pe aici să rupă și tavanul pe la unele magazine”

Cu ocazia inaugurării primului program național pentru carne de porc 100 la sută românească de către Kaufland, Petre Daea, ministrul Agriculturii, i-a tras de perciuni pe comercianți, dar și pe membrii cooperativei „Țara Mea”, entitate cu filiații politice, și s-a întrebat retoric de ce crește prețul de 0,52 lei la un leu de la producător la comerciant.

Nici de această dată, Daea nu s-a dezis și, pe lângă cursa nebună pe la rafturile retailerului (video disponibil pe pagina de Facebook @fermierului), debitul verbal al său s-a soldat cu o altă perlă legată de prețul ouălor.

„Sunt prețuri diferite; nu prea mult. Mă așteptam ca, astăzi, «Țara mea» să aibă un preț diferit la ouă față de alte ouă... pentru țara mea. (...) În momentul în care pleacă oul și pleacă ambalat, sigilat, pornește la drum cu transportul fermierului, furnizorului și îl aduce în magazin undeva la 52 de bani. De aici și până la un leu, am căutat explicații. Unele le-am găsit, altele nu. Negăsind aceste explicații, am solicitat, în scris, sprijinul Consiliului Concurenței să vedem dacă din analizele domniilor lor reies și alte cauze pe care noi, ministerul, nu ni le putem explica. Așteptăm acum să vedem ce analiză au făcut dânșii, dar am observat un lucru extrem de interesant – s-a potolit acest preț. Era cât pe aici să rupă și tavanul pe la unele magazine. Nu putem sta indiferenți, stană de piatră, în fața unei asemenea situații”, a menționat oficialul guvernamental.

La nici 24 de ore de la săpuneala administrată retailerilor de liderul de la Palatul din strada Carol I,
Kaufland România și Cooperativa Agricolă „Țara Mea” anunțau că înțeleg nevoia consumatorilor de a beneficia de cele mai bune prețuri și că vin în sprijinul acestora modificând, începând data de 23 noiembrie 2017, prețul unui cofraj de 30 de ouă de la Cooperativa Agricolă „Țara Mea” de la 23,49 lei la 19,99 lei în toate magazinele Kaufland din România.

„Prețul pe ou ajunge astfel la aproximativ 0,66 lei”, precizau oficialii comerciantului.

Joi, 23 noiembrie 2017, Ionuț Diaconeasa, consilierul lui Daea, lăuda măsura adoptată și comenta pe pagina sa de Facebook: „După ce Carrefour Sibiu a dat ieri tonul cu 0,56 lei/bucată ou, azi și Kaufland România, prin întreaga rețea națională, anunță un preț de 0,66 lei/buc.

Publicat în Ultimele noutati

Cumpărăturile se fac la piață, nu la supermarket, îi învață chef Alain Alexanian (deținător al unei stele Michelin) pe micuții elevi de clasa a III-a ai Școlii Centrale din București cu ocazia primei lecții a gustului din cadrul proiectului intitulat sugestiv „Sărbătoarea Gustului - Educație pentru o alimentație sănătoasă și o atitudine eco responsabilă”.

În cadrul deschiderii evenimentului, bucătarul lyonez a adăugat că a fost inspirat în bucătărie de bunica sa („o țărancă veritabilă”, așa cum i-a plăcut lui Alexanian s-o descrie), și le-a transmis școlarilor să meargă din când în când pe la bunici (acolo unde mai este cazul) și „să simtă gustul naturii”.

Alexanian (n.r. - îmbrăcat în tunică de culoare portocalie) și-a propus să descopere tradițiile culinare românești, să le îmbine cu cele franțuzești și să educe cât mai mulți tineri să se întoarcă la o alimentație sănătoasă. El vorbește frumos despre țara noastră și o consideră „inima Europei”, inclusiv în ceea ce privește datinile și obiceiurile gastronomice.

Bunica sa a reprezentat un model demn de urmat în carieră și își amintește cu nostalgie despre vremurile când legumele și fructele sănătoase îi erau la dispoziție.

„Sunt francez - asta înseamnă că sunt european - și am venit aici pentru că inima Europei este reprezentată de România. Pe lângă dorința de a mânca bine, aș vrea să găsesc și o paralelă între mediul rural franțuzesc și cel românesc, cu țăranii, cu legumele, cu fructele pe care le mâncați, astfel încât să aflu mai multe despre voi și despre ceea ce vă place. Apoi, dacă este necesar, să facem un schimb pentru a înțelege cum se mănâncă mai bine”, a afirmat Alain Alexanian luni, 20 noiembrie 2017, la sediul Școlii Centrale. „Am învățat să gătesc așa de bine mulțumită bunicii mele. Asta înseamnă că era cineva care petrecea mult timp în bucătărie și prepara mâncarea. În acea perioadă erau grădini în zona unde locuiam, iar legumele și produsele vegetale ne erau la dispoziție. Atunci când îmi era puțin foame, bunica mă îndemna să cobor în grădină, să inspectez aracii, să văd dacă legumele sunt coapte, să culeg tomate, ardei, ciuperci de pe câmp (creșteau imediat după ploaie). În zilele noastre nu prea mai există aceste lucruri, acei țărani veritabili cum era și bunica mea. Cu toate acestea, România încă deține un patrimoniu rural destul de important și încă se păstrează anumite tradiții. Din acest motiv, este bine să mai mergeți și la țară din când în când, să simțiți gustul naturii. Și, foarte important – cumpărăturile se fac la piață, nu la supermarket. Produsele naturale vin de la piață, nu de la retaileri. La marile magazine găsim legume și fructe pline de pesticide”.

Și chef-ul român Johnny Șușală le-a vorbit elevilor de clasa a III-a. El le-a recomandat să viziteze ferme agrozootehnice și le-a și adresat întrebări diverse școlarilor. Cum unii dintre ei nu erau foarte hotărâți când răspundeau la chestionarul bucătarului despre sezonalitatea legumelor și fructelor, cât și despre proprietățile lor, Șușală a ținut să menționeze următoarele: „Marea problemă a copiilor este reprezentată de legume și de unele fructe. Cred că nu greșesc dacă spun că unii școlari nu știu ce este un broccoli, cum arată acesta, ce gust are sau, dacă știu, spre exemplu, că el oxigenează creierul. (...) Este foarte important ca elevii de școală primară din România să fie la curent cu perioadele de creștere a legumelor, din ce parte a țării provin și de ce trebuie mâncate; ele sunt importante pentru vitaminele pe care le au și pentru aportul de energie. (...) În vacanțe, le recomand celor mici să meargă să viziteze o fermă, să-i ajute pe bunici la țară (acolo unde se poate), să gătească împreună, sănătos și diversificat”.

Laptele... vine din supermarket

Convins și el că încă este de lucru cu cei mici în ceea ce privește informațiile legate de educația alimentară, exemplul cu laptele provenit din supermarket fiind unul deja cunoscut, organizatorul evenimentului și directorul Asociației „Sărbătoarea Gustului”, Daniel Dobre, a ținut să le explice și el celor mici ce înseamnă a mânca sănătos, despre risipa alimentară, dar și despre atitudinea eco-responsabilă.

„Într-una din zilele sezonului trecut – anul școlar 2016-2017 –, am fost în vizită într-o școală și am întrebat elevii cine dă laptele; (...) mi-au răspuns cu numele unui retailer pe care nu vreau să-l menționez aici. Atunci am zis că trebuie să amplificăm eforturile, să facem educație în școală despre alimentație diversificată. Ce înseamnă, până la urmă, alimentație sănătoasă și o atitudine eco-responsabilă? Să triem ambalajele, economia resurselor de gaz, apă și energie electrică. (...) Astăzi, 20 noiembrie 2017, lansăm latura educațională a festivalului «Sărbătoarea Gustului». Ea este adresată tuturor elevilor din București și din toată țara. Am ales Școala Centrală pentru că este școala care ne-a găzuit de la prima lecție, din 2010; este bine să păstrăm tradițiile”, a afirmat Dobre. „Într-o societate dominată de junk food și mese pe fugă, lipsa educației alimentare reprezintă o adevărată problemă, iar aceasta duce implicit la risipa alimentară, considerată o problemă actuală nu doar în România, ci și în întreaga Europă. În anul 2016, țara noastră era situată pe locul al 9-lea într-un top dat publicității de către Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR). Cu toții știm cât este de importantă educația culinară încă de la vârste fragede, iar o alimentație corespunzătoare, mai ales când este vorba de prima masă a zilei, este cheia sănătății copiilor noștri”.

Luni, 20 noiembrie 2017, Școala Centrală din București a fost sediul primei Lecții a Gustului,iar broșura pedagogică, elementul-cheie al festivalului. Lecția este parte integrantă a proiectului „Educație pentru o alimentație sănătoasă și dobândirea unei atitudini eco-responsabile”, organizat de Asociația „Sărbătoarea Gustului”, în parteneriat cu Primăria Municipiului București, prin Proedus, Reprezentanța Comisiei Europene în România și Ministerul Educației Naționale.

201.671 de elevi din clasa a III-a vor primi broșura pedagogică distribuită prin Ministerul Educației Naționale, un ghid cu exerciții și subiecte pentru o alimentație sănătoasă și o atitudine eco-responsabilă.

Broșura pedagogică conține șapte teme ce presupun efectuarea lor împreună cu părinții, acasă. Acestea sunt structurate pe subiecte referitoare la înțelegerea elementelor nutriționale și de sănătate menționate pe etichetele produselor alimentare, gesturile corecte, necesare și responsabile în bucătărie, care au un impact real și imediat asupra mediului înconjurător.

Cu această ocazie, „Sărbătoarea Gustului”, s-a lansat și Boneta de Bucătar, simbol al festivalului, sub tutela celor trei câștigători ai celebrului concurs mondial de gastronomie, Bocuse D'Or: Mathew Peters (SUA), Christopher William Davidsen (Norvegia), Viktor Andrésson (Islanda).

Publicat în Știri interne

Carnea de pui se află în topul preferințelor românilor în ceea ce privește tipurile de carne consumate cel mai des, 7 din 10 români susținând că o utilizează pentru pregătirea meselor de mai multe ori pe săptămână, se arată într-un studiu de piață național realizat de Transavia în parteneriat cu compania de cercetare de piață iSense Solutions și care anunță tendințele de consum pentru carnea de pasăre în România.

Aceeași cercetare de piață relevă că 95 la sută dintre persoanele care gătesc cel puțin săptămânal consumă acest tip de carne.

Mai mult, 93% dintre cei chestionați, persoane care gătesc săptămânal, au ales pieptul de pui la grătar ca fiind cel mai des gătită rețetă de pui în gospodărie.

Potrivit acelorași concluzii ale studiului, hipermarketurile și supermarketurile rămân cele mai frecventate locuri de unde românii aleg să cumpere carnea de pui (77%), în timp ce magazinele fizice specializate (49%) și magazinele alimentare obișnuite (46%) sunt preferate de un număr mult mai mic de persoane.

În plus, 94 de procente dintre români preferă să cumpere carne proaspătă refrigerată în detrimentul celei congelate, pentru care a optat un procent de doar 27%, format în special din tineri cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani.

„Motivând alegerea frecventă a cărnii de pui în alimentația lor, românii susțin că acesta este un aliment care se gătește ușor (71%), are gust bun (62%) și este o carne slabă, cu puține calorii (57%). Cei mai mulți dintre români asociază acest tip de carne cu aportul caloric scăzut, conținutul mic de grăsimi și viața sănătoasă. Consumatorii ocazionali percep carnea de pui ca fiind bogată în vitamine”, se mai precizează într-un comunicat de presă al companiei.

Tipurile de carne de pui utilizate cel mai des în bucătăriile românilor sunt pieptul de pui (82%), pulpele superioare de pui (77%) și pulpele inferioare de pui (72%), însă și alte categorii precum ficățeii, aripioarele și pipotele sunt pe placul acestora. Modalitatea prin care aceștia preferă să le gătească frecvent sunt la cuptor (81%), în mâncare (75%) și la grătar (68%).

Studiul comandat de companie mai scoate în evidență o serie de date interesante despre felul în care gătesc românii carnea de pui, de unde se informează și ce rețete sunt în topul preferințelor lor.

„Un procent de 93% dintre respondenți, persoane care gătesc săptămânal, au ales pieptul de pui la grătar ca fiind cea mai des gătită rețetă de pui în gospodărie. Pe locul doi este șnițelul de pui, cu o diferență de doar un procent”, anunță producătorul român de carne de pui.

Rezultatele cercetării de piață au mai scos la iveală faptul că românii și-au exprimat o preferință crescută pentru tocănița de pui (91%), ciorba de pui cu tăiței (88%) și supa de pui cu găluște (88%). Lista continuă cu o serie de alte rețete de pui, precum pui cu orez, ficăței de pui la tigaie, pulpe de pui cu legume la cuptor, friptură de pui cu mujdei și mămăligă, salată boeuf cu carne de pui sau mâncare de mazăre cu pui.

Copiilor le place șnițelul de pui!

În top trei rețete cu carne de pui gătite cel mai des pentru copii, anunță producătorul român, șnițelul de pui este prima alegere a românilor, 82% dintre participanții la studiu declarând că pregătesc această rețetă pentru cei mici. A doua cea mai gătită rețetă este ciorba de pui cu tăiței (78%), iar supa de pui cu găluște reprezintă a treia alegere a românilor pentru mesele copiilor.

81% dintre consumatorii de carne de pui susțin că au aflat rețetele pe care le pregătesc de la membrii familiei (mame, bunici), iar 57% dintre aceștia au ca sursă de inspirație mediul online, site-uri specializate sau bloguri.

Românii sunt deschiși și către bucătăriile internaționale, iar cea mai apreciată este bucătăria italiană (68%), urmată de cea grecească (37%) și cea franțuzească (36%).

Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 520 de persoane, bărbați și femei cu vârste de peste 18 ani, din mediul urban, care obișnuiesc să gătească cel puțin o dată pe săptămână și aduce o perspectivă de actualitate asupra obiceiurilor culinare și de consum ale românilor, dar si asupra pieței cărnii de pui, care a crescut în mod constant în ultimii ani.

Acest studiu survine inclusiv în contextul în care compania Transavia a împlinit anul trecut 25 de ani de la înființare, perioadă în care s-a impus pe piața locală și externă prin investiții constante și printr-un model de business integrat vertical, ce îi reconfirmă astăzi poziția de lider în România, precum și poziția de top în rândul celor mai mari exportatori locali.

Datele studiului relevă tendințele actuale de consum pentru carnea de pasăre, o perspectivă a evoluției pieței, dar și topul celor mai populare rețete cu carne de pui gătite de români.

Publicat în Zootehnie

În urma agregării datelor statistice deținute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și date publicității recent, persoana care face cea mai mare risipă alimentară are sub 35 de ani, locuieşte la oraş, a absolvit studii superioare, îşi face cumpărăturile la supermarket şi are un salariu peste medie.

Concret, românii aruncă, în medie,11,9% din alimentele pe care le cumpără, o mare parte reprezentând produse de panificaţie, în contextul în care aceștia se aprovizionează preponderent din lanţurile de supermarketuri sau de la hipermarketuri şi în proporţii relativ echilibrate din alte surse, precum micile magazine, piaţa agroalimentară, surse proprii sau de la ţară, spun datele MADR date publicității la cererea Agerpres (www.agerpres.ro).

În plus, cu cât familia este mai mare, cu atât se aruncă mai multă mâncare, iar cei care câştigă cei mai mulţi bani fac şi cea mai mare risipă.

Pe grupe de vârstă, tinerii sub 35 de ani risipesc cel mai mult dintre toate categoriile de consumatori. Mărimea familiilor conduce la creşterea risipei, iar familiile cu copii minori au un nivel crescut al risipei. Raportat la venitul familial, se confirmă corelaţia nivelului mediu naţional cu resursele financiare existente, acesta variind de la simplu la dublu, respectiv un nivel de risipă de 6,9% este corelat cu venituri sub 1.500 lei, aproximativ 330 euro, iar un nivel de risipă de 14,4% este corelat cu venituri de peste 3.500 lei (770 euro, n.r.)”, informează ministerul de resort. În plus, aceleași date statistice relevă că absolvenţii de studii universitare aruncă cea mai multă mâncare, respectiv 13,2%.

În ceea ce privește cantitatea aruncată, statisticile MADR spun că, săptămânal, o gospodărie de circa trei membri, din mediul urban, aruncă, în medie, 0,83 de kilograme, dar sunt cazuri în care unele gospodării aruncă şi două kilograme.

Potrivit Planului Naţional de Gestiune a Deşeurilor, realizat de Ministerul Mediului, gospodăriile generează mai multe deşeuri alimentare decât industria prelucrătoare, comercianţii şi hotelurile la un loc. Cele mai recente date arată că gospodăriile fac circa 1,7 milioane tone deşeuri alimentare, iar sectoarele menţionate, puţin peste un milion de tone.

Publicat în Piata agricola

Pe motiv că normele naționale privind comercializarea cu amănuntul a produselor agricole și alimentare ale României contravin legislației Uniunii Europene (UE), Comisia Europeană (CE) a decis miercuri, 15 februarie 2017, să trimită o scrisoare de punere în întârziere țării noastre.

Mai exact, potrivit comunicatului de presă al CE, marilor comercianți cu amănuntul li se solicită să achiziționeze cel puțin 51 la sută din produsele alimentare și agricole de la producătorii locali.

„Acest fapt pune probleme legate de libera circulație a mărfurilor”, se afirmă în documentul de presă.

Același act normativ (Legea nr. 150/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare), mai spun oficialii CE, prevede obligația comercianților cu amănuntul de a promova produsele de origine română, limitându-le astfel decizia de natură comercială privind alegerea produselor pe care le oferă, ceea ce contravine libertății de stabilire (articolul 49 din TFUE).

„În conformitate cu dreptul UE, restricționarea acestor libertăți este permisă numai în cazul în care există o nevoie justificată pentru a proteja un interes public major, precum sănătatea publică, iar măsurile adoptate nu trebuie să fie mai puțin restrictive”, spun cei de la Comisie.

Potrivit spuselor acestora, țara noastră nu a furnizat dovada faptului că măsurile naționale sunt justificate și proporționale. Autoritățile române au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie.

Alături de alte trei state membre, România nu a comunicat deocamdată Comisiei transpunerea deplină a normelor în legislația lor națională.

„Ele au acum la dispoziție două luni pentru a notifica transpunerea completă. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE”, au conchis oficialii CE.

Ca urmare a sesizării primite atât de Comisia pentru Afaceri Europene (CAE), cât și de Comisia pentru Agricultură, Silvicultură și Dezvoltare Rurală (CASDR) din partea Biroului Permanent al Senatului României în vederea elaborării unui punct de vedere referitor la necesitarea evitării unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor României de stat membru UE, ca urmare a adoptării Legii nr. 150/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, s-a decis solicitarea atât a poziției jucătorilor din piață, în scris, precum și invitarea acestora la dezbaterea de miercuri, 15 februarie 2017, la Senat.

„Este evident că, în elaborarea punctului de vedere și a unor eventuale soluții, este necesară o analiză din perspectiva politicilor și practicilor europene pe acest subiect, dar trebuie ținut cont și de condiționalitățile și specificitățile fiecărui stat membru, precum și de interesele producătorilor autohtoni și ale economiei locale/naționale”, se preciza în invitația transmisă lui Ștefan Nicolae de la Agrostar, lui Emil Dumitru de la Pro Agro, lui Laurențiu Baciu de la LAPAR, lui Sorin Minea de la Romalimenta, lui Viorel Marin de la Anamob, lui Aurel Popescu de la Rompan, lui Sorin Mierlea de la Infocons, lui Dumitru Costin de la BNS, lui Dan Șucu de la AMRCR, cât și lui Feliciu Paraschiv.

Invitația a venit de la senatoarea Gabriela Crețu (președinta CAE), dar și din partea Doinei Silistru senator, președintă a CASDR.

Publicat în România Agricolă

Inspectorii sanitar veterinari au descoperit prezenţa Escherichia Coli (E-Coli) verotoxigenă în patru probe prelevate din carne şi procesate din carne, produse/comercializate într-o carmangerie din București, într-un abator din Buzău și în două supermarketuri din Gorj şi Tulcea, se arată într-o informare transmisă presei luni, 5 decembrie 2016, de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Concret, în intervalul 31 octombrie - 25 noiembrie 2016, în cadrul Planului Naţional de Control, au fost prelevate şi analizate un număr de 166 probe, din anumite categorii de produse, amintind aici 113 probe din carne şi produse din carne (sanitaţie carcasă ovine, sanitaţie carcasă bovină, carne tocată vită, pulpă de vită, mici amestec porc cu vită, cârnaţi vită, carne tocată mânzat, cârnaţi dobrogeni, şnitel mânzat, hamburger vită) şi 53 de probe din lapte şi produse din lapte (lapte crud vacă, smântână pasteurizată, caşcaval afumat, caş bovină, telemea din lapte de vacă, brânză telemea, caşcaval afumat).

„Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, au efectuat controale oficiale la unităţile în care s-a depistat şi comercializat produsele incriminate şi au dispus măsurile prevăzute în Planul Naţional de Control. Toate măsurile, întreprinse de către inspectorii sanitari veterinari în aceste cazuri, au fost făcute publice și postate pe pagina de web a fiecărei Direcții”, se precizează în comunicat.

Planul Naţional de Control pentru determinarea prevalenţei Escherichia Coli verotoxigenă, care a fost demarat în data de 16 mai şi se va desfăşura până pe 31 decembrie 2016, presupune prelevarea şi analizarea de probe prelevate de pe suprafaţa carcaselor de bovine şi ovine, din carnea proaspătă de bovine şi ovine, din carnea tocată şi carnea preparată şi din laptele crud şi produsele din lapte crud.

Publicat în Ultimele noutati

Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) consideră că Legea 150/2016 trebuie revizuită cât mai repede, în condițiile în care nu ar fi adus „nimic bun nimănui” şi, pe lângă riscul de infringement şi apariţia altor vulnerabilităţi legale, ar fi produs inclusiv „masive bulversări în piaţă”.

Într-un comunicat de presă, George Bădescu, directorul executiv AMRCR, a afirmat totodată că în timpul dezbaterilor proiectului de modificare a Legii 321/2009, reprezentanții asociației ar fi semnalat autorităţilor competente problemele pe care le poate genera adoptarea unor amendamente aduse actului normativ citat „vădit nefundamentate, menite să creeze, cu orice preţ, doar false aşteptări”.

Ministrul de resort declara luni pentru Agerpres că țara noastră riscă o procedură de infringement, în cazul în care nu va modifica prevederea din actul normativ privind comercializarea produselor alimentare, conform căreia marile magazine sunt obligate să expună la raft, în proporţie de 51%, produse româneşti provenite de pe lanţul scurt.

Proiectul de Lege privind comercializarea produselor alimentare, conform căruia magazinele mari vor fi obligate să expună la raft 51% produse româneşti provenite de pe lanţul scurt, a fost aprobat la începutul lunii iunie de Camera Deputaţilor, ca for decizional, iar în luna iulie a fost promulgat de preşedintele Klaus Iohannis. Legea urmează să intre în vigoare la începutul lunii ianuarie 2017, iar Ministerul Agriculturii trebuie să emită până atunci normele metodologice de aplicare.

Publicat în Ultimele noutati
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Revista