suprafata - REVISTA FERMIERULUI

Hotărârea privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate”, pentru anul 2020 a fost adoptată în ședința de guvern din 26 martie 2020.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în sumă de 187.500 mii lei, reprezentând echivalentul în euro al sumei de 39.477 mii euro și se asigură din bugetul pe anul 2020.

Valoarea ajutorului de minimis este de maximum 3.000 euro/beneficiar/an.

Cererea de înscriere în program și documentele aferente pot fi depuse / transmise la DAJ fie prin fax sau poștă, fie în format electronic, prin e-mail, până la data de 15 mai a.c.

Potențialii beneficiari sunt:

  • Producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător;
  • Producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit OUG nr. 44/2008;
  • Producătorii agricoli persoane juridice.

Pentru a fi eligibili la aplicarea schemei, solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative:

  • Să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă indicator cu dimensiunile de circa 150 x 200 cm, pe care să se găsească inscripția „Program susținere tomate, anul 2020, beneficiar numărul .............., Direcția pentru Agricultură a Județului ........./ Municipiului București”;
  • Să obțină o producție de minimum 3 kg tomate/mp;
  • Să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate în anul de cerere;
  • Să dețină Registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor completat începând cu data înființării culturii;
  • Să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției.

Verificările se efectuează la începutul rodirii și înainte de începerea recoltării în vederea evaluării producției. Valorificarea recoltei se face până la data de 15 iunie, inclusiv.

Documentele justificative, respectiv bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare, care atestă comercializarea producției de tomate obținute din spațiile protejate, se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene până la data de 30 iunie 2020, inclusiv.

Publicat în Horticultura
Marți, 17 Martie 2020 13:20

Măsuri APIA pentru prevenirea COVID-19

În contextul prevenirii riscului de răspândire la nivel național a infecţiei cu virusul COVID-19 și având în vedere declanșarea stării de urgență, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a restricționat accesul vizitatorilor de orice fel la toate sediile aparatului central, ale Centrelor județene APIA/Centrelor locale APIA și al Centrului Municipiului București. Activitatea de relații cu publicul se desfășoară online prin intermediul adreselor de e-mail, telefonic sau prin servicii de poștă/curierat, iar datele de contact se regăsesc pe site-ul www.apia.org.ro.

Activități suspendate

- Vizarea carnetelor de rentier agricol s-a suspendat în perioada 12 martie – 4 mai 2020;

- Depunerea cererilor unice de plată pentru perioada 16 martie – 6 aprilie 2020;

- Controalele la faţa locului sunt suspendate până la data de 31 martie 2020, pentru măsurile: acordarea ajutorului financiar FEGA în cadrul Programului pentru şcoli al României, acordarea ajutorului financiar pentru programele de reconversie/restructurare a plantaţiilor viticole, asigurarea recoltei plantaţiilor viticole cu soiuri de struguri de vin, acordarea sprijinului financiar pentru Măsura de investiţii în sectorul vinicol;

- S-a prelungit perioada de depunere a cererilor de sprijin în cadrul sesiunii nr. 4 aferentă submăsurii 8.1 „Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite” și sesiunii nr. 3 aferentă submăsurii 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu”, similar cu prelungirea perioadei de depunere a cererii unice de plată pentru anul 2020;

- S-a prelungit perioada de depunere a cererilor de plată pentru submăsura 8.1 „Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite”, sesiunile 1, 2 și 3 și submăsura 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu” , sesiunile 1 și 2, similar cu prelungirea perioadei de depunere a cererii unice de plată pentru anul 2020;

- S-a prelungit perioada de depunere a deconturilor justificative aferente trimestrului I pentru beneficiarii Măsurii 14 „Bunăstarea animalelor” cu o lună, respectiv până la data de 31 mai 2020, urmând a fi propuse măsuri suplimentare în funcție de evoluția restricțiilor impuse pe fondul epidemiei;

- S-a suspendat efectuarea controalelor pe teren pentru anexa 17 B sau alte tipuri de controale, ca urmare a unor sesizări, reclamații, controale specifice măsurilor de agromediu, acolo unde se impune prezența fermierului;

- S-a suspendat deplasarea în teren a consilierilor Direcției Antifraudă Control Intern și a auditorilor APIA (în baza delegațiilor, ordinelor de control/serviciu).

Activități care continuă

- Documentele privind schemele de sprijin cuplat în sector vegetal 2019 se vor depune la sediul APIA (Centre județene și Centre locale), la intrarea în instituție și vor fi ridicate de către funcționarii implicați;

- Eliberarea adeverinţelor privind finanțarea capitalului de lucru pentru desfășurarea activităților curente de către beneficiarii Măsurii 14 – Bunăstarea animalelor pachet a) și pachet b) anul de angajament 2020 se va realiza în condițiile date, conform solicitărilor, funcționarii implicați vor prelua solicitările și vor preda adeverințele la intrarea în instituție.

Publicat în Știri interne

Vineri, 8 martie 2018, cu ocazia unei conferințe de presă, șeful Direcției pentru Agricultură Județeană Botoșani (DAJ), Cristian Delibaș, a mărturisit că aproximativ 50 la sută din suprafaţa semănată cu rapiţă la nivelul judeţului nu a răsărit, ca urmare a lipsei de precipitaţii din toamna lui 2018.

Datele disponibile la acest moment spun că, în Botoşani, au fost cultivate cu rapiţă aproximativ 8.000 de hectare, din care circa jumătate a răsărit în proporţie de 50- 55%, iar cealaltă jumătate nu a germinat deloc.

„Cel mai rău stăm la rapiţă. Jumătate din suprafaţa de rapiţă a judeţului este la un grad de răsărire de 56%, iar cealaltă jumătate nu este răsărită, din cauza, în primul rând, secetei din toamnă, care a fost prelungită. Nu a răsărit cultura de rapiţă, ea fiind o cultură mai pretenţioasă. Vorbim de 8.000 hectare de rapiţă semănate, din care 4.500 sunt la un grad de răsărire de 50-55%, iar cealaltă jumătate nu este răsărită. Rapiţa este prima cultură care se seamănă în luna septembrie, iar atunci am avut o problemă cu apa”, a precizat șeful DAJ Botoșani.

Delibaș a adăugat că lipsa apei, înregistrată în toamna lui 2018, a afectat şi programul de arături de la sfârşitul anului trecut.

În ceea ce privește starea de fapt la momentul de față, oficialul DAJ a precizat că, pe fondul căderilor de precipitaţii sub formă de zăpadă, din iarnă, nu se înregistrează un fenomen de secetă.

Publicat în Cultura mare

De vineri, 1 martie 2019, fermierii pot depune cereri de sprijin pentru accesarea schemei de ajutor de stat - Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor, a anunțat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Potrivit anunţului de lansare publicat pe site-ul instituţiei, pentru acordarea sprijinului în cadrul schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor” - Sesiunea 2, solicitantul trebuie să depună online, în aplicaţia electronică M15, o „Cerere de sprijin”, ce se regăseşte în Anexa 1 din Ghidul solicitantului.

Ulterior, solicitarea se tipăreşte, se semnează şi se depune, împreună cu documentele aferente, la CJ APIA sau Centrul Municipiului Bucureşti al APIA. În cazuri excepţionale, cererea de sprijin se poate depune doar pe suport de hârtie, împreună cu documentele aferente.

Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat se acordă anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (hectar), proprietarilor (inclusiv Unităţilor Administrativ Teritoriale) de păduri din fondul forestier naţional, în baza unui angajament pentru o perioadă de 5 ani şi vizează compensarea pierderilor de venit şi a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a implementării unuia sau a celor două pachete ale schemei de ajutor de stat.

Astfel, în cadrul Pachetului 1 - Asigurarea de zone de linişte, beneficiarul primeşte 38 euro/an/hectar pentru întreaga suprafaţă inclusă în angajament, în timp ce pe Pachetul 2 - Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri, solicitantul primeşte 137 euro/an/hectar pentru suprafaţa anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2. Acest pachet poate fi accesat numai împreună cu Pachetul 1.

APIA precizează că intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat în baza schemei de ajutor de stat este de 100%, iar pentru suprafeţe mai mari de 500 de hectare se aplică degresivitatea sprijinului financiar, astfel că nivelul plăţilor va fi ajustat.

Suprafaţa minimă pentru care se încheie un angajament pentru Pachetul 1 este de 100 de hectare. Proprietarii de terenuri forestiere care deţin suprafeţe mai mici şi/sau care nu îndeplinesc condiţiile de accesare se pot asocia pentru a aplica în cadrul schemei de ajutor de stat.

Pădurile încadrate în tipul I funcţional (TI - conform prevederilor amenajamentului silvic) nu sunt eligibile în cadrul schemei de ajutor de stat, iar terenurile destinate împăduririi sau reîmpăduririi trebuie să nu reprezinte mai mult de 15% din suprafaţa angajată.

Publicat în Finantari

În 2017, țara noastră avea 62.489 hectare acoperite de pomi fructiferi, din care 55.100 hectare cu meri, 3.231 hectare cu peri şi 1.846 hectare cu piersici, față de 2012 România majorând totalul cu 3.400 hectare sau șase procente, a anunțat, joi, 21 februarie 2019, Oficiul European de Statistică (Eurostat).

De asemenea, la nivelul Uniunii Europene (UE), aceeași statistică spune că aproximativ o treime din suprafeţele acoperite cu livezi de meri erau în Polonia (160.800 de hectare sau 34%), în Italia (55.800 de hectare sau 12%) şi în România (55.100 de hectare sau 12%).

Pe de altă parte, două treimi din suprafeţele cultivate cu pomi fructiferi din UE sunt în Spania, Italia şi Polonia. Spania este liderul UE în ceea ce priveşte terenul alocat livezilor (422.800 de hectare sau 33% din totalul UE), urmată de Italia (279.300 de hectare sau 22% din totalul UE) şi Polonia (167.300 de hectare sau 13% din totalul UE).

Comparativ cu 2012, suprafaţa cultivată cu pomi fructiferi în UE a crescut cu 0,4%. În perioada 2012–2017, cele mai mari creşteri s-au înregistrat în Polonia (plus 16.300 de hectare sau 11%), Grecia (plus 5.300 de hectare sau 6%), România (plus 3.400 de hectare sau 6%) şi Portugalia (plus 2.500 de hectare sau 7%). Acestea au compensat declinul din Spania (minus 9.800 de hectare sau 2%), Italia (minus 6.300 de hectare sau 2%), Cehia (minus 4.100 de hectare sau 29%) şi Croaţia (minus 1.900 de hectare sau 24%).

Aproximativ 1,3 milioane de hectare de teren din Uniunea Europeană erau cultivate în 2017 de pomi fructiferi, reprezentând aproximativ 1% din suprafaţa utilizată în agricultură.

Peste o treime din totalul suprafeţelor cultivate cu pomi fructiferi erau livezi de meri (37%), o cincime erau portocali (20%), piersici (15%), mandarini (11%), peri (8%), caişi (6%) şi lămâi (5%).

Publicat în Horticultura

Cu toate că, în anul agricol 2017-2018, suprafeţele însămânțate au fost mult mai mari față de cele din sezonul precedent, culturile de cereale de pe raza judeţului Sălaj au avut de suferit ca urmare a căderilor de precipitații, dar și a secetei, toate acestea ducând la randamente mai mici la hectar.

Potrivit directorului Direcției pentru Agricultură Județene Sălaj, Valentin Duca, au fost cultivate cu grâu şi secară 12.320 de hectare, suprafață aproape dublă în comparație cu cele 6.200 de hectare semănate anul trecut. Din păcate, anul acesta au fost obţinute doar 3.200 de kilograme la hectar, faţă de 3.700 de kilograme la hectar, cât s-a realizat în 2017.

La orz şi la orzoaică, suprafaţa cultivată a fost mult mai mare decât în 2017, mai mult decât dublu, mai exact 5.000 de hectare, cu o producţie medie de 3.390 de kilograme la hectar în 2017 şi 2.452 de kilograme la hectar realizate în 2018.

„Anul acesta agricol, pentru culturile de cereale, a fost un an foarte dificil. În toamna anului 2017, însămânţările s-au realizat după perioada optimă, a fost o perioadă cu ploi, apoi seceta, care au influenţat negativ producţiile realizate în anul acesta. Au fost probleme şi la recoltare, dacă ţinem cont că în lunile iunie-iulie aproape nu era zi în care să nu cadă precipitaţii, încurcând recoltatul păioaselor şi ducând la o diminuare a producţiei”, a precizat șeful DAJ Sălaj.

În plus, Duca a adăugat că în perioada următoare va fi recoltat porumbul, semănat pe 31.000 de hectare, şi floarea-soarelui, cultivată pe 6.100 hectare.

Tot în acest context, din situaţia prezentată de șeful DAJ cu ocazia unei conferințe de presă, reiese că suprafaţa agricolă rămasă neînsămânţată la nivelul judeţului a scăzut de la 13.720 de hectare, în 2017, la 2.325 de hectare, în 2018.

Pentru programul de semănat din toamna anului în curs, se estimează că vor fi cultivate circa 22.600 de hectare, din care circa jumătate cu grâu şi secară.

Publicat în Știri interne

Datele asumate și prezentate de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, marți, 28 august 2018, relevă că producția de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de cea de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone.

Și asta, a adăugat membrul Executivului Dăncilă, în ciuda faptului că 2018 a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari”, a precizat Petre Daea. „Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să și-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru, fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşește 10 milioane de tone de grâu”.

În plus, ministrul Agriculturii a precizat că, în 2018, cea mai dificilă perioadă pentru grâu a fost în perioada de recoltat, în condiţiile în care, dintr-un calcul făcut în cadrul unei exploatații agricole care a furnizat date de specialitate, „în 30 de zile a avut doar patru zile bune de lucru şi acestea adunate, nu de dimineaţa până seara”.

Şeful MADR a mai spus că şi la orz şi orzoaică România a avut o producţie bună, mult mai mare ca anul trecut.

Statisticile ministrului de resort relevă că producția de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut, când s-a cifrat la 10 milioane de tone.

Zece judeţe au realizat, în total, peste cinci milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

Per total, recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

Totodată, recolta de orz s-a cifrat la 1,39 milioane de tone, cu o medie de 5.204 kg/ha, plus 9,5% faţă de anul trecut (1,271 milioane tone şi o medie de 4.731 kg/ha în 2017).

În aceste condiţii, recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha. Anul trecut, s-au raportat 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.598 kg/ha.

În 2017, oficialii au a raportat o producţie totală de cereale de aproape 27 de milioane de tone, cu recorduri istorice la grâu, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi, struguri şi porumb.

Producţia de grâu, secară şi triticale a fost de circa 10 milioane de tone, cu un randament de 4,83 tone la hectar, în timp ce la porumb, recolta „a sărit” la 14,5 milioane de tone, cu o medie aproape de 6 tone la hectar. Şi la floarea-soarelui a fost consemnată o producţie-record de 3,167 milioane de tone în 2017, cu un randament de 2,72 tone la hectar.

Potrivit statisticilor disponibile, în rândul statelor membre ale blocului comunitar (UE28), anul trecut, țara noastră ocupa primul loc la floarea soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată şi locul doi la producţia realizată, după Franţa.

Nu în ultimul rând, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.

Publicat în Cultura mare

Înaintea verificărilor plănuite de specialiştii Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului (DAJ), deja circa 50 la sută din suprafaţa agricolă a judeţului Galaţi a fost declarată calamitată de către producătorii agricoli, cea mai mare parte fiind afectată de secetă, a anunțat vineri, 24 august 2018, proaspătul director al instituţiei, Valentin Huciu.

Conform spuselor oficialului DAJ, 136.000 de hectare sunt declarate suprafeţe calamitate, din totalul de aproximativ 300.000 de hectare din judeţul Galaţi.

„Sunt înştiinţări de secetă pe 129.000 de hectare, conform declaraţiilor fermierilor, dar urmează verificările la faţa locului ale DAJ Galaţi. De asemenea, grindina şi inundaţiile au afectat 7.441 de hectare, din care grindina a lovit pe 5.560 de hectare, iar inundaţiile, pe 1.851 de hectare”, a amintat Huciu.

Totodată, directorul DAJ a adăugat că în zona Galaţi căderile de precipitații au fost minime, la jumătate faţă de media ultimilor ani, fapt ce a determinat ca aproape jumătate din suprafaţa agricolă a judeţului să fie afectată de secetă.

„Media multianuală a precipitaţiilor pe ultimii zeci de ani este de 450 de litri pe metru pătrat în judeţul Galaţi. Din situaţia trimisă nouă de către Serviciul de Gospodărire a Apelor, avem la Tecuci 433 litri/mp, dar la Galaţi sunt 279 l/mp. Deci la Galaţi, noi nu avem la această dată nici jumătate din media multianuală pentru această parte de ţară. La Bereşti, avem 399 l/mp. Este extraordinar de puţin şi s-ar putea să ajungem să nu atingem nici măcar media pe ultimii ani. Rezultatul este următorul: devansarea fenofazelor de vegetaţie cu aproximativ două săptămâni. În judeţul Galaţi, viţa-de-vie înfloreşte în jurul datei de 30 mai. Aceste manifestări climatice au determinat ca viţa-de-vie să înflorească, în 2018, la 15 mai”, a explicat directorul DAJ Galaţi.

Suprafaţa însămânţată în toamna anului 2017 la nivelul judeţului Galaţi a fost de 83.505 hectare.

Anul trecut, producţia medie la grâu a fost de 4.510 kg/ha, iar recolta totală, de aproape 232.000 de tone.

O producţie foarte bună s-a obţinut şi la orz, cultivat pe 7.749 de hectare, unde s-a obţinut o producţie de 5.301 kg la hectar, astfel că în final s-a ajuns la o recoltă de 41.074 de tone.

Anul trecut, au fost declarate calamitate 891,59 hectare cu grâu, la orz - 468,66 ha, rapiţă - 4.252,77 ha, mazăre - 147 ha, porumb - 1361,86 ha, floarea- soarelui - 2726,56 ha, soia boabe - 46,01 ha, plante furajere - 94,49 ha, alte culturi - 529,76ha.

De asemenea, au fost calamitate 33 de hectare de legume de câmp, 288,48 ha de plantaţii pomicole, 369,68 ha de viţă-de-vie şi 46,62 ha de culturi în spaţii protejate.

Publicat în România Agricolă

Aproximativ 62 de procente din totalul suprafețelor însămânțate cu grâu, adică mai bine de 11.000 hectare, încă nu au fost recoltate, iar cu fiecare zi care trece se pierde atât din producţie, cât şi din calitatea materiei prime, mărturisesc voci autorizate ale DAJ Caraș-Severin, citate de presa centrală.

În cazul grâului, până duminică, 15 iulie 2018, au fost recoltate doar 6.600 de hectare, ceea ce reprezintă circa 38% din totalul suprafeţei cultivate, au declarat pentru mass-media reprezentanți din Direcția Agricolă. Potrivit acestora, producţia medie obținută este de aproximativ 4.600 kg la hectar, faţă de 5.000 kg, cât fusese prognozat.

În prezent, suprafețele însămânțate cu grâu se află în faza de răscoacere, fapt care face ca plantele să devină fragile, spicele se înconvoaie, să scadă greutatea hectolitrică a boabelor, ceea ce duce la o pierdere cantitativă de recoltă. În lanurile cu grâu au început să se dezvolte iarbă şi buruieni, acestea urmând să genereze o umiditate de împrumut boabelor, la recoltare. Acest lucru duce la o activitate de recoltare care se va desfăşura tot mai greu, întrucât se va intra tot mai târziu în lan. Lanul răscopt se va închide la culoare, iar pe plante se dezvoltă tot felul de agenţi patogeni, care strică calitatea recoltei. Mai mult, cea mai mare problemă la cultura grâului este dată de încolţirea în spic, pentru că boabele încolţite îşi pierd calităţile de panificaţie, iar acest lucru face ca preţul grâului să fie foarte mic. Iar acestea sunt doar câteva neajunsuri mari care ar trebui să-i determine pe agricultori să folosească fiecare moment bun de lucru în câmp şi să urgenteze recoltatul.

Tot în Caraș-Severin, treieratul orzului este pe sfârşit, însă mai există circa 80 de hectare de recoltat. Din cauza vremii neprielnice, perioada de recoltare a fost deosebit de lungă, cu repercusiuni şi asupra nivelului de producţie, dar şi asupra calităţii producţiei. Agricultorii merg cu un nivel de recoltă de 4.180 kg la hectar, deşi au prognozat că realizează cel puţin 4.220 kg de orz pe hectar. Rapiţa este recoltată în proporţie de 93%. Mai sunt circa 470 de hectare de recoltat. Nici aici, producţia realizată nu este cea scontată. La ora actuală, agricultorii merg cu 2.400 kg la hectar, faţă de 2.750 kg la hectar, cât era prognozat.

Publicat în Cultura mare

În condițiile în care 88 la sută din suprafețele însămânțate cu grâu sunt în condiții bune sau foarte bune, potrivit spuselor ministrului bulgar al Agriculturii, Rumen Porozhanov, țara vecină ar putea recolta peste șase milioane de tone în acest an.

În jur de 1,15 milioane de hectare au fost semănate cu grâu anul trecut, 115.000 ha cu orz și aproape 185.000 de hectare cu rapiță, a adăugat Porozhanov.

Calitatea grâului bulgăresc va fi una superioară și nu vor exista probleme cu comercializarea sa, în condițiile vremii nefavorabile din Rusia și Ucraina, potrivit spuselor oficialului guvernamental.

În prezent, prețul grâului este de aproximativ 300 de leva (178,5 USD sau 153,4 euro) tona, în timp ce contractele futures cu livrare în septembrie ating prețuri de 350 de leva.

În 2017, Bulgaria a recoltat 5,76 milioane de tone de grâu de pe o suprafață semănată de 1,09 milioane de hectare, menționa șeful ministerului bulgar al Agriculturii în septembrie 2017. Volumele au fost mai mari cu 7,7 la sută decât în 2016, în timp ce suprafața recoltată a fost mai mică cu 2,5 la sută.

Publicat în International
Pagina 1 din 3

newsletter rf

Revista