vaci cu lapte - REVISTA FERMIERULUI

Abatoarele au trecut printr-un proces de „curățare”, de când România a intrat în UE. Cele care nu îndeplineau condițiile au fost închise și în prezent există județe în care nu mai sunt abatoare specializate pentru vită, porc ori pentru oaie. Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească tip Simmental (ACVBR-SIM), împreună cu Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Brașov, a realizat un proiect care include un abator mobil în valoare de 55.000 de euro plus TVA, preconizându-se că până la finalul anului 2019 vor fi finalizate 60 de unități. Mai mult, proiectul a fost extins și a fost adaptat pentru procesarea laptelui.

Am scris și în trecut despre ceea ce-și doresc crescătorii de animale din toate zonele unde nu există abatoare: un loc unde să-și sacrifice animalele, în condiții foarte bune de igienă și de securitate a produsului obținut.

De data aceasta, vorbim despre faptul că, la Brașov, Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească tip Simmental a demarat împreună cu DSVSA din localitate un proiect complex care include și un abator mobil. „Noi am gândit un proiect, un concept integrat, unde în condiții sanitar-veterinare sigure se pot sacrifica trei specii de animale – ovine, bovine și suine –, în zile separate. Dar se poate comercializa 7 zile din 7 carne proaspătă către consumatori. Practic, sunt trei categorii câștigate: fermieri care vor avea plusvaloare, consumatori care vor avea carne proaspătă și, sigur, medicul veterinar care are un rol deosebit în toată această activitate, făcând acel control ante-mortem și post-mortem și garantând că la consumatori ajunge o carne bună”, a precizat Zoltan Haller, membru fondator și vicepreședinte ACVBR-SIM.

Concept integrat, cu posibilitate de finanțare

Costurile pe care gospodarii care creșteau câteva animale le aveau cu transportul până la un abator autorizat, eventual într-un alt județ, erau descurajante, astfel încât preferau să nu mai vândă carnea. Conceptul gândit de ACVBR-SIM schimbă această situație.

Acest proiect integrat, abatorul mobil, are trei părți componente: zona de așteptare, care din punctul de vedere al bunăstării animalelor respectă toată legislația europeană și națională, zona de abatorizare, amenajată într-un container, și zona de vânzare, care este mobilă și amenajată într-o rulotă. „Unitatea de abatorizare se autorizează drept centru de sacrificare. Este o unitate de capacitate mică, nu este o unitate în competiție cu vreun abator consacrat unde se pot sacrifica zeci, sute de animale pe oră. Aici vorbim de patru bovine tineret sau de 20 de ovine, 15 suine într-o zi – capacități mici, pentru o zonă relativ mică, la o comună sau două comune. E un proiect la care noi oferim inclusiv finanțare, prin partenerii pe care îi avem”, a explicat Zoltan Haller.

Practic, de la idee, la echipament și finanțare, asociația încearcă să pună la dispoziție o soluție integrată, iar fermierii sau asociațiile să decidă în cunoștință de cauză dacă o astfel de investiție le este utilă. În cazul în care sunt atrași de un astfel de proiect, ACVBR-SIM îi ajută să-l dezvolte.

Fermierii sau asociațiile, organizațiile care doresc doar partea de abatorizare, să aibă unde să sacrifice animalul, un certificat că acel produs a fost sacrificat în condiții de igienă și parafa medicului veterinar, fără partea de vânzare, trebuie să știe că pentru a se obține autorizația de funcționare trebuie respectat un anumit flux. „Din acel flux, nu trebuie să lipsească filtrul sanitar, care este, în cazul nostru, asigurat și amenajat în rulotă. Este destul de greu să ne imaginăm că se va obține o autorizație de funcționare în condițiile în care vreuna din cele trei componente pe care le-am amintit vor lipsi. Când am creat acest concept, l-am creat unitar, integrat, care să funcționeze împreună și sigur că, atunci când povestim, povestim de ceva unitar”, ne-a spus vicepreședintele ACVBR-SIM, subliniind că acest proiect este implementat cu brio în alte țări.

Valoarea unui astfel de proiect, a unui abator mobil, este de 55.000 de euro plus TVA. Cei interesați pot obține finanțări pe cinci-șapte ani, cu avans care poate să pornească de la 0% până la 25% și rate care pot fi corelate cu încasarea subvențiilor, rate anuale, în funcție de fiecare beneficiar.

Abatorul mobil, cum arată un astfel de punct de sacrificare

Prima zonă a unității mobile de abatorizare este gândită ca zonă de așteptare (aproximativ 30 mp, dar poate fi extinsă), acoperită și igienizată, cu o adăpătoare (ce ține de bunăstarea animalelor). Animalele sunt apoi preluate, urmând ca după un timp pentru odihnă să intre în procesul tehnologic de sacrificare.

După asomare, urmează partea de procedee tipice pentru sacrificare, respectiv sângerare, jupuire, eviscerare. În această zonă există și o macara pentru ridicarea pe țeava de transport. „Astea toate se întâmplă în zona murdară pe care o are unitatea noastră, după care carcasa intră în zona curată, se face toaletarea ei, șlefuirea. Din această zonă curată ajunge în camera frigorifică, unde temperatura se menține la 2°C. Pot fi ținute maximum cinci zile aici carcasele de la diferitele specii sacrificate”, a explicat Zoltan Haller.

Camera de refrigerare are o capacitate de 3.500 kg. Agregatul de răcire poate varia de la +5°C până la –10°C, în funcție de ce dorește beneficiarul, dar pentru refrigerare se va merge pe 2°C.

În zona curată are loc toaletarea carcasei, resturile necomestibile rezultate fiind eliminate. Aici se află o masă de lucru, sterilizator de cuțite, chiuvetă cu apă rece și caldă, cameră frigorifică, monitorizare temperatură refrigerare, grafic de monitorizare.

Beneficiarii vor primi și procedurile de asomare și tot ce ține de bunele practici, pe specii. Aceste proceduri sunt elaborate de medici veterinari, iar pentru buna funcționare a unității, procedurile trebuie respectate în mod obligatoriu.

Din zona de refrigerare-înghețare se poate trece ușor în următoarea încăpere, amenajată în rulotă. „Avem zona de tranșare și de vânzare. Rulota primește o autorizație suplimentară, sanitar-veterinară, care este pentru rulotă comercială tip măcelărie. Echipamentele sunt incluse în dotările unității și fac parte din preț. Se pot comercializa până în 3.000 kg de carne proaspătă pe săptămână sau produse proaspete, deoarece avem și un tocător de carne, pentru carne tocată, cârnat proaspăt sau alte produse proaspete”, a subliniat reprezentantul ACVBR-SIM.

Rulota comercială este independentă de apă-canal, pentru ca, în situațiile în care se merge în târguri sau piețe aflate mai departe de zonele locuite, fermierii să-și poată desface marfa.

Unitatea de frig se montează într-un loc fix, pentru că întreaga unitate primește un cod de exploatație, arondat unei adrese.

Unitatea mobilă de vânzare a produselor proaspete are vitrină frigorifică, fiind dotată cu un spațiu de depozitare. „Recomandăm ca mașina care va tracta această rulotă, abator mobil, să fie cu cameră frigorifică și mare parte din marfă să fie ținută acolo. Practic, sunt componente și, dacă se merge pe un proiect, foarte ușor aceste lucruri se pot adăuga, astfel încât să fie un proiect complet”, a menționat Zoltan Haller.

O astfel de unitate are nevoie de două persoane, plus un medic veterinar pentru care se va amenaja un birou. Având în vedere că există un cod de exploatație, va trebui să se facă trasabilitatea și intrările-ieșirile în urma abatorizării animalelor.

Unitatea mobilă de procesare a laptelui prinde contur

Pornind de la conceptul abatorului mobil, ACVBR-SIM dezvoltă un alt proiect. „Pornind de la această unitate de sacrificare mobilă, ne-am gândit mai departe și am făcut și o unitate de procesare lapte. Se adresează fermierilor care au animale unde procesatorii nu ajung ca să colecteze laptele și, sigur, au o problemă. Atunci, prin procesare, aduc un plus fermelor lor”, a detaliat vicepreședintele asociației, arătând că rolul organizației este de a prezenta soluții viabile pentru crescătorii de animale, care să se încadreze în cadrul legal.

Fermierii trebuie să știe că în noua Politică Agricolă Comună se pune accentul pe lanțul scurt alimentar și proiectele de acest gen vor fi finanțate cu un mai mare interes. „A fost o expoziție internațională la Frankfurt, unde cele mai multe unități de procesare-prelucrare au fost în containere amenajate. Practic, este o tendință pe plan european ca, pe unități mai mici, pe acest concept de lanț scurt alimentar, să se concentreze PAC în următorii cinci ani”, a completat Zoltan Haller.

Proiectul pentru procesarea laptelui este unul integrat și presupune recepția laptelui, pasteurizarea lui, prelucrarea laptelui și obținerea de produse lactate proaspete. Capacitatea zilnică este de aproximativ 1.500 de litri.

Pentru acest proiect, a fost gândită și o parte de școlarizare, astfel încât beneficiarii care vor achiziționa astfel de unități mobile de procesare a laptelui să știe cum să facă acele produse. Mai mult, rețetele pot avea îmbunătățiri, adăugiri, personalizări conforme zonei, pentru a se realiza produse căutate de consumatori.

Se urmărește și o schimbare de mentalitate, astfel încât consumatorii să aprecieze calitatea produselor realizate zonal. 

60 de unități, până la sfârșitul anului

Abatoarele mobile sau unitățile de procesare a laptelui puteau fi achiziționate prin PNDR, pe Măsura 4.2, care nu mai este activă în prezent. Cei interesați de achiziționarea lor prin fonduri europene trebuie să urmărească măsurile pentru zona montană, deoarece se vor lansa sesiuni noi în perioada următoare. „Există deja unități livrate, sunt în diferite faze de implementare, de construcție, iar în perioada următoare, și pe Măsura 4.2 sunt tot mai mulți beneficiari care au proiecte câștigătoare. Ca atare, aceste proiecte devin realități până la sfârșitul anului, când, cred eu, undeva la 60 de unități vor fi în funcțiune”, a încheiat Zoltan Haller, vicepreședinte ACVBR-SIM.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 01 - 14 noiembrie 2019

Publicat în Zootehnie

Luni, 18 februarie 2019, a fost o zi plină pentru ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, oficial guvernamental care în cadrul a două conferințe succesive a vorbit atât despre întârzierea plății subvențiilor către fermierii la care s-au constatat erori în procesul de teledetecție, cât și despre când anume va fi plătit ANT-ul, respectiv dacă cei interesați de depunerea de proiecte pe subMăsurile 4.1 și 6.1 mai au vreo șansă să obțină bani FEADR.

Prima declarație importantă pentru agricultori a fost cea din cadrul celei de-a XXII-a sesiuni ordinare a Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România. Cu această ocazie, am putut afla că din cauza erorilor apărute în procesul de teledetecție, fermierii care au probleme nu primesc, deocamdată, subvenția.

„Suntem în proces de definitivare a subvenţiilor şi suntem 90% la zi. Mi-au pus câţiva primari întrebarea, pe bună dreptate: când pentru teledetecţie? În câteva zile se termină teledetecţia. Nu se vor primi bani, deocamdată, pentru cei care au probleme, dat fiind faptul că sunt unele erori. Nu se primesc acum pentru sprijin cuplat la legumicultură, dat fiind faptul că trebuie să se depună până la 31 martie documentele respective şi când se va operaţionaliza desfăşurarea bugetului respectiv, vor primi şi pentru Ajutorul Naţional Tranzitoriu (n.r. - ANT). În rest, sumele sunt în grafic, iar pe 1 martie începem să depunem cererile la APIA”, a explicat șeful MADR.

După câteva ore, cu ocazia unei alte conferințe de presă, de această dată la sediul ministerului de resort, Daea a mai vorbit despre ANT, mai exact despre cuantumuri care vor fi disponibile odată cu votarea bugetului de stat pe anul în curs.

„Cuantumurile pentru ANT-uri vor fi anunțate imediat cum apare bugetul. Ajutorul Național Tranzitoriu este un ajutor care stă pe bugetul țării. Nu se ia niciun leu de la Uniunea Europeană. Sunt bani bugetari. Așteptăm bugetul. Cu cât este mai repede, imediat îi dăm drumul. De aceea, suntem nerăbdători și foarte interesați să iasă bugetul cât mai repede, în așa fel încât să putem avea ce trebuie”, a adăugat ministrul Daea.

El a adăugat că în 2019 nu va fi distribuit niciun ajutor de minimis pentru crescătorii de bovine pentru lapte, ci doar sprijinul cuplat și ANT-ul, în timp ce pentru crescătorii de bubaline vor fi disponibilizate fonduri în acest sens.

Tot Daea a explicat și situația disponibilului de fonduri FEADR pentru subMăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, respectiv sM 4.1 „Investiții în exploatații agricole”. Din păcate, a adăugat el, deocamdată, fondurile pentru cele două subMăsuri s-au epuizat.

„Nu mai sunt bani. Aceste subMăsuri (n.r. - 4.1 și 6.1) s-au acoperit de proiecte. Însă în execuție pot apărea anumite situații în care suma respectivă să nu fie atinsă. Din economii (dacă le putem numi așa), dacă s-ar aduce o sumă din asta, se poate valorifica în acest sens. Nu mai sunt bani. Ce bine este că făceam astăzi un calcul – suntem în situația de a da drumul tuturor măsurilor. Suntem la un procent de 43 la sută fonduri accesate. Anul acesta, depășim cu mult 50 la sută și ne bucură faptul acesta”, a mai precizat oficialul guvernamental.

În data de 7 ianuarie a.c., MADR, prin Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală, deschidea în trimestrul I al anului 2019 noi sesiuni de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, valoarea fondurilor alocate depășind 445,8 milioane de euro.

În cazul sM 4.1 erau disponibili bani pentru investiții în exploatații agricole - sector vegetal, zona montană, respectiv schema de ajutor de stat GBER - Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole aferentă.

În cazul sM 6.1 nu era făcută nicio referire, în documentul de presă remis redacției la acea vreme.

Publicat în Finantari

Cu toate că, în 2016, România a produs cu doar 300.000 de tone de lapte în plus față de Austria, randamentul pe cap de vacă furajată pare a fi dublu (3,9 milioane de tone de la 1,1 milioane de vaci la noi în țară față de 3,6 milioane de tone de la 540.000 de capete în Austria), potrivit datelor statistice date publicității de Eurostat luni, 30 ianuarie 2017.

În aceeași ordine de idei, la nivel regional s-a descoperit că există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte productivitatea vacilor de lapte. Pe primul loc este regiunea Lombardia (Italia) cu 9.870 de kilograme pe cap de vacă, urmată de regiunea Midtjylland (Danemarca) cu 9.533 de kilograme pe cap de vacă. Pe ultimele locuri sunt regiunea Yuzhen Tsentralen din Bulgaria, cu 3.117 kilograme pe cap de vacă, şi regiunea Nord-Est din România, cu 3.396 de kilograme pe cap de vacă.

Tot în 2016, conform datelor Eurostat citate de Agerpres, bovinele din exploatațiile zootehnice ale Uniunii Europene au produs o cantitate totală de aproximativ 168,3 milioane de tone de lapte, dintre care 96,9% (sau 163 milioane de tone) a provenit de la vacile de lapte, iar restul de 3,1% (sau 5,4 milioane de tone) de la oi, capre şi bivoliţe.

Peste o cincime (20,9%) din cantitatea totală de lapte de vacă a provenit din Germania, urmată de fermele din Franţa (16%), cele din Marea Britanie (9,6%) şi Olanda (9,4%).

În Uniunea Europeană, în 2016, o cantitate de 152 de milioane de tone de lapte a fost pusă la dispoziţia sectorului lactatelor şi procesată. Din cantitatea totală, 37% (sau 56 de milioane de tone) a fost utilizată pentru producţia de brânză, în timp ce 30% a fost utilizată pentru producţia de unt, 13% pentru producţia de smântână şi 11% pentru a produce lapte de băut. Marea Britanie a produs peste o cincime (22%) din laptele de băut din UE, iar Franţa, Germania, Italia, Olanda şi Polonia au produs împreună 70% din brânza fabricată în UE.

Publicat în Zootehnie

Producătorii care dețin un efectiv de vaci de minimum 3 și maximum 9 capete, inclusiv, identificate și înregistrate în Registrul Național al Exploatațiilor la data depunerii cererii, și care, totodată, au livrat/vândut direct minimum 4 tone lapte în perioada 1 aprilie 2015 - 31 martie 2016 vor primi un sprijin financiar excepțional în valoare totală de 11 milioane de euro, potrivit unei hotărâri adoptate de Guvern în ședința de miercuri, 5 aprilie 2017.

Suma cuvenită fiecărui producător de lapte se calculează de către APIA prin împărțirea sumei totale la efectivul eligibil de vaci de lapte.

Pentru obținerea ajutoarelor financiare, producătorii de lapte depun solicitările la centrul județean al APIA, respectiv al municipiului București, până la data de 2 mai 2017, inclusiv, urmând ca plățile să se efectueze până la data de 30 iunie 2017.

„Este vorba despre acordarea de finanțare europeană, în valoare de 5,448 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricolă FEGA, și de finanțare națională, în aceeași sumă, pentru micii fermieri, afectați de o criză severă în sectorul laptelui din cauza prelungirii embargoului impus Rusiei până la finele anului 2017 și a scăderii cererii de produse din partea Chinei”, se precizează în comunicatul de presă.

Actul normativ transpune Regulamentul delegat (UE) 2016/1.613 al Comisiei din 8 septembrie 2016 de prevedere a unor ajutoare de adaptare excepționale destinate producătorilor de lapte și fermierilor din alte sectoare de creștere a animalelor.

Resursele financiare se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2017.

Publicat în Știri interne

Aprecierea aspectului fizic (bonitarea animalelor) se realizează, în general, de către o comisie constituită din minimum două persoane, dintre care una este crescător activ, cu o experiență de cel puțin trei ani în creșterea rasei respective, afirmă specialiștii în lucrări de specialitate.

La bonitare, spun ei, poate participa activ și crescătorul, dacă acest lucru este îngăduit de către comisie. Pe parcursul bonitării, fiecare participant își poate exprima opiniile în vederea comparării cu a celorlalți partipanți și stabilirii punctajelor. Acest lucru trebuie să se realizeze într-un mod cât mai civilizat, în spirit constructiv, care să exprime respect față de crescător și munca acestuia.

„Animalele nu trebuie contenționate pentru a fi punctate, dar libertatea lor de mișcare poate fi îngrădită într-un perimetru mai restrâns. Animalele bolnave nu se evaluează”, afirmă cei care practică în mod constant bonitarea.

Pentru stabilirea punctajului, se evaluează elementele din fișa de punctare, în ordinea prevăzută de aceasta, înregistrându-se notele pe măsură ce se încheie evaluarea fiecărui element. Evaluarea animalelor necesită ca acestea să fie privite din 4 perspective: din profil- P  din față – F din spate – S de deasupra – D. În dreptul fiecărui element de evaluare este indicată și perspectiva din care se privește animalul, pentru acordarea punctajului.

Fiecare element sau trăsătură evaluată dintre cele 20 cuprinse în fișa de punctare face parte din unul dintre cele patru aspecte exențiale care caracterizează un animal: 1. Dezvoltarea musculară 2. Dezvoltarea scheletică 3. Aptitudini funcționale, respectiv 4. Trăsături specifice rasei și sexului. Punctajul final al animalului se calculează ca medie ponderată, în raport cu importanța fiecăruia dintre aceste patru aspecte, în amelioararea rasei.

„Oricum, fiecare gospodar poate face o apreciere corectă a calităţii morfologice şi productive a vacii pe care o creşte în gospodărie sau pe care vrea să o cumpere. Cea mai precisă apreciere o pot face însă specialiştii în bonitarea animalelor din cadrul reţelei Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie (ANARZ). Bonitarea, urmată de controlul riguros al producţiei de lapte şi prelucrarea datelor pe baze ştiinţifice, constituie cel mai precis mijloc de a aprecia valoarea genetică a unei vaci de lapte. Certificarea originii şi a valorii genetice a animalului repectiv  printr-un document oficial care se eliberează poate ridica preţul animalului respectiv într-o manieră categorică. Ce trebuie făcut pentru aceasta? Simplu: înscrierea în Controlul Oficial al Producţiei de Lapte (COP)”, se precizează într-un articol de specialitate.

Un demers similar a fost realizat și în ferma Agroind Focșani, de către veteranul Gheorghe Neață, consilier în cadrul Ministerului Agriculturii.

Recomandăm utilizarea volumului audio la nivel maxim, atunci când vizionați videoclipul.

Mulțumim http://sursesiresurse.weebly.com pentru înregistrarea video. Toate drepturile rezervate.

Publicat în Zootehnie

caras tanaseDin calculele recente realizate de crescătorul de bovine și deopotrivă fostului liberal, Costel Caraș, reiese că în urma efectuării plăților către fermieri a peste 58,5 milioane euro de APIA pentru vacile cu lapte eligibile (SCZ 7.22) ar rămâne mai bine de 18,4 milioane euro care ar trebui redistribuite rapid fermierilor și, altfel, ar fi evitat riscul unui nou protest.

Socotelile hârtiei arată că nu mai puțin de 200 de euro pe cap de animal eligibil ar urma să primească producătorii români de lapte în urma acestei realocări.

Caraș se teme însă că ministerul de resort și agenția de plăți vor continua să fie „confuze” cu privire la această eventuală redistribuire și se întreabă când anume acești bani vor ajunge în conturile crescătorilor de vaci cu lapte eligibile.

„Din suma totală de 76,99 milioane euro alocată pentru SCZ 7.22 (vaci lapte), APIA a plătit 58,557 milioane euro. Din total vaci eligibile au fost plătite 99,95% până la 30.09.2016. A rămas un rest de plată de 0,05% adica de 0,029 milioane euro. După plata tuturor vacilor eligibile rămâne un rest de 76,99 - 58,557 - 0,029 = 18,404 milioane euro. Acești bani, care provin de la UE, nu pot avea decât o singură destinație: redistribuirea către fermierii cu vaci eligibile. Vorbim de peste 200euro/cap de vacă eligibilă. În MADR și în APIA este o confuzie totală în legătură cu această redistribuire. Vrem un răspuns clar la întrebarea: Când se redistribuie acești bani?”, se întreabă Caraș pe pagina sa de Facebook.

Un alt personaj cunoscut mai mult din zona legumiculturii, dar care deține și vaci cu lapte – Aurel Tănase, precizează că din cauza „interpretărilor și greșelilor” DSVSA-urilor, dar și filialelor APIA din teritoriu, mulți producători de lapte nu au primit sprijinul ANT 7 (este și cazul său).

„Să se verifice corect eligibilitatea. Pe greșeli și interpretări DSVSA și APIA, chiar dacă în ferme există animale, documente, facturi, autoritățile nu le iau în seamă. Al treilea an în care nu primesc sprijinul ANT 7”, se plânge Tănase într-un comentariu la postarea lui Caraș.

Potrivit celor mai recente date APIA date publicității, în cazul schemei de plată SCZ 7.22 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, vaci de lapte), până la data de 30 septembrie 2016 au existat în total 3.859 beneficiari, iar autorizați la plată au fost 4.059 beneficiari.

Din totalul de 944.075 cereri unice de plată aferente Campaniei 2015 au fost emise ordine de plată pentru 98,61% din cereri, reprezentând un număr de 930.985 beneficiari, afirmă vocile autorizate APIA.

Suma totală autorizată la plată a fost de 2.033,9 mil. euro din care efectiv plătită în conturile fermierilor a fost suma de 2.027,52 mil. euro, pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Național).

tabel APIA animale

Publicat în Zootehnie

Nici nu a apus bine soarele în ziua în care Costel Caraș, fost politician, vechi/nou fermier și sindicalist în agricultură, declara greva foamei pe motiv că nu și-a primti subvenția la timp (el și alți agricultori), că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a și anunțat printr-un comunicat oficial că i-a fost autorizată protestatarului plata cuplată SCZ 7.22 în sectorul zootehnic... tot în aceeași zi.

În data de 30 iulie 2016, fermierul anunța pe pagina unui site de socializare că greva foamei este o formă de protest care are ca scop obținerea rezolvării anumitor revendicări și că va apela la acest tip de acțiune extremă. Iată că fostul politician avea dreptate când alegea greva foamei: tehnocrații încep să cedeze; vor liniște, iar el a obținut măcar o parte din ceea ce a cerut. Dumitru Grigorean, celălalt partener în suferință va avea și el problema rezolvată în zilele următoare (cel puțin așa susține APIA). Singurul care a rămas cu situația nerezolvată este cel de-al treilea protestatar -  Vlad Adrian. Angajații Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură... nu l-au găsit DEOCAMDATĂ în calculator pe argeșean după datele de identificare!

„Greva foamei este o formă de protest care are ca scop obținerea rezolvării anumitor revendicări. Nu este reglementată de vreo lege anume. Ea este, practic, alegerea individuala, ca ultimă formă de protest a celui care consideră ca toate celelalte forme de revendicare sunt epuizate. Dacă și tu consideri la fel și ești de acord cu punctele de mai jos, poți intra în greva foamei alaturi de mine. Ai acest drept”, afirma Caraș în postarea sa incendiară, îndemnându-i în același timp și pe alții să-l urmeze.

Costel Caraș amenințase cu câteva luni în urmă că se leagă cu lanțuri de gardul ministerului de resort, însă abia de această dată a dat curs celor afirmate. Probabil că este mai ușor cu o umbrelă și o măsuță din plastic într-o zi de luni în fața MADR, decât cu mii de metri de lanț din fier, legat de gardul aceleiași instituții. Oricum, demisia sa din PNL și inițiativele sale vizavi de proteste au fost cu atenție monitorizate la nivel de social media și nu numai, spun gurile rele.

Acțiunea este demnă a fi menționată în condițiile în care voci titrate din sectorul agricol au afirmat sub protecția anonimatului că actualul Guvern tehnocrat vrea liniște, rezolvă ce se poate din doleanțele agricultorilor numai să nu aibă proteste sau... amenință. Indirect. Este cunoscut un caz recent al unui fermier constănțean care a primit amenințări voalate din partea apropiaților unor oficialități guvernamentale în urma nemulțumirilor sale prezentate public, prin mass-media. Nici presa de specialitate nu a scăpat de ochiul critic al guvernanților.

Protest extrem

Dar să vedem ce anume l-a supărat în mod concret pe fostul penelist, Costel Caraș. În scrisoarea sa postată pe Facebook, zootehnistul preciza în data de 30 iulie că va demara un „protest extrem”, din cauză că „nicio negociere a fermierilor cu Ministerul Agriculturii n-a avut ca rezultat plata subvențiilor în sectorul zootehnic și nici rezolvarea altor probleme grave ale agriculturii românești”.

El mai spunea atunci că va înceta protestul atunci când: „se vor plăti toate subvențiile aferente anului 2015; se va aproba și se va demara vaccinarea voluntară împotriva Dermatozei Nodulare Virale; se va înființa, în incinta Ministerului Agriculturii, un birou de sugestii și reclamații, condus si gestionat de fermieri; se va întocmi un plan de acțiuni pentru simplificarea birocrației în agricultură și eliminarea sau modificarea tuturor normelor care nu sunt in spiritual legislatiei europene si care frânează dezvoltarea agriculturii românești - legi organice, legi ordinare, ordonanțe ale Guvernului, hotărâri ale Guvernului, acte normative emise de administrația publică centrală și de autoritățile administrative autonome, acte normative emise de organele administrației publice locale (Consiliul Județean, Consiliul Local)”.

„În același spirit european”, Caraș cerea să se întocmească „un plan de reorganizare și eficientizare a Ministerului Agriculturii și a următoarelor instituții: Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA); Autoritatea Naționala Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA); Agenția Națională de Consultanță Agricolă (ANCA); Agenția Domeniilor Statului (ADS); Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare (ANIF); Regia Națională a Pădurilor Romsilva (RNP); Institutul de Bioresurse Alimentare (IBA); Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor (ISTIS); Inspecția Națională pentru Calitatea Semințelor (INCS); Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ); Autoritatea Hipică Națională (AHN); Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA); Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV); Oficiul Național al Denumirilor de Origine pentru Vinuri (ONDOV); Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR); Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), fostă Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP)”.

Nu în ultimul rând, mai preciza fostul politician/fermier, „se va face un plan de transformare a CEC BANK în banca agriculturii românești, se va face un plan de dezvoltare, cu participarea statului român, a trei fabrici de importanță națională, strategică: una de tractoare și piese de schimb, alta de utilaje agricole și una de lapte praf”.

CarasȘeful LAPAR l-a taxat crunt pe Caraș. Online

În replică la postarea sa, președintele în exercițiu al LAPAR, Laurențiu Baciu, l-a atacat dur pe Costel Caraș, fermier alături de care însuși șeful Ligii protesta în 2013 în fața Guvernului. Fermierul băcăuan l-a acuzat pe Caraș că l-a „epuizat politica”. În plus, Baciu spune că și dacă fostului penelist i s-au plătit subvențiile, el tot vrea să se „spânzure”!

„Costele, te-a tras curentul tată! Măi, nu de mult în urma erai un om sănătos! Ce-ai pățit? Ești foarte obosit, cred că politica te-a epuizat! Ai grijă de tine și de copiii tăi, restul nu-i aparține unui om normal. Știți, ce faceți voi acum seamănă cu ce fac unii preoți - se uită pe Internet, văd ca vine ploaia și ies și ei cu icoanele în câmp. Așa si voi! După ce ați fost plătiți integral, ieșiți și voi să vă spânzurați!”.

Luat cu asalt de alți fermieri prin intermediul comentariilor-replică, Laurențiu Baciu precizează: „O zi întreagă am asistat la cât de voinici și cât de viteji sunteți. Apreciez faptul că le știți pe toate și că sunteți foarte răi când sunteți singuri. Nu v-am văzut pe niciunul alături de mine în bătălia cu oficialitățile statului pentru a ne apăra businessul nostru. Nu ați riscat niciunul, ați stat ascunși și ați așteptat să vedeți ce se întâmplă. Nu ați riscat și nici nu ați plătit, cum am plătit eu. Eu am fost pedepsit pentru poziția mea față de autorități, eu am pierdut bani, sănătate, timp pentru un crez al meu că pot face bine. Eu am făcut voluntariat pentru rezolvarea multor probleme cu care se confruntă fermierii, categorie din care fac și eu parte. Nu am și nu am avut alt interes decât cel de a rezolva ceva în bine pentru fermierii români, indiferent în ce sector ar fi.

Nu am beneficiat niciodată de avantajele sau propunerile de funcții înalte, tocmai pentru a-mi închide gura. Poate mulți din cei care sunt atât de vehemenți acum, dar stau ascunși, ar fi făcut-o. Nu sunt preșul nimănui, nu apăr pe nimeni, rămân loial crezului meu că pot face ceva pentru fermieri și, dacă ar fi să nominalizez reușitele sunt câteva, reușite de care toți beneficiați, dar astea nu se văd. Nu am susținut și nu susțin pe nimeni oricare ar fi numele său, dacă nu este loial și drept cu drepturile fermierilor. Așa, a presupune și a arunca cu noroi e ușor. Am spus-o și o spun iar: eu nu fac nicio acuzație până nu am și dovezi. Dacă era altfel până acum, eram linșat. E foarte adevărat că acum o foarte mare parte din noi suferim că nu am primit subvențiile, dar unde ați fost până acum? De ce nu ați luat cu asalt APIA, Ministerul Agriculturii, Finanțele, Guvernul? Ați stat la umbră, veniți cu presupusuri și, dintr-o dată, hai că nu mai mâncăm că ne-a ajuns cuțitul la os. Dar la câte apeluri disperate am făcut ați rămas inerți... Poate ne va fi învățătură de minte că dacă noi nu ne unim să ne apăram interesele, situații de genul asta vor mai fi. A sta la dos și a face-o pe leul, ne vom mai trezi cu siguranță cu astfel de spețe. Aș recomanda tuturor acelor eroi din umbră să fie alături de mine în lupta cu autoritățile. Vă aștept”.

APIA: „Cererea unică de plată a domnului Costel Caraș a intrat pe fluxul de autorizare la plată din ziua de 29 iulie 2016”

În primă instanță biroul de presă al Ministerului Agriculturii, apoi cel al APIA, au ținut să informeze presa că problema celor trei protestatari din fața instituției – Costel Caraș și Dumitru Grigorean ar urma să aibă rezolvare. Mai puțin cea a lui Vlad Adrian. Primul servit – Costel Caraș.

„În ceea ce privește protestul celor trei fermieri, facem precizarea că cererea unică de plată a domnului Costel Caraș a intrat pe fluxul de autorizare la plată din ziua de 29 iulie 2016, imediat ce a fost funcțional modulul de control administrativ pentru SCZ 7.22 - Sprijinul cuplat în sector zootehnic, vaci de lapte, iar astazi (n.r. - 1 august 2016) i-a fost autorizată plata. Cererea unică de plată a domnului Dumitru Grigorean va intra pe fluxul de autorizare în următoarele 2-3 zile, imediat ce va fi funcțional modulul de control administrativ pentru SCZ 7.21-Taurine din rase de carne şi metişii acestora. Referitor la a treia persoană prezentă la protest, domnul Vlad Adrian din Stoenești, Argeș, nu dispunem de datele sale de identificare ca solicitant al plăților gestionate de APIA”, se arată în comunicatul de presă. „Asigurăm pe această cale, încă o dată, toți fermierii solicitanți ai plăților gestionate de APIA de întreaga disponibilitate a funcționarilor APIA pentru instrumentarea cât mai rapidă a cerererilor unice de plată ale acestora, astfel încât să fie efectuate plățile cât mai curând”.

Dare de seamă în stil comunist

Același comunicat de presă transmis neobișnuit de repede redacțiilor mai arată că, până la data de 1 august 2016, au fost plătite în conturile fermierilor crescători de bovine/ovine/caprine pentru schemele de sprijin ANTZ 7 (Schema decuplată de producție în sectorul lapte, specia bovine) - 9,149 milioane euro pentru un număr de 30.015 beneficiari (82,82 % din totalul beneficiarilor autorizați la plată), ANTZ 8 (Schema decuplată de producție în sectorul carne, specia bovine) - 32,076 milioane euro pentru un număr de 51.352 beneficiari (71,04 % din totalul beneficiarilor autorizați la plată), ANTZ 9 (Schema cuplată de producție - specia caprine/ovine) – 10,743 milioane euro pentru un număr de 12.071 beneficiari (44,86 % din totalul beneficiarilor autorizați la plată), SCZ 7.19 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, ovine) și SCZ 7.20 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, caprine) – 9,727 milioane euro pentru un număr de 8.333 beneficiari (93,62 % din totalul beneficiarilor autorizați la plată).

„Menționăm că a început autorizarea la plată pentru SCZ 7.22 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, vaci de lapte) si SCZ 7.23 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, bivolite de lapte) – 0,127 milioane euro pentru un număr de 17 beneficiari (0,25 % din totalul solicitantilor). În zilele de 31 iulie și 1 august au mai fost efectuate controale administrative și calculate la plată încă 29.934 cereri unice de plată, care vor intra la plată în data de 2 august 2016”, se mai precizează în documentul de presă

Potrivit APIA, din Bugetul Național au fost autorizate la plată până la această dată 115,45 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector vegetal (ANT1), 85,337 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector zootehnic (ANTZ), din care: 12,912 milioane euro - ANTZ 7 pentru un număr de 36.240 beneficiari (60,21 % din totalul solicitantilor); 48,17 milioane euro - ANTZ 8 pentru un număr de 71.473 beneficiari (50,18 % din totalul solicitantilor); 24,255 milioane euro - ANTZ 9 pentru un număr de 26.908 beneficiari (41,84 % din totalul solicitantilor).

„Estimăm că sumele aferente ANTZ 9 (Schema cuplată de producție - specia caprine/ovine), vor fi achitate în conturile beneficiarilor în aproximativ patru zile de la data autorizării, pe măsură ce se alimentează contul APIA cu sumele necesare”, afirmă cei de la APIA.

Sumele aferente SCZ 7.22 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, vaci de lapte) si SCZ 7.23 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, bivolițe de lapte), fiind plăți din Fondul European de Garantare în Agricultură, se achită în contul fermierilor a doua zi după ce plata a fost autorizată.

Pentru Campania 2015, în tabelul de mai jos se regăsesc atât sumele totale autorizate la plată cât și suma de 1.649,98 milioane euro plătită până acum pentru un număr de 854.469 beneficiari (90,50% din numărul total de beneficiari), pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Național), astfel:

tabel

„Precizăm că pe lângă sumele din tabel, în anul 2015 s-au făcut plăți și pentru Măsura 214 – «Plăți privind agromediu» în valoare de 15,5 milioane euro, mai precizează APIA în comunicat.

Am încercat să-l contactăm telefonic pe Costel Caraș pentru a vedea dacă la ora publicării articolului se mai afla în fața Ministerului Agriculturii. Domnia sa nu a răspuns apelului...

Publicat în Știri interne

Începând de vineri, 29 iulie 2016, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a început autorizarea plăților și pentru schemele de sprijin SCZ 7.22 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, vaci de lapte) și SCZ 7.23 (Sprijinul cuplat cuplat în sector zootehnic, specia bivolițe de lapte), anunță instituția printr-un comunicat de presă.

Practic, crescătorii au la dispoziție pentru aceste forme de sprijin nu mai puțin de 826,0596 euro/cap vacă de lapte (3649,2009 lei/cap vacă de lapte), respectiv 209,8453 euro/cap bivolița lapte (927,0126 lei/cap bivolița lapte).

În ceea ce privește Campania 2015, în tabelul de mai jos, pus la dispoziție de APIA sunt afișate atât sumele totale autorizate la plată, cât și suma de 1.624,61 milioane euro plătită până acum pentru un număr de 851.835 beneficiari (90,22% din numărul total de beneficiari), pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Național).

tabel plati

„Precizăm că pe lângă sumele din tabel, în anul 2015 s-au făcut plăți și pentru Măsura 214 – «Plăți privind agromediu» în valoare de 15,5 milioane euro”, spun reprezentanții APIA în documentul de presă. „De asemenea, precizăm că până acum au fost plătite în conturile fermierilor, crescători de bovine/ovine/caprine, ANTZ 7 (Schema decuplată de producție în sectorul lapte, specia bovine) – 8,778 milioane euro pentru un număr de 28.941 beneficiari; ANTZ 8 (Schema decuplată de producție în sectorul carne, specia bovine) – 30,147 milioane euro pentru un număr de 49.013 beneficiari; ANTZ 9 (Schema cuplată de producție – specia caprine/ovine) – 3,912 milioane euro pentru un număr de 4.650 beneficiari; SCZ 9.19 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, ovine) și SCZ 7.20 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, caprine) – 5,820 milioane euro pentru un număr de 5.240 beneficiari”.

Din Bugetul Național a fost autorizată la plată până la această dată suma de 187,07 milioane euro, astfel: 115,45 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector vegetal (ANT1); 68,616 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector zootehnic (ANTZ), din care: 11,266 milioane euro – ANTZ 7 pentru un număr de 32.865 beneficiari; 39,406 milioane euro – ANTZ 8 pentru un număr de 59.129 beneficiari; 17,944 milioane euro – ANTZ 9 pentru un număr de 19.650 beneficiari.

„Estimăm că sumele aferente ANTZ 9 (Schema cuplată de producție – specia caprine/ovine), vor fi achitate în conturile beneficiarilor în aproximativ 4 zile de la data autorizării, pe măsură ce se alimentează contul APIA cu sumele necesare”, au mai adăugat cei de la APIA.

Statul cu o mână dă, cu una ia

Anul 2016 urmează să vină și cu prima rectificare bugetară, sume tăiate urmând să fie inclusiv de la Ministerul Agriculturii.

Conform unui proiect postat pe pagina Ministerului Finanțelor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ar urma să piardă 168,4 milioane de lei, în principal la proiectele de investițiii finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente perioadei de programare bugetară a Uniunii Europene 2014-2020.

În plus, vor fi redistribuite sume pentru plata deconturilor la motorină pe trimestrul II și III din  2016 și acordare ajutoare de minimis pentru sectorul zootehnie.

Publicat în Finantari

newsletter rf

Revista