Mihaela Prevenda - REVISTA FERMIERULUI
Mihaela Prevenda

Mihaela Prevenda

Confederația Europeană a Cultivatorilor de Porumb (CEPM) a analizat proiectul Green Deal al Comisiei Europene, care se concentrează pe cele două strategii „De la fermă la consumator” și „Biodiversitatea”, care vor ghida reforma Politicii Agricole Comune. Concluzia este că „într-un moment în care schimbările climatice, hrana, sănătatea și energia se află în fața unor provocări imense și când concetățenii noștri așteaptă răspunsuri care să ducă la mai multă independență economică și la protejarea valorilor lor, Comisia Europeană îndreaptă agricultura din UE pe calea descreșterii economice, fără a ține cont de lecțiile pandemiei de coronavirus”.

Se pare că strategiile „De la fermă la consumator” și „Biodiversitatea”, părți integrante ale Pactului Verde European, își propun să renunțe la o cultură valoroasă cum este porumbul, prin impunerea unor obiective, considerate de cultivatori fără sens: 10% din terenurile agricole să fie scoase din circuitul de producție, cantitatea de produse fitosanitare utilizate să fie redusă cu 50%, 20% din consumul de îngrășăminte să fie eliminat, agricultura organică să ajungă la 25% din total, indiferent dacă există sau nu cerere pentru aceasta. „Să fi măsurat Comisia Europeană impactul acestor cifre? Vor provoca pierderi enorme de producție în toată Europa și importuri masive de produse obținute chiar cu metode și tehnologii interzise de blocul comunitar”, sunt de părere specialiștii.

Cultivatorii de porumb reuniți în CEPM investesc an de an pentru a-și îmbunătăți practicile, a asimila progresul tehnologic și a satisface exigențele concetățenilor lor. „Angajați deplin în rezolvarea provocărilor legate de hrană și de asigurarea independenței energetice, ei doresc să continue acest efort în mod responsabil, participând activ la acoperirea cererii mondiale de produse agricole și, în același timp, contribuind la lupta împotriva schimbărilor climatice. Dincolo de extraordinarul său potențial de producție, inclusiv prin capacitatea de a stoca în sol carbon și de a furniza energie curată (biocombustibili, biogaz), porumbul oferă soluții pe care UE nu le poate ignora”, arată Cristina Cionga, director pentru afaceri europene în cadrul Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR).

Producătorii de porumb speră că pot întoarce cursul proiectului Green Deal

Agricultorii europeni denunță acest cadru care nu le permite să-și îndeplinească menirea de a  produce, în condițiile actualelor și viitoarelor restricții. Fiind departe de a respinge ideea modificării practicilor agricole, ei solicită în primul rând ca agricultura europeană să fie protejată. Acest sector este an de an din ce în ce mai slăbit de distorsionarea concurenței, ajunsă la un nivel de nesuportat. De asemenea, fermierii doresc să se angajeze în a găsi soluții la provocările globale prin dezvoltarea de produse valoroase pentru toate piețele, prin acces la toate inovațiile, în special la cele din domeniul biotehnologiei. În acest moment, în care UE are în vedere revizuirea reglementărilor din domeniul biotehnologiei, CEPM și APPR reamintesc necesitatea de a asigura accesul producătorilor și consumatorilor europeni la produse derivate din aceste tehnologii.

În opinia lui Daniel Peyraube, președintele CEPM, Pactul Verde seamănă mai degrabă cu un Pact Negru, ignorând lecțiile învățate din criza COVID, care ne-au arătat nevoia de a ne asigura pe plan local hrană abundentă și de calitate, încurajând agricultura să răspundă acestor urgențe. „Spunem DA adaptării și evoluției continue a practicilor noastre, dar numai dacă servesc cu adevărat concetățenilor. Refuzăm să sacrificăm propria noastră producție pentru a fi înlocuită cu importuri obținute în condiții care nu sunt permise în regiunea noastră. UE ar trebui să nu se încăpățâneze în a urma calea descreșterii economice, ci trebuie să ofere agriculturii europene capacitatea de a-și exploata potențialul. Producătorii europeni de porumb sunt pregătiți pentru acest lucru”, a declarat președintele CEPM.

La rândul său, Nicolae Sitaru, președintele APPR, a comentat: „Într-un an atât de dificil ca cel pe care-l traversăm, în care, dincolo de criza economică și sanitară, avem de-a face și cu o secetă fără precedent, este un act nesăbuit să închidem ușa tehnologiilor moderne sigure, acceptate peste tot în lume, capabile să ofere culturilor noastre toleranță la stres și să le protejeze de atacul bolilor și dăunătorilor. Răspunsul la marile provocări pe care le avem în față vor veni tot de la știință. Sunt încredințat că consumatorii europeni vor accepta soluțiile științifice dacă acestea le vor fi explicate și dacă politicienii nu vor recurge la măsura simplă și populistă: interzicerea! Acceptăm tehnologia în fiecare colț al vieții noastre, deci e firesc să o acceptăm și în agricultură, mai ales că așa vom putea cu adevărat să producem durabil, economisind resursele Planetei, așa cum ne propune Pactul Verde European”.

La Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timişoara (USAMVBT) s-au pus bazele unui Institut de Cercetări pentru Biosecuritate și Bioinginerii (ICBB), prin care se derulează proiecte cu instituții din afara țării sau din țara noastră. În activitatea institutului se dorește implicarea companiilor din zona farmaceutică, cea alimentară, partea de genetică, de inputuri pentru agricultură sau partea  de sol, apă și aer.

Cercetarea ştiinţifică din USAMVBT se desfăşoară în cadrul Institutului de Cercetări pentru Biosecuritate și Bioinginerii, un institut performant, capabil  să răspundă cerințelor mediului economic și să asigure transferul tehnologic. „Este ceea ce înțelegem noi prin extensia universitară. Încercăm să punem astfel în valoare tehnica de laborator de ultimă generație de care dispunem, prin acreditarea acestui Institut, care este unic în vestul României și, sunt convins, va fi unul de referință”, a punctat prof. univ. dr. ing.  Cosmin Alin Popescu, rectorul USAMVB din Timișoara.

De-a lungul a peste 70 de ani, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara s-a impus ca o instituţie academică de referinţă în spaţiul educaţional naţional şi internaţional. „Prin contribuţiile temeinice şi meritorii ale dascălilor şi cercetătorilor ei, USAMVBT a contribuit în mod esenţial la dezvoltarea vastului domeniu al ştiinţelor vieţii, aducând un aport esenţial la progresul economic al ţării. Cercetarea ştiinţifică reprezintă una dintre cele mai mari provocări în cadrul strategiei globale a universităţii. Datorită complexităţii şi diversităţii domeniilor de cercetare abordate de către membrii comunităţii academice din universitate, direcţiile de cercetare ale USAMVBT cuprind atât cercetare fundamentală/de bază, cu un impact internaţional mai mare, cu mai multe publicaţii semnificative, cât şi cercetare aplicată, cu implicare practică mai extinsă în mediul de afaceri şi industrie local”, arată prof. univ. dr. ing.  Cosmin Alin Popescu.

Activitatea de cercetare-dezvoltare şi transfer tehnologic a ICBB este orientată către activităţi de cercetare fundamentală şi aplicative, pe următoarele domenii și departamente:

  • Domeniul - Biosecuritate, cu departamentele: mediu, securitate alimentară și sănătate.
  • Domeniul - Bioinginerii, cu departamentele: resurse vegetale și resurse animale.

Greu ne mai imaginăm agricultura prezentului fără un anumit nivel de digitalizare. Avem aplicații pentru prognoza meteo, facem cunoscute locuri de muncă vacante prin WhatsApp și verificăm online prețul grâului. Deși aplicațiile fac posibil ca munca în câmp, întocmirea de rapoarte și lucrările de service să fie mult mai ușoare, nu toate tractoarele, mașinile agricole ori alte echipamente sunt complet digitalizate. Totodată, încă mulți fermieri consideră sistemele existente mult prea complicate pentru a le utiliza.

La una dintre întâlnirile producătorului Fendt cu dealeri de prin toate colțurile lumii, aceștia au fost chestionați cu privire la digitalizare, iar 71% dintre ei (149 de subiecți) au afirmat că clienții lor sunt sceptici în legătură cu aceasta, 56% considerând că sistemele sunt prea complicate în utilizare.

Astfel, având în minte utilizatorul final, specialiștii de la Fendt au creat un produs digital nou, o soluție simplă și practică pentru fermieri: FendtONE. „Un lucru de care am ținut cont este simplitatea în utilizare a lui FendtONE. Acesta are aceeași grafică atât pe dispozitivele digitale din tractor, cât și pe cele din birourile fermei. Orice sarcină de efectuat se reduce la câteva clicuri, la fel ca pe un telefon sau o tabletă”, arată Florian Langenbuch, specialist Fendt Digital Products.

Ce este FendtONE?

FendtONE este sistemul care unește universul din interiorul cabinei cu lumea exterioară. Pentru prima dată, mediul onboard (digital) este conectat cu cel offboard (non-digital).

Interfața cu utilizatorul este simplu de înțeles și are aceeași grafică atât pe dispozitivele digitale din tractor, cât și pe cele din birourile fermei. În plus, navigarea este deosebit de facilă. Prin transferul de date wireless și sincronizare, datele incomplete sau duplicate vor fi de acum de domeniul trecutului.

Orice client Fendt poate utiliza interfața FendtONE, iar noilor clienți le este foarte ușor să facă alegerea. Cu doar câteva clicuri, se pot programa lucrările de efectuat și se pot aduce la zi datele de referință, având toate funcțiile foarte clar definite. Se pot gestiona traseele sau se pot crea noi comenzi, indiferent de locul în care vă aflați.

Toate acestea fac din FendtONE soluția cea mai simplă de pe piață, chiar și pentru începători, pentru că FendtONE poate lucra, de asemenea, și pe tractoare mai vechi.

Cu FendtONE, utilizatorii își pot planifica comenzile și datele din câmp pe un computer sau pe orice dispozitiv smart (telefon, tabletă), iar apoi le pot transfera tractorului prin rețeaua de telefonie mobilă. 

Se pot utiliza aplicații specifice agriculturii inteligente, precum Fendt Guide Sync (sincronizarea automată a datelor câmpului) și Fendt Task Manager pentru managementul eficient al sarcinilor. Pe platforma FendtONE, fiecare client își poate găsi aplicațiile specifice și apoi gradual să-i lărgească funcționalitățile. Aceasta face posibilă optimizarea proceselor de lucru, obținerea celor mai bune randamente ale echipamentelor agricole și, totodată, respectarea legislației privind regimul documentelor. Adică este complet pregătit pentru viitor.

Lucrări profesioniste cu interfețe deschise

FendtONE cuprinde platforma de schimb de date Agrirouter™. Prin intermediul acesteia, utilizatorii pot alege sistemul de operare și echipamentul agricol, cu interfețe deschise pe care are loc schimb de date între sisteme diferite. Fermierii pot trimite datele despre parcelă proprietarilor, de la orice tractor. Agrirouter™ nu stochează date, fermierii fiind cei care decid ce date vor partaja cu alte sisteme, însemnând că fermele dețin întregul control asupra propriilor date. Întregul proces respectă reglementările stricte ale UE privind protecția datelor (GDPR).

Avantajele practice ale FendtONE, pe scurt:

  • Operare intuitivă și uniformă (aceleași butoane în același loc, cu aceleași pictograme);
  • Păstrare centralizată a datelor de referință (date despre parcele, echipamente agricole etc.);
  • Transmitere simplă a datelor la terminalul tractorului și viceversa – oriunde, oricând;
  • Sistem deschis și independent de producător, cu opțiunea de gestionare a flotelor mixte;
  • Clienții au dreptul de proprietate asupra datelor.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - mai 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html 

În prezent, 120 de comisii de constatare a pagubelor sunt în teren, acestea lucrând continuu, inclusiv sâmbăta și duminica, a declarat, într-o intervenție la televiziunea Digi24 (astăzi, 22 mai 2020), ministrul Agriculturii, Adrian Oros, precizând că dimensiunea pagubelor o vom ști la finalul lunii mai, atunci când se vor putea face calcule pentru a stabili cuantumul despăgubirilor.

Potrivit datelor centralizate de MADR, la ora actuală, suprafața calamitată a ajuns la 1,3 milioane de hectare. S-au încheiat procese-verbale pentru 850.000 de hectare.

„Toamna trecută, au fost însămânțate 2,9 milioane de hectare cu grâu, orz, rapiță, secară, din care mai mult de o treime sunt afectate de secetă, până la ora asta. Estimările arată că producția de grâu a României, anul acesta, va fi mai mică, așteptându-ne la un maximum de 5 – 5,5 milioane de tone, comparativ cu 9 milioane cât se obține într-un an bun”, a menționat Adrian Oros.

Ministrul a enumerat județele cu cele mai mari suprafețe calamitate: Constanța – 416.000 ha, Tulcea – 212.000 ha, Ialomița – 123.000 ha, Brăila – 97.000 ha, Buzău – 75.000 ha, Galați – 61.000 ha.

Suprafața irigată la nivelul țării este de 222.000 de hectare.

Fermierul brăilean Ștefan Gheorghiță, cel care vorbește de mai bine de trei luni despre seceta pedologică extremă cu care se confruntă agricultorii și care, inclusiv prin Asociația Producătorilor Agricoli Brăila al cărei membru este, a semnalat problema tuturor autorităților, susține că în curând vom vorbi și despre calamități la culturile de primăvară, vreo două milioane de hectare, din care circa 70% vor fi afectate de secetă în proporție de peste 70%.

„Eu rămân pe previziunea mea, adică vom avea 1,5-1,7 milioane de hectare calamitate la culturile de toamnă, din care  circa 80% cu calamitate peste 70%. Vestul țării acum începe în mod serios să anunțe calamitățile și încep și anumite zone din Oltenia să sufere”, spune Ștefan Gheorghiță.

Comisia Europeană (CE) a lansat ieri, 20 mai 2020, două strategii mult-așteptate de fermieri și industriile conexe din agricultură, „De la fermă la furculiță” (Farm to Fork) și „Strategia pentru Biodiversitate 2030”.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România - AIPROM a așteptat cu interes publicarea de către Comisia Europeană a strategiilor De la fermă la consumator (Farm to Fork) și Biodiversitate 2030 și apreciază că aceste strategii vor influența radical modul de producere a hranei și viața celor angrenați în agricultură, precum și modul de a ne raporta la mediu. Ne așteptam să fie stabilite obiective realiste care să reflecte corect rezultatele unei evaluări de impact a schimbărilor propuse asupra actorilor principali și a existenței lor. Dar o rată de reducere de 50% a consumului de pesticide până în 2030 nu este realistă și nu va avea efectul dorit, de a crea un model de producție alimentară mai durabil în Europa. Eforturile necesare pentru atingerea acestui obiectiv vor fi greu de suportat de cei care vor trebui să le ducă la îndeplinire, cu mari sacrificii asumate și, mai ales, luate unilateral. Vorbim în primul rând despre fermierii care nu au la dispoziție soluții de protecție suficiente, și vor avea și mai puține în anii următori, din cauza unei politici foarte dure de autorizare a produselor de protecție a plantelor în Europa. Comisia Europeană a menționat în mod repetat că dorește ca Noul Pact Verde European din care fac parte cele două strategii să creeze o dezvoltare sustenabilă, solidă, rezistentă la șocuri și, mai ales, inclusivă pentru toți cei care participă la aducerea sa la îndeplinire. Cum se va realiza acest ultim deziderat (nu vom lăsa pe nimeni în urmă!)? Obiectivele prezentate recent ar trebui să conducă agricultura și domeniile conexe într-o călătorie spre transformare pozitivă, nu fără sacrificii, dar în colaborare cu toate părțile implicate în producerea hranei, a declarat Carmen Botez, director executiv al Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM).

De la fermă la furculiță

Această strategie, Farm to Fork, urmărește să îmbunătățească producția și consumul durabil de produse alimentare printr-o abordare holistică. „Atenuarea schimbărilor climatice este o problemă-cheie pe care trebuie să o abordăm în mod colectiv. Fiind o industrie care sprijină fermierii și producția de produse alimentare, ne angajăm să ne jucăm rolul în identificarea soluțiilor durabile care să corespundă ambițiilor Comisiei Europene”, susține Carmen Botez.

Industria de protecția plantelor consideră că atenuarea crizelor climatice și a efectelor asupra biodiversității trebuie văzute într-o perspectivă globală, în care Uniunea Europeană nu își exportă problemele, punând în același timp în pericol securitatea alimentară. Abordările politice trebuie să fie ambițioase, coerente și să poată fi implementate. Acestea trebuie să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la îmbunătățirea biodiversității, asigurând în același timp viabilitatea agriculturii europene și o aprovizionare continuă cu alimente sigure și sustenabile pentru toți consumatorii. Acestea nu sunt obiective care să se excludă reciproc și pot fi realizate doar printr-o abordare echilibrată, bazată pe știință. „Industria de protecție a plantelor consideră cu tărie că inovația este o parte importantă a soluției. Companiile noastre vor continua să investească în identificarea și furnizarea modurilor inovatoare de protejare a culturilor: cu investiții importante în pesticide care au un profil toxicologic prietenos cu mediul, biopesticide și tehnologii de precizie pentru o agricultură durabilă. Adoptarea tehnologiilor agricole digitale ar trebui stimulată financiar prin măsuri, cum ar fi Politica Agricolă Comună, care sprijină fermierii în optimizarea în continuare a luării deciziilor în ceea ce privește producția și cultivarea plantelor. Implementarea îmbunătățită a legislației existente ar putea contribui la adaptarea la schimbările climatice și ar putea pune pe piață tehnologii inovatoare mult mai rapid pentru o agricultură durabilă. Industria de protecție a plantelor este îngrijorată de faptul că reglementările europene și politicile europene de mediu sunt din ce în ce mai puțin deschise la dezvoltarea și aplicarea inovației în sectorul protecției plantelor și că, într-un viitor previzibil, fermierii europeni vor continua să piardă soluțiile pe care le au acum la dispoziție mult mai repede decât acestea pot fi înlocuite. În general, substanțele active chimice și biologice trebuie să fie considerate instrumente complementare, mai degrabă decât o înlocuire directă a unei soluții cu alta. Cercetările recente au demonstrat faptul că fermierul ar putea avea un randament semnificativ mai mic (10%-40%) pentru șapte culturi importante, dacă s-ar elimina un portofoliu mare de substanțe”, explică directorul executiv AIPROM.

Procedura de autorizare a Uniunii Europene pentru pesticide este una dintre cele mai stricte din lume și astfel se obțin alimente de cea mai înaltă calitate și în condiții de siguranță pentru cetățenii săi. Cu toate acestea, industria de protecție a plantelor recunoaște preocupările societății cu privire la producția de alimente și recunoaște disponibilitatea Comisiei Europene de a reduce atât riscul, cât și utilizarea pesticidelor. „Industria de protecție a plantelor este dispusă să discute un obiectiv de reducere a utilizării pesticidelor, cu condiția ca acesta să fie bazat pe știință și să fie realist. Procentul de reducere propus, de 50%, nu este unul realist și nu va avea nici efectul dorit de a avea un model de producție alimentară mai durabil în Europa. Industria de protecție a plantelor dorește fixarea unor ținte realiste care să reflecte rezultatele unei evaluări de impact.

În timp, având în vedere toate aceste condiții, va fi foarte dificil pentru noi să ne continuăm activitatea în condiții normale. Deși este imperfect, Indicatorul de Risc Armonizat 1 (HRI1) pare a fi un mod rezonabil de a măsura reducerea pericolului generat de utilizarea pesticidelor. Pentru a îmbunătăți în continuare HRI1, Comisia Europeană ar trebui să ia în considerare un indicator pentru a măsura impactul asupra productivității agricole. Este important să ne asigurăm că aprovizionarea cu alimente rămâne sigură și stabilă în general și în perioadele de criză”, menționează Carmen Botez.

Industria de protecție a plantelor oferă soluții pentru toate modelele de agricultură, de la cele ecologice până la cele convenționale, și, totodată, susține obiectivul Comisiei de a crește producția ecologică în măsura în care această creștere este determinată de cererea tot mai mare a consumatorilor pentru aceste tipuri de produse și atât timp cât nu conduce la schimbări neintenționate de utilizare a terenurilor în alte părți ale lumii, care ar putea avea efecte negative asupra biodiversității și climei în alte regiuni decât în Europa. Este important de remarcat compromisurile ecologice implicate, producția organică caracterizându-se printr-un randament semnificativ mai redus, iar pesticidele aprobate pentru agricultură organică sunt adesea utilizate în cantități mult mai mari decât alte pesticide chimice. Din acest motiv, orice țintă trebuie să se bazeze pe știință și pe consecințe măsurate în prealabil. Industria de protecție a plantelor este de părere că este necesară o evaluare a impactului în ceea ce privește efectul creșterii producției ecologice pentru securitatea alimentară și impactul acestei măsuri asupra țărilor terțe. „Stimularea sustenabilității în agricultură ar trebui să se concentreze mai degrabă pe performanța fermei, decât pe tipul de fermă”, apreciază reprezentantul AIPROM.

Strategia pentru Biodiversitate 2030

Pentru a atinge obiectivele strategiei „Viziune 2050” a Convenției privind diversitatea biologică (CBD) pentru a „trăi în armonie cu natura”, Comisia Europeană a stabilit în Strategia pentru Biodiversitate 2030 un set clar de angajamente pentru a pune UE pe calea către redresare în beneficiul climei și al oamenilor până în 2030.

„Biodiversitatea este o problemă urgentă și importantă în agricultură, iar industria noastră se angajează pe deplin să-și joace rolul în sprijinirea conservării acesteia, asigurând un impact minim asupra biodiversității în peisajele agricole, asociate cu regenerarea și îmbunătățirea biodiversității acolo unde este posibil. Industria de protecție a plantelor va continua să joace un rol esențial, sprijinind fermierii în calitatea lor de administratori ai terenurilor agricole. Protejarea biodiversității este un principiu-cheie deja garantat de legislația de aprobare a tuturor pesticidelor din Europa, inclusiv pentru biopesticide. Regulamentul 1107/2009 menționează clar faptul că pentru a fi aprobat un pesticid >

Agricultura schimbă inevitabil biodiversitatea într-o anumită zonă prin plantarea culturilor în densitate mai mare decât s-ar întâmpla în mod natural. Ca administratori ai terenurilor agricole, fermierii joacă un rol esențial și muncesc din greu pentru a minimiza efectele practicilor agricole asupra biodiversității printr-un management responsabil al peisajului. Bunele practici agricole care includ gestionarea integrată a bolilor și dăunătorilor (IPM), sprijină și protejează biodiversitatea. Industria de protecție a plantelor oferă soluții inovatoare și programe de instruire pentru fermieri, încurajând punerea în aplicare a acestor practici IPM și crearea de habitate unde nu sunt cultivate plante pentru a spori biodiversitatea și rezistența”, punctează directorul executiv AIPROM, Carmen Botez.

Foto: www.mewi.ro

Alocarea financiară pentru programul de ajutor de minimis pentru producția de usturoi a fost majorată cu 60%, în anul 2020 fiind alocate 7,5 milioane de lei, față de anul 2019, când au fost alocate 4,5 milioane de lei.

Programul „Usturoiul” este în derulare, numărul solicitanților înscriși în program la data de 15 mai 2020 fiind 1.098, aproape triplu față de totalul beneficiarilor programului din 2019, respectiv 409 beneficiari.

La aceeași dată, 15 mai 2020, suprafața cultivată este de 1.153 ha, față de 379,04 ha în programul din anul trecut.

Reamintim că, pentru a beneficia de subvenții, producătorii trebuie să dețină o suprafață cultivată cu usturoi de minimum 3.000 mp și să obțină o producție de minimum 3 kg de usturoi/10 mp. Sprijinul financiar este de maximum 3.000 euro/ha.
Valorificarea producției de usturoi se va face în perioada 1 iulie - 20 noiembrie, iar documentele justificative se vor depune până la data de 27 noiembrie.

În vederea monitorizării calității usturoiului, cultivatorii trebuie să dețină Registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, care va fi verificat de Autoritatea Națională Fitosanitară.

Pentru acuratețea datelor privind suprafețele deținute și cultivate cu usturoi, se solicită beneficiarilor o copie a filelor din Registrul agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu usturoi în anul de cerere.

Verificarea culturii de către reprezentanții direcțiilor agricole județene se va face înainte de recoltare, cu evaluarea producției.

Criza generată de noul coronavirus provoacă dezbateri intense la nivelul autorităților Uniunii Europene. Fermierii români sunt interesați de discuțiile cu privire la sprijinirea agriculturii, ca sector strategic în asigurarea securității alimentare a cetățenilor UE. Totodată, măsurile adoptate la nivel european pentru susținerea producției agroalimentare și a producătorilor sunt urmărite cu interes.

Clubul Fermierilor Români a propus, ca măsură suplimentară de sprijin a fermierilor, acordarea avansului la plățile directe începând cu luna iulie 2020, din bugetul național, ceea ce ar permite finanțarea rapidă a producătorilor agricoli, evitând cheltuielile suplimentare cu obținerea unor credite de finanțare a producției de către fermieri. „Înțelegem că și alte state europene, printre care Italia, Olanda, Germania, pregătesc măsuri imediate pentru plată începând cu luna iulie a acestui an a 70% din plățile directe. Mecanismul propus ar folosi flexibilitatea oferită de Cadrul Temporar pe perioada crizei COVID-19, respectiv avansul plăților directe, care se pot acorda începând cu 16 octombrie până la 30 noiembrie, să fie transferat fermierilor sub forma unui împrumut garantat de stat, cu dobândă de 0%, prin adeverința emisă de APIA, încă din luna iulie, după terminarea controlului administrativ al cererilor de plată”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Accesul anticipat al fermierilor la subvențiile care li se cuvin poate să salveze multe afaceri în agricultură, în condițiile secetei actuale, al impactului economic negativ asupra celor care alături de cultura vegetală au dezvoltat capacități de producție și procesare (de exemplu, sectoarele lapte și carne, aflate în dificultate în acest moment).

Clubul Fermierilor Români solicită autorităților noastre să ia o decizie urgentă care să permită fermierilor accesul rapid la finanțare, pentru asigurarea stabilității și continuității afacerilor în acest domeniu strategic.

Despre faptul că fermierii români consideră că sprijinul european nu este suficient pentru a susține sectorul agroalimentar românesc, impunându-se adoptarea unor măsuri specifice, la nivel național, adaptate la realitatea noastră, precum și propunerile Clubului Fermierilor, am scris aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/item/4491-sprijinul-european-nu-e-suficient-agricultura-romaneasca-are-nevoie-de-masuri-adaptate-la-propria-realitate.html

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat calendarul sesiunilor pentru depunerea de proiecte PNDR în anul 2020.

Măsurile/submăsurile, lunile în care vor avea loc lansările sesiunilor de depunere a proiectelor în cadrul PNDR 2014-2020, precum și alocarea financiară estimativă pentru fiecare măsură și submăsură sunt detaliate mai jos și în foto.

În lunile iunie și iulie, pomicultorii, tinerii fermieri și cei din zonele montane, interesați de accesarea fondurilor europene, vor putea depune proiecte pe submăsurile „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”, „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, precum și „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”. De reținut, pentru sM 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”, sesiunea va fi organizată doar pentru investiții noi în abatoare de capacitate mică în zona montană.

sM 17.1 „Contribuții la primele de asigurări”: 11 mai - 30 noiembrie, 15.000.000 euro;

sM 5.1 „Sprijin pentru investiții în acțiuni preventive menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și evenimentelor catastrofale”: 11 mai – 31 iulie, 13.039.804 euro;

sM 5.2 „Sprijin pentru investiții în refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastrele naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente adverse”: 11 mai – 31 iulie, 3.677.431 euro;

sM 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice – componenta irigații”: iunie - 43.700.259 euro;

sM 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”: iunie - 12.000.000 euro;

sM 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”: iunie - 1.985.644 euro;

sM 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”: iulie - 43.022.207 euro;

sM 3.1 „Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate”: august - 2.008.739 euro;

sM 3.2 „Sprijin pentru activitățile de informare și de promovare desfășurate de grupurile de producători în cadrul pieței interne”: august - 4.072.493 euro.

Clubul Fermierilor Români anunță că a preluat 48,98% din acțiunile Agricover Broker de Asigurare SRL și devine astfel prima organizație din România implicată direct în gestionarea riscurilor și asigurarea culturilor agricole, cu misiunea de a reprezenta interesele fermierilor. În urma schimbării de acționariat, noul nume este Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare SRL.

Suntem încrezători că, prin aducerea acestui broker sub coordonarea Clubului Fermierilor Români, îl susținem să devină un serviciu gestionat de fermieri, în beneficiul fermierilor. Clubul Fermierilor Români este preocupat de stimularea competitivității afacerilor din agricultură și, prin intermediul acestui broker, ne dorim să asigurăm instrumentul optim pentru managementul riscului. Fermierii au nevoie de predictibilitate când își realizează planurile de afaceri anuale, iar Brokerul Clubului le va oferi soluția ideală pentru a-și asigura afacerile împotriva riscurilor relevante pentru ei. Totodată, succesul financiar al brokerului va constitui un mecanism de finanțare a programelor de responsabilitate socială dezvoltate de Clubul Fermierilor Români, precum și pentru activitatea sa operațională”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare, anterior Agricover Broker de Asigurare, este lider în intermedierea asigurărilor agricole din țară, cu experiență de peste opt ani, cu peste 10.000 de clienți și mai bine de 1.400.000 de hectare asigurate de la înființarea societății.

Anul trecut, conform informațiilor din piață, s-au asigurat aproximativ 2.300.000 hectare de culturi agricole, dintre care 300.000 de hectare intermediate de Agricover Broker de Asigurare, care reprezintă un procent de 13% din piață. Brokerul a înregistrat o creștere cu 50% a numărului de hectare intermediate anul trecut față de 2018, prin colaborarea cu peste o mie de fermieri în 2019.

Asigurarea culturilor este esențială

Odată cu schimbarea acționariatului, 100% din profiturile Brokerului vor reveni Clubului Fermierilor Români. Cu peste 700 de membri dintre cei mai performanți fermieri din România, Clubul Fermierilor Români este un ONG care derulează programe la nivel național pentru a promova un model românesc de agricultură performantă și creșterea competitivității fermierilor din România pe piața globală.

În contextul schimbărilor climatice, asigurarea culturilor este absolut esențială. Avem nevoie de un broker experimentat și conectat la nou, un broker care reflectă valorile Clubului nostru și care deservește interesele noastre. Noi, ca fermieri și antreprenori, ne asigurăm astfel mijloacele financiare de susținere a proiectelor derulate de Club, care îi ajută pe fermieri să atingă rezultatele dorite”, afirmă Nicușor Șerban, președinte și membru fondator Clubul Fermierilor Români.

Fermierii au acces direct la expertiză în domeniul asigurărilor

Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare are o dublă misiune: continuă să sprijine fermierii și să le acorde consultanță în gestionarea riscurilor în afacerea lor și, datorită acestei transformări, prin activitatea curentă va contribui la susținerea financiară a programelor și proiectelor Clubului Fermierilor Români, care vizează creșterea competitivității afacerilor agricole din România.

Acum opt ani am înființat Brokerul de Asigurare pentru a proteja afacerile fermierilor împotriva fenomenelor climatice nefavorabile și pentru a-i consilia cu privire la managementul riscurilor în afacerile agricole. Ne onorează propunerea fermierilor de a intra în acționariatul Brokerului, validând astfel încrederea lor în calitatea serviciilor oferite de compania noastră. Acest parteneriat vine ca o evoluție firească pentru acest broker prin care fermierii vor avea acces direct la expertiza noastră în domeniul asigurărilor agricole”, arată Liviu Dobre, director general Agricover Holding SA.

Obiectivul pentru anul în curs este de a înregistra o creștere cu 20% a numărului de hectare intermediate de Brokerul Clubului.

În contextul în care România are aproximativ opt milioane de hectare de teren exploatate, o provocare principală pentru broker rămâne instruirea fermierilor cu privire la soluțiile de protecție împotriva efectelor negative ale schimbărilor climatice, boli ale animalelor, ale culturilor sau incidentelor de mediu. Prin cunoașterea produselor oferite de companiile de asigurare și a instrumentelor puse la dispoziție de către stat, cu ajutorul Brokerului, fermierii își vor putea face propria analiză a riscurilor și vor putea decide mai informat cu privire la asigurarea culturilor și bunurilor, contribuind la dezvoltarea responsabilă a comunității agricole.

Începând de azi, 15 mai 2020, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii schemelor de plată implementate de agenție în cadrul Campaniei 2020 (schema de plată unică pe suprafață - SAPS, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu și măsurile de mediu și climă, respectiv Măsura 10 – Agromediu și climă, Măsura 11 – Agricultură ecologică, Măsura 13 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale). Prin urmare, fermierii care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și non-bancare care au încheiat convenții cu APIA, pot solicita adeverințe.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cererea unică de plată pentru anul 2020 solicitând sprijin pentru schema de plată unică pe suprafață, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu și/sau pentru măsurile de mediu și climă – M10, M11, M13. „De asemenea, prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru schemele de plată care fac obiectul convenției, că s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar, sau că datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația IPA online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii beneficiarului referitor la eligibilitatea schemelor de plată care fac obiectul convenției și că beneficiarul, la data emiterii adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru aceste scheme de plată, îndeplinind condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare”, se arată într-un comunicat de presă APIA. Valoarea creditului va fi de până la 85% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA. Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor. „Reamintim că, potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%. În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, atragem atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii. Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/FNGCIMM sunt postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale”, transmite Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Foto: Valentin Popa, fermier - jud. Călărași

Pagina 1 din 15

Publicitate

Revista Fermierului 300x250

produsenaturalfermieri

Revista