Redacția - REVISTA FERMIERULUI
Redacția

Redacția

Ministrul demis al Agriculturii, Petre Daea, a confirmat, într-o intervenție telefonică la Digi 24, postarea pe site-ul instituției pe care o conduce, în discuție publică, a unui ordin pentru a stabili dimensiunile exploatațiilor de creștere a porcilor.

„Prezența acestui virus (n.r. - pesta porcină africană) creează foarte multe probleme, motiv pentru care am elaborat și am pus în discuție publică un ordin pentru a stabili dimensiunile exploatațiilor, în așa fel încât să intrăm într-o rânduială, pentru a putea fi în ordine”, a spus Daea.

Într-o declarație pentru Mediafax, Sorin Minea, președintele Romalimenta, a declarat că propunerea de act normativ ar urma să pună control pe fermele mici.

„Problema noastră era că nu controlam porcii din fermele mici, în sensul că nu erau înregistraţi, erau câţi voiau, nu aveau niciun fel de problemă. La ora actuală, ordinul reglementează clar. Nu interzice creşterea porcului, cum au încercat unii să speculeze. Reglementează altceva, spune: până la cinci porci înregistraţi şi crescuţi cu măsuri de biosecuritate; e mică gospodărie şi mănâncă el cu familia lui. Între cinci şi nu ştiu câţi porci este exploataţie mică şi o înregistrezi drept exploataţie mică. E o ordine în creştere porcului. În afară de fermele mari, există aşa-numite ferme mici, care erau o piaţă neagră fără stop şi o plimbare a porcilor dintr-o parte în alta, fără nicio noimă. Ele sunt cele care au întreţinut pesta. Există două soluţii: te apuci şi-i omori pe toţi sau încerci să pui ordine fără să-i aţâţi pe cei mici”, a precizat Minea.

Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică un proiect de ordin care solicită înregistrarea porcilor, pentru a avea o evidenţă a acestora. Proiectul delimitează creşterea porcilor astfel: exploatație de creșterea suinelor de subzistență – exploatație agricolă cu un efectiv de maximum cinci capete porcine, cu greutatea de minimum 30 kg; exploatație mică de creșterea suinelor – exploatație agricolă cu un efectiv cuprins între 6-65 capete porcine; exploatație medie de creșterea suinelor – exploatație agricolă cu un efectiv cuprins între 66-130 capete porcine; exploatație mare de creșterea suinelor – exploatație agricolă cu un efectiv de peste 130 capete porcine.

Directorul general al Adama România și Polonia, Dimitrios Drisis, a fost numit membru al Consiliului de Administrație (CA) al Agricover, începând de joi, 24 octombrie 2019, ca urmare a achiziției unui pachet de acțiuni de către compania pe care o reprezintă, mai exact a 10% din capitalul social al principalul jucător din agribusiness-ul românesc.

„Suntem încântați să întărim legătura cu una dintre cele mai importante companii din agribusiness-ul din România. Vom lucra împreună cu Agricover pentru a face schimb de cunoștințe și bune practici, cu scopul de a sprijini și moderniza agricultura românească cu produse și servicii noi. Parteneriatul nostru cu Agricover ne va permite să ne sporim și mai mult apropierea de fermieri, în timp ce vom continua să lucrăm și să oferim sprijin complet partenerilor noștri fideli și tradiționali de pe piață, care vor continua să comercializeze produsele noastre în țară”, a precizat Drisis.

În urma tranzacției, structura acționariatului Agricover devine următoarea: Agricover Holding S.A. (86,75%), Adama (10,00%), acționari minoritari (3,25%).

Agricover S.A. („Agricover”) este subsidiară a Agricover Holding S.A. Înființată în anul 2000, compania citată este specializată în distribuția de input-uri pentru agricultură și urmează o linie strategică de dezvoltare a business-ului, centrată pe optimizarea portofoliului de produse, creșterea cotei de piață și eficientizarea operațiunilor.

Cu o cifră de afaceri de 1,6 miliarde de lei la finalul anului 2018 (416 milioane de dolari), firma se dezvoltă sustenabil, înregistrând și o creștere cu 25% a numărului de clienți fermieri.

„Continuăm strategia noastră și accesăm know-how specializat pentru fiecare linie de business prin dezvoltarea de parteneriate strategice, de data aceasta în zona distribuției de input-uri agricole, Adama fiind unul dintre liderii globali recunoscuți în producția de produse pentru protecția culturilor agricole. Fermierii, partenerii noștri, vor avea acces la un portofoliu complex de produse, consultanță specializată și cele mai moderne tehnologii de protecția plantelor,” a declarat Liviu Dobre, Director General Agricover Holding. „Suntem onorați să avem alături de noi, de peste 19 ani, cei mai mari producători globali de input-uri agricole, capabili să ofere fermierilor cele mai moderne și inovative soluții. Vom continua să ne aliniem celor mai înalte standarde de guvernanță corporativă și de transparență comercială, pentru a asigura o bază sustenabilă de dezvoltare pentru noi și pentru toți partenerii noștri”.

Adama Ltd. este una dintre cele mai importante companii de protecție a plantelor din lume. Cu unul dintre cele mai cuprinzătoare și diversificate portofolii de produse diferențiate și de calitate, echipa sa de peste 7 000 de oameni ajunge la fermieri din peste 100 de țări, oferindu-le soluții pentru combaterea buruienilor, a insectelor și a bolilor și creșterea producției.

Diferenţa de calitate dintre laptele românesc şi cel franţuzesc reprezintă una dintre cauzele care generează valori nutriţionale variate atunci când vine vorba de o marcă de iaurt prezentă atât pe piața autohtonă, cât și pe cea din Hexagon, a mărturisit miercuri, 23 octombrie 2019, managerul pentru Comerţ Modern al Danone România, Oana Bejan.

Declarația survine ca urmare a faptului că Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a menţionat numele companiei într-un raport privind dublul standard alimentar.

„Referitor la informaţiile privind dublul standard, ce putem să vă asigurăm este că, în calitate de producător local, ne interesează, în primul rând, preferinţa consumatorului pentru un anumit tip de produs şi pentru un anumit tip de proces. Fabrica Danone de la Bucureşti este una dintre cele mai eficiente fabrici Danone din Europa şi producem atât produse ferme - cu cheagul întreg -, cât şi produse cremoase. Diferenţa de valori nutriţionale dintre un produs Activia produs în România şi un produs Activia produs în Franţa, de exemplu, cum a fost comparat în cazul concret despre care vorbim, diferenţele de valori nutriţionale pot avea câteva surse foarte obiective: una dintre surse este structura valorilor nutriţionale care ţine de calitatea laptelui din România şi calitatea laptelui din Franţa şi există uşoare variaţii de valori nutriţionale, inclusiv între anotimpuri. Deci valorile nutriţionale ale laptelui în cursul verii sunt uşor diferite faţă de cele din cursul iernii”, a argumentat Oana Bejan, în cadrul Retail Arena 2019, citată de Agerpres.

În plus, ea a precizat că iaurtul ferm Activia produs în România şi iaurtul brasat produs în Franţa, comparate de ANPC, sunt două lucruri diferite.

„Vorbim, din punctul nostru de vedere, de compararea a două produse diferite, care ţin atât de originea laptelui, cât şi de procesul de fabricaţie. Sunt multe lucruri care sunt negociabile în industria asta, însă pot să vă asigur că, din punctul nostru de vedere, la Danone un singur lucru este nenegociabil - şi acela este calitatea produsului, care porneşte de la calitatea sursei de lapte, programele intensive de educare a fermierilor în ceea ce priveşte calitatea furajelor şi aşa mai departe. Noi respingem acuzaţiile care fac referire concret la produsele noastre în contextul subiectului de dublu standard şi, dincolo de informaţia interpretabilă care poate fi folosită în diferite contexte, la bază există cauze obiective care ţin de procesul de fabricaţie şi de valorile nutriţionale ale laptelui”, a încheiat Oana Bejan.

Iaurtul Activia comercializat de Danone în România a fost inclus de către ANPC pe lista produselor cu ingrediente diferite comercializate în ţara noastră faţă de iaurturile produse de aceeaşi firmă în state vest-europene.

sursa: Agerpres

Producția de porumb și cea de mere din Bistrița Năsăud au fost afectate cel mai mult în această toamnă, ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile.

Conform declarațiilor vocilor autorizate ale Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ), suprafaţa cultivată cu porumb a totalizat 22 160 de hectare, din care, până la această oră, s-a recoltat de pe 10 159 de hectare (46%), fiind obţinută o producţie medie de 5 511 kilograme/hectar, cu circa 100 kilograme/hectar mai puţin decât în anul precedent.

Datele DAJ Bistrița-Năsăud confirmă că s-au încheiat recoltările la floarea-soarelui şi soia boabe, în primă instanță fiind obţinută o producţie medie de 2 499 de kilograme/hectare de pe cele 740 de hectare cultivate, în timp ce la soia producţia a fost de 2 210 kilograme/hectar, fiind cultivate 289 de hectare.

Pe de altă parte, căderile de grindină din mai şi iunie au afectat pomicultura. Concret, producţiile medii din acest an au fost de zece tone la hectar la măr, opt tone la hectar la prun, cinci tone la hectar la păr şi două tone la hectar la cireş.

Societăţile care deţin cele mai mari trei suprafeţe de livezi de meri din judeţ, însumând peste 180 de hectare, au reuşit să obţină producţii peste medie, între 15 şi 18 tone la hectar.

În ceea ce priveşte viţa-de-vie, până în prezent au fost recoltaţi strugurii de pe 344 de hectare din totalul de 424 de hectare, fiind obţinută o producţie medie de 7,35 tone la hectar, cele mai bune rezultate aparţinând podgoriilor din zona viticolă Lechinţa.

După ce a fost deja adoptat de Senat, proiectul de act normativ privind modificarea statutului personalului silvic a trecut și de Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaţilor care a decis, marţi, 22 octombrie 2019, ca silvicultorii cu atribuţii de pază să poată fi dotați cu armament de serviciu, letal sau neletal, iar acesta să poată fi folosit în condițiile legii.

Raportul comisiei a fost unul favorabil, în unanimitate.

Una dintre modificări prevede că „în exercitarea atribuţiilor de serviciu, personalul silvic cu atribuţii de paza fondului forestier naţional, a fondului cinegetic naţional, a fondului piscicol şi a ariilor naturale protejate are statut special, este dotat cu armament de serviciu letal sau neletal, după caz, şi poate face uz de armă, în condiţiile reglementărilor privind regimul armelor şi muniţiilor”.

Un alt amendament adoptat de comisie menţionează că personalul silvic pensionat la vârsta standard beneficiază de o gratificaţie egală cu minimum cinci salarii brute pe ultima lună de activitate, suportată de angajator.

Până duminică, 20 octombrie 2019, Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a achitat, în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2019, o sumă autorizată în valoare de 439 581 738 de euro către 389 546 de fermieri, a anunțat instituția luni, 21 octombrie 2019.

Conform datelor APIA, pentru anul de cerere 2019, schema de plată unică pe suprafață - SAPS - este de 102,6082 euro/ha, schema de plată redistributivă - primul interval: 1-5 ha, inclusiv - 5 euro/ha, iar al doilea interval: peste 5 și până la 30 ha, inclusiv - 48,7127 euro/ha, schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire) - 59,3201 euro/ha, schema de plată pentru tinerii fermieri - 31,2477 euro/ha, respectiv sprijinul cuplat în sectorul zootehnic pentru speciile ovine și caprine - 17,7173 euro/ha.

„Reamintim că, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, între 16 octombrie și 30 noiembrie se pot efectua plăți în avans de până la 70% în cazul plăților directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013”, precizează vocile autorizate ale agenției.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană la 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă).

În ceea ce privește plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală), plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană la 4,6635 lei, în data de 31 decembrie 2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06.

„Am început la timp plata subvenţiilor pentru fermieri, aşa cum ne-am angajat. (...) Banii sunt necesari pentru pregătirea culturilor de toamnă şi a viitorului an agricol. Am asigurat fonduri astfel încât, până la finalul lunii noiembrie, peste 1,4 miliarde de euro să fie plătiţi fermierilor sub formă de avans”, a spus premierul Viorica Dăncilă, în cadrul ședinței de guvern.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, aferent perioadei 1 aprilie - 30 iunie 2019 (trimestrul II/2019), conform unui comunicat remis vineri, 18 octombrie 2019, la redacție.

Suma plătită este de 102 599 740 lei (reprezentând 52,67% din valoarea totală de 194 767 889 lei) pentru un număr de 17 703 beneficiari şi o cantitate de motorină de 54 116 690,999 litri (din 102 730 950,503 litri).

Valoarea accizei la motorină pentru anul 2019 este de 1,8959 lei/litru.

Ajutorul de stat pentru motorină este de 92,044 milioane de lei în sectorul vegetal, 9,96 milioane de lei în cel zootehnic şi 587 941 lei în sectorul de îmbunătăţiri funciare.

În perioada 2017-2019, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a plătit din fonduri europene peste patru miliarde de euro către fermieri, procesatori, antreprenori şi autorităţi publice din mediul rural, iar rata de absorbţie a depăşit 53%, potrivit anunțului făcut de sursa citată, joi, 17 octombrie 2019.

„Prin toate măsurile întreprinse, la nivelul Agenţiei, a fost atinsă ţinta propusă pentru perioada 2017 - 2019. Faţă de perioada anterioară, AFIR a înregistrat o dublare a numărului de proiecte depuse şi o triplare a proiectelor contractate. De asemenea, absorbţia efectivă a fondurilor a crescut de la aproximativ 10%, la sfârşitul anului 2016, la aproximativ 53%, în prezent”, a declarat Adrian Chesnoiu.

În perioada ianuarie 2017 - octombrie 2019, AFIR a primit 42 304 cereri de finanţare, în valoare de aproximativ 6,05 miliarde de euro, din care a selectat 31 218 proiecte, în valoare de peste 3,9 miliarde de euro. În aceeaşi perioadă, AFIR a încheiat 30 759 de contracte de finanţare, în valoare de 3,6 miliarde de euro, şi a efectuat plăţi de 4 miliarde de euro către fermieri, procesatori, antreprenori şi autorităţi publice din mediul rural.

Reprezentaţii AFIR susţin că au reuşit implicarea unor instituţii cu responsabilităţi directe, cât şi a celorlalte autorităţi ale statului de a căror activitate depinde bunul mers al proiectelor finanţate din fonduri europene. În acest sens, Agenţia a iniţiat o serie de soluţii pentru simplificarea procesului de obţinere a finanţărilor, prin care a mutat povara administrativă de la beneficiar la Agenţie.

Ca atare, instituția a implementat mai multe facilităţi, printre care: accesul gratuit la Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar Român (Rocris), accesul gratuit la sistemul electronic al ANAF (Patrinven), integrarea sistemului informatic al AFIR cu sistemul informatic al ANCPI (Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară) care permite experţilor AFIR să verifice direct informaţiile cadastrale fără a le mai cere de la beneficiari sau solicitanţi.

În plus, a existat o permanentă preocupare pentru modernizarea sistemului informatic, un obiectiv atins prin digitizarea fluxului de implementare a proiectelor de investiţii, de la depunerea cererii de finanţare, până la plata efectivă.

Pentru a se asigura că se neutralizează riscul de disparităţi economice mari în interiorul ţării, implicit deținătorii de ferme mici și mijlocii să-și schimbe standardul minim de viață, România ar trebui să lucreze la soluții de plafonare a subvențiilor acordate fermelor mari, a precizat economistul-şef al diviziei de Management Fiscal şi Macro pentru Europa şi Asia Centrală a Băncii Mondiale şi coordonator al politicii economice pentru statele UE, Rogier van der Brink, miercuri, 16 octombrie 2019.

„Aceste subvenţii (n.r. - agricole) pot fi folosite şi pot fi gândite într-un fel prin care fermierii să poată să îşi schimbe standardul minim de viaţă. În România, de exemplu, în loc ca aceste subvenţii să fie alocate crescătorilor care au ferme mici, de familie, subvenţiile agricole nu au un plafon maxim, deci nu există limite ale subvenţiilor agricole, astfel că deţinătorii celor mai mari suprafeţe agricole primesc, în realitate, foarte mult din aceste subvenţii. Aceste subvenţii agricole, în ţări ca Danemarca, Polonia, Olanda, au un plafon maxim, pentru ca de ele să beneficieze cei cu ferme mici, familiale, iar acest principiu e unul la care România mai poate lucra şi, astfel, să se asigure că se neutralizează riscul de disparităţi economice mari în interiorul ţării”, a spus reprezentantul Băncii Mondiale.

El recunoaște că România se află încă în acea categorie de ţări europene unde agricultura e asociată sărăciei, chestiune care trebuie rezolvată.

„Am fost la Timişoara şi, imediat ce ieşi din oraş şi ajungi în sate, există un standard de viaţă la nivel neeuropean. Oamenii acolo nu au apă curentă, or asta nu ar trebui să se întâmple. Ce ar ajuta acolo sunt subvenţiile agricole. Noi, la Banca Mondială, am făcut un studiu despre subvenţiile agricole în Europa şi am descoperit că în jumătate din Europa agricultura nu mai e asociată cu sărăcia. Deci în ţări precum Danemarca, Olanda, să fii fermier e minunat: nu mai eşti sărac, eşti de fapt mai bogat decât restul oamenilor. În cealaltă jumătate a ţărilor din studiu, şi asta include state precum Grecia, Italia, Spania, România, există o legătură directă între agricultură şi sărăcie. Or, asta nu ar trebui să se întâmple”, a atras atenţia economistul-şef al diviziei de Management Fiscal şi Macro pentru Europa şi Asia Centrală a Băncii Mondiale.

Bucharest Forum 2019 este organizat de Institutul Aspen România și biroul din București al German Marshall Fund of the US, în parteneriat cu Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Cercul Militar Național și Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale. Ediția de anul acesta se bucură de sprijinul GLOBSEC, DOHA FORUM și RAND Corporation, în calitate de parteneri strategici.

sursa: Agerpres, Aspen Institute

foto credit: https://twitter.com/rogiervan

Monitorul Preţurilor Produselor Alimentare va obliga magazinele care au preţuri mai mari să le reducă, să coboare spre nivelul preţurilor din magazinele care sunt mai ieftine, a declarat marți, 15 octombrie 2019, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei (CC), cu ocazia lansării platformei online care va afişa preţul produselor din aproximativ 1 700 de magazine integrate.

„Această informare mai lesnicioasă a clientului va obliga magazinele care au preţuri mai mari să le reducă, să coboare spre nivelul preţurilor din magazinele care sunt mai ieftine. În felul ăsta, facem piaţa, concurenţa să acţioneze mai repede şi mai bine, aducând convergenţa preţurilor spre nivelul mai scăzut. Acoperim marile lanţuri de magazine care reprezintă peste jumătate din comerţul de alimente, în momentul de faţă, platforma va putea fi îmbunătăţită în timp, va putea fi lărgită. Am vrea să introducem şi posibilitatea de a identifica produsele din România. De asemenea, dacă sunt alte lanţuri mai mici interesate, vor putea şi ele să fie integrate în platformă”, a declarat șeful CC.

La rândul său, preşedintele ANPC, Horia Constantinescu, a adăugat că platforma este un debut în compararea nu doar a preţurilor, cât şi a calităţii produselor.

„Vorbim de o informare rezervată totuşi sub sancţiunea de a nu fi completă şi corectă, aşa cum încercăm noi să veghem asupra intereselor consumatorilor. Nu rareori, ieftin a fost, de fapt, a fi dovedit noul scump. De exemplu, fructele tratate cu substanţe care diminuează perisabilitatea pot fi aduse la un preţ mai bun pe piaţă, sunt nu neapărat cele mai sănătoase. Aşa cum vorbeam despre produsele care imită produsele lactate, cu siguranţă mult mai ieftine decât cele obţinute din materii prime naturale, de asemenea sunt mai ieftine, dar nu neapărat cele mai sănătoase. Aşa că noi considerăm aceasta un prim pas care veghează într-adevăr la interesele consumatorului, anume acela de a avea o competiţie în interesul lui”, a menționat Constantinescu.

Platformele vor avea date mai exacte decât Institutul Naţional de Statistică (INS) şi vor putea fi utilizate de autoritatea de profil.

„Încercăm, cât mai curând posibil, să utilizăm şi noi aceste date în calculele inflaţiei”, a declarat Mihai Gheorghe, directorul departamentului Statistica Plăţilor.

Pentru cele două aplicaţii, Monitorul Preţurilor Carburanţilor şi Monitorul Preţurilor Produselor Alimentare, Consiliul Concurenţei a alocat 300 000 de euro.

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista