Redacția - REVISTA FERMIERULUI
Redacția

Redacția

O veste care îi determină pe competitorii Franței pe piața cerealelor să-și ascută săbiile este și cea potrivit căreia starea culturilor agricole din Hexagon s-a degradat în așa măsură, încât a atins cel mai slab nivel al ultimilor patru ani, cu puțin timp înainte ca o scădere bruscă a temperaturii să fie înregistrată pe teritoriul celui mai mare producător de profil din blocul comunitar.

Potrivit estimărilor analiștilor Biroului agricol FranceAgriMer de vineri, 2 martie 2018, 83 la sută din totalul suprafețelor însămânțate cu grâu moale erau în condiții bune și excelente la nivelul zilei de 26 februarie a.c., în scădere față de nivelul de 85% înregistrat cu o săptămână și de cel de 93 la sută înregistrat cu un an în urmă.

Acestea sunt cele mai mici niveluri ale calității bune și excelente ale culturii cerealelor, față de cele înregistrate în anul 2014.

Săptămâna trecută, un val de frig și-a pus amprenta inclusiv asupra suprafețelor agricole din vestul Europei și a generat temeri printre cei din sector că va exista un impact negativ asupra culturilor de cereale. Asta, chiar dacă analiștii agribusiness nu prevedeau o foarte mare influență a frigului asupra culturilor agricole din Hexagon, ci afirmau că situația ar fi chiar benefică, prin diminuarea impactului dăunătorilor și al bolilor asupra culturilor.

În cazul orzului de toamnă, FranceAgriMer a precizat prin vocile sale autorizate că 80 la sută din cultură se afla în stare bună și excelentă la nivelul zilei de 26 februarie 2018, față de nivelul de 82% calculat cu o săptămână în urmă, respectiv de 90 de procente, înregistrate în aceeași zi a anului trecut. În plus, 77 la sută din suprafețele însămânțate cu grâu dur se află și ele în condiții bune și excelente, față de 79% cât se înregistrau cu o săptămână în urmă, respectiv față de 82 de procente cât se estimau în aceeași zi a anului trecut.

Orzul de toamnă și grâul dur ocupă și ele poziții slabe, cele mai mici înregistrate din 2014 încoace.

Însămânțările la orzul de primăvară continuau, la data de 26 februarie 2018, atingându-se un nivel de 17 procente din total, însă se află în urmă față de cel din 2017.

Direcțiile agricole ale celor două județe au raportat recent că 3.174 de fermieri din Olt și aproape 500 de legumicultori din Buzău s-au înscris în programul „Tomate în spaţii protejate”, Oltul fiind primul județ din ţară din punctul de vedere al numărului de producători care participă la acest program naţional.

Conform vocilor autorizate ale Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, primele tomate româneşti produse de legumicultorii olteni ar urma să ajungă pe piaţă la jumătatea lunii aprilie, ca urmare a faptului că sunt câteva zeci de fermieri care au plantat deja răsadurile de roşii în solarii.

Reprezentații DAJ Olt afirmă că au înscriși în programul citat anterior 3.174 de fermieri. Județul se află astfel pe primul loc în ţară, pentru că în judeţul Olt „este şi tradiţie în cultivarea tomatelor”, dar „sunt şi condiţii de temperatură şi sol bune”.

Până luni, 19 februarie 2018, 34 de fermieri (29 din bazinul legumicol Izbiceni-Giuvărăşti şi cinci fermieri din Strejeşti) plantaseră deja răsadurile în solarii și pot scoate pe piaţă roşii româneşti la jumătatea lunii aprilie. De asemenea, au început plantările la Tia Mare. Localitatea cu cei mai mulţi legumicultori înscrişi în programul „Tomate” este Izbiceni, cu 700 de fermieri care au în total 300 de hectare cu solarii, urmată de localitatea Cilieni, cu 560 de fermieri în program.

Potrivit estimărilor DAJ Olt, în ciclul întâi vor fi circa 2.500 de fermieri care vor scoate tomate pe piaţă în lunile aprilie-mai, iar ceilalţi fermieri înscrişi vor produce în ciclul al doilea, în toamnă. Reprezentanţii DAJ Olt se vor deplasa la fiecare fermier înscris în program de cel puţin două ori, la plantare şi apoi la rodire, pentru a certifica faptul că se respectă programul.

Judeţul Olt a fost pe primul loc la programul „Tomate” şi în 2017, an în care peste 2.400 de fermieri au reuşit să obţină ajutorul de minimis de 3.000 de euro pentru 1.000 de metri pătraţi cultivaţi cu tomate în spaţii protejate.

Buzău: dublul numărul fermierilor înscriși în programul „Tomata” 2018

La rândul lor, aproximativ 500 de legumicultori din judeţul Buzău s-au înscris în Programul „Tomata” 2018, numărul fiind aproape dublu faţă de anul trecut, peste 90% dintre aceştia intrând în program în prima etapă, afirmă reprezentanţii Direcţiei Agricole Judeţene Buzău, și aceștia citați de agenția națională de presă.

Potrivit spuselor acestora, e parcursul acestei săptămâni, legumicultorii din Cochirleanca şi Glodeanu Sărat au început plantările în solarii.

O veste bună pentru consumatorii din Capitală, Buzău, precum și din alte orașe unde, în extrasezon, ajung circa 1.000 de tone de tomate este și aceea că majoritatea roșiilor produse de buzoieni ar putea figura la categoria legume bio.

În 2017, conform datelor DAJ Buzău, au fost prelevate probe pentru determinarea conţinutului de pesticide, cele mai multe dintre acestea putând figura la categoria de legume bio, cu conţinut cvasiinexistent de pesticide.

Aceleași informații relevă că, în plină iarnă, unii cultivatori au demarat deja campania de plantare în solarii, la Cochirleanca şi Glodeanu Sărat, ceea ce face ca, la jumătatea lunii mai, aceste legume să fie deja prezente în pieţe.

Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar în valoare de 3.000 de euro, beneficiarii trebuie să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă indicator inscripţionată „Program susţinere tomate, 2018” şi să obţină, în extrasezon, o producţie de minimum 2 kg de tomate/mp, făcând dovada prin documente justificative privind comercializarea acesteia.

Specialiștii ECA în frunte cu Nikolaos Milionis, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest audit, vor analiza sistemul de control care reglementează producția, procesarea, distribuția și importurile de produse ecologice, anunță instituția printr-un comunicat.

Aceștia vor urmări să evalueze dacă consumatorii pot avea în prezent mai multă încredere că produsele sunt cu adevărat ecologice decât puteau avea la data ultimului audit al Curții de Conturi Europene în acest sector, în 2012.

Auditorii au publicat, de asemenea, o notă de informare privind sistemul UE de control al produselor alimentare ecologice în atenția părților interesate de această temă.

Producția ecologică este modalitatea de a produce alimente și alte produse cu respectarea ciclurilor de viață naturale. Natura ecologică a produselor este verificată pe baza unui sistem de certificare prevăzut în legislația UE și supravegheat de Comisia Europeană. Sistemul este pus în aplicare de statele membre, iar inspecțiile sunt efectuate atât de organisme publice, cât și de organisme private.

Vânzările cu amănuntul pe piața ecologică a UE au crescut cu 54% între 2010 și 2015. Suprafața totală destinată agriculturii ecologice în UE a crescut cu 21% în aceeași perioadă. Importurile de produse ecologice au crescut cu 32% între 2012 și 2015. Deși prețul produselor ecologice este mai mare decât cel al produselor obținute în mod convențional, piața se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește acoperirea cererii, iar prețul suplimentar pe care consumatorii sunt dispuși să îl plătească are potențialul de a încuraja vânzări frauduloase în acest sector.

„Provocarea cu care se confruntă sectorul ecologic constă în asigurarea unei creșteri constante a ofertei și a cererii, menținând în același timp încrederea consumatorilor”, a declarat domnul Nikolaos Milionis, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest audit.

În cadrul politicii agricole comune, fermierii certificați care practică agricultura ecologică primesc o plată pentru „înverzire”. Acești fermieri pot primi, de asemenea, sprijin din partea Fondului European Agricol pentru dezvoltare rurală, atât pentru conversia spre agricultura ecologică, cât și pentru menținerea practicilor de agricultură ecologică deja existente. Contribuția totală a acestui fond la plățile pentru agricultura ecologică se ridică la 6,5 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

Se estimează că raportul rezultat în urma auditului va fi publicat în prima parte a anului 2019. Acesta va face parte dintr-o serie de rapoarte ale Curții de Conturi Europene privind diverse aspecte ale lanțului alimentar, serie care include un raport privind risipa de alimente (publicat în ianuarie 2017), un raport referitor la bunăstarea animalelor (în curs) și un raport privind siguranța alimentară (în curs).

Regulamentul (CE) nr. 834/2007 asigură bazele unei dezvoltări durabile a producției ecologice, asigurând în același timp funcționarea eficientă a pieței interne, garantând concurența loială, asigurând încrederea consumatorilor și protejând interesele acestora. Atât fermierii, cât și alți operatori pot obține fonduri UE pentru producția de alimente ecologice în cadrul pilonilor 1 și 2 ai politicii agricole comune.

Cel mai recent raport al Curții de Conturi Europene pe această temă este Raportul Special nr. 9/2012, intitulat „Audit privind sistemul de control care reglementează producția, procesarea, distribuția și importurile de produse ecologice”.

În prezent, crescătorii de ovine pot valorifica lâna în 20 de centre de colectare localizate în județele: Bacău, Bistrița-Năsăud, Brăila, Constanța, Galați, Maramureș, Sibiu, Suceava, Tulcea și Vaslui, capacitatea totală de colectare fiind de maximum 30.000 de tone, anunță Ministerul Agriculturii printr-un comunicat.

Centrele care colectează lâna sunt localizate pe întreg teritoriul țării, astfel încât se colectează lâna de la toți crescătorii de ovine, iar Direcțiile pentru Agricultură Județene au pus la dispoziția asociațiilor crescătorilor de ovine datele de contact ale acestora.

În plus, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a identificat, prin Direcțiile pentru Agricultură Județene, pornind de la efectivele de ovine și producția de lână obținută, zonele în care vor fi realizate centrele de colectare pentru lână și piei de animale.

„Măsura de identificare a centrelor de colectare a fost luată în urma apariției Hotărârii de Guvern nr. 500/2017 privind acordarea ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii, pentru a veni în sprijinul fermierilor crescători de ovine”, se precizează în documentul de presă. „Reamintim că în Programul de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii și-au manifestat intenția de a participa peste 32.000 de beneficiari, cu o cantitate totală estimată de aproximativ 23.000 de tone, așadar prin centrele existente se poate prelua în totalitate această cantitate”.

Pentru a beneficia de sprijinul de 1 leu/kg pentru lâna comercializată, cei înscriși în program trebuie să depună la Direcțiile pentru Agricultură documentele justificative de plată până la data 1 iulie 2018. Documentele justificative de plată sunt factura/fila/filele din carnetul de comercializare, din care să rezulte cantitatea de lână comercializată.

Pagina 15 din 15

Publicitate

Adama iulie 2020 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista