Redacția - REVISTA FERMIERULUI
Redacția

Redacția

În primul trimestru al anului în curs, țara noastră a exportat animale vii în valoare de 85,5 milioane de euro, în creştere cu 13,8% faţă de perioada similară a anului trecut, 39% din aceste exporturi având ca destinaţie ţări din Uniunea Europeană, potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Exporturile de animale vii în ţările UE au totalizat în primele trei luni 85,5 milioane de euro, principalele destinaţii fiind Ungaria (12,4 milioane de euro), Croaţia (10,9 milioane de euro) şi Italia (3,3 milioane de euro).

În altă ordine de idei, în trimestrul I, importurile de animale vii s-au ridicat la 43,3 milioane de euro, fiind mai mari cu 20,1% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2018, toate provenind din ţările UE.

Astfel, în perioada menţionată, România a înregistrat un excedent de 42,4 milioane de euro în comerţul internaţional cu animale vii.

În vederea dislocării grindinei de mari dimensiuni care ar fi putut afecta podgoriile, precum și alte culturi din județul Vrancea, nu mai puțin de 41 de rachete antigrindină au fost lansate în cursul zilei de luni, 11 iunie 2019, a anunțat directorul Unităţii de Combatere a Grindinei Moldova II, Ion Marin.

De la începutul sezonului operativ, în Vrancea, au fost lansate aproape 250 de rachete antigrindină.

„Anul acesta este un sezon foarte solicitant. Începând din 15 aprilie, de la deschiderea sezonului operativ, şi până în 10 iunie, am avut 13 intervenţii în care s-au lansat rachete antigrindină. În total, am tras 249 de rachete antigrindină. Numărul rachetelor a variat în funcţie de intensitatea norilor purtători de grindină. Cele mai multe rachete au fost trase în 24 mai, când au fost lansate 61 de rachete”, a declarat Ion Marin, citat de corespondenții presei centrale.

Conform spuselor reprezentantului UCG Moldova II, gradul de protecţie a culturilor cu ajutorul rachetelor antigrindină este de circa 75-80%.

„Gradul de combatere şi de protecţie a culturilor cu ajutorul rachetelor antigrindină este de circa 75-80%. Nu există nicăieri în lume grad de protecţie antigrindină 100%. Am avut solicitări din diverse localităţi din judeţ care doresc să aibă sistem antigrindină în zonă. De exemplu, zona de munte nu face obiectul protecţiei căderilor de grindină”, a adăugat Marin.

La nivelul Unităţii de Combatere a Grindinei Moldova II există, la ora actuală, zece puncte de lansare a rachetelor antigrindină operative, opt în Vrancea şi două în Galaţi, iar în acest an, Guvernul a alocat suma de 7,6 milioane de lei pentru construcţia altor 10 puncte de lansare a rachetelor antigrindină.

Un proiect de act normativ depus la Senat prevede posibilitatea ca producătorii agricoli și crescătorii de animale să obțină o marcă a raselor românești, cu denumirea „100% rasă autohtonă”, pentru conservarea diversității raselor crescute în România și pentru promovarea produselor provenite din acestea.

Inițiativa legislativă menționată prevede reglementarea utilizării voluntare a logotipului „100% rasă autohtonă” pentru produsele de origine animală din România.

Denumirea de rasă autohtonă este definită în proiect ca „acea populație de animale a cărei formare ca rasă a avut loc în condițiile geoclimatice specifice țării de origine și a cărei creștere a avut tradiție îndelungată în timp”.

„Prezenta lege stabilește cadrul legal necesar aplicării logotipului «100% rasă autohtonă» pentru susținerea conservării fondului genetic al raselor și menținerea diversității genetice a populațiilor de animale și a altor specii de interes zootehnic care fac parte din Lista raselor autohtone din România, prevăzută în anexa nr.1”, se menționează în textul proiectului.

Demersul legislativ are în vedere „îmbunătățirea producției și a comercializării produselor provenite de la animale care aparțin raselor autohtone din speciile de interes zootehnic”. De asemenea, potrivit proiectului legislativ, „aprovizionarea durabilă cu alimente, în contextul unor condiții climatice și de mediu în continuă schimbare, precum și creșterea continuă a nevoilor consumatorilor, productivitatea, adaptabilitatea și capacitatea de rezistență a ecosistemelor agricole, depinde de existența unui patrimoniu zootehnic cu o zestre genetică consistentă”.

Conform textului de lege, „rasele de animale autohtone, parte integrantă a patrimoniului genetic național, fac obiectul unei protecții speciale din partea statului, sunt exploatate în sistem extensiv, cu consecințe benefice pentru sustenabilitatea și durabilitatea zonelor rurale, asigurându-se astfel realizarea obiectivelor din strategia UE 2020”.

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ar trebui să aprobe normele metodologice de aplicare a actului normativ.

Proiectul legislativ are ca inițiatori 19 deputați și senatori PSD, ALDE și PMP.

Proiectul nu se află în procedură de urgență. Camera Deputaților este forul legislativ decizional în acest caz.

Anul trecut, țara noastră a obținut o producție de floarea-soarelui de 3,062 de milioane tone, mai mare decât cea din 2017 cu 149.947 tone, a anunțat Institutul Național de Statistică (INS).

Ponderea cea mai mare în totalul obținut a fost contabilizată de județul Constanţa (9,7%), apoi de Brăila (8,2%), respectiv de Teleorman (7,5%).

Specialiștii INS au mai precizat că randamentul mediu la hectar s-a majorat în 2018 cu 124 kg/ha, până la un total de 3.041 kg/ha.

Concret, în anul agricol anterior, fermierii constănțeni au obținut 296.518 tone de floarea-soarelui (un plus de 37.908 tone); la un randament mediu la hectar de 3.715 kg, agricultori brăilenii au contabilizat 252.635 tone (în scădere de la an la an cu 24.359 tone) și o productivitate medie de 2.953 kg/ha, iar cei din Teleorman 228.300 tone (plus 53.841) la un randament mediu de 3.591 kg/ha.

Judeţele care au obţinut producţii medii mai mari la floarea-soarelui au fost Vaslui (+28,8%), Călăraşi (+23,2%), Constanţa (+22,2%), Mehedinţi (+21,6%) şi Teleorman (+18,1%), în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost înregistrate în Ilfov (-28,8%), Dâmboviţa (-28,9%), Bistriţa-Năsăud (-29,9%), Bihor (-32%) şi Prahova (-32,8%).

Suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui a crescut, anul trecut, în România, cu 0,9%, iar producţia cu 5,1%.

Potrivit datelor INS, 90,8% din suprafaţa totală cultivată cu floarea-soarelui, în Uniunea Europeană, a fost înregistrată în 2018 în cinci state membre, respectiv România, Bulgaria, Spania, Ungaria şi Franţa.

Anul trecut, România s-a situat pe primul loc în UE la suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui (circa o pătrime din suprafaţa totală cultivată cu floarea soarelui).

Totodată, aceste cinci ţări au realizat, în 2019, 90,5% din producţia totală de floarea soarelui din UE.

România a ocupat primul loc în ierarhia statelor membre, urmată de Bulgaria, Ungaria, Franţa şi Spania.

În sectorul agricol, cercetarea şi bioeconomia reprezintă priorităţi-cheie, menite să permită fermierilor europeni alinierea la standardele tot mai înalte de mediu şi climă, a declarat, marţi, 4 iunie 2016, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în conferinţa de presă organizată la finalul reuniunii informale a miniştrilor Agriculturii şi Pescuitului din statele membre ale blocului comunitar (UE28).

„Am reiterat astăzi necesitatea de a readuce în discuţie cercetarea agricolă şi bioeconomia, elemente catalizatoare pentru agricultură, luând în considerare viitoarea reformă a Politicii Agricole Comune. În domeniul agriculturii, cercetarea şi bioeconomia reprezintă priorităţi-cheie, menite să permită fermierilor din ţările UE alinierea la standardele tot mai înalte impuse de PAC, mai ales la cele de mediu şi climă. Vreau să subliniez, de asemenea, demersurile Uniunii Europene pentru susținerea cercetării și inovării, concretizate în programul-cadru de cercetare actual al UE «Orizont 2020», politica de dezvoltare rurală şi strategia pe termen lung intitulată «O abordare strategică a cercetării şi inovării în domeniul agriculturii în UE», finalizată de Comisie în iulie 2016. În cadrul dezbaterii, discuţiile au fost legate de faptul că politicile solide şi instrumentele adecvate au o deosebită relevanţă pentru a asigura transmiterea către fermieri a cunoştinţelor şi a rezultatelor acestor cercetări”, a spus Daea.

El a precizat că modernizarea în noua Politică Agricolă Comună trebuie să se axeze, în principal, pe construirea unui sistem funcţional de cunoaştere şi inovare agricolă (AKIS), dar şi pe cooperarea şi integrarea sectorului primar în lanţurile de valori bioeconomice pentru asigurarea dezvoltării durabile.

„Ideea unanim exprimată a fost aceea că, în domeniul agriculturii, cercetarea trebuie să joace un rol fundamental în dezvoltarea soluţiilor identificate pentru un viitor care să respecte obiectivele europene şi pe cele de dezvoltare durabilă, în conformitate cu specificul local. De asemenea, vreau să reamintesc că strategia «O bioeconomie durabilă pentru Europa - Consolidarea legăturii dintre economie, societate şi mediu» a fost actualizată de către Comisia Europeană în octombrie 2018, punându-se accentul, în special, pe conceptele de durabilitate şi circularitate, cu scopul de a promova reînnoirea sectoarelor industriale, modernizarea sistemelor de producţie primară, protecţia mediului şi îmbunătăţirea biodiversităţii”, a adăugat şeful MADR.

În decembrie 2018, în cadrul Consiliului de Agricultură şi Pescuit, miniştrii Agriculturii din statele UE au realizat un schimb de opinii pe această temă, însă atenţia oficialilor europeni s-a concentrat asupra modului în care se poate valorifica potenţialul bioeconomiei şi pe stimularea creşterii economice.

Daea a afirmat că, în cadrul Preşedinţiei României, Consiliul a reanalizat subiectul bioeconomiei, în baza a trei aspecte propuse de ţara noastră: schimbul de bune practici, bioeconomia şi viitoarea PAC, bioeconomia în Orizont Europa.

„Preşedinţia română a identificat bioeconomia drept una dintre priorităţile sale marcante, organizând în acest sens Conferinţa la nivel înalt privind cercetarea agricolă - bază de dezvoltare a agriculturii europene, a zonelor rurale şi a bioeconomiei, eveniment care a avut loc la Bucureşti în data de 5 aprilie 2019. Această conferinţă a avut o serie de obiective ambiţioase: identificarea soluţiilor care să permită o integrare largă a agriculturii în bioeconomie, în economia circulară şi participarea mai amplă a ţărilor din Europa de Est la programul UE pentru cercetare şi inovare Orizont 2020, stabilirea priorităţilor în domeniul cercetării agricole pentru a îndeplini noile cerinţe privind bioeconomia şi economia circulară”, a adăugat ministrul român al Agriculturii.

De asemenea, în cadrul Consiliului de marţi, miniştrii au împărtăşit puncte de vedere cu privire la modul prin care s-ar putea asigura o orientare mai bună a politicii, pentru a face viabil un nou model de afaceri agricole, în special în sectorul bioeconomiei, dar şi pentru a-i încuraja pe fermieri să se îndrepte către inovare şi cercetare.

Nu în ultimul rând, ministrul Daea a anunţat că, în cadrul reuniunii, a avut loc şi o informare din partea Preşedinţiei despre stadiul pregătirii candidatului unic al UE la postul de director general al FAO.

„Sunt alegeri foarte importante, pentru care, prin efortul preşedinţiilor anterioare, Uniunea Europeană a reuşit de această dată să propună o candidatură unică, cea a doamnei Catherine Geslain Lanéelle, fiind prima femeie candidat pentru acest post de când FAO a fost fondat acum 70 de ani. Perioada de prezentare a candidaturilor pentru funcţia de DG FAO a fost deschisă de la 1 decembrie 2018, până în data de 28 februarie 2019, iar Catherine Geslain-Lanéelle şi-a prezentat cererea la începutul lunii decembrie 2018”, a adăugat ministrul Agriculturii.

Bioeconomia acoperă toate sectoarele şi sistemele care se bazează pe resurse biologice. Acesta este unul dintre cele mai mari şi mai importante sectoare ale UE, care include agricultura, silvicultura, pescuitul, alimentele, bioenergia şi bioprodusele, cu o cifră de afaceri anuală de aproximativ două miliarde de euro şi în care muncesc aproximativ 18 milioane de persoane. De asemenea, acesta este un domeniu esenţial pentru stimularea creşterii în zonele rurale şi de coastă.

În viziunea președintelui interimar al Pro Agro, Emil Dumitru, exprimată în cadrul conferinței Mediafax „Smart Agriculture”, competitivitatea fermelor mari trebuie susținută de factorii decidenți din România.

„Agricultorii, fermierii mari, care produc pentru piață, sunt deschiși față de tehnologie, au sisteme de ghidaj și asistăm la o reducere în utilizarea de pesticide. Cred că trebuie să trecem la o altă etapă. M-am săturat de discursuri populiste. Trebuie să ne gândim la fermele mari, cum să susținem competitivitatea lor”, a afirmat liderul interimar al Federației Pro Agro.

De asemenea, Dumitru a adăugat că fermele de familie trebuie aduse, la rândul lor, la un nivel înalt de tehnologizare, astfel încât să poată fi competitive și ele pe piața internațională.

„Trebuie să facem politici inteligente, să reducem costurile fermierilor. Eu sunt un susținător al fermelor de familie, iar acestea trebuie susținute foarte mult. (…) Trebuie să aducem pe câți mai mulți în această zonă a tehnologiei, dacă vrem ca domeniul agriculturii și cel al industriei alimentare să fie unul cu care să ne mândrim”, a mai declarat Dumitru.

Organizatorii evenimentului și-au propus, printre altele, să discute despre maniera de finanțare a fermierilor români pentru a se dota tehnologic, să dezbată modul cum au folosit fermierii aplicațiile, cum poate lucra drona ca zilier la fermă, care sunt noutățile momentului în materie de inputuri agricole – substanțe chimice, tratamente, semințe, utilaje.

Luni, 27 Mai 2019 18:13

Cartof dulce... de Dăbuleni!

Specialiştii de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri susțin că fermierii români își doresc din ce în ce mai mult să cultive cartoful dulce, fie că vorbim de producătorii agricoli din Dăbuleni, județul Dolj, fie că vorbim de cei din Suceava.

Acest produs a fost deja aclimatizat în localitatea renumită în cultura pepenilor, susțin cercetătorii români.

Un reprezentant al stațiunii a declarat, recent, pentru presa centrală că sunt producători agricoli care cer cartofi fie pentru a produce răsad, fie cer direct răsadul. Pentru fermierii din alte județe, reprezentanții stațiunii afirmă că expediază cele necesare prin curierat, inclusiv specificațiile privind procesul tehnologic.

Cartoful dulce a ajuns să fie cultivat în Dolj şi în alte zone din ţară ca urmare a unei colaborări bilaterale încheiate între o universitate din Coreea de Nord şi staţiunea din Dăbuleni. Au fost aclimatizate mai multe soiuri de cartof dulce care se cultivă pe o suprafață de trei hectare.

„Caracterul variabil al climei din sudul câmpiei Olteniei, cu tendinţă de accentuare a secetei, precum şi fertilitatea scăzută a psamosolurilor oferă condiţii favorabile cultivării cartofului dulce. Cartoful dulce am început să îl cultivăm în 2012, în cadrul unui protocol de cooperare bilaterală încheiat între Universitatea Naţională Kyungpook (KNU) din Coreea de Sud şi Staţiunea de cercetare, care s-a derulat în perioada 2012-2015. Acum cartoful dulce este cultivat în cadrul staţiunii, dar şi de fermieri şi de localnici care vor să îl testeze atât ca şi cultură, cât şi ca legumă de consum”, a spus pentru Mediafax, Aurelia Diaconu, șeful instituției.

Faţă de cartoful obişnuit, produsul în cauză se comercializează la un preţ mult mai mare, în condițiile în care acesta este mai bogat în vitamine şi în antioxidanţi. În prezent, cartoful dulce pentru consum se vinde la staţiunea Dăbuleni cu preţul de 5 lei pe kilogram. Această legumă se găseşte şi în pieţele din Craiova şi se vinde cu minimum 10 lei kilogramul.

În intervalul 12-15 mai 2019, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și Asociația „Ceresport” organizează prima ediție a Campionatului European de Fotbal al Agențiilor de Plăți din Agricultură, destinată funcționarilor din agențiile de plăți de la nivel european, care va avea loc la Baza sportivă a comunei Berceni.

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție, competiția este un eveniment social informal, organizat în cadrul președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, care va consolida relațiile de colaborare dintre agențiile de plăți omoloage, în perspectiva adoptării și a implementării viitoarei Politici Agricole Comune (PAC), cu impact direct asupra dezvoltării durabile a mediului rural.

„Organizăm acest campionat, la care vor participa șapte echipe din Uniunea Europeană și din Republica Moldova, pentru a ne încadra în acele activități non-profesionale pe care, la nivel de agenție, le-am inițiat încă din anul 2017, competițiile sportive și, în special, cele fotbalistice având cel mai mare impact în aceste activități. Mi-am dorit foarte mult ca, în perioada președinției României, să aducem în țara noastră cât mai mulți colegi din celelalte agenții de plăți, pentru a putea crea, astfel, acele puncte de legătură dintre instituțiile noastre, instituții omoloage la nivel european, astfel încât viitoarea politică agricolă comună, viitoarele planuri naționale strategice de la nivelul fiecărui stat membru să aibă o perspectivă integrată și bazată pe coeziune și să ne putem împărtăși din experiențele exercițiilor financiare de până acum. Este o ocazie pentru noi să le arătăm colegilor noștri din celelalte agenții de plăți cum este România, cum sunt românii, care este valoarea autentică a poporului nostru, dar și ce lucruri bune s-au făcut în România pe baza și cu ajutorul fondurilor europene”, a declarat Adrian CHESNOIU, Directorul general al AFIR.

În competiție s-au înscris opt echipe ale agențiilor de plăți din: Italia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Lituania, Republica Moldova și România, iar ceremonia oficială de deschidere a Campionatului European de Fotbal al Agențiilor de Plăți din Agricultură se va desfășura luni, 13 mai 2019, începând cu ora 09:30, la Baza sportivă a comunei Berceni.

Mai bine de 3.000 de hectare de viţă-de-vie din Podgoria Dealul Mare, aparţinând judeţului Buzău, au fost afectate de grindina căzută zilele trecute.

Grindina nu a căzut uniform, potrivit specialiștilor din teren, dar a cuprins întreaga podgorie, de la Năeni, la Verneşti. Aceștia spun că sunt suprafeţe afectate în proporţie de 10 la sută, dar se ajunge în altele la un grad de afectare de 90 la sută, în zona Breaza-Năeni. În acelaşi areal viticol sunt şi plantaţii care au înregistrat pierderi insignifiante.

O parte din plantaţiile viticole se vor reface, cu condiţia aplicării unor tratamente specifice, au adăugat aceiași specialiști.

Ei mai spun că este necesară aplicarea în regim de urgenţă a unor tratamente pe bază de cupru, care au rol de cicatrizare şi de stopare a evoluţiei infecţiei organelor vegetative lovite de grindină.

Plata ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale, pentru cererile depuse în luna martie, aferent serviciilor prestate în luna februarie 2019, efectuată prin intermediul centrelor județene APIA, începe vineri, 3 mai 2019.

Suma totală autorizată la plată este de 2.682.987 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 28 de solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Publicitate

Revista Fermierului 300x250

produsenaturalfermieri

Revista