Redacția - REVISTA FERMIERULUI
Redacția

Redacția

Potrivit vocilor autorizate ale FNGCIMM, noul produs - Garantarea Economiei Rurale (GER) – reprezintă o soluție completă de finanțare pentru proiectele de dezvoltare propuse de beneficiarii publici locali și armonizează două facilități de sprijin destinate celor care propun proiecte la nivelul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL): garanția FNGCIMM pentru plata avansului prevăzut în contractele de finanțare încheiate cu AFIR în PNDR 2020 și garanția creditului bancar pe care beneficiarii îl pot accesa pentru finanțarea investiției.

În ambele cazuri, susțin specialiștii fondului, garanția FNGCIMM poate acoperi până la 100% valoarea finanțării, devenind astfel o pârghie de impulsionare a dezvoltării economice la nivel local.

„Noul produs de garantare, G.E.R. – Garantarea Economiei Rurale, reprezinta pentru Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri un pilot al noii strategii de repoziționare și dezvoltare. Susținerea ecosistemului antreprenorial românesc, a economiei în general, presupune o abordare personalizată a potențialilor beneficiari. Am identificat o serie de oportunități la nivelul segmentului public local și am dezvoltat noul mecanism de garantare pentru a facilita implementarea proiectelor ce pot beneficia de finanțarea AFIR. Estimăm un potențial de peste 2.000 de proiecte la nivel național, ce pot genera atragerea a peste 180 de milioane de euro, fonduri destinate dezvoltării rurale”, a declarat Alexandru Petrescu, Director General FNGCIMM.

Mecanismul de garantare G.E.R. a fost dezvoltat ca răspuns la nevoile de sprijin ale beneficiarilor publici identificate la nivel local, fiind în același timp un catalizator pentru absorbția fondurilor europene nerambursabile aferente Politicii Agricole Comune (PAC), politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene (UE).

„Prin susținerea în procesul de finanțare a beneficiarilor publici din acest sector, FNGCMM contribuie la creșterea calitatii vieții din mediul rural românesc”, se mai precizează în documentul de presă.

Țara noastră va putea exporta lână şi mohair în Africa de Sud, în condiţiile în care reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), împreună cu cei ai Departamentului pentru Agricultură, Păduri şi Piscicultură din Republica Africa de Sud, au agreat un certificat sanitar-veterinar pentru exportul acestor produse, a anunţat, joi, 15 februarie 2018, ANSVSA.

„Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a finalizat o altă acţiune întreprinsă în cadrul strategiei de extindere şi de deschidere de noi pieţe de desfacere pentru produsele autohtone. Una dintre oportunităţile identificate a fost piaţa importantă reprezentată de Republica Africa de Sud. În acest sens, reprezentanţii instituţiei au iniţiat demersuri către Direcţia de Sănătate Animală din cadrul Departamentului pentru Agricultură, Păduri şi Piscicultură din Republica Africa de Sud, cu scopul de a stabili şi concretiza sectoare de colaborare în aria specifică”, se precizează în documentul de presă al agenției.

Ca urmare a discuţiilor tehnice, precum şi a interesului manifestat pentru importul de lână şi mohair din România, cele două părţi au negociat şi au agreat un certificat sanitar veterinar pentru export.

Prin deschiderea acestei pieţe, s-a creat posibilitatea pentru mulţi crescători de animale să valorifice şi aceste produse.

Pentru a veni în sprijinul crescătorilor de animale şi pentru a facilita exportul lânii și al mohairului, ANSVSA a dispus structurilor teritoriale ca, prin intermediul medicilor veterinari cu atribuţii de certificare, să informeze operatorii economici autorizaţi despre această oportunitate şi asupra cerinţelor necesare.

Programul de valorificare a lânii este, în opinia ministrului Agriculturii, Petre Daea, „proiectul ţării”, iar până în prezent, peste 32.000 de crescători de ovine s-au înscris în programul de subvenţionare cu un leu pe kilogramul de lână.

„(...) Programul lânii este proiectul ţării pentru că sunt peste 32.000 de crescători de ovine înscrişi în acest proiect. Sunt 26.000 de tone lână. Ştim la ora actuală de unde este lâna, unde se duce şi ce facem cu ea”, a declarat Petre Daea, ministrul Agriculturii, miercuri, 14 februarie 2018, la susţinerea bugetului MADR în Comisiile reunite de buget-finanţe din Parlament.

Același oficial declara pentru Agerpres că împreună cu colegii săi, şi zi, şi noapte, adună lâna, nu o lasă pe câmp, iar aceasta este prelucrată acolo unde se poate.

„Încă nu avem liniile de prelucrare pentru că s-au distrus. (...) Să legăm aceste lanţ, o spălăm în ţară, şi avem două spălătorii până la această dată, şi avem în proiectare încă două spălătorii (...), dar va trece timp până se vor pune în mişcare. Facem firul de lână, îl ducem înapoi la oamenii aceia în vârstă care vor să câştige un ban stând acasă, mergându-le încă mâna şi dorind să mai trăiască, să facă ceva, şi prin mâna lor să-şi poată plăti obligaţiile pe care le au la primării (...), iar apoi să luăm aceste produse să le ducem la ce vrea ţara. Ştiţi că erau cu ciorapii când am dat drumul la ciorapi, iar acum nu mai găseşti ciorapi de lână. Sunt buni. Am dus plăpumi la oameni necăjiţi. Am dus pături care se pot face. Avem o fabrică de stofe la Buhuşi, care mai este în picioare, şi am intrat în colaborare cu domnul ministru Fifor, care a trimis personal de la domnia sa să vadă ce pot face din materialele respective ca să dea la armată.

Iată că din lână se pot face foarte multe lucruri, pe de o parte industria textilă poate să meargă, pe de altă parte se face termoizolant, (...) dar mai mult decât atât, prin sortarea lânii, nemţii acum solicită din România toate resturile de lână. Din acestea fac culturi hidroporice. Pun straturi în diferite zone, cultivă plante ornamentale sau de cultură. Nu se aruncă nimic.

Am fost la Bruxelles, am stat de vorbă cu proprietarii lanţurilor hoteliere şi ei nu mai admit ca în hotelurile lor să intre covoare făcute din altceva decât din lână. Iată, avem o piaţă extraordinară. Noi, atât la Ministerul Agriculturii, cât şi în Guvern, vrem să facem. În Guvernul Dăncilă s-a aprobat o hotărâre foarte importantă de a da motorina la timp fermierilor. Ieri (8 februarie n.r.), a fost aprobată această sumă. Doamna Dăncilă a anunţat în bilanţul realizărilor că am adus de la Uniunea Europeană 1,079 miliarde de euro. Banii aceştia sunt în vistieria ţării prin rambursările venite de la Comisia Europeană, la care toţi specialiştii, fermieri şi cei care lucrează în APIA, îşi aduc contribuţia şi accelerăm pe de o parte ducerea subvenţiilor la fermieri, iar pe de altă parte documentaţiile necesare pentru a aduce banii de la UE. Am fost extrem de bucuros că în primele zile ale anului, pe data de 3 ianuarie, în contul Românei erau 664 de milioane de euro, iar în primele zile ale lunii februarie sunt 1,079 de miliarde de euro. Este o sumă consistentă şi foarte necesară pentru ţară”, preciza șeful MADR nu demult.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), programul de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii a atras, până în prezent, 32.000 de beneficiari, pentru o cantitate totală de lână de 22.200 de tone.

Ajutorul constă în acordarea unui sprijin de un leu pe kilogramul de lână comercializată către un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii.

Schema de ajutor de minimis are o finanţare de 36 de milioane de lei, iar banii se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinaţie Ministerului Agriculturii, prevăzute pe anul 2018.

Ca urmare a stabilirii de priorități în operațiunile sale de bază, din domeniul tranzacțiilor cu cereale, traderul american de materii prime agricole Bunge Ltd., prezent şi pe piaţa din România, a anunțat miercuri, 14 februarie 2018, prin intermediul vocilor sale autorizate, că este pe punctul de a ieşi de pe piaţa tranzacţiilor cu zahăr, după ce în ultimul trimestru al anului trecut a înregistrat pierderi, anunță Reuters.

Directorul general, Soren Schroder, a mărturisit că Bunge s-a străduit în ultimul an să genereze o marjă de profit suficientă pentru a acoperi costurile în operaţiunile cu zahăr. Oficialul companiei a mai adăugat că există câteva părţi interesate care ar putea prelua operaţiunile de trading cu zahăr ale Bunge.

„Am decis că a venit timpul să ne concentrăm pe ceea ce este important pentru noi, adică agribusiness, alimente, cereale şi oleaginoase”, a precizat Soren Schroder.

În altă ordine de idei, Bunge a raportat pierderi de 60 de milioane de dolari în ultimul trimestru al anului trecut, sau 48 de cenţi pe acţiune, comparativ cu un profit de 271 milioane de dolari, sau 1,83 dolari pe acţiune, în perioada similară a lui 2016, ca urmare a majorării costurilor. Vânzările trimestriale au scăzut cu 1,6% până la 11,61 miliarde de dolari, sub estimările analiştilor intervievaţi de Thomson Reuters.

Traderii de cereale care fac bani din achiziţionarea, vânzarea, stocarea şi transportul materiilor-prime de proveniență agricolă, se confruntă de mai mulţi ani cu o scădere a marjelor de profit ca urmare a supraproducţiei mondiale de cereale. Acest fenomen îi afectează în principal pe marii traderi, Archer Daniels Midland Co, Bunge, Cargill Inc şi Louis Dreyfus Co., regrupaţi popular sub acronimul ABCD, care domină industria mondială a tranzacţiilor cu cereale.

Bunge, companie cu o capitalizare de piaţă de 9,79 miliarde de dolari, operează în 40 de ţări, inclusiv în Brazilia şi în România.

Pagina 40 din 40

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista