Redacția - REVISTA FERMIERULUI
Redacția

Redacția

În ianuarie 2019, România a exportat animale vii în valoare de 25,1 milioane de euro, în creştere cu 14,6% faţă de perioada similară a anului trecut, 57% din aceste exporturi având ca destinaţie ţări din afara Uniunii Europene, potrivit datelor agregate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În aceeași lună, exporturile de animale vii în ţările UE au totalizat în ianuarie 10,8 milioane de lei, principalele destinaţii fiind Ungaria (4,9 milioane de euro), Croaţia (3,3 milioane de euro) şi Italia (1,2 milioane de euro).

În același interval, importurile de animale vii s-au ridicat la 15,1 milioane de euro, fiind mai mari cu 22,1% comparativ cu aceeaşi lună din 2018, toate provenind din ţările UE.

Astfel, în perioada menţionată, România a înregistrat un excedent de 10 milioane euro în comerţul internaţional cu animale vii.

Nu mai puțin de 36.000 de miei au fost vânduți la export de către crescătorii de ovine din judeţul Bistriţa-Năsăud, cu ocazia sărbătorilor pascale catolice şi ortodoxe, principalele destinații fiind Italia, Grecia, Germania, Franţa, Croaţia şi Bulgaria, conform comunicatului de presă remis, joi, 25 aprilie 2019, de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA).

Citește și: https://www.revistafermierului.ro/international/item/3922-raport-animals-international-mieii-romanesti-de-pasti-sufera-o-tortura-ingrozitoare-si-inutila.html

De la debutul lunii în curs, în cele trei abatoare autorizate din judeţ au fost tăiaţi 19.762 de miei, de la care s-au obţinut circa 218.000 kilograme de carne, 60% din această cantitate fiind exportată în Franţa, Italia şi Germania.

În aceeaşi perioadă, au fost examinaţi şi certificaţi, în vederea efectuării de schimburi comunitare, un număr de 23.662 miei, pentru următoarele destinaţii: Italia - 11.660 de capete, Grecia - 8.822 de capete, Croaţia - 1.200 de capete, Germania - 1.185 de capete şi Bulgaria - 795 de capete.

DSVSA Bistriţa-Năsăud a autorizat un singur centru de sacrificare cu activitate temporară, în municipiul Bistriţa, unde, până la această dată, au fost sacrificaţi circa 200 de miei. Centrul va funcţiona până vineri, 26 aprilie, la ora 17:00.

Au fost efectuate, în plus, 95 de controale la diverşi agenţi economici, ocazie cu care au fost aplicate nouă amenzi, în valoare de peste 39.000 de lei, respectiv două avertismente, şi au fost retrase de la comercializare, spre distrugere, 19 kilograme de carne de miel, circa 4 kilograme de produse din carne, peste 1.000 de ouă şi 3,5 kilograme de condimente.

Potrivit informării transmise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), marți, 23 aprilie 2019, în perioada 19 – 27 aprilie a.c. este deschis centrul de sacrificare miei, organizat într-un spațiu amenajat de Primăria Sectorului 4 în Piața Apărătorii Patriei, situată pe șoseaua Berceni, nr. 183 B, Bucureşti.

Centrul de sacrificare este organizat sub coordonarea Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ), a Direcției pentru Agricultură a Municipiului Bucureşti (DAMB), în colaborare cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), cu sprijinul SC Amenajarea Domeniului Public 4 (ADP4) SA și al Primăriei Comunei Zimbreasca, fiind autorizat pentru funcționare.

Acesta este deschis în perioada mai sus menționată, iar sacrificarea mieilor se face zilnic, în intervalul orar 08:00 – 17:45.

„Prin această acțiune, MADR dorește să aducă mai aproape de consumatori produse de calitate, solicitate în mod frecvent, rezultate în urma parteneriatului direct dintre crescătorii de oi şi consumatorii autohtoni”, se precizează în documentul de presă.

Reglementări

În perioada Sărbătorilor Pascale, ANSVSA vine în întâmpinarea nevoilor consumatorilor şi crescătorilor de animale prin autorizarea şi asigurarea personalului sanitar veterinar necesar funcţionării punctelor temporare de sacrificare.

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţeană ia decizia autorizării unui astfel de punct temporar ca urmare a solicitării motivate primite din partea autorităţilor locale. DSVSA identifică în permanenţă soluţii pentru a permite desfăşurarea sacrificărilor în cele mai bune condiţii din punct de vedere sanitar veterinar. Totodată prin deciziile luate, serviciile veterinare asigură diminuarea riscului răspândirii bolilor la animale şi a apariţiei toxiinfecţiilor în rândul populaţiei.

Restricțiile impuse de prezenţa virusului pestei porcine africane afectează sacrificarea mieilor numai în interiorul zonelor de protecție și supraveghere, respectiv pe o rază de 3 km și 10 km în jurul focarului. Din interiorul acestui perimetru, este cu desăvârșire interzisă ieșirea oricărui animal sau a cărnii și produselor din carne.

Punctele temporare de sacrificare în care crescătorii de ovine pot sacrifica mieii trebuie se respecte condiţiile generale şi specifice de igienă, bunăstare a animalelor şi gestionare a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman (SNCU) stabilite de legislaţia sanitară veterinară.

Funcţionarea punctelor de sacrificare a mieilor este permisă numai în perioada 15 – 28 aprilie 2019 (premergătoare Paștelui catolic, respectiv Paștelui ortodox), între orele 07:00 – 17:00.

Potrivit punctului de vedere transmis către presă de angajații departamentului de comunicare al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), alertele referitoare la scumpirea cărnii de pasăre, a ouălor și a cărnii de porc nu ar fi justificate de situația din piață.

Astfel, afirmă cei de la MADR, în conformitate cu documentele emise de Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), prețul cărnii de pasăre la poarta fermei a fost relativ constant pe toată perioada anului 2018 până în prezent, nefiind estimate creșteri nici pentru perioada următoare.

De asemenea, mai susțin angajații ministerului de resort, chiar dacă ne aflăm în perioada Sărbătorilor Pascale, prețul ouălor la poarta fermei ar fi scăzut cu 15%.

„Aceasta demonstrează faptul că la producători nu s-au înregistrat creșteri de prețuri”, se precizează în documentul MADR. „În comparație cu prețurile medii existente la nivelul UE, se poate constata că acestea sunt mai mici cu 22% în cazul cărnii de pasăre. De asemenea, prețul la poarta fermei la ouăle de consum este mai mic cu 24% față de media europeană”.

Creșterea de preț la carnea de porc, doar 8 la sută

carne porcConform aceluiași punct de vedere scris, transmis de Ministerul Agriculturii, prețurile la carnea de porc, la nivel global, au fost influențate de situația din China. Această țară, afectată puternic de virusul pestei porcine africane, reprezintă principalul crescător de suine la nivel mondial, cu un total anual de aproximativ 400 de milioane de capete.

Drept urmare, spun analiștii MADR, la nivel european, prețul la poarta fermei a avut o creștere de aproximativ 17% în perioada ianuarie – aprilie 2019, în timp ce în România, în același interval, creșterea a fost de numai 8%.

În plus, mai susțin aceștia, în țara noastră, prețul la carnea de porc la poarta fermei în luna aprilie 2019 nu diferă semnificativ de cel din anul 2018, fiind similar cu cel din luna decembrie 2018.

„Conform datelor furnizate de Asociația Producătorilor de Carne de porc din România, se remarcă faptul că, după o perioadă de scădere accentuată a prețului la carnea de porc, se înregistrează o revenire a acestuia, aflat și în acest moment sub cel european”, se mai menționează în comunicat.

În ceea ce privește necesitatea dezvoltării sectorului de reproducție porc și pasăre, potrivit specialiștilor MADR, „aceasta reprezintă o preocupare permanentă a Guvernului României”.

„Prin urmare, Ordonanța de urgență nr. 1/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție și Ordonanța de urgență nr. 2/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație şi de creștere în sectorul avicol se află în curs de finalizare în plenul Parlamentului, urmând ca în cel mai scurt timp să fie trimise spre promulgare”, au conchis angajații MADR în luarea de poziție.

Producătorii de ouă din România, prin vocea lui Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), citat de Agerpres, se plâng că la poarta fermei un ou a ajuns să coste și 28 de bani, „preț de faliment” în viziunea sa.

În plus, el dă vina pe samsarii care, în această perioadă, cumpără ouă din gospodării la prețuri de nimic și le vând la suprapreț, motiv pentru care competiția serioasă de pe piață are de suferit.

Conform Observatorului Preţurilor UE, costul de achiziție al ouălor s-a diminuat faţă de decembrie 2018 cu 15%.

„Preţul ouălor la producători a scăzut cu 15% faţă de decembrie 2018, conform Indicelui Preţului de Consum, fiind singurul produs din lista produselor alimentare care a înregistrat o scădere pe ceea ce a comunicat statistica. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, preţurile sunt mult mai mici la poarta fermei, cu circa 22%, iar acum un ou se vinde, în medie, cu 28 de bani bucata, fără TVA. Este un preţ de faliment. Nu avem creşteri sub nicio formă în industria avicolă. În conformitate cu Observatorul Preţurilor de la nivelul UE şi a Indicelui Preţului de Consum raportat de Institutul Naţional Statistică la 10 aprilie, preţurile au scăzut la poarta fermei cu 15% şi la consumator cu 5%”, a mărturisit șeful UCPR.

El precizează însă că, în mod tradiţional, primăvara şi vara, preţul ouălor scade la producătorii din industria avicolă, deoarece apare pe piaţă şi oferta gospodăriilor ţărăneşti.

„Fermierul, chiar dacă ar vrea să crească preţul, nu poate, pentru că piaţa nu suportă. Faptul că sunt speculanţi pe piaţă, care iau cu un preţ mic de la fermieri şi pe urmă îl cresc de două-trei ori, aceasta nu este treaba fermierilor, este a autorităţilor să facă ordine în piaţă”, a adăugat Van.

Statisticile blocului comunitar (UE28) spun că românii cumpără în perioada sărbătorilor pascale între 170 şi 180 de milioane de ouă, cu 50% mai mult decât într-o lună obişnuită, iar industria avicolă poate acoperi toate aceste creşteri de consum.

În medie, un român consumă 240 - 250 de ouă anual, ceea ce reprezintă un total de 20 până la 22 de ouă într-o lună obişnuită, însă în luna în care se sărbătoreşte Paştele consumul pe locuitor atinge un nivel de circa 30 de ouă.

Un număr de mai bine de 200 de producători de ouă din UCPR realizează 75 - 80 la sută din producţia autohtonă de ouă obţinută în sistem industrial, iar producţia anuală de ouă se ridică la circa 1,60 miliarde de bucăţi.

Până în prezent, la nivelul judeţului Caraş-Severin au fost solicitate şi aprobate trei centre de sacrificare a mieilor, dintre care două sunt la Reşiţa, iar unul la Caransebeş, conform declarațiilor de presă ale directorului DSVSA Caraş-Severin, Dorin Imbrea, de marți, 16 aprilie 2019.

Acesta a mai precizat că un al patrulea centru este în lucru, în condițiile în care reprezentanții altor două urmează să depună alte solicitări de avizare.

„În perioada premergătoare sărbătorilor pascale, la nivelul judeţului Caraş-Severin, prin inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, se efectuează controale tematice în toate unităţile înregistrate şi autorizate sanitar-veterinar. Având în vedere specificul naţional, raportat la sacrificarea mieilor, în urma solicitărilor din partea consiliilor locale, până în momentul de faţă avem trei centre de sacrificare avizate temporar, iar un alt centru este încă în lucru. Două dintre aceste centre sunt în Reşiţa şi unul în Caransebeş. Cel de-al patrulea, care se află în lucru, este pentru zona Oraviţa. Am înţeles că mai intenţionează să depună solicitări Moldova Nouă şi Bocşa. La nivelul acestor centre, avem echipe formate din inspectori sanitari veterinari. Acestea verifică modul de sacrificare a mieilor în respectivele centre, dar şi documentaţia, iar după ce mieii au fost examinaţi, se ştampilează, astfel încât consumatorii să fie siguri că acea carne este bună de consum”, a precizat șeful DSVSA Caraş-Severin.

El a adăugat că mieii sacrificaţi în centrele avizate de către DSVSA Caraş-Severin sunt destinaţi doar consumatorului final şi nu au voie să ajungă într-o altă unitate de comercializare. Conform precizărilor directorului instituției citate, cel care achiziționează carnea de miel are obligaţia de a o ţine, până la preparare, cel puţin la o temperatură de refrigerare.

DSVSA Caraș-Severin ține să-i informeze pe consumatori să nu cumpere din alte puncte, care nu sunt autorizate sau înregistrate sanitar-veterinar, sau „de la colţ de stradă”, pentru că orice produs neverificat poate fi un potenţial pericol pentru sănătatea publică.

„Vom face verificări inclusiv pe arterele rutiere, pentru a identifica eventuale transporturi de animale ce nu sunt însoţite de autorizaţia sanitar-veterinară a mijlocului de transport ori de documentele însoţitoare pentru animalele care se regăsesc în respectivele transporturi”, a mai afirmat, pentru Agerpres, Dorin Imbrea.

Atenționări

Conform ANSVSA, având în vedere confirmarea scrapiei în județele AG, CS, CT, SB, TM, HD, este monitorizată circulația pe teritoriul național a ovinelor și caprinelor destinate sacrificării, respectiv a întregului traseu de la ferme sau exploatații de origine către abatoare autorizate sanitar veterinar.

În toate pieţele agroalimentare şi în alte locuri special amenajate în care vor fi valorificate carnea şi celelalte produse de origine animală, este asigurat necesarul de personal sanitar veterinar şi permanenţa acestuia, inclusiv în zilele de sâmbată şi duminică.

Pentru eficientizarea acestor acţiuni, medicii veterinari vor solicita, ori de câte ori consideră necesar, sprijinul altor autorităţi competente judeţene sau locale (primării, consilii judeţene, instituţii ale prefectului, ANAF, ANPC, MS etc.), în vederea organizării unor acţiuni comune de inspecţie şi control, în limita competenţelor stabilite prin legislaţia în vigoare şi în baza protocoalelor încheiate cu alte autorităţi.

Focarele de pestă porcină africană (PPA) din judeţul Satu Mare au fost stinse, însă sunt menţinute măsuri de restricţii în anumite localităţi din judeţ, conform anunțului de marţi, 16 aprilie 2019, al Instituţiei Prefectului.

Prefectul judeţului Satu Mare, Darius Filip, a convocat şedinţa Centrului Local de Combatere a Bolilor (CLCB), ca urmare a stingerii tuturor focarelor de pestă porcină africană (PPA) la porc domestic pe raza judeţului Satu Mare.

1 2 300x158„Se menţin măsurile de restricţie în localităţile: Cehal, Cehăluţ şi Orbău, conform deciziei CLCB Bihor din luna martie a.c. privind instaurarea zonelor de protecţie şi supraveghere ca urmare a declarării unui focar de PPA la mistreţi într-un complex de vânătoare din judeţul Bihor, precum şi din cauza unui focar din Doh, judeţul Sălaj. În ceea ce priveşte porcul mistreţ, gradul de alertă în judeţul Satu Mare se menţine la un nivel ridicat din cauza riscului mare de difuzare ca urmare a evoluţiei bolii inclusiv în judeţele învecinate”, se mai menționează în documentul de presă postat pe site-ul Instituției Prefectului.

Potrivit datelor Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), anunţate la începutul lunii aprilie, pesta porcină africană evolua în 197 de localităţi din 19 judeţe, numărul focarelor active fiind în scădere de la 914 în 25 martie 2019 la 716 pe 3 aprilie.

În exploataţiile comerciale, au fost consemnate 12 focare. În alte două judeţe, există doar cazuri la mistreţi.

Numărul porcilor eliminaţi, afectaţi de boală, a ajuns la 365.486, iar 1.249 au fost cazuri la mistreţi.

De asemenea, până la 3 aprilie 2019 au fost despăgubiţi 8.615 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 251.467.020 de lei.

Primul caz de pestă porcină africană din România a fost înregistrat în iulie 2017 la o gospodărie de la periferia municipiului Satu Mare.

De joi, 11 aprilie 2019, centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) efectuează plăţile aferente ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, pentru cantităţile de motorină utilizate în perioada 1 iulie - 31 septembrie 2018 şi 1 octombrie - 31 decembrie 2018, respectiv trimestrele III şi IV ale anului trecut.

Potrivit unui comunicat al APIA, suma totală care urmează a fi plătită pentru trimestrul III este de peste 274,381 milioane de lei pentru un număr de 17.184 beneficiari şi o cantitate de motorină totală determinată de 157,826 milioane de litri.

Pentru trimestrul IV, suma totală ce urmează a ajunge la cei 11.545 de beneficiari este de 89,32 milioane de lei pentru o cantitate de motorină totală determinată de peste 51,374 milioane de litri.

Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2018 este de 1,7385 lei/litru.

Cantităţile de motorină pentru trimestrul III, determinate la plată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ce beneficiază de ajutor de stat, sunt aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 258/02.04.2019, iar cele aferente trimestrului IV, prin Ordinul Ministrului nr. 259/02.04.2019.

Marți, 09 Aprilie 2019 18:56

Centru regional al ANZM, în Vaideeni

Primul dintre cele şapte centre regionale ale recent-înfiinţatei Agenţii Naţionale a Zonei Montane (ANZM) a fost lansat, marţi, 9 aprilie 2019, la Vâlcea, de directorul instituţiei, Dănuţ Gîţan, şi de consilierul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Tiberiu Ştef.

Acest centru va avea sediul în comuna Vaideeni şi va acoperi judeţele Vâlcea, Sibiu şi Argeş, fiecare dintre aceste judeţe urmând să aibă şi câte un oficiu de dezvoltare a zonelor montane.

„Activităţile privind lansarea centrelor regionale şi a oficiilor pentru zona montană se întâmplă la Vâlcea, lucru care îmi aminteşte şi că acum un an şi jumătate, prima întâlnire am avut-o la Consiliul Judeţean Vâlcea, unde am încercat, împreună cu preşedintele Rădulescu (n.r. - preşedintele CJ Vâlcea) şi cu prefectul judeţului Vâlcea, să expunem ideile şi principiile pe care ar trebui să le atingă Legea muntelui. Astăzi, discutăm de o lege a muntelui pe care, cel puţin din punctul meu de vedere, o putem socoti constituţia muntelui românesc, pentru că articolele prevăzute în această lege, atât de necesară, încearcă şi deja produc efecte în a corecta şi îndrepta unele nedreptăţi pentru locuitorii din zona montană a României”, a declarat Tiberiu Ştef, citat de Agerpres.

În paralel cu lansarea primului centru regional de dezvoltare a zonelor montane româneşti, ANZM a demarat o campanie naţională de informare asupra rolului şi importanţei acestor structuri, dar şi de prezentare a noutăţilor şi facilităţilor pe care le aduce Legea nr. 197/2018 a muntelui pentru locuitorii acestor areale.

Agenția citată a fost înfiinţată în luna ianuarie 2019, prin restructurarea Agenţiei Zonei Montane. Entitatea se află în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi are sediul la Vatra Dornei.

Cooperativa Agricolă Fermierul Nădlăcan trage un semnal de alarmă prin care condamnă Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) și Ministerul Finanțelor Publice (MFP) pentru încercarea de a amâna aplicabilitatea scutirii facilităților fiscale pentru membrii cooperatori pentru anul 2020 prin ordinul comun pentru stabilirea criteriilor potrivit cărora membrii cooperatori vor beneficia de scutirile prevăzute la art. 76 alin. 1). lit. e din Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004.

„O lege publicată în 29 iulie 2016 a fost aplicată abia în 2018, doar după ce a apărut circulara ANAF 700 din 26 martie 2018, dar nu în totalitate”, se precizează într-un comunicat al formei asociative primit la redacție. „MDRAP recunoaște aplicabilitatea facilităților din 2016 prin radiograma 51.471 din 4 iunie 2018, dar vine printr-o atitudine de disimulare și propune amânarea aplicării pentru 2020”.

Prin Legea 164/2016 este introdusa această facilitate doar pentru membrii cooperatori care valorifică minimum 50% din toată producția comercializată prin/către cooperativă, beneficiind de scutire doar pentru terenurile aflate în proprietate, lucru întărit și de circulara ANAF 700 din 26 martie 2018.

„Având în vedere faptul că Legea cooperației agricole 566/2004 are un caracter special în raport cu prevederile Legii 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, această normă specială se aplică prioritar în raport cu Codul Fiscal. De asemenea, Legea 164/2016 fiind ulterioară în raport cu Codul Fiscal, în cazul unui conflict între cele două acte normative, legea mai recentă primează față de legea mai veche.

Aplicarea de către cooperativele agricole/membri a facilităților fiscale prevăzute de legea specială, respectiv de Legea 566/2004, nu este condiționată de corespondența cu prevederile Legii 227/2015 privind Codul Fiscal și, pe cale de consecință, facilitățile fiscale respective sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a prevederilor din legea specială care a instituit aceste facilități și Radiograma MDRAP 51.471/DPFBL-20.923/4 iunie 2018”, precizează ing. Milan Kelo, președintele Cooperativei Agricole Fermierul Nădlăcan. „Considerăm că membrii cooperatori pot beneficia de scutirea de la plata impozitului pe proprietate a bunurilor imobile aflate în proprietatea lor, aferente producției valorificate prin cooperativa agricolă, de la data intrării în vigoare a prevederilor din legea specială care le-a instituit (29.07.2016), nefiind condiționați de corespondența cu Codul Fiscal”.

Trimiterea la art. 4, alin. 2 din Codul Fiscal, care oricum nu primează în relația cu legea specială, lucru susținut de ANAF/MFP și MDRAP prin actele amintite anterior, nu este valabilă în cazul de față pentru că nu au intervenit modificări la facilitățile existente, doar anumite clarificări privind operaționalizarea celor existente, care trebuia aplicate începând chiar și cu acest principiu, de la 1 ianuarie 2017.

S-a popularizat în teritoriu, în mod eronat, ca fiind o scutire de la plata impozitelor de la bugetele locale pentru toate terenurile exploatate de membri cooperatori, ceea ce este absurd pentru că toți știm că plătești impozit doar pentru ce deții în proprietate. Această confuzie probabil se datorează propunerii de scutire de la plata impozitului pe teren, anunțată în programul de guvernare ca facilitate pentru fermieri începând cu 2018.

Având în vedere că membrii cooperativelor agricole din România exploatează aproximativ 200.000 ha, dar numai acei membri care valorifică minimum 50% din producție prin cooperativă sunt eligibili, rămân aproximativ 70.000 ha exploatate. Din acestea, o medie de 10% sunt în proprietate, respectiv ar fi echivalentul impozitului a 7.000 ha la nivel național (aproximativ 350.000 de lei), dacă vor solicita toți și vor anexa documentația prevăzută în ordinul comun. Termenul scadent de achitare era de 31 martie, iar marea majoritate a acestora au achitat deja impozitele.

Aceste facilități sunt importante pentru stimularea asocierii, mai ales pentru fermierii mici și mijlocii din cooperativa noastră care se confruntă cu seceta atmosferică, cu pagubele cauzate de animale sălbatice, pagube care nu sunt despăgubite, și cu alte aspecte importante care îi frânează în desfășurarea activității.

Legea este în vigoare de la 29 iulie 2016 și scutirea de la plata impozitului pe proprietate trebuia aplicată de la 1 ianuarie 2017.

Nu poți veni ulterior, chiar și ca Minister al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, sau Minister al Finanțelor Publice, după ce ai recunoscut circulara ANAF și ai transmis în teritoriu Radiograma în iunie 2018, să soliciți prin ordin, act subsecvent legii, amânarea aplicării până la 1 ianuarie 2020.

„Facem apel public la Domnul Ministru Vasile Daniel Suciu și la Domnul Ministru Eugen Teodorovici să clarifice cu personalul juridic din subordine amânarea aplicabilității pentru 2020 și să dispună urgentarea aprobării ordinului comun cu aplicare din 2019, care trebuia, conform legii, să fie publicat în Monitorul Oficial la 10 martie 2019”, a conchis șeful cooperativei.

Publicitate

Revista Fermierului 300x250

produsenaturalfermieri

Revista