Redacția - REVISTA FERMIERULUI
Redacția

Redacția

Chiar dacă opinia publică din Ucraina nu vede cu ochi buni ideea vânzării unora dintre cele mai bune terenuri agricole din lume, preşedintele țării, Volodimir Zelenski, respectiv premierul Oleksii Honcearuk au anunţat joi, 19 septembrie 2019, că intenţionează să permită, începând de la anul, comercializarea de suprafețe agricole către cetăţenii ucraineni.

„Modelul pe care îl avem în vedere în prezent prevede o deschiderea pieţei terenurilor agricole, începând cu 1 octombrie 2020. Desigur, vom garanta că cei care în prezent au contract de închiriere să aibă drept de preemţiune la achiziţionarea terenului. Acest lucru este absolut necesar. Nu vrem ca cei care cultivă terenul să piardă oportunitatea de a-l cultiva în continuare”, a precizat prim-ministrul Ucrainei, Oleksii Honcearuk, citat de AFP.

Și preşedintele țării, Volodimir Zelenski, îndeamnă la calm și susține că „doar cetăţenii ucraineni sau companiile ucrainene” vor putea vinde sau achiziţiona terenuri agricole.

„Terenurile noastre aparţin ucrainenilor. Modelul pe care îl propunem împreună cu guvernul prevede că numai cetăţenii sau companiile ucrainene pot achiziţiona sau vinde terenurile”, a declarat șeful statului.

Chiar și așa, conform sondajelor de opinie, un procent cuprins între jumătate şi două treimi dintre ucraineni se opun ideii vânzărilor terenurilor agricole.

În prezent, Ucraina dispune de o suprafaţă de 32,5 milioane de hectare de teren arabil, aproape dublu față de Franţa, iar aceste terenuri se numără printre cele mai fertile din lume.

La acest moment, terenurile agricole din statul vecin sunt disponibile doar spre arendare, ceea ce frânează investiţiile în sectorul agricol, devenit, în ultimii ani, unul dintre motoarele economiei ucrainene, generând 15% din PIB şi 40% din exporturi.

Conform estimărilor Băncii Mondiale, deschiderea pieţei terenurilor agricole ar putea contribui la o creştere suplimentară a PIB-ului de ordinul a 2%, timp de mai mulţi ani, în această ţară care, în prezent, este una dintre cele mai sărace din Europa.

Datele statistice consolidate de INS arată că țara noastră a comercializat peste graniță, în primele șase luni ale acestui an, cereale în valoare de 1,03 miliarde de euro, cu 17,5 puncte procentuale mai mult, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Tot Institutul Național de Statistică (INS) ne informează că importurile de cereale au atins un prag de 195,9 milioane de euro (plus 22,9%), rezultând un excedent de 834,8 milioane de euro.

Exporturile de porumb au totalizat 532,031 milioane de euro, reprezentând 1,5% din totalul exporturilor, iar cele de grâu şi meslin 450,419 milioane de euro (1,3% din total exporturi).

Din totalul exporturilor de cereale, 31,4% au avut ca destinaţie ţări din blocul comunitar (UE28), acestea însumând 323,7 milioane de euro. Principalele destinaţii au fost Italia (70,3 milioane de euro), Germania (44,8 milioane de euro) şi Spania (36,8 milioane de euro).

Cu privire la importuri, aproximativ 94,3% (184,4 milioane de euro) dintre acestea au provenit din ţările UE, în special din Bulgaria (importuri de cereale de 81 de milioane de euro), Ungaria (57,2 milioane de euro) şi Franţa (26 de milioane de euro).

Miercuri, 18 Septembrie 2019 16:38

An agricol de excepție pentru fermierii timișeni

Șefia Direcției Agricole Județene (DAJ) Timiș raportează că producătorii agricoli au obținut, în acest an, recolte de invidiat, la porumb înregistrându-se aproape 10 tone la hectar, iar la culturile viticole, aproximativ nouă tone la hectar, în timp ce la floarea-soarelui se estimează producţii de 3,5 tone la hectar.

Vocile autorizate ale DAJ Timiș au declarat presei că, dacă timpul va fi de partea fermierilor, în acest an, vor fi obținute producții însemnate, „spre 10 tone la hectar”, pe cele 180 000 de hectare însămânțate cu porumb.

„Am fost, zilele trecute, în câmp, la un fermier care are peste 400 de hectare cu porumb şi am văzut performanţa aceasta de recoltă în buncăr. La floarea-soarelui avem circa 80 de mii de hectare şi se aşteaptă o producţie de circa 3,5 tone la hectar. Sunt şi parcele cu productivitate mai mică, dar au fost lăsate la urmă cu recoltatul, oamenii au recoltat prima dată recolta bună”, a afirmat Doru Petanec, directorul DAJ Timiș

Potrivit sursei citate, la culturile viticole de la Recaş şi Buziaş se recoltează cu combina, procesul fiind în plină desfăşurare. Suprafaţa viticolă totală din Timiş, cu şi fără rod, este de 3 800 de hectare, cu tot cu fermele mici, din care peste 1 000 de hectare sunt ocupate de marile podgorii de la Recaş şi Buziaş. La struguri de masă, randamentul este în medie de 9 tone la hectar.

Şi în cazul pomilor fructiferi, care ocupă 8 500 de hectare, recolta este bună, acum fiind în toi culesul la măr, prună şi piersică. Probleme au fost doar la cireş, în primăvară, din cauza ploilor abundente.

Grâul însămânțat pe 130 000 de mii de hectare a ajuns deja în hambare, cu o producţie de 6,5 tone la hectar, în timp ce jumătate din cele 20 000 de hectare semănate cu rapiţă au fost distruse de gerul din iarnă, suprafaţa fiind resemănată cu culturi de porumb şi floarea-soarelui.

„Semănatul de toamnă se face acum în condiţii foarte grele, pentru că pământul este uscat. Rapiţa se seamănă acum şi este riscul să răsară neuniform sau chiar deloc. Aşteptăm o ploaie. Spre finele lunii septembrie începe semănatul la grâu”, a mai adăugat şeful Direcţiei Agricole Timiş.

Suprafaţa totală agricolă a judeţului Timiş este de 700 000 de hectare, din care cea arabilă este de 530 000 de hectare.

Sursa: Agerpres

Marți, 17 Septembrie 2019 19:45

Zeci de milioane de lei pentru apicultori

Marți, 17 septembrie 2019, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a anunţat că Executivul de la București va acorda un sprijin financiar în limita a 37 de milioane de lei pentru apicultorii afectaţi de fenomene hidrometeorologice nefavorabile, din perioada martie - mai 2019.

„Luăm astăzi încă o măsură pentru sprijinirea agricultorilor români aflaţi constant în atenţia Guvernului, având în vedere şi contribuţia importantă adusă de acest sector la creşterea economiei. Astfel, acordăm un ajutor financiar în limita a 37 de milioane de lei pentru apicultorii afectaţi de fenomene hidrometeorologice nefavorabile, din perioada martie - mai 2019”, a declarat șeful Guvernului.

Dăncilă a mai adăugat că banii sunt prevăzuţi în bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), iar apicultorii au timp până la sfârşitul lunii octombrie să depună actele necesare obţinerii sprijinului guvernamental.

Cooperativa Agricolă de Gradul I Grupul de Producători Sîngeorz-Băi, din judeţul Bistriţa-Năsăud, este prima cooperativă din zona montană care a obţinut dreptul de utilizare a menţiunii de calitate facultative „produs montan” pentru şase produse lactate, a precizat, marţi, 17 septembrie 2019, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Produsele certificate - „Caşcaval”, „Telemea”, „Smântână”, „Urdă”, „Caş din lapte de vacă” şi "Brânză frământată de Sîngeorz-Băi" - au fost înscrise în Registrul naţional al produselor montane, reţetele de obţinere a acestora fiind păstrate de sute ani.

Conform sursei citate, unitatea şi-a început activitatea de producţie în data de 1 aprilie 2019, iar pe cea de vânzare, în data de 1 mai 2019. Activitatea cooperativei se bazează pe prelucrarea laptelui crud de vacă, pasteurizare, obţinere smântână, caş şi brânzeturi cu pastă opărită. Materia primă provine de la gospodăriile din localitate, capacitatea maximă fiind de 3 000 litri lapte/zi.

Denumirea de „produs montan” este stabilită ca menţiune de calitate facultativă şi este atribuită produselor destinate consumului uman, în cazul cărora materiile prime, dar şi furajele pentru animalele de fermă provin în principal din zone montane sau în cazul produselor prelucrate, prelucrarea are loc, de asemenea, în zone montane.

Dreptul de utilizarea a menţiunii de calitate facultative „produs montan” poate fi obţinut pentru produsele de origine animală, care sunt prelucrate în aceste zone şi de la animale crescute în zona montană, de la animale crescute cel puţin în ultimele două treimi ale vieţii lor în zone montane, dacă produsele sunt prelucrate în aceste zone şi de la animale transhumante, crescute cel puţin o pătrime din viaţă în transhumanţă şi care au păscut pe păşuni din zone montane.

Totodată, certificarea „produs montan” poate fi solicitată şi pentru produsele apicole, dacă albinele au colectat nectarul şi polenul doar în zone montane, dar şi pentru produse de origine vegetală, doar dacă plantele sunt cultivate în zone montane.

Ministerul de resort precizează că sacrificarea animalelor, tranşarea şi dezosarea carcaselor pot avea loc în afara zonelor montane, cu condiţia ca distanţa faţă de zona montană în cauză să nu depăşească de 30 km.

Până la această dată, sunt înregistrate la Ministerul Agriculturii 234 de produse montane, ce provin de la 55 de producători.

De la debutul actualului sezon de vânzări și până la data de 16 septembrie 2019, Ucraina a exportat cu 3,8 milioane de tone de cereale mai mult decât în aceeași perioadă a anului comercial 2018-2019, în primele două luni și jumătate statul vecin contorizând 11,1 milioane de tone de cereale vândute peste graniță.

„De la începutul sezonului agricol 2019-2020, care a debutat la 1 iulie 2019, şi până în prezent, Ucraina a exportat 11,1 milioane tone de cereale. În particular, Ucraina a exportat 6,8 milioane de tone de grâu, 2,5 milioane de tone de orz şi 1,9 milioane de tone de porumb”, se menționează într-un comunicat de presă al Ministerului ucrainean al Agriculturii, citat de Reuters.

Instituția de profil a statului vecin nu a oferit o estimare cu privire la exporturile de cereale pentru întregul sezon 2019-2020, după ce, în anul comercial anterior, Ucraina a exportat o cantitate record de 50 de milioane de tone de cereale.

Pe de altă parte, ministerul de resort a mai anunțat că, până la data de 16 septembrie a.c., Ucraina a recoltat 40,8 milioane de tone de cereale, estimând că recolta totală de cereale din 2019 ar urma să fie una similară celei de anul trecut, și anume de aproximativ 70 de milioane de tone.

Conform sursei citate, fermierii ucraineni au definivat culesul de pe o suprafaţă de 10,3 milioane de hectare însămânțate cu cereale, însemnând 68% din suprafaţa însămânţată cu cereale, iar randamentul mediu la hectar este de 3,95 tone. Ministerul Agriculturii din Ucraina a mai transmis că fermierii au terminat de recoltat grâul şi orzul.

Ucraina este un important producător şi exportator mondial de cereale. Exporturile Ucrainei de produse agricole sunt dominate de cereale, uleiuri vegetale şi oleaginoase.

Vineri, 13 Septembrie 2019 16:07

Cum poți câștiga timp tunzând iarba

Robotul de tuns iarba IMow, de la Stihl, vine, mai nou, în ajutorul proprietarilor de suprafețe înierbate care variază între 800 și 5 000 de metri pătrați și le oferă acestora posibilitatea redirecționării timpului atât de prețios către alte activități din gospodărie.

Un astfel de utilaj este o soluție tehnică ideală care asigură, pe de o parte, un nivel constant al firelor de iarbă, cât și un nivel optim de îngrășare a pământului. Și asta pentru că robotul tunde în permanență firele de iarbă, lăsând în urmă bucăți milimetrice care păstrează umiditatea și asigură un nivel optim de îngrășare a gazonlui.

„În timpul verilor ploioase, gazonul trebuie tuns la 2-3 zile, dacă se dorește ca acesta să aibă un aspect unitar și îngrijit. Fie că proprietarii folosesc o soluție de tundere cu motocoasă sau mașină, tot le consumă timp”, spun dezvoltatorii noii tehnologii. „Altfel, sunt obligați să angajeze o persoană care să o facă în locul lor. Ambele situații vor fi evitate, odată cu instalarea unui robot IMow, pentru că se va ocupa singur de acest job. Pentru un astfel de utilaj, este suficient să i se comunice perimetrul de desfășurare, prin instalarea unor fire de demarcație, iar pe acest spațiu el își va face treaba non-stop. Încărcarea acumulatorului o realizează singur, în stația de andocare, iar dacă începe să plouă afară, senzorul de umiditate îi transmite utilajului retragerea la docking, până când vremea își revine”.

În ceea ce privește securitatea în utilizare, un robot de tuns iarba este chiar mai sigur decât un aspirator. Și asta pentru că, în momentul în care întâlnește un obstacol, utilajul se oprește din tăiat și își reconfigurează traseul. În plus, în cazul puțin probabil, în care cineva îl ridică sau îl răstoarnă, sistemul de tăiere se oprește instant. Iar dacă cineva încearcă să fure utilajul, acesta își va declanșa alarma și va atenționa propietarul prin e-mail sau sms.

Unele variante mai avansate de IMow pot fi coordonate printr-o aplicație online instalată pe telefonul mobil. Prin acest sistem, se pot configura programele de tăiere, dar se pot obține informații despre starea utiliajului sau localizarea sa exactă prin GPS. În plus, un astfel de sistem nu va funcționa decât împreună cu stația de docking de lângă casa utilizatorului, cu care s-a realizat cuplarea prin codul PIN. Compania germană a adus pe piața din România mai multe variante de IMow, care fac față inclusiv la terenuri accidentate sau în pantă.

Pentru a putea obține proteine menite să acopere nevoile de hrană ale unei populații în creștere, dar și să stimuleze sectorul agricol, firme cu notorietate în domeniu analizează modalități prin care pot fi folosiți microbii în cele două direcții, scriu cei de la Financial Times.

De exemplu, Calysta, o companie care a colectat 30 de milioane de dolari, anul acesta, de la investitori precum BP și Cargill, produce hrană pentru peşti din microbi care proliferează în mod natural, folosind metanul ca sursă de energie.

Și Sustainable Bioproducts, cu sediul în Chicago, SUA, încearcă să dezvolte, la rândul ei, proteine comestibile din extremofile - organisme care pot supravieţui în medii extreme -, pe care le colectează din izvoarele termale vulcanice din Parcul Naţional Yellowstone. Compania a reuşit să obţină o finanțare de 33 de milioane de dolari de la investitori precum Danone, din Franţa, respectiv Archer Daniels Midland, şi speră să lanseze pe piaţa americană înlocuitori de proteine în următoarele 12 - 18 luni.

Microbii în slujba mediului

În ceea ce priveşte agricultura, un număr din ce în ce mai mare de companii, precum Joyn Bio, Pivot şi Indigo, caută să valorifice microbii care se găsesc pe rădăcini şi în sol pentru a proteja şi a stimula culturile. Aceştia ar putea contribui la reducerea cantităţilor de substanţe chimice folosite în agricultură, menţinând în acelaşi timp randamentele.

Pe baza unor tehnici avansate disponibile în prezent, cum sunt secvenţierea ADN-ului şi metode de screening, cercetătorii pot să analizeze microbii şi structura acestora. Unele startup-uri pot recrea microbii prin intermediul ingineriei genetice.

În ultima vreme, unele companii se îndreaptă spre fermentarea de înaltă tehnologie, pentru a transforma microorganismele în proteine cu ajutorul inteligenţei artificiale şi al biotehnologiei de vârf.

Printre alte companii care folosesc microbi şi metode de fermentare, se numără și MycoTechnology, care transformă proteine din leguminoase şi orez, descompuse cu ajutorul miceliilor de ciuperci shiitake sau alți fungi, în ingrediente pentru alimente.

Investițiile în astfel de companii au crescut cu aproape 40% în 2018, comparativ cu 2017, la 511 milioane la nivel global, potrivit PitchBook, furnizor de date în domeniu.

Tot în ceea ce privește sectorul agricol, microbii sunt o variantă demnă de luat în seamnă, în condițiile în care folosirea excesivă a substanțelor chimice sintetice are un impact semnificativ asupra mediului. Produsele pentru protecția plantelor și fertilizatorii folosiți în agricultura intensivă sunt responsabili pentru reducerea fertilității solului, iar apele reziduale deversate în mare sunt o cauză a „zonele moarte” întâlnite de-a lungul coastelor.

Utilizarea microorganismelor în aceste sectoare întâmpină însă și dificultăți, cum sunt costurile de producție mai mari și o muncă de convingere a consumatorului mai intensă. Noile produse și tehnologii folosite în agricultură sunt privite cu scepticism de fermieri care, în trecut, au fost dezamăgiți de eficacitatea scăzută a fertilizatorilor bio.

Joi, 12 septembrie 2019, Guvernul Dăncilă a adoptat o hotărâre pentru înființarea Băncii de resurse genetice vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale Buzău.

Viitoarea entitate va avea ca scop explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea și conservarea resurselor fitogenetice.

„În ședința de Guvern de astăzi (n.r. - joi, 12 septembrie 2019), la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a fost adoptată o hotărâre de Guvern foarte importantă privind înființarea băncii de resurse genetice vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale Buzău. Este, practic, o decizie istorică, România a mai încercat să creeze o astfel de bancă în anii '80. Nu s-a finalizat. Iată că am reușit, de această dată, să creăm această bancă de resurse genetice vegetale care, practic, va pune la adăpost fondul de gene din România, în domeniile de care vă spuneam: legumicultură, floricultură și plante aromatice”, a menționat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, la finalul ședinței Executivului.

Oficialul guvernamental a mai precizat că România are cea mai mare varietate de plante regionale și tradițioanle din Europa, în acest moment și, neavând până acum această bancă, de-a lungul timpului, s-au pierdut foarte multe semințe, devenind dependentă de importul de semințe pentru o serie de plante.

„Este o măsură așteptată de toți legumicultorii care, bineînțeles, va contribui, pe termen lung, la asigurarea securității alimentare a României”, a continuat Barbu.

Banca va conserva patrimoniul genetic vegetal aflat, în acest moment, la stațiunea legumicolă din Buzău și pe cuprinsul țării, care cuprinde peste 10 000 de soiuri de legume, plante medicinale și aromatice pe cale de dispariție.

Cel mai mare complex de porci din România, exploatație care, anul trecut, a pierdut peste 140 000 de animale din cauza pestei porcine africane (PPP), are, din nou, de suferit, în condițiile în care autoritățile brăilene ar fi confirmat iarăși prezența virusului pestei porcine la Ferma 3, de la Gropeni.

Chiar dacă imediat au fost luate măsuri și mii de porci din complex au fost izolați, aproximativ 16 000 de porci urmează să fie eutanasiați ca măsură de prevenire a răspândirii virusului.

La data de 3 septembrie 2019, la nivel de țară, PPA evolua în 316 localități din 25 de județe, cu un număr de 1 108 focare (dintre care 11 focare în exploatații comerciale și 5 focare în exploatații de tip A). În alte patru județe, existau doar cazuri la mistreți. În total, au fost eliminați 449 452 de porci afectați de boală și există 2 046 de cazuri la mistreți.

Tot până atunci, au fost despăgubiți 9 633 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 258 028 610 de lei.

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista