Redacția - REVISTA FERMIERULUI
Redacția

Redacția

Numărul focarelor de pestă porcină africană (PPA) din judeţul Brăila a ajuns la 133, din care 11 în exploataţii comerciale şi două cazuri la mistreţi, în total fiind eutanasiaţi aproximativ 235.000 de porci, potrivit informării transmise marţi, 5 februarie 2019, de reprezentanţii DSVSA Brăila.

În vederea prevenirii răspândirii bolii, organele sanitare veterinare au eutanasiat până în prezent 195.880 de porci din efectivele celor 11 societăţi comerciale afectate şi alţi 39.755 de porci din gospodăriile populaţiei.

Cu privire la despăgubirile acordate de stat pentru suinele eutanasiate, Brăila se numără printre judeţele cu cele mai mari sume din ţară, până în prezent fiind acordaţi 170.329.917 de lei.

Potrivit datelor Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), pesta porcină africană evoluează în România în 302 localităţi din 19 judeţe, cu un număr de 1.137 de focare, dintre care 19 în exploataţii comerciale, în timp ce în alte două judeţe s-au semnalat doar cazuri la mistreţi.

Conform ANSVSA, cele mai multe focare sunt, în continuare, în judeţele: Tulcea - 573 (dintre care cinci focare la exploataţii comerciale şi un focar la o exploataţie de tip A şi 116 cazuri la mistreţi), Ialomiţa - cu 125 de focare în gospodăriile populaţiei şi 126 de cazuri la mistreţi, Brăila - cu 104 focare (dintre care 10 focare la exploataţii comerciale şi trei cazuri la mistreţi), Călăraşi - cu 102 focare (dintre care un focar la o exploataţie comercială şi 40 de cazuri la mistreţi), Constanţa (91 de focare în gospodăriile populaţiei şi cinci cazuri la mistreţi) şi Bihor - cu 52 de focare în gospodăriile populaţiei şi două cazuri la mistreţi.

În restul judeţelor afectate, se înregistrează de la 1 până la 26 de focare.

Până la ora actuală, au fost eliminaţi 364.920 de porci afectaţi de boală şi există 838 de cazuri la mistreţi, notează ANSVSA.

Prezenţa virusului PPA în România a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare.

Pesta porcină africană este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală, nu există vaccin şi nici tratament. Pesta porcină africană nu afectează şi nu se transmite la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire, însă există un impact la nivel social şi din punct de vedere economic.

Reabilitarea și modernizarea DJ 251, Smârdan-Matca, au demarat în această săptămână, în primă fază fiind vizată o porțiune de drum lungă de 28 de kilometri, au anunțat voci autorizate din Consiliul Județean Galați.

Vorbim de un proiect complex, cu bani europeni, care presupune consolidarea fundaţiei drumului, modernizarea părţii carosabile şi a tuturor podurilor şi podeţelor de pe traseu. Conform declarațiilor președintelui CJ Galați, Costel Fotea, în momentul în care se va ajunge la etapa asfaltării, va fi utilizată o mixtură asfaltică cu polimeri, care întârzie apariţia fisurilor, are un grad crescut de rezistenţă la variaţiile extreme de temperatură şi reduce zgomotul din trafic.

Investiția totalizează 68 de milioane de lei și a debutat cu extinderea părţii carosabile pe porţiunea dintre localitățile gălățene Matca - Valea Mărului - Cudalbi și cu realizarea sensului giratoriu de la intrarea în comuna Valea Mărului. De asemenea, în această perioadă sunt realizate depozitele de piatră spartă de carieră, astfel încât să poată începe și lucrările de consolidare a fundaţiei drumului.

Segmentul de drum pe care au început lucrările trece prin mijlocul bazinului legumicol, inclusiv prin comuna gălățeană Matca, cunoscută pentru producția de legume.

Șoseaua este folosită atât de șoferii de camion care pleacă din bazinul legumicol către piețele de desfacere, cât și de agricultorii care merg frecvent la instituțiile din orașul Galați pentru a rezolva problemele birocratice legate de activitatea lor. Drumul nu a mai fost reparat de foarte mulți ani și în permanență a reprezentat un motiv de supărare pentru transportatorii și agricultorii care investesc sume importante de bani în reparațiile auto.

În localitatea Matca, hectarul de teren agricol a ajuns să fie vândut la un preț care depășește uneori şi 30.000 de euro. Aproximativ 3.000 dintre cele 8.000 de hectare ale localităţii sunt cultivate cu legume, din care 800 de hectare sunt acoperite cu solarii. O şesime dintre solariile României sunt la Matca, iar producţia anuală de legume depăşeşte 200 de milioane de kilograme.

Potrivit unei informări transmise exclusiv redacției noastre de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), la data de 31 decembrie 2018, 82 la sută din terenurile agricole din România erau fie înregistrate în evidențele de cadastru și carte funciară, fie în lucru.

Până la finalul anului 2020, toate terenurile agricole vor avea carte funciară, este promisiunea făcută încă din 2015 de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) și susținută de statistici.

În ultima zi a anului trecut, din totalul de 9,57 milioane de hectare de teren agricol care fac obiectul subvențiilor APIA erau înregistrate în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară 3,72 de milioane de hectare (39%). Pentru alte aproximativ 4,10 milioane ha (43%) erau în contractare lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor, cu termen de finalizare sfârșitul anului 2019, ceea ce reprezintă aproximativ 82 de procente din totalul suprafeței subvenționate de APIA.

Anul trecut, ANCPI a înregistrat, din veniturile proprii, fără costuri pentru cetățeni, peste 500.000 de imobile, în cadrul Programului Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF). Astfel, în 2018, numărul proprietăților înregistrate prin PNCCF a depășit 1.165.000, peste un milion de cărți funciare fiind deschise doar în ultimii trei ani, datorită măsurilor luate de conducerea ANCPI pentru accelerarea PNCCF și înscrierea cu prioritate a terenurilor agricole în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară.

„În cadastru, progresul este vizibil, fiind ușor de măsurat. Vorbim despre cifre, care trebuie să crească de la an la an. În funcție de evoluția cifrelor, știi dacă măsurile pe care le-ai luat au fost bune sau nu. În cazul nostru, majorarea sumelor destinate lucrărilor de cadastru general și simplificarea și modificarea continuă a legislației au fost pârghiile care au ridicat, în mod susținut, Programul național de cadastru și carte funciară”, a declarat, pentru Revista Fermierului, președintele – director general al ANCPI, Radu – Codruț Ștefănescu.

În anul 2018, ANCPI a majorat atât suma alocată anual fiecărei primării, care a ajuns la 155.000 de lei/UAT (comparativ cu 135.000 de lei în 2016 și 150.000 de lei în 2017), cât și suma pe care Agenția o decontează pentru lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor, care a crescut proporțional cu gradul de dificultate al terenurilor, de la 60 la 132 de lei/imobil.

660 de comune vor fi cadastrate integral cu fonduri europene

De asemenea, în anul 2018, ANCPI a reușit să acceseze fonduri europene pentru realizarea lucrărilor de cadastru general în 660 de unități administrativ-teritoriale (UAT) din mediul rural.

Astfel, ANCPI este beneficiarul contractului de finanțare pentru Proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și de incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, inclus în AXA prioritară 11 din Programul Operațional Regional 2014-2020 (POR). Finanțarea proiectului este asigurată din fonduri europene în valoare de aproape 313 milioane de euro.

Tot anul trecut, după semnarea contractului de finanțare, ANCPI a inițiat procedura de licitație pentru achiziționarea Serviciilor de înregistrare sistematică în Sistemul integrat de cadastru și carte funciară a imobilelor din primele 194 din cele 660 de comune care vor fi cadastrate integral cu bani europeni. Anul acesta, ANCPI va scoate la licitație alte aproximativ 300 de comune.

Motoferăstrăul MS 211 de la Stihl și lanțul Duro-3 fac cea mai bună echipă atunci când trebuie tăiat lemnul murdar sau înghețat din sau de pe lângă ferme, a anunțat compania elvețiană printr-un comunicat de presă.

Este vorba de o motounealtă de anduranță, cu dotare standard a unui lanț special numit Duro-3. Acest tip de lanț este proiectat și produs în Elveția dintr-un aliaj extrem de dur, astfel că dinții tăietori se păstrează de 10 ori mai ascuțiți decât la un model obișnuit.

„Aliajul este atât de solid, încât la contactul ocazional cu solul, lanțul rămâne ascuțit și poate fi folosit la capacitate maximă în timpul tăierii”, se mai menționează în document.

Motounealta poate fi manevrată atât de profesioniști, cât și de către utilizatorii ocazionali și este ideală și pentru îngrijirea copacilor, datorită șinei înguste de doar 35 cm. Inginerii companiei au pregătit pentru MS 211 un motor de 2,3 CP, de generație nouă de tip 2-MIX, care are un consum cu 20% mai redus decât unul clasic, iar emisiile de noxe cu până la 70% mai mici, întreaga unealtă cântărind doar 4,3 kg.

Pentru întreținerea arborilor, firma elvețiană a mai dezvoltat două modele de motoferăstraie MS 193 T și MS 201 TC-M, care au un comportament de ghidare extrem de precis, atunci când se lucrează cu ele la înălțime. Ambele sunt foarte ușoare, cântărind aproape 3 kg și au aplicabilitate mai ales în zonele sensibile la zgomot, datorită motoarelor silențioase, chiar dacă funcționează cu benzină.

Tot pentru capitolul „condiții extreme de lucru”, Stihl are deja pus pe piața din România un super motoferăstrău destinat echipajelor de salvare și descarcerare. Este vorba despre MS 461, unul dintre cele mai performante utilaje de acest tip care există acum pe piață, dotat cu un motor care generează nu mai puțin de 6 CP. Lanțul este conceput pentru străpungerea suprafețelor tari din metal, fiind acoperit cu blindaje din aliaj extrem de dur, proiectat și produs tot în uzinele de înaltă precizie din Elveția.

Potrivit anunțului făcut de INS, luni, 14 ianuarie 2019, cantitatea de lapte brut importată a scăzut cu 1.651 de tone (-1,4%) în primele 11 luni ale anului trecut, față de aceeași perioadă a lui 2017 (1 ianuarie – 30 noiembrie 2018 vs 1 ianuarie – 30 noiembrie 2017).

În același interval de referință, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 75.222 de tone (+7,9%).

Majorări ale producţiei, în intervalul 1 ianuarie – 30 noiembrie 2018 vs 1 ianuarie – 30 noiembrie 2017, au fost înregistrate în sectorul laptelui de consum, cu 16.971 de tone (+6,5%), brânzeturi, cu 3.206 tone (+3,8%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 4.435 de tone (+2,3%), respectiv smântână de consum, cu 643 de tone (+1,1%).

Producția a scăzut însă la unt, cu 1.287 de tone (-11,6%).

Mai mult, cantitatea de lapte brut importat a scăzut în luna noiembrie 2018 cu 3.351 de tone (-24,9%) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

În plus, față de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna noiembrie 2018 cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 7.096 de tone (+9,4%). Dintre principalele produse lactate, producţia a crescut la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 1.695 de tone (+9,5%), smântână de consum cu 80 de tone (+1,4%) și brânzeturi cu 41 de tone (+0,6%).

În contrapartidă, producţia a scăzut la unt cu 134 de tone (-11,4%) și la lapte de consum cu 748 de tone (-2,8%).

Noiembrie 2018 vs octombrie 2018 – am importat mai mult lapte brut

Cantitatea de lapte brut importat a crescut însă în luna noiembrie 2018 faţă de luna precedentă cu 814 tone (+8,7%), dezechilibrând puțin balanța celor 11 luni.

Totodată, în noiembrie 2018, cantitatea de lapte de vacă colectat a scăzut cu 8,3% faţă de luna octombrie a aceluiași an.

Conform datelor INS, în același interval de referință, cantitatea de lapte de vacă colectat de unităţile procesatoare a scăzut cu 7.475 de tone (-8,3%), iar producția a scăzut la brânzeturi cu 573 de tone (-7,7%), smântână de consum cu 266 de tone (-4,4%) și lapte de consum cu 984 de tone (-3,6%).

Producția a crescut la unt cu 85 de tone (+8,9%) și lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 417 tone (+2,2%).

În vederea extinderii suprafețelor care ar urma să fie însămânțate cu floarea-soarelui în acest an, fermierii maramureșeni au cumpărat peste 4.000 de hectare de teren agricol, a anunțat vicepreşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Plante Tehnice şi Cereale (ACPTC) Maramureş, Dumitru Vereş.

„În toamnă, am mai achiziţionat peste 4.000 ha de teren pentru a putea extinde cultura de floarea-soarelui în acest an. Ultima recoltă ne-a încurajat, plus interesul procesatorilor care au cumpărat toată recolta din 2018. Ne-am orientat spre terenurile din zona de câmpie care de-a lungul anilor au mai avut asemenea culturi sau pe cele pe care a mai fost cultivat porumbul şi necesitau o rotire a culturilor. Floarea-soarelui se pretează îndeosebi la terenurile din zona de câmpie şi e mai puţin pretenţioasă faţă de alte tipuri de culturi”, a precizat șeful ACPTC, citat de Agerpres.

El a adăugat că floarea-soarelui este cumpărată de fabricile care produc ulei şi de industria de panificaţie.

„Fabricile de ulei din Transilvania, dar şi din alte regiuni achiziţionează floarea-soarelui pentru a produce ulei, firmele cu activităţi în industria panificaţiei şi un număr mic de producători de ulei locali. Floarea-soarelui este achiziţionată imediat după recoltare şi este depozitată în spaţii speciale, aerisite şi ventilate. O tonă de floarea soarelui s-a vândut în toamnă cu preţuri ce au oscilat între 1.200 şi 1.300 de lei, în funcţie de calitate”, a adăugat Dumitru Vereş.

Suprafețele însămânțate cu floarea-soarelui sunt situate în sud-estul judeţului Maramureş, în special în zona de câmpie.

Reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) estimează că în anul 2019 ar putea fi cultivate cu floarea-soarelui peste 11.000 de hectare.

Vineri, 07 Decembrie 2018 15:44

Motoferăstrăul cu pornire imediată la rece

Inginerii germani de la STIHL au creat MS 462 C-M, cel mai ușor motoferăstrău superperformant din clasa de capacitate cilindrică de 70 cm³, cu o livrare de 6CP, la o masă a ansamblului de șase kilograme și care are în dotarea standard funcția M-Tronic, care este practic un microcomputer „de bord” ce îi asigură utilajului o pornire imediată la rece.

După pornire, MS 462 C-M poate accelera instant la maxim, iar cantitatea de combustibiul este dozată precis de sistemul electronic, alimentarea în timpul funcționării realizându-se în funcție de necesar.

O altă caracteristică inteligentă a sistemului M-Tronic este faptul că procesul de calibrare a motorului nu se mai realizează manual, ci tot electronic, indiferent de mediul în care se lucrează. Spre exemplu, în zona montantă utilajul are nevoie de aproximativ 72 de secunde pentru a se calibra, fiind gata de funcționare în parametrii ideali.

„Inima” unui MS 462 C-M este un motor de 72,2 cmc, de generație nouă, de tip 2-MIX, care are un consum cu 20 la sută mai redus decât unul clasic, iar emisiile de noxe, cu până la 70% mai mici. Blocul motor primește o șină de 50 cm, putând fi adaptată și o șină ultraușoară, cu o greutate mai mică de 30% față de o șină standard.

„Aici tehnologia de ultimă generație își spune din nou cuvântul pentru că inginerii producătorului german au reușit să dezvolte o șină dintr-un oțel extrem de rezistent la uzură, sudarea anumitor părți realizându-se cu echipamente laser”, ne transmite producătorul.

Pe lângă MS 462 C-M, compania a mai dezvoltat opt modele de motoferăstraie de mare putere, destinate profesioniștilor din sectorul forestier. Toate acestea se regăsesc pe rafturile celor 300 de magazine ale distribuitorilor firmei germane.

MS 462 C-M este un utilaj profesional destinat domeniului forestier, care înmagazinează 90 de ani de inovație ai producătorului.

Comisia Europeană (CE) a aprobat înscrierea produsului „Scrumbie de Dunăre afumată” în registrul produselor care beneficiază de Indicaţie Geografică Protejată (IGP).

„România are, începând cu 3 decembrie, un nou nume pe lista produselor recunoscute oficial, la nivel european. Scrumbia de Dunăre afumată a primit aprobarea Comisiei Europene pentru a deveni produs cu indicaţie geografică protejată (IGP)”, informează Reprezentanţa Comisiei Europene în România printr-un comunicat de presă remis la redacție.

Scrumbia de Dunăre este un peşte sălbatic care migrează din Marea Neagră în Dunăre. Specia nu poate fi crescută în acvacultură şi este capturată numai în cursul migraţiei pe Dunăre. Are 250-400 de grame şi între 25-30 de centimetri şi este recunoscut drept cel mai bogat peşte în grăsimi, din lume, raportat la talia sa.

Scrumbia este pregătită sub formă întreagă, după curăţare, sărată şi afumată la rece după o metodă veche, din aria geografică definită. Peştii afumaţi sunt de culoare aurie, metalizată, datorată procesului de afumare.

Pentru localnicii din Delta Dunării, pescuitul este principala şi cea mai veche îndeletnicire. Prin urmare, această activitate este bine înrădăcinată în cultura locuitorilor din Delta Dunării, făcând totodată parte, ca trăsătură, din memoria numeroşilor turişti din lumea întreagă care vizitează localităţile din Delta Dunării.

România avea patru produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, din care trei Indicaţii Geografice Protejate (IGP): Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu şi Novac afumat din Ţara Bârsei. Produsul Telemea de Ibăneşti este înregistrat pe sistemul de calitate Denumire de Origine Protejată (DOP).

La Comisia Europeană se mai află depuse documentaţiile pentru alte trei produse, în vederea dobândirii protecţiei europene Indicaţie Geografică Protejată: Cârnaţii de Pleşcoi, Caşcaval de Săveni şi Telemea de Sibiu.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, la nivelul României au fost identificate 300 de produse care se pot încadra pe sistemele de calitate naţionale şi europene, iar 100 dintre acestea pot accesa sistemele de calitate europene.

Aproximativ 20 de produse au fost identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european, respectiv Telemea de Vaideeni (judeţ Vâlcea), Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de ştiucă, Virşli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc.

De departe, cea mai importantă concluzie la care au ajuns participanții la cea de-a treia ediție a Bayer Media Fair, eveniment care s-a vrut din start să fie o formă de dialog transparent despre călătoria alimentelor de la sămânță până în farfurie, a fost cea potrivit căreia soluțiile oferite de agricultura digitală vor aduce un beneficiu economic de până la 330 de miliarde de dolari până în 2025, ajutând fermierii să ia decizii mai inteligente, producând mai mult cu mai puține resurse.

O altă idee care s-a desprins din discuții a fost aceea că întregul proces de dezvoltare a unui produs de protecție a plantelor durează în jur de 11,3 ani și costă peste 280 de milioane de euro. Tot în aceeași notă, participanții la eveniment au înțeles că obiectivul pentru anul 2020 este reducerea limitei maxime a reziduurilor (LMR) admise la 0,01mg / kg (echivalentul a 4 cuburi de zahăr într-o piscină olimpică). LMR include un factor de siguranță de 100 pentru a proteja toți consumatorii.

„Peste 97% din cele 67.000 de controale efectuate în UE prezintă reziduuri sub limită, acest lucru fiind o dovadă clară că hrana nu a fost niciodată la fel de sigură ca acum”, precizează organizatorii.

Nu în ultimul rând, cei prezenți la Bayer Media Fair au aflat că de peste 40 de ani, fermierii, grădinarii și alți utilizatori au considerat glifosatul un instrument vital pentru agricultură, fiind utilizat în siguranță pentru a controla o gamă largă de buruieni.

„Un număr de peste 800 de studii și recenzii științifice, Agenţia de Protecţie a Mediului din SUA, Institutul Național al Cancerului din America de Nord, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, Autoritatea Europeană pentru Produse Chimice și alte organisme de reglementare din întreaga lume au stabilit că substanţa activă glifosat este sigură pentru utilizare conform instrucțiunilor menţionate pe etichetă”, au spus organizatorii.

Glyphosate Task Force, entitate formată din 23 de companii la nivelul Uniunii Europene, a depus peste 3.350 de studii pentru reînnoirea aprobării din 2017 a substanței active glifosat.

Mâncare pentru 10 miliarde de oameni

Chiar dacă nu reprezintă o viziune nouă, despre această abordare discutându-se deja de anul trecut, Pascal Cassecuelle, directorul Bayer România şi şeful diviziei Crop Science pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, a reiterat ideea potrivit căreia „făuritorii de hrană”, așa cum îi alintă ministrul Agriculturii, Petre Daea, pe fermieri, vor fi nevoiți să răspundă provocării de a hrăni 10 miliarde de oameni în următorii 32 de ani.

„Agricultura trebuie să răspundă unei provocări uriaşe – aceea de a hrăni 10 miliarde de oameni până în 2050. Poate părea un termen îndepărtat, dar ne aflăm la doar 32 de recolte distanţă”, a mărturisit oficialul Bayer. „Pentru a o depăși, trebuie să găsim răspunsul la două întrebări ─ cum putem produce mai mult într-un timp mai scurt, ținând cont de schimbările climatice, și cum putem face societatea să susțină și să înțeleagă această evoluție absolut necesară a agriculturii. Singurul mod în care putem avansa este fiind transparenți și purtând un dialog permanent cu fermierii și consumatorii”.

În data de 21 noiembrie 2018, Bayer România a organizat cea de-a III-a ediţie a evenimentului Media Fair – un concept interactiv, menit să abordeze transparent cele mai importante subiecte de pe agenda agriculturii moderne, cum sunt viața unei semințe de la producere la recoltare, ce înseamnă siguranța alimentară, ce mituri înconjoară cea mai studiată și controversată substanță folosită în protecția plantelor, cât de importantă este agricultura digitală şi cum putem asigura alimente suficiente şi de înaltă calitate, pentru o populaţie globală aflată în continuă creştere.

În formatul deja consacrat, de sesiuni tip speed meeting, de câte 20 de minute, participanţii au putut discuta, pe rând, cu cei cinci experţi Bayer, pe teme de interes: „Viața unei semințe” − Eugen Diaconu, DEKALB Field Operations Country Lead, „Siguranța alimentară” − Florin Marian, Product Development Manager, „Mituri despre glifosat” – Bogdan Soare, Sales Manager Roundup pentru România, Bulgaria şi Moldova, „Agricultura digitală” − Octavian Chihaia, Climate Activation Lead pentru Europa, respectiv „Provocare: hrană pentru 10 miliarde de oameni până în 2050” – Pascal Cassecuelle, Country Group Head Bayer Crop Science România.

În abatoarele din județul Botoșani, din ianuarie și până în prezent au fost sacrificate 70.014 porcine, conform unei situaţii centralizate de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA).

Suinele abatorizate în județul amintit provin din exploatații zootehnice autorizate care funcţionează la nivel naţional, unde controlul sanitar-veterinar este foarte riguros, potrivit spuselor directorul DSVSA Botoșani, Minodora Vasiliu. Carnea rezultată a fost destinată consumului atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă.

În aceeaşi perioadă, abatoarele din Botoşani au sacrificat 56.158 de bovine, dar şi 28.726 de ovine, 1.443 de caprine şi peste 4.400 de miei.

Nu în ultimul rând, un abator din Botoşani a tăiat şi 162 de cai, carnea rezultată fiind valorificată exclusiv pe pieţele externe.

Publicitate

Revista Fermierului 300x250

produsenaturalfermieri

Revista