Redacția - REVISTA FERMIERULUI
Redacția

Redacția

Conform precizărilor făcute vineri, 2 noiembrie 2018, pentru presa centrală, de Viorel Andronie, președintele Colegiului Medicilor Veterinari (CMV), cele 17 laboratoare acreditate din ţară nu reuşesc să facă faţă numărului mare de probe privind depistarea pestei porcine africane (PPA), iar angajaţii lucrează non-stop şi sunt epuizaţi, astfel că rezultatul analizelor ajunge cu întârziere la medicii din teren.

„Laboratoarele unde se procesează probele privind pesta porcină africană sunt sufocate de prea multe solicitări, iar colegii de acolo sunt la limita puterii, pentru că lucrează inclusiv noaptea şi în weekenduri, iar posturile sunt blocate în continuare. În loc să se deblocheze posturile libere măcar din laboratoarele unde sunt procesate probele de pestă porcină africană, ele sunt în continuare blocate, fără să se rezolve ceva”, a mărturisit Andronie.

Astfel, rezultatele analizelor întârzie şi, din acest motiv, riscul este ca virusul să se propage mai repede, a continuat el.

„Cel puţin doi oameni în plus ar fi necesari în fiecare dintre cele 17 laboratoare acreditate pentru a procesa astfel de probe, din cele 41 existente în toată ţara. Se lucrează non-stop, cu motoarele turate”, a continuat Andronie.

Farmacia veterinară, bat-o vina

În aceeași zi, câteva sute de medici veterinari au participat la un miting desfăşurat timp de două ore în Piaţa Victoriei. Cu această ocazie, organizatorii și-au dorit să aducă în atenţia factorilor cu rol decizional (Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Guvernul României, Parlamentul României) problemele majore cu care se confruntă profesia, probleme care nu afectează doar activitatea medicilor veterinari, ci pun în pericol, în primul rând, sănătatea publică, spun medicii veterinari.

„În contextul legislativ actual, ca urmare a modificărilor aduse legislaţiei specifice atât de Guvern, cât şi de Parlamentul României, este din ce în ce mai dificilă exercitarea profesiei de medic veterinar cu toată demnitatea şi responsabilitatea pe care aceasta le presupune, medicii veterinari fiind obligaţi să profeseze la limita malpraxisului”, se menționează într-un comunicat al organizaţiei.

Și asta, în condiţiile în care orice persoană poate deschide o farmacie veterinară şi poate comercializa medicamente de uz veterinar, fără a fi necesară prezenţa medicului veterinar. De asemenea, orice persoană poate cumpăra şi administra animalelor medicamente şi produse biologice de uz veterinar.

Ca urmare, autoritatea competentă a transmis presei un comunicat în care precizează că reprezentanţii instituţiei s-au întâlnit în aceeași zi cu cei ai CMV din România, pentru a discuta revendicările protestatarilor.

Potrivit documentului, în urma discuțiilor purtate, s-a stabilit că toate aspectele semnalate vor fi analizate și, în acest sens, dialogul pentru soluționarea acestora va fi continuat, în perioada imediat următoare, prin întâlniri între reprezentanții celor două entități, atât la nivel central, cât și la nivel local.

ANSVSA a explicat prin vocile sale autorizate că, cităm: „Revendicările formulate de participanții la acest protest privind efectuarea inspecţiilor în exploataţiile nonprofesionale pentru verificarea statusului de sǎnǎtate al animalelor și a vaccinǎrii antirabice a carnasierelor domestice au fost clarificate, având în vedere că inspecţiile în exploataţii au fost demarate în data de 22 octombrie (în conformitate cu precizǎrile primite din partea Comisiei Europene), iar vaccinarea antirabicǎ a fost demaratǎ începând cu 1 octombrie”.

Referitor la OUG 70/2017 privind modificarea și completarea Legii 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, ANSVSA a precizat că, în conformitate cu prevederile acestui act normativ, „proprietarii ori deţinătorii de animale pot deţine şi administra numai acele produse medicinale veterinare care sunt dobândite legal, fie prin achiziţie pe bază de prescripţie, fie prin achiziţie fără prescripţie, după caz, sub supravegherea medicului veterinar”. Din toate acestea, rezultă că medicul veterinar de liberă practică – atestat de CMV – este singurul specialist care, în continuare, are drepturi exclusive în actul medical veterinar, respectiv: examinarea animalelor, stabilirea diagnosticului, prescrierea tratamentului necesar, efectuarea tratamentului sau supravegherea efectuării tratamentului.

Cu prilejul aceste întâlniri, reprezentanții CMV au pus în discuție și un proiect legislativ, care sǎ fie înaintat şi dezbǎtut în Comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor și care prevede acordarea unei sume compensatorii în valoare de 5.000 lei/lunǎ per concesiune, reprezentând suplimentarea plǎţii manoperelor consecutive realizǎrii programului strategic.

La nivelul ANSVSA se analizează și alte variante fezabile de modificare legislativă pentru eficientizarea activității sanitare veterinare, pe lângă cea propusă de Colegiul Medicilor Veterinari din România, care ar presupune suplimentarea fondurilor alocate instituției cu suma de  170,76 milioane de lei.

Conducerea ANSVSA a dat asigurări că va examina și posibilitatea de uniformizare a tarifelor stabilite prin contractul de concesiune, cu cele prevăzute prin contractul de prestări servicii.

Cele peste 65.000 de persoane așteptate să participe la ediția de anul acesta a IndAgra vor putea avea acces la tot ce este nou pe piața agricolă, la serviciile, produsele și la echipamentele expuse și ofertate, acestea putând fi achiziționate, în funcție de promoțiile comercianților, cu reduceri cuprinse între 10 și chiar 50 la sută.

În perioada 31 octombrie – 4 noiembrie 2018, Centrul Expoziţional Romexpo găzduieşte cea mai importantă manifestare cu profil agricol, organizată anual în România, IndAgra – Târgul internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei (www.indagra.ro).

Manifestarea reunește peste 550 de companii din întreaga lume, dintre care peste 380 sunt din România.

Conform spuselor organizatorilor, gradul de internaționalizare a târgului este de 31%, în creștere față de ediția de anul trecut cu 11%.

Sunt prezente 25 de țări cu tradiție în domeniul agricol, exportul şi importul de produse şi echipamente performante, printre care se numără: Austria, Belgia, Bulgaria, China, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Spania, Turcia, Ucraina, Ungaria, Belarus, Cehia, Finlanda, Republica Moldova, Rusia, Coreea de Sud.

IndAgra 2018 beneficiază de participarea oficială internaţională a Turciei, Finlandei, Belarusului, Greciei, Ungariei și Spaniei și de participări de grup din partea Franței și Poloniei.

Vineri, 2 noiembrie 2018, AFIR, MADR și APIA vor organiza Conferința Națională privind Dezvoltarea Rurală ca element fundamental al competitivității economice și al coeziunii la nivelul Uniunii Europene. Specialiștii interesați pot opta, de asemenea, pentru un alt eveniment intitulat Centenarul Produselor Românești, care va avea loc în Sala Titulescu (Pavilion B3), miercuri, 31 octombrie, cu începere la ora 11.30.

Un alt eveniment anunțat este și cel organizat de Iridex Group Plastic, denumit sugestiv „Procedee simple de transformare a gunoiului de grajd in fertilizator organic” – workshop gratuit organizat în cadrul târgului IndAgra 2018. Seminarul va avea loc vineri, 2 noiembrie, între orele 13:00 și 15:00, sala Sadoveanu, Romexpo.

Maşini, echipamente și componente auto agroindustriale

La 15 ani de la dispariţia producţiei de tractoare din România, în cadrul IndAgra va fi prezentat oficial primul tractor agricol românesc, un concept 100% autohton și în a cărui fabricare inginerii noștri au integrat piese românești în proporție de 80%.

Specialiștii în agricultură au posibilitatea, pe parcursul târgului, să acceseze ofertele la mașinile și utilajele care asigură o mai mare flexibilitate şi o creştere rapidă a productivităţii. De asemenea, aceste produse beneficiază de reduceri semnificative, în special la achiziţionarea de autovehicule (tractoare, combine, maşini) modele noi, de la unici distribuitori ai unor branduri cunoscute în domeniu, autorizați în România.

Îngrășăminte, material săditor, seminţe, răsaduri și sisteme moderne pentru horticultori și agricultori

De la IndAgra 2018 nu lipsesc companiile care produc, importă și distribuie seminţe şi răsaduri de flori şi legume, noi hibrizi de legume ameliorate de către companii străine, pentru producătorii de legume din România, echipamente şi tehnologii pentru legumicultori şi floricultori, varietăţi de fructe şi legume de sezon şi de extrasezon, sute de soiuri de specii pomicole și o gamă variată de arbuşti fructiferi exotici, material săditor dendrofloricol, cât și echipamente și produse pentru viticultură.

Sisteme de irigatii, sere și solarii

Potrivit organizatorilor, la IndAgra 2018 se ofertează modele noi şi performante de sisteme de irigație si de fertirigat (fertilizare concomitentă cu irigarea, soluția cea mai eficientă pentru culturile de flori, viţă-de-vie şi pomi fructiferi, culturile de legume, în solarii și în camp), sere si solarii, componente şi tehnologii pentru ele, respectiv echipamente de măsurare a calităţii apei.

Oferte pentru zootehniști

Zootehnia este reprezentată la târg de produse şi tehnologii de obţinut și folosit îngrăşăminte, produse şi echipamente zootehnice de creştere a bovinelor, ovinelor, cabalinelor și păsărilor de rasă, echipamente necesare modernizării sau înfiinţării de ferme de ovine, caprine, bovine de lapte şi carne, cabaline şi porcine, soluţii, autovehicule şi accesorii de transport de animale, garduri electrice pentru animale, precum și produse pentru igiena mulsului.

„Târgul reprezintă cel mai important eveniment românesc cu caracter agricol, numărul mare de expozanți, ofertele acestora şi activitățile conexe din cadrul lui demonstrând potenţialul și capacitatea producătorilor şi distribuitorilor din domeniu, români şi străini, de a aduce pe piaţă produse şi echipamente moderne, în scopul de a crește performanţele și profitul în cultura legumelor, fructelor şi seminţelor, creşterea animalelor, viticultură şi vinificaţie”, afirmă organizatorii.

Amenajarea spațiilor în cadrul IndAgra 2018

Anul acesta, IndAgra se va desfășura în următoarele spații Romexpo: interior - Pavilioanele: B2, C1, C4-C5, iar în exterior, în platformele: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 12, 13, C1, V5, V6.

Pavilionul B2 va găzdui salonul de echipamente și mașini agricole, silozuri, echipamente pentru viticultură, salonul de semințe, îngrășăminte, sere și solarii, echipamente pentru irigații, salonul de echipamente pentru zootehnie, participări oficiale internaţionale: Turcia, Finlanda, Belarus, Grecia, Ungaria, Spania, cât și participările de grup ale Franței și Poloniei.

Pe platformele exterioare vor fi expuse mașini, echipamente și tehnologii agricole, precum și oferta prezentată de Ungaria (participare oficială internațională).

Programul de vizitare IndAgra 2018

31 octombrie  – 3 noiembrie (miercuri - sâmbătă), între orele 9:00 şi 19:00, respectiv 4 noiembrie (duminică), între orele 9:00 şi 16:00, prețul unui bilet de intrate fiind de 30 de lei.

Copiii sub 7 ani, persoanele cu dizabilităţi şi persoanele instituţionalizate beneficiază de intrare gratuită. Biletele pot fi achiziţionate şi online, accesând platforma de vânzare bilete, cu link-ul: http://romexpo.ro/bilete/ro/home

Accesul vizitatorilor: pietonal - poarta A (dinspre Piața Presei Libere); porțile B, C (dinspre bulevardul Expoziției) și poarta D (dinspre strada Parcului); auto: porțile B, C (dinspre bulevardul Expozitiei) și poarta D (dinspre strada Parcului); tarif acces parcare: 5 lei/oră.

Alte informații despre eveniment pot fi obținute prin intermediul: www.indagra.ro, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Evenimentul expozițional este organizat de Romexpo în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

Concomitent cu IndAgra, în Centrul Expoziţional Romexpo se vor defăşura alte două evenimente cu participare internaţională, foarte cunoscute publicului larg şi celui de specialitate, și anume IndAgra Food (www.indagra-food.ro) – Târg internaţional pentru industria alimentară, respectiv Expo Drink (www.expodrink.ro) - Târg de vinuri, bere și alte băuturi alcoolice şi non-alcoolice.

Potrivit unei informări aparținând Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA) Bucureşti a confirmat prezența pestei porcine africane (PPA) marţi, 30 octombrie 2018, la un porc dintr-o gospodărie din satul Comănicea, judeţul Dolj.

„În data de 30.10.2018, Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti a confirmat apariţia virusului pestei porcine africane la un porc dintr-o gospodărie din comuna Secu, satul Comănicea, judeţul Dolj. Comitetul Local pentru Combaterea Bolilor din judeţul Dolj s-a întrunit în această dimineaţă, pentru a adopta planul de măsuri privind controlul şi combaterea acestei boli" , se precizează în comunicat.

Reprezentanţii ANSVSA precizează că gospodăria respectivă a fost plasată sub supraveghere oficială, au fost aplicate măsuri de restricţie pentru circulaţia persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor şi a mijloacelor de transport, precum şi dezinfecţia exploataţiei.

Potrivit planului de măsuri aprobat, s-au stabilit o zonă de protecţie pe o rază de 3 km şi o zonă de supraveghere pe o rază de 10 km în jurul focarului.

„Până la acest moment, nu au mai fost notificate alte cazuri de îmbolnăvire sau mortalitate în gospodării sau în exploataţii de tip comercial, de pe raza judeţului”, spune ANSVSA.

Despăgubiri acordate unui număr de aproape 7.800 de proprietari

La data de 25 octombrie 2018, numărul focarelor de PPA de pe teritoriul României era de 1.042, acestea fiind active în 266 de localităţi din 15 judeţe, iar numărul total al porcilor ucişi a ajuns la 354.604.

De atunci, a mai fost confirmat un focar într-o gospodărie din satul Lespezi, comuna Homocea, judeţul Vrancea.

Statisticile ANSVSA relevă că, până în prezent, au fost despăgubiţi 7.741 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 99,6 milioane de lei.

Pe de altă parte, autorităţile veterinare anunţă că până la această dată au fost stinse cinci focare în judeţul Satu Mare, iar unitatea de procesare a cărnii SC Carniprod SRL, din judeţul Tulcea, şi-a reluat activitatea în data de 14 august 2018.

Totodată, nu au mai fost înregistrate noi focare de boală în judeţele Satu Mare şi Bihor din data de 31 august 2018, respectiv din 8 august 2018.

Potrivit sursei citate, cele mai multe focare sunt în judeţele Tulcea – 566, dintre care 5 focare la exploataţii comerciale şi un focar la o exploataţie de tip A, precum şi 64 de cazuri la mistreţi, în Ialomiţa – 124 de focare în gospodăriile populaţiei şi 31 de cazuri la mistreţi, în Brăila – 103 focare (dintre care, 8 focare la exploataţii comerciale) şi în Constanţa – 83 de focare în gospodăriile populaţiei şi două cazuri la mistreţi.

Marți, 30 Octombrie 2018 19:27

2018, cel mai bun an agricol din istorie

Investițiile majore din sectorul agricol au generat o performanță spectaculoasă, agricultura românească făcând paşi majori spre modernizare, ale cărei efecte se văd în producţiile tot mai mari, au anunțat analiştii KeysFin printr-un raport, aceștia adăugând că țara noastră înregistrează, în 2018, cel mai bun rezultat agricol din istorie.

„S-au făcut investiții semnificative în optimizarea fluxurilor de producție, de la folosirea unor semințe performante la eficientizarea și modernizarea lucrărilor de întreținere a culturilor și recoltare mecanizată, inclusiv prin monitorizarea prin satelit. Din multe puncte de vedere, agricultura românească a făcut pași uriași spre modernizare, iar efectele se văd în recoltele tot mai mari, de la an la an”, se precizează într-un comunicat KeysFin de marți, 30 octombrie 2018.

Specialiștii companiei citate mai precizează că țara noastră înregistrează, în 2018, cel mai bun rezultat agricol din istorie. Producţia record de grâu şi porumb plasează cifra de afaceri din agricultură aproape de nivelul de opt miliarde de euro, susţin experţii de la KeysFin, într-o analiză privind evoluţia businessului din acest sector.

„Datele Ministerului Agriculturii arată că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, iar cea de porumb ar urma să se situeze între 14,5 şi 15 milioane de tone, comparativ cu doar 11,8 milioane de tone cât va recolta Franţa. Asta înseamnă că România va prelua coroana de cel mai mare producător european de porumb, arată estimările Asociaţiei Generale a Producătorilor de Porumb (AGPM). Şi la orz şi orzoaică, România a avut o producţie bună, mult mai mare ca anul trecut”, se arată în documentul postat.

Opt miliarde de euro, cifra de afaceri în agricultură

Conform analizei, în agricultura românească activează în prezent aproximativ 12.727 de companii specializate în cultivarea plantelor, care au generat, anul trecut, peste 64% din totalul afacerilor din agricultură. Cu creşterea animalelor se ocupă peste 3.247 de firme (29% din totalul cifrei de afaceri), iar în sectorul activităţilor agricole mixte activează 1.272 companii, care asigură 7,6% din totalul business-ului din agricultură.

Datele KeysFin arată că afacerile din agricultură au crescut cu 20,7% în 2017 faţă de 2013 şi cu 6,8% raportat la 2016, la nivelul de 35 miliarde de lei, iar pentru 2018, se estimează depăşirea nivelului de 36 miliarde de lei.

„Rezultatele excelente de producţie pentru grâu şi porumb ar urma să contribuie semnificativ la acest rezultat record, temperat însă, din păcate, de problemele majore din sectorul creşterii animalelor, acolo unde pesta porcină a afectat semnificativ afacerile producătorilor şi distribuitorilor”, susțin experţii.

Dincolo de criza pestei porcine, cert este că interesul pentru agricultură este tot mai mare în rândul investitorilor, dovadă că numărul firmelor a crescut cu peste 7% faţă de 2013, la 17.246.

În plus, în primele 7 luni din 2018 s-au înfiinţat 1.450 de companii noi (avans de 27% faţă de aceeaşi perioadă din 2017), dar au dispărut aproape 6.500, cu 33% mai multe decât în primele luni din 2017.

„Agricultura românească se află în plin proces de consolidare, dovadă că în piaţă au avut loc, în ultimii 2-3 ani, foarte multe fuziuni şi achiziţii. Sunt investitori străini, în principal, care au preluat mari suprafeţe de terenuri şi ferme, oferind suportul logistic care a permis dezvoltarea acestor recolte record, în ciuda problemelor cu seceta”, au mai spus aceştia.

Costul mediu per angajat în agricultură în 2017 - 3.540 lei

Același document relevă faptul că numărul angajaţilor din agricultură s-a majorat cu șase procente faţă de 2013, până la un total de 85.400, dar a scăzut cu 2% faţă de 2016. Anul trecut, costul mediu per angajat a crescut mult mai rapid decât productivitatea muncii, cu 63,4% faţă de 2013 şi cu 18% faţă de 2016, la 3.540 lei per angajat. Productivitatea muncii din acest sector a marcat, anul trecut, un avans de 14% faţă de 2013 şi de 9% faţă de 2016.

„Şi în acest sector, ca şi în alte domenii ale economiei, criza acută de forţă de muncă îşi spune cuvântul. În acest context, tot mai multe firme au mizat pe soluţiile integrate, procesul de tehnologizare a agriculturii accentuându-se şi mai mult”, explică analiştii.

Potrivit datelor KeysFin, cele mai mari afaceri din agricultura românească sunt realizate în judeţele Timiş (2,85 miliarde de lei), Călăraşi (2,54 miliarde de lei), Constanţa (1,93 miliarde de lei), Buzău şi Satu Mare, cu afaceri de câte 1,6 miliarde de lei fiecare.

Topul cultivatorilor este condus de Agro-Chirnogi SA, cu afaceri de 880,6 milioane de lei în 2017. Compania este urmată de Promat Comimpex SRL (541,5 milioane lei), Plantagro-Com SRL (439,7 milioane lei), Agricost SA (359,2 milioane lei) şi Wine Solutions Network SRL (284,2 milioane lei).

În top 5 crescători de animale, Smithfield România SRL se află pe primul loc, cu afaceri de 920,1 milioane lei, urmată de Transavia SA, cu 531,5 milioane lei, Agrisol International SRL (291,5 milioane lei), Avicola Buzău SA (264,3 milioane lei) şi Avicarvil SRL (159,3 milioane lei).

2018 – numărul insolvențelor a crescut

Documentul publicat de compania citată mai arată, de asemenea, că sectorul agricol nu este scutit de provocări, de la accesul dificil la finanţare la efectele blocajului financiar.

„De exemplu, numărul companiilor în insolvenţă din sector a crescut cu peste 15%, la 389 de companii în primele luni din 2018, semn că multe companii nu au resursele financiare să reziste dificultăţilor din lanţul financiar”, se mai scrie în comunicat.

Analiza KeysFin arată că, după construcţii şi industria extractivă, agricultura este al treilea domeniu ca perioadă medie de plată a datoriilor curente (297 zile în 2017), mult peste media economiei (161 de zile în 2017).

Agricultura se află tot pe locul trei, după activităţile profesionale şi construcţii, la perioada medie de încasare a datoriilor (165 de zile în 2017), din nou peste media economiei (90 de zile în 2017).

„Sunt semne că multe dintre companii, mai ales IMM-urile din acest sector, suferă acut de subfinanţare. Datoriile comerciale au crescut cu 37% faţă de 2013 la 13,3 miliarde de lei în 2017. Relevant este şi faptul că datoriile restante către furnizori au crescut cu 8,8% faţă de 2013, la 3,66 miliarde de lei. Din această sumă, peste 1,44 miliarde de lei sunt restanţe de peste un an, care reprezintă 54% din total, faţă de doar 40% cât erau în 2013. În acelaşi timp, ponderea facturilor neplătite într-o perioadă de peste 30 de zile a scăzut de la aproape 25% în 2013 la 12%, adică la 327 milioane de lei în 2017”, precizează specialiștii.

Potrivit analiștilor, chiar dacă pe ansamblu evoluţia sectorului este una pozitivă, încheierea unui contract de furnizări de servicii, de achiziţie de seminţe, îngrăşăminte, servicii de întreţinere etc poate genera un blocaj financiar în măsura în care firmele nu se informează suficient în privinţă partenerilor de afaceri.

„În etapa de semnare a contractului, de stabilire a condiţiilor şi de plată, este esenţială consultarea unor rapoarte de bonitate şi/sau de grup înainte de acordarea creditelor comerciale şi stabilirea termenelor de plată. Iar în perioada post-semnare devine necesară monitorizarea clienţilor pe diferite surse, de la Centrala Incidentelor de Plăţi, la datele din Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, schimbările de acţionari şi administratori etc.”, au mai spus analiştii de la KeysFin.

Pentru a fi în continuare competitivi, fermierii români trebuie să acceseze ultimele tehnologii

Evoluţia cifrei de afaceri din sectorul agricol demonstrează că România are un potenţial semnificativ, iar viitorul arată excelent pentru acest sector de activitate.

Experţii susțin că, în aceste condiţii, este evident nevoie de tehnologii şi soluţii moderne pentru combaterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, mai ales în contextul în care presiunea factorilor climatici asupra ecosistemelor agricole este tot mai mare. Pentru a rămâne competitivi pe piaţă, fermierii români trebuie sa apeleze la ultimele tehnologii şi soluţii, subliniază analiştii.

Agricultura foloseşte, în prezent, 70% din resursele globale de apă dulce, iar 40% din suprafaţa agricolă mondială suferă de efectele fenomenului de eroziune. Datele Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) arată că, în fiecare secundă, pierdem o suprafaţă agricolă echivalentă unui teren de fotbal, iar până în anul 2050 patru miliarde de oameni vor locui în ţări cu deficit de apă.

Nici România nu este scutită de pericolul deşertificării. Potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1.000 de hectare sunt acoperite de nisip în fiecare an, procesul de eroziune şi deşertificare fiind cel mai evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi Sudul Moldovei.

Datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) arată că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, şi 40% din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare.

Marți, 30 Octombrie 2018 18:27

Romanian Food & Agribusiness Conference

România reprezintă un jucător semnificativ în Uniunea Europeană în ceea ce privește potențialul agricol, iar ultimii ani au adus investiții în agricultură și o optimizare a producției.

Astfel, BusinessMark lansează cea de-a șasea ediție a evenimentului „Romanian Food & Agribusiness Conference” din dorința de a veni în sprijinul tuturor investitorilor, agricultorilor, reprezentanților companiilor din FMCG, producătorilor, procesatorilor, distribuitorilor sau retailerilor, cât și tuturor persoanelor interesate de acest domeniu, prin crearea unei punți de discuție cu unii dintre cei mai mari specialiști din domeniul agricol.

Te așteptăm în data de 9 NOIEMBRIE 2018 la HOTEL RADISSON BLU BUCUREȘTI să interacționezi cu:
• ADRIAN PINTEA - Director General, AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ;
• FLORIN CĂPĂȚÂNĂ - Vicepreședinte, ASOCIAȚIA MARILOR REȚELE COMERCIALE DIN ROMÂNIA;
• SORIN MINEA - Președinte, ANGST & Președinte, ROMALIMENTA;
• DORIN COJOCARU - Președinte, ASOCIAȚIA PATRONALĂ ROMÂNĂ DIN INDUSTRIA LAPTELUI;
• BIBIANA STANCIULOV - Director General, SONIMPEX TOPOLOVENI;
• BIANCA VLAD - Director General, Tax Advisory Partner, MAZARS România;
• RAMONA IVAN – Director, Direcția Relații Externe și Finanțări Structurale, CEC Bank;
• CAMELIA ILIESCU – Director, Direcția Generală Dezvoltare Rurală - AM PNDR.

Tematica primului seminar al evenimentului se va orienta către următoarele subiecte:
• Rezultatele anului agricol 2018 și perspective. Strategia și măsurile pregătite de Ministerul Agriculturii pentru dezvoltarea și susținerea agriculturii românești. Poziționarea României față de celelalte state din UE.
• Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Rata de absorbție a fondurilor europene la sfârșitul anului 2018 și prognoza pentru anul următor, măsuri pentru îmbunătățirea procedurilor și accelerarea plăților către fermieri.
• Soluții pentru susținerea tinerilor fermieri și dezvoltarea fermelor mici.
• Comerțul și exportul cerealelor: creșterea producției în România, așteptările producătorilor și evoluția prețurilor în 2019.
• Avantajele asocierii fermierilor în agricultură: accesarea mai rapidă a fondurilor europene, posibilitatea de negocirere a prețului, creșterea influenței pe piață în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente.
• Sursele de finanțare în sectorul agricol. Soluții oferite de bănci, companii de leasing și fonduri de garantare pentru fermieri.
• Creșterea performanței în agricultură: investiții în utilaje agricole moderne, cele mai avansate tehnologii, soiuri și îngrășăminte de calitate.
• Asigurarea culturilor agricole și a animalelor. Cele mai bune soluții oferite de companiile de asigurari pentru fermieri.
• Agricultura ecologică – oportunitate imensă pentru România, în contextul cererii tot mai mari în Europa pentru alimentele bio. Promovarea, dezvoltarea și sprijinirea producătorilor români.

Cea de-a doua sesiune a evenimentului va aborda următoarea tematică:

• Businessuri de succes în agricultură. Experiența antreprenorilor români și provocările cu care se confruntă aceștia.
• Industria agroalimentară: evoluția prețurilor, ponderea produselor românești la raft, ciclul producător – retailer – consumator.
• Industria laptelui în 2018 și perspectivele pentru anul următor: evoluția prețurilor, problemele cu care se confruntă producătorii, consolidarea poziției României pe piața laptelui la nivel european.
• Aspecte privind distribuția, logistica și supply chain-ul în agricultură. Filiera de produs: de la „poarta” fermierului la consumator.
• România, unul dintre cei mai mari producători de vin din Europa: soluții pentru creșterea productivității si implicit a exporturilor, dezvoltarea turismului viticol.
• Problemele cu care se confruntă zootehnia românească, soluții pentru prevenirea epidemiilor, reluarea exporturilor în spațiul comunitar.
• Aspecte fiscale și legislative specifice agriculturii.

Înscrierea la evenimentul Romanian Food & Agribusiness Conference se poate face online, pe site-ul BusinessMark – https://bit.ly/2CwPk6T, unde puteți regăsi, totodată, mai multe detalii despre eveniment.

Evenimentul este organizat de BusinessMark.

Partenerii evenimentului sunt: MULTI DATA SOFT ORACLE Gold Partner, MAZARS, CEC BANK, AVIS, Rent for Comfort.

Eveniment organizat cu susținerea: French Chamber of Commerce and Industry in Romania: CCIFER, Netherlands-Romania Chamber of Commerce: NRCC, British Romanian Chamber of Commerce: BRCC, Bilateral Chamber of Commerce Bulgaria-Romania: BCCBR, Zelist Monitor.
Radioul oficial al evenimentului: Europa FM.

Parteneri media: Revista Fermierului, AGERPRES, Business24, Stiriagricole.ro, Administratie.ro, Global Manager, aktual24.ro, Gazeta de Agricultură, Gazeta de știri, Curierul Național, Moneybuzz, DeBizz, FEMEI IN AFACERI, Financial Market, Antreprenor în Romania, Financiarul.ro, New Money, Spațiul Construit, PRbox.ro, Rbe Connect, PRwave, Jurnalul de Afaceri, Ziare.com, IQads, SMARK, 1asig.ro, Social Media Romania, Monitorul de Făgăraș, MATEK, Ziarul Clujean, Cargo Magazin, Portal Management, Inturda.ro, InfoOradea, BULEVARD, Transilvania Business, Lumea Satului, Avocatura, Bursa, Energynomics.ro, Auto Motor și Sport, Revista Piața, Tranzit.

Marți, 30 Octombrie 2018 18:15

An atipic pentru fermele vegetale din Dobrogea

Anul agricol 2017-2018 este caracterizat ca fiind unul atipic, de către fermierii din Dobrogea.

Clima neprietenoasă a redus recoltele de rapiță și cereale de toamnă, situație cu care se confruntă, de altfel, agricultorii din întreaga țară. Însă culturile semănate în primăvară au avut parte de cantități mari de precipitații. Prin urmare, sunt fermieri care pierd la unele culturi, dar câștigă la altele. Prețurile producției agricole sunt și în acest an nesatisfăcătoare în raport cu cheltuielile făcute, iar irigațiile continuă să rămână o fata morgana chiar și la malul Mării Negre.

Constantin Soare, din localitatea Fântânele, județul Constanța, deține, împreună cu fiul său o exploatație agricolă în cadrul căreia se lucrează o suprafață de peste o mie de hectare, terenul fiind în proprietate și în arendă. De ceva vreme, niciun an nu seamănă cu celălalt, iar anul agricol 2017-2018 a fost și mai deosebit, ceea ce s-a tradus în provocări pentru agricultori.

„În data de 20 martie, a fost o ploaie înghețată, care a creat probleme, nu multe, la cultura de rapiță. Dar de atunci, din păcate, următoarea ploaie pe zona noastră, Fântânele - Constanța, a fost în aproximativ 7-10 mai, când s-au cumulat 14 litri în trei zile – o cantitate foarte mică, pentru nevoia de apă pe care o aveau toate culturile în vegetație la momentul respectiv și, în mod special, grâul și rapița. Toată luna aprilie n-a plouat deloc, în luna mai a venit foarte puțină apă, exact în perioada în care grâul și rapița au nevoie stringentă de apă. Din această cauză, și am înțeles că și la nivelul țării s-au întâmplat aceleași fenomene, cultura de rapiță a avut mult de suferit”, ne-a spus fermierul constănțean care a obținut 3.400 kg la hectarul cultivat cu rapiță. În alte zone însă, producțiile au fost extrem de scăzute, sub două tone la hectar.

„Noi am făcut o producție acceptabilă, numai că nu ne mulțumește. La tehnologiile pe care le facem, la tot ce am cheltuit pentru această cultură, ar fi trebuit să avem o producție mult mai mare. Dacă aveam apă în perioada aprilie, măcar vreo 30 de litri, discutam de alte producții. Cele mai consistente ploi au venit în luna iunie. Am avut șansa că am recoltat cultura de rapiță înainte de precipitații, care au fost destul de consistente – între 40-70 de litri, dar nu într-un mod uniform, pe toată suprafața”, ne-a spus Constantin Soare, fericit că înainte de ploi a reușit să recolteze și o mică suprafață de grâu. A constatat că greutatea hectolitrică era în jur de 80 kg și, după perioada de ploi care a durat vreo cinci zile, lucrurile s-au schimbat în bine.

Ploaia căzută în acea perioadă a fost benefică altor culturi, cum sunt floarea-soarelui și porumbul, care plecaseră dificil în vegetație din cauza lipsei de precipitații în perioada în care s-a semănat. Însă, chiar și pe culturile afectate, apa a fost utilă deoarece a permis lucrările de pregătire a terenului pentru anul agricol următor în condiții mult mai favorabile. „Sperăm ca prin lucrările pe care le facem să menținem apa prezentă în sol și ce semănăm toamna, rapiță și grâu, să poată să răsară în timp optim, să se dezvolte, să înfrățească și să pornim cu dreptul în noul an agricol. După cultura de rapiță, am arat și am discuit. E necesar să și discuim, pentru a mărunți eventualii bolovani și pentru a nivela solul, cu scopul de a avea o suprafață de evapotranspirație cât mai redusă. Având în vedere că semănăm cu o semănătoare care și prelucrează solul în același timp, nu mai pregătim acel teren decât în momentul semănatului”, a specificat fermierul.

Soiuri rezistente la cădere și cu potențial de producție foarte mare

Chiar dacă desfacerea e mai facilă pentru constănțeni, deoarece duc marfa direct în port și pot avea un preț mai bun față de agricultorii din alte zone ale țării, ei tot nu sunt mulțumiți de prețurile obținute. Prețul cerealelor este unul nesatisfăcător, din cauza cheltuielilor ridicate avute de producătorii agricoli, în momentul de față, coroborat cu faptul că în mare parte totul depinde de natură. „Nu avem control pe ce înseamnă asigurarea apei și plecând de la acest aspect trebuie să alegem soiuri care să aibă un potențial de producție cât mai mare, o talie mai mică și care să genereze o rezistență foarte bună la cădere. Asta, pentru a evita ceea ce, din păcate, s-a întâmplat în multe ferme ale colegilor, unde au avut soiuri mai puțin rezistente la secetă și valul de precipitații care a fost le-a culcat după prima repriză, iar după a doua repriză de ploaie, practic le-a lipit de sol, o situație destul de delicată, care creează multe probleme în recoltare, apoi de cantitate și calitate”, arată agricultorul.

Soluția? Soiuri rezistente la cădere și cu potențial de producție foarte mare, pentru acoperirea cheltuielilor și obținerea de profit.

Pentru a urmări evoluția unor soiuri, fermierul constănțean a realizat loturi demonstrative cu hibrizi de porumb, de floarea-soarelui și soiuri de cereale de la mai multe companii, în condiții de neirigat.

Livrarea gratuită a apei pentru irigații, ajutor major pentru fermieri

Marea supărare este lipsa irigațiilor. Constantin Soare crede că irigațiile sunt o problemă de durată, dar nu imposibil de realizat, mai ales că modificările aduse Legii Irigațiilor, prin care fermierii primesc apă gratuit, au intrat în vigoare.

De anul trecut, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) livrează gratuit apă pentru irigații până la stațiile de punere sub presiune ale Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI).

„Adică repunerea în funcțiune, la aceasta mă refer când spun «nu imposibil de realizat». Argumentele care mă determină să fac astfel de afirmații sunt pachetul de acte normative care, toate la un loc, permit repunerea în funcțiune a sistemului de irigații. Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din România are alocată o sumă bugetară românească de peste un miliard de euro. Programul Național de Dezvoltare Rurală, prin subMăsura 4.3, permite Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații să realizeze proiecte și să acceseze fonduri pentru fiecare lot în parte, fonduri care sunt la nivel de un milion de euro pentru fiecare proiect. Trebuie subliniat că toată suma este subvenționată. Și elementul cel mai important, care sper să rămână pe veci așa cum s-a stabilit prin Legea 133/2017, care a modificat Legea Îmbunătățirilor Funciare, este ca apa folosită la irigații să fie livrată OUAI-urilor cu titlu gratuit”, a detaliat specialistul, subliniind că această lege „l-a trezit din somn”.

„De ce spun din somn? Pentru că în decembrie 2004 când a apărut Legea Îmbunătățirilor Funciare, Legea 138, am constatat că s-a eliminat subvenția la energia care făcea obiectul pompării apei. Practic, acela a fost momentul în care tot ceea ce înseamnă irigații în România s-a închis ca activitate și ulterior s-a distrus. Acum încercăm să reabilităm prin acel Program Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale, care este în sarcina ANIF, infrastructura principală, unde intră stațiile de bază de unde se alimentează sistemul de irigații, canalele de aducțiune, canalele de distribuție și stațiile de repompare de pe o treaptă de nivel inferioară pe o treaptă superioară”, a completat Constantin Soare, care din luna septembrie a anului trecut face parte dintr-o Organizație a Utilizatorilor de Apă pentru Irigații.

„Imediat după ce am primit ordinul de ministru pe baza căruia s-a înregistrat organizația, am solicitat ANIF să ne predea stațiile de punere sub presiune și infrastructura secundară aferentă. Din păcate, lucrurile s-au mișcat un pic mai greu, din diverse cauze, dar am semnat Protocolul de predare-primire și în baza acestuia se emite un ordin de ministru care legiferează din punct de vedere juridic transferul infrastructurii de la ANIF către organizații”.

Până când infrastructura nu intră în proprietatea organizației, nu se pot încheia contracte cu o societate de proiectare. Dar fermierii fac demersuri pentru a fi pregătiți la deschiderea sesiunii de depunere a dosarelor.

„Organizația noastră are șase ploturi care însumează o suprafață totală de 5.345 de hectare. În prezent, nu a mai rămas nimic din sistemul de irigații la care eram arondați, sistem ce deservea o suprafață de 60.000 de hectare. Dacă vom reuși să repunem în funcțiune sistemul de irigat în zona Fântânele, se va scrie într-adevăr și aici istorie. Cei care vor veni după noi, că ei vor fi adevărații beneficiari, vor aprecia toată munca aceasta. Pentru că acum, cum bine știm, există tehnologii moderne, pompe de mare performanță, infrastructura secundară se face din materiale care nu se mai sparg, nu mai ruginesc. Altfel spus, ea va dăinui, în condițiile în care este întreținută corespunzător”, a încheiat Constantin Soare.

În vestul țării, vaca de lapte este considerată o afacere de tot mai puțini fermieri. Volumul mare de lucru, lipsa forței de muncă și nu în ultimul rând prețul i-au făcut pe mulți să se reorienteze spre alte ramuri ale agriculturii sau chiar să renunțe. Cătălin Jivan este unul dintre acei fermieri care cred încă în succesul fermei de bovine. Împreună cu familia, el a pus pe picioare o mică exploatație la Folea, în județul Timiș. Are 50 de capete de bovine, dintr-un efectiv de 80, cât mai are întreg satul acum.

Bazele fermei de vaci a familiei Jivan au fost puse în anul 2003, atunci când a fost construit adăpostul pentru animale. Inițial a fost populat cu cinci vaci, apoi s-au tot înmulțit, așa că în 2012 a fost necesară o extensie. Acum a ajuns la capacitatea maximă și Cătălin Jivan se gândește deja la modernizare. În acest sens, a depus un proiect în valoare de 40.000 de euro pe Măsura 6.1, destinată tânărului fermier, prin care adăpostul va fi dotat cu o rampă pentru dejecții și o fosă septică. Proiectele nu se opresc aici. „Sunt preocupat să extind ferma, să construiesc un adăpost modern, să instalez adăpători automate și să asigur un confort mai bun pentru vacile noastre. Acum mulgem cu o mulgătoare electrică cu două posturi și depozităm laptele într-un tanc de răcire, însă ne dorim să construim și o sală de muls. Vreau să investesc în tehnologie modernă pentru a ne ușura până la urmă munca, pentru că nici nu mai avem cu cine lucra. Avem doi angajați, pe care îi menținem cu greutate”, spune crescătorul de la Folea, din Timiș. Din efectivul de 50 de animale, 30 sunt vaci la muls și sunt susținute cu furajele obținute de pe cele 30 de hectare pe care le lucrează familia Jivan.

Pășunea comunală, exploatată de crescătorii de animale

În localitatea Folea, pășunea e bine delimitată între oieri și văcari. Cei din urmă au la dispoziție 50 de hectare de pășune, luată în concesiune pe șapte ani de la Primăria Voiteg. Cătălin Jivan spune că pentru a se asigura un pășunat rațional, pășunea vacilor a fost împărțită în două, s-a refăcut alimentarea cu apă, în așa fel încât animalele să beneficieze în permanență de apă proaspătă. Pășunea este curățată periodic. În plus, anul ploios a făcut ca durata de folosință a pășunii să crească semnificativ. „Spun bătrânii că pășunea arată anul ăsta cum n-a arătat niciodată. Până la începutul lui august, a plouat aproape săptămânal și iarba s-a menținut tot verde și fragedă, și asta s-a cunoscut atât în calitatea, cât și în cantitatea laptelui obținut”, punctează Cătălin Jivan. Pentru că și la Folea greu se găsesc boitari care să ducă vitele la păscut, animalele sunt ținute în gard electric, acesta înconjurând pășunea.

Oamenii harnici merită toată atenția și admirația

Întreaga producție de lapte este livrată la un procesator din zonă. Chiar dacă prețul nu este grozav, banii vin regulat și asigură supraviețuirea. „Acum primim un leu pe litrul de lapte. Nici nu vreau să calculez cât mă costă pe mine să produc litrul de lapte, pentru că, dacă aș face-o, cred ca aș închide. De altfel, prin 2006 am lichidat vacile tocmai pentru că nu mai erau rentabile. Am început să repopulăm din 2009. Avem noroc cu subvenția, pentru că din animale foarte greu trăiești. Dacă nu ai teren și utilaje și mai ales desfacere, este aproape imposibil să te descurci”, ne spune, cu tristețe în glas, Cătălin Jivan.

Pe lângă vacile cu lapte, familia Jivan mai are patru cai, de drag... Nu sunt puși la treabă, dar din când în când mai sunt folosiți pentru călărie.

De dragul vremurilor de altădată, familia Jivan împodobește „cocia” cu roți de lemn, cu ponevi înflorate, prinde doi cai la ham, îmbracă straiul popular și onorează astfel sărbătorile satului.

„Pasiunea pentru cai am moștenit-o de la bunicii mei, pentru care caii erau nelipsiți în gospodărie. Cocia sau docarul, cum i se mai spune, a cumpărat-o tata prin `90 de la un târg la Sacoșu Mare. O folosim doar când mergem la nunți sau la Rugă. Mă bucur când lumea ne oprește și face poze cu noi sau ne filmează, pentru că sunt secvențe desprinse dintr-o lume aflată pe cale de dispariție”, povestește micul fermier timișean, cu un soi de melancolie combinată cu mândrie.

Cam așa arată o familie de „paori” bănățeni, oameni harnici, care nu se dau înapoi de la muncă. Poate că astfel de oameni ar merita o atenție sporită din partea autorităților, pentru că sunt tot mai puțini cei care se sacrifică pe sine, dintr-o pasiune, pentru a produce un lapte de calitate. Iar laptele românesc chiar are calitate, dar, din păcate, nu are și preț.

În comuna Redea, județul Olt, am întâlnit un tânăr în vârstă de 29 de ani, Liviu Marius Ciocan, care nu numai că are grijă de partea vegetală din ferma întinsă pe 3.200 ha, dar are și drag de animale.

Deține în prezent un efectiv de 200 de capete de taurine de carne din rasa Angus. De ce Angus și nu Bălțată românească sau Charolaise, de exemplu? Pentru că, spune el, este o rasă mai puțin pretențioasă, „mai rustică”.

Povestea fermei specializate pe rasa de carne Angus a început acum trei ani, cu 120 de vaci. „O perioadă, am ținut-o în repaus, n-am mai extins-o, deoarece am vrut să punem cultura vegetală la punct, s-o organizăm foarte bine. După care, anul acesta, am demarat niște proiecte pentru modernizarea fermei și ne dorim să mărim efectivul de animale, care azi a ajuns la 200 de capete”, ne-a spus tânărul fermier.

Rasa Angus se comportă cel mai bine pe pășune, dar în zona în care Liviu Marius Ciocan are ferma, nu există niciuna prin apropiere. Deocamdată, animalele stau libere în adăpost, dar fermierul intenționează să caute o zonă cu pășune, în care să mute ferma de vaci Angus.

Printre planurile sale se află și valorificarea prin închiderea lanțului. „Ideal este să închidem tot cercul, ca să dăm plusvaloare afacerii. Toate trebuie făcute pas cu pas. Mai întâi să modernizăm ferma, după care luăm în calcul și abatorizarea, și procesarea”, arată fermierul din județul Olt, nemulțumit fiind de ce sume se obțin doar din creșterea animalelor pentru carne.

Procesarea în fermă, cea mai bună variantă pentru profit

Liviu Marius Ciocan a început aventura agricolă în urmă cu șase ani, pe la vârsta de 23 de ani, când s-a decis să facă pasul acesta și să administreze societatea. „Când am intrat prima dată în afacerea asta, într-adevăr mi-a fost destul de greu, pentru că nu eram obișnuit. Agricultura, până la urmă, necesită multă muncă, iar munca cu pământul este grea, după părerea mea. Trebuie să fii prezent, trebuie să te implici foarte mult. Dar, zic eu, în toți acești ani am acumulat experiență și am făcut lucruri bune, per total”, își amintește tânărul fermier care urmează să investească în modernizarea unei mori cumpărate din zonă. Produsul obținut – făina – se va vinde către procesatori, dar și ambalată către magazine.

Valorificarea producției a fost și rămâne o problemă pentru fermierii mici, uneori chiar și pentru cei mari, în condițiile în care nu sunt uniți să vândă împreună printr-o cooperativă, grup de producători. După părerea lui Liviu Marius Ciocan, la ora actuală, procesarea rămâne cea mai bună variantă pentru a avea profit. „Generează și ea costuri, o muncă mult mai mare, dar cred că este singura soluție prin care să stăm tot timpul pe plus și de asta am hotărât să facem pasul și pentru procesare, pentru valorificarea grâului sub formă de făină, valorificarea vacilor de carne sub formă de produse procesate”.

Deși ferma pe care o administrează tânărul deține spații de depozitare, spune că, în general, a vândut imediat după recoltat o mare parte a producției, mai ales că în ultimii doi ani prețul n-a mai prea crescut, a variat la grâu între 60 de bani și 70 de bani pe kilogram. „Depozitarea, la fel, generează costuri și n-a fost rentabil să ținem grâul până în ianuarie-februarie, ca să-l vindem atunci. În mare parte, vindem la recoltat. Avem nevoie de bani, de lichidități, așa că am ales varianta vânzării direct din câmp”.

Investiții în utilaje și în calitatea solului

Pe cele 3.200 de hectare pe care le are în grijă Liviu Marius Ciocan, culturile se împart astfel: 50% grâu, 25% rapiță, 10% leguminoase, mazăre, în special, și restul, floarea-soarelui și porumb, în suprafețe mai mici, deoarece nu au fost atât de profitabile în ultimul an.

Modernizarea realizată până în acest moment a însemnat investiții în utilaje și în îmbunătățirea calității solului. „Trebuie să avem grijă de culturi, dar şi de sol. Îl îmbunătățim de la an la an. Ferma este împărțită pe două zone: la 10 km de Caracal către Dolj, către Craiova, avem 1.500 de hectare, iar pe zona aceasta, unde este și ferma de taurine de carne, sunt în jur de 1.700-1.800 de hectare. Pe zona aceasta, este un sol mult mai bun decât pe partea de Dolj, unde este un brun-roșcat de pădure, și acolo am pus accent pe îmbunătățirea calității solului”.

Diferența de producție între cele două zone este destul de mare. Mai mult, la un sol de calitate slabă, omiterea unei lucrări se simte la producție. În schimb, un sol mai bun îți permite și anumite greșeli.

Forța de muncă, o mare provocare

În total, Liviu Marius Ciocan lucrează cu 50 de angajați, doi fiind ingineri agronomi deoarece, oricât ar fi de informat, are nevoie de astfel de suport de specialitate. „Întotdeauna avem de învățat și de la an la an apar tehnologii noi și produse noi, care uneori ne depășesc. Trebuie să ne consultăm cu specialiștii”, crede fermierul oltean, care se confruntă și el cu lipsa forței de muncă. Ba mai mult, spune despre generația tânără că „nu prea este așa dornică și nu vrea să se implice în agricultură... forța de muncă este o problemă și la noi în zonă, cum este în toată țara. Sperăm ca lucrurile să se îndrepte și din punctul ăsta de vedere”.

Pași înceți, dar siguri pe drumul spre apă

O altă problemă este cea a lipsei apei, a precipitațiilor, mai ales că în ultimii cinci ani s-a schimbat mult „harta” lor. „A mai plouat… câteodată. Pe partea de irigații, sunt depuse proiecte pe OUAI pentru modernizarea și punerea în funcțiune a stațiilor de irigat și sper eu că, într-un an, maximum doi, să punem la punct o mare parte din sistemul de irigații, adică să începem să irigăm nu toată suprafața, dar cât mai mult din ea”, a precizat Liviu Marius Ciocan.

Pentru canalul principal de irigații, s-au demarat lucrări de reparații, iar echipamentele de irigații sunt prinse în proiecte. „Sunt depuse proiecte pe modernizare. O să fie puțin mai dificil la sistemele secundare, pentru că sunt dezafectate și trebuie refăcute complet. Acolo cred eu că o să fie o problemă”.

În zonă nu se mai irigă niciunde și speranțele rămân în modernizare și investiții. Organizația de Utilizatori de Apă pentru Irigații Deveselu va deservi Redea, Grădinile, Vișina, către Corabia. Așadar, o suprafață destul de mare.

Articol publicat în Revista Fermierului, 01-14 octombrie 2018

Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Adrian Chesnoiu a participat joi, 25 octombrie 2018, la Simpozionul Regional „Dezvoltarea durabilă a mediului rural”.

Evenimentul a avut loc la Craiova cu prilejul aniversării a 18 ani de la înființarea primei Agenții de plăți care a gestionat fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală și a structurii sale aferente Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia.

La eveniment au participat, alături de Adrian Chesnoiu, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Alexandru Potor, precum și oficialități regionale, parteneri instituționali de la nivel central și regional ai AFIR, reprezentanți ai mass-media și ai Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 4 Sud-Vest Craiova.

În cadrul simpozionului au fost acordate distincții beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 care au realizat investiții în mediul rural din regiunea Olteniei, precum și instituțiilor care au acordat sprijin în derularea Programului.

„Pentru evenimentul din această seară, care se înscrie în seria întâlnirilor pentru aniversarea majoratului Agenției, am ținut în mod deosebit ca împreună cu colegii mei de la centru și cu secretarul de stat pentru dezvoltare rurală, Alexandru Potor, să fim alături de întreaga echipă a AFIR de la nivel regional și județean. Rezultatul obținut anul acesta, acela de a depăși suma de 1,2 miliarde de euro, plăți efective în exercițiul financiar 2018, nu se putea realiza decât cu implicarea de care ați dat dovadă și cu sacrificiile pe care fiecare dintre dumneavoastră le-ați făcut. Pentru acest fapt vă mulțumesc. Am convingerea că anul financiar 2019 va fi unul cu același succes ca cel care s-a încheiat, dar și ca cel din 2017, când am depășit ținta de absorbție stabilită și am reușit să aducem în țară 1,55 miliarde de euro”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

În marja conferinței, directorul general a vizitat în cursul zilei de joi, 25 octombrie 2018, împreună cu reprezentanții conducerii Agenției de la nivel regional și ai presei centrale și locale, patru proiecte finanțate de AFIR prin PNDR 2020, care vizează investiții în pomicultură, în panificație și în sectorul non-agricol.

Potrivit presei locale, șeful AFIR a vizitat o plantație de meri. Șerban Marin, un oltean care a trăit mulți ani în Italia, a reușit să pună câțiva bănuți de-o parte și s-a întors în țară cu visuri mărețe și cu multe cunoștințe despre agricultură și pomicultură. Nu după mult timp a întocmit un proiect și-a depus dosarul pentru finanțare, a câștigat, iar acum muncește la propria fermă de meri, de care este foarte mândru. Cu cei 100.000 de euro ai săi și cu 200.000 luați prin program și-a pus la punct afacerea, iar nemulțumirea sa este faptul că tot ceea ce produce în acest moment vinde la export, prețul fiind un pic mai ridicat decât cel cu care noi importăm mere crescute „în laborator”. Pasul următor pe care îl are în vizor Șerban este achiziționarea de depozite frigorifice pentru a reuși să vândă mai mult pe plan local produsele sale sănătoase, naturale, cu gust adevărat de măr.

În satul Mailat din județul Arad, pe raza comunei Vinga, legumicultura este o chestiune de tradiție. Cândva, arbagicul și ceapa constituiau un adevărat brand local. Acum, o bună parte din legumele produse sunt înghițite în mod special de piața Aradului. Familia Varga cultivă legume de aproape 25 de ani, pe care le vinde mai apoi angro la „Obor”, în municipiul Arad.

Micuța fermă a familiei Varga are 2.600 de metri pătrați de solarii și încă trei ha cu legume de câmp. Am ajuns la Mailat într-o zi caniculară de vară și, cu puțin noroc, l-am prins acasă pe fermierul Varga Miklos, exact după ce a venit de la piață, asta, în timp ce doamna Varga pornea tractorul să meargă cu oamenii în câmp, la scos de cartofi. Am avut plăcuta surpriză să descopăr o persoană volubilă, dispusă să-mi împărtășească din secretele muncii de legumicultor.

Punctul forte al familiei Varga sunt ardeii, vinetele, rădăcinoasele și cartofii. Roșiile creează probleme în cultură, drept pentru care sunt plantate destul de rar. „Tomate punem o dată la zece ani. Deși respectăm tehnologia, ceva nu le place și aproape de fiecare dată ratăm cultura. Anul acesta, am pus un solar cu roșii, care însă este pagubă. Deși arată bine pe exterior, în interior sunt bolnave și am preferat să nu le ducem la piață”, spune domnul Varga, conștient că doar calitatea vinde la preț bun. A învățat asta în cei 25 de ani de când bate piețele Aradului. De ardei, este mulțumit. A obținut 3.000 de kilograme într-un solar de 400 de metri pătrați, cu mult mai puțin însă față de ce obțin vecinii din Ungaria la aceeași cultură. „Într-un solar de cinci ari, în Ungaria se produc 10.000 de kilograme de ardei. Probabil că ne lipsește ceva, pe partea de tehnologie, poate o analiză de sol, ca să știm cu ce să intervenim, dar și cu producția obținută de noi sunt mulțumit. Probleme avem cu tripșii. Am încercat aproape orice, fără succes însă”, a specificat fermierul arădean, care recunoaște că cel mai bine se simte în solarul cu vinete. „La noi, „vedetele” sunt vinetele. La 800 mp cu vinete în două solarii, am obținut anul trecut o producție de 9.000 kg, pe care le-am dat la un preț mediu de 3 lei/kg. Anul acesta, încă nu am tras linia, așa că nu știu exact cum stăm la această cultură. În orice caz, va fi mai slab decât anul trecut și ca producție, și ca preț”.

Cartoful și ceapa de Mailat au căutare

Pe piața Aradului, majoritatea cunoscătorilor caută cartoful de Mailat, o cultură profitabilă și pentru familia Varga. „Cine vine la Obor caută cartofi de Mailat, Anul acesta, suntem mulțumiți și de preț. Chiar dacă avem o cantitate mai mică de cartofi față de anul trecut, prețul este dublu. De altfel, în general, prețurile de pe piața din Arad sunt mai mari decât cele din Timișoara. Nu vreau să supăr pe nimeni, dar la noi calitatea este mai bună decât în alte părți. De exemplu, sortăm cartofii cu mare atenție. Am investit 5.600 de euro într-o mașină de spălat cartofii, pe care am adus-o din Ungaria, pentru că noi răspundem de calitatea cartofului pe care-l vindem până ce acesta ajunge în oală”, arată Varga Miklos.

Ceapa este brandul local al comunei Vinga, așa că nu putea lipsi nici din schema de culturi a familiei Varga. Deja fermierul a prospectat piața și pregătește acum terenul pentru a cultiva ceapa de sămânță. „Am vorbit cu colegii care mai aduc marfă de prin Polonia și de prin alte locuri și mi-au spus că ceapa cam lipsește. Cred că dacă o să pun ceva mai multă ceapă, voi avea de câștigat, cu condiția să am ceapă uscată pe piață la final de mai. Pe vremea comuniștilor, se puneau sute de hectare cu ceapă la Vinga, dar asta a fost odată. Nu să producem ceapă este o problemă, asta știm să facem foarte bine, problema este să o vindem. Va dau un exemplu. Anul trecut, am pus un hectar cu ceapă la care am aplicat toată tehnologia. Am obținut opt vagoane de ceapă. Două le-am vândut ca ceapă verde, trei ca ceapă uscată și restul a rămas pe câmp”, spune legumicultorul din județul Arad.

Multe din problemele de tehnologie pe care le are Varga Miklos ar putea fi rezolvate de un specialist, pe care de unul singur este destul de greu să-l plătești. Din păcate, problema asocierii este tratată cu reticență în comuna arădeană Vinga, așa că, în decursul a mai puțin de 30 de ani, din cei 60-70 de legumicultori profesioniști au mai rămas vreo șase.

Varga Miklos ne-a zis că dacă nu este pe minus la finele anului, este mulțumit. „N-am intrat în datorii, e bine!”, concluzionează gazda noastră din satul Mailat. Și, în final, sacrificiile sunt mari și profitul este mic.

Comuna Vinga este situată în extremitatea sud-vestică a județului Arad, în Câmpia Vingăi, la 23 km de orașul Arad și la circa 30 km de Timișoara. Suprafața comunei este de 14.500 ha, iar populația ajunge pe la 6.000 de locuitori, în trei sate: Vinga, Mailat și Mănăștur. Principala ocupație este agricultura.

Satul Mailat, în care se găsește ferma legumicolă a familiei Varga, se mândrește cu o frumoasă datină care se ține în ultima duminică din luna august, „Duminica de Mailat”, când toți cei născuți aici se întorc în sat, unde, cu această ocazie, au loc diverse manifestări culturale.

Articol publicat în Revista Fermierului, 15-30 septembrie 2018

Publicitate

Revista Fermierului 300x250

produsenaturalfermieri

Revista