Redacția - REVISTA FERMIERULUI
Redacția

Redacția

Suma totală autorizată până în prezent la plată pentru Campania 2018 este în valoare de 2,62 miliarde de euro, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), precizând că plafonul alocat României pentru plăţile directe, pentru intervalul amintit, este de 1,912 miliarde de euro.

Potrivit unui comunicat al APIA, remis presei, marţi, 6 august 2019, autorizarea plăţilor pentru Campania 2018 continuă şi în perioada imediat următoare.

„În ultima lună, a fost autorizată la plată suma de 10,56 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Buget Naţional, astfel că, până în acest moment, suma totală autorizată la plată pentru Campania 2018 este în valoare de 2,62 miliarde de euro. Precizăm că, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 891/21.06.2018, plafonul alocat României pentru plăţile directe, pentru Campania 2018, este de 1,912 miliarde de euro”, se menţionează în comunicat.

APIA reaminteşte că, în momentul de faţă, se află în derulare Campania de control la faţa locului, conform termenelor prevăzute în Ordinul nr. 69 din 25.01.2019 al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Controalele pe teren sunt programate a se desfăşura până la data de 1 octombrie 2019.

Mai bine de 100 de kilograme de peşte din specia somn au fost confiscate de poliţiştii de frontieră mehedinţeni, după ce au depistat un cetăţean care transporta peştele într-un autoturism, în condiţii improprii, fără documente legale, duminică, 4 august 2019, în zona Sviniţa.

Depistarea transportului a avut loc în cadrul unei acţiuni de combatere a braconajului piscicol efectuat în zonă, arată un comunicat al Poliţiei de Frontieră Timişoara.

La controlul autoturismului, poliţiştii de frontieră au depistat în portbagaj 104 kilograme de peşte care era transportat în saci de plastic. Cantitatea de peşte îi aparţinea unui bărbat în vârstă de 48 ani, din judeţul Caraş-Severin.

Peştele a fost ridicat în vederea confiscării şi predat unei societăţi comerciale autorizate, conform prevederilor legale, iar în cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de comercializare ilegală a peştelui ori deţinere sau transport în vederea comercializării fără documente legale, la finalizare fiind dispuse măsurile legale care se impun.

Potrivit notificării primite de polițiștii români de frontieră de la omologii bulgari, au fost introduse unele măsuri pentru limitarea răspândirii pestei porcine africane (PPA) în regiunile de la graniţa cu România, în acest context fiind interzise importurile de materii prime şi produse procesate din carne de porc, a anunțat, luni, 5 august 2019, Garda de Coastă.

Conform anunțului făcut, autorităţile de frontieră bulgare au informat Poliţia de Frontieră Română, prin Centrul Comun de Contact (CCC) Giurgiu-Ruse, despre faptul că mai multe regiuni din partea de nord a Bulgariei au fost declarate zone calamitate de PPA şi, în consecinţă, au fost luate măsuri pentru limitarea răspândirii acestui virus pe teritoriul naţional.

Ca atare, autorităţile bulgare interzic importurile de materii prime sau produse alimentare de origine animală care conţin carne de porc sau diferite alte produse din porc, cu excepţia cazului în care acestea sunt însoţite de o documentaţie veterinară corespunzătoare, iar cetăţenii români pot fi supuşi controlului fizic al mijlocului de transport la punctele de trecere a frontierei către Bulgaria, ca măsură de susţinere a embargoului instituit.

„Pentru evitarea aglomerărilor, recomandăm participanţilor la trafic tranzitarea tuturor punctelor de frontieră existente la graniţă, astfel încât să se preîntâmpine apariţia suprasolicitărilor doar a unora dintre acestea, din cauza unui număr mare de călători, într-un timp foarte scurt”, se arată în comunicatul Gărzii de Coastă.

În judeţul Constanţa, la graniţa cu Bulgaria, sunt cinci puncte de trecere a frontierei cu specific rutier, în total fiind disponibile nouă benzi de control pe sensul de intrare în ţară, respectiv 10 benzi pe sensul de ieşire, la: Vama Veche - Durankulak; Ostrov - Silistra; Negru Vodă - Kardam, iar la Lipniţa - Kainardja şi Dobromir - Krushari, punctele de trecere a frontierei comune sunt deschise pentru autoturisme cu greutate totală maxim admisă de 3,5 tone, programul de funcţionare fiind de la ora 8:00 la ora 20:00.

Intenţia executivului de la București de a introduce o taxă suplimentară pentru băuturile răcoritoare cu conţinut de zahăr este o măsură discriminatorie şi disproporţionată, pentru că băuturile răcoritoare reprezintă, în medie, doar trei procente din aportul caloric zilnic al unui adult, iar unicul său scop pare să fie creşterea încasărilor la bugetul de stat, afirmă Asociaţia Naţională a Băuturilor Răcoritoare (ANBR), într-un comunicat remis joi, 1 august 2019.

„Asociaţia Naţională a Băuturilor Răcoritoare (ANBR) a aflat cu mare surprindere, din presă, de intenţia Guvernului României de a introduce o taxă suplimentară pentru băuturile răcoritoare cu conţinut de zahăr. Considerăm că această măsură ar fi discriminatorie şi disproporţionată, iar unicul său scop pare să fie creşterea încasărilor la bugetul de stat. Iniţiativa Guvernului României reprezintă o suprataxă ce va afecta direct consumatorul român”, afirmă producătorii de băuturi răcoritoare.

ANBR aminteşte că, în urmă cu patru luni, aceeaşi majoritate parlamentară a respins prin vot, în plen, o iniţiativă similară a USR, de taxare suplimentară a băuturilor răcoritoare.

„Respingerea a fost motivată de faptul că măsura era discriminatorie. ANBR consideră că taxa este ineficientă din cauza impactului negativ în economie şi pentru că nu generează schimbări care să ducă la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. Totodată, taxa este discriminatorie pentru că băuturile răcoritoare reprezintă, în medie, doar 3% din aportul caloric zilnic al unui adult”, mai precizează sursa citată.

Organizația citată precizează că a iniţiat deja demersuri pentru a relua discuţiile cu reprezentanţii autorităţilor privind „efectele nefaste” ale aceste iniţiative pentru economia românească, respectiv creşterea preţurilor la raft cu până la 90%, scăderea semnificativă a contribuţiilor (impozit pe profit, taxe salariale) la bugetul statului, disponibilizări şi creşterea inflaţiei. Foarte important, va fi afectat întregul lanţ valoric al acestui sector economic, care are peste 60 000 de angajaţi, de la fermierii români ce cultivă sfeclă de zahăr, la producătorii de materii prime şi echipamente şi până la distribuitori şi magazine.

„Studiile de specialitate, fie că vorbim despre studii ale Comisiei Europene sau ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, confirmă faptul că un stil de viaţă sănătos este încurajat, în primul rând, prin programe de educaţie şi informare, şi nu prin taxare suplimentară. Astfel, taxa pe băuturi răcoritoare este unul dintre cele mai puţin eficiente instrumente, nefiind inclusă pe lista de recomandări de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii. De altfel, această taxă nu şi-a dovedit efectele în ţările în care a fost implementată. De exemplu, în Danemarca s-a renunţat, în 2014, la taxarea băuturilor răcoritoare cu zahăr, pentru că nu s-au constatat efecte benefice pentru sănătatea populaţiei, iar industria băuturilor răcoritoare, precum şi cele conexe, au fost afectate pe termen lung”, atrage atenţia ANBR.

Asociaţia Naţională a Băuturilor Răcoritoare este o asociaţie nonprofit, al cărei scop este să reprezinte interesele membrilor săi. ANBR este membru Romalimenta (Federaţia Patronală din Industria Alimentară) şi UNESDA (Uniunea Europeană a Asociaţiilor Producătorilor de Băuturi Răcoritoare).

În cadrul videoconferinței organizate vineri, 2 august 2019, cu personalul de conducere de la nivel central, regional şi judeţean al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) pentru a analiza stadiului absorbției fondurilor europene acordate pentru agricultură și dezvoltare rurală, factorii de decizie au discutat intens despre depășirea eventualelor blocaje birocratice din sistem, cât și despre atingerea obiectivelor stabilite pentru 2019.

„Cifrele îmi arată că v-ați îndeplinit targetul stabilit, dar vreau să ne axăm acum pe atingerea obiectivelor propuse pentru acest an. Sunt doi ani consecutivi în care v-ați demonstrat capacitatea profesională și este obligatoriu să continuăm în același ritm accelerat. Vă reamintesc că relația cu beneficiarii noștri are un sens unic: de la AFIR către beneficiar. Trebuie să fiți în sprijinul rezolvării problemelor pe care fermierii le au. De asemenea, vă rog să faceți analize interne concrete asupra greutăților pe care le întâmpinați sau a disfuncționalităților care ar putea să apară în implementarea proiectelor contractate”, a precizat Petre Daea, ministrul agriculturii.

Discuțiile au fost axate pe analiza stadiului implementării și pe nivelul absorbției efective a fondurilor nerambursabile, dar și pe identificarea soluțiilor concrete pentru accelerarea plăților și a procesului de derulare a proiectelor, din momentul depunerii și până la ultima tranșă de rambursare a plăților.

„Am analizat, în primul rând, stadiul plăților efectuate de la începutul acestui an şi vă pot spune că am depăşit 514 milioane de euro, atingându-ne obiectivele stabilite. Îi aşteptăm pe toți beneficiarii cu care am încheiat contracte şi rog colegii de la CRFIR şi OJFIR să le acorde sprijinul necesar pentru a depăşi eventualele blocaje birocratice, astfel încât să putem atinge obiectivele financiare asumate până la sfârşitul acestui an. Valoarea mare a plăţilor efectuate duce la un grad semnificativ de absorbție a PNDR 2020, peste 52% din totalul fondurilor europene puse la dispoziția României, ceea ce scade, implicit, riscul dezangajării în viitor a acestor fonduri. Agenţia a depus și va face, în continuare, toate eforturile necesare pentru a atinge țintele stabilite, așa cum am făcut-o în ultimii ani, beneficiind și de sprijinul domnului ministru Petre Daea și al colegilor din MADR. Suntem toți angrenați în activitățile pe care le avem de făcut în perioada următoare”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

AFIR a semnat, până în prezent, 54 438 de contracte de finanțare aferente Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (incluzând și contractele de finanțare preluate prin procedura de tranziție dintre Programe), valoarea totală a acestor proiecte fiind de aproximativ 4,67 de miliarde de euro.

Pentru proiectele de investiții și pentru plățile compensatorii, beneficiarii PNDR au încasat fonduri nerambursabile în valoare totală de peste 4,63 de miliarde de euro, de la demararea Programului și până în prezent. Gradul de absorbție a fondurilor europene se ridică, în acest moment, la 52,63% din alocarea totală pentru perioada de programare financiară 2014 – 2020.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a participat, alături de directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu, la videoconferința organizată vineri, 2 august 2019, cu personalul de conducere de la nivel central, regional şi judeţean al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Întâlnirea de lucru, desfășurată la sediul central al Agenției, a avut ca obiectiv analiza stadiului implementării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) și identificarea soluțiilor pentru rezolvarea eventualelor probleme privind accesarea fondurilor europene, implementarea proiectelor și atingerea țintei de absorbție.

Potrivit vocilor autorizate ale AFIR, beneficiarii publici ai Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) selectați pentru finanțare prin Raportul de selecție publicat pe site-ul www.afir.info (inclusiv OUAI-urile) pot opta pentru demararea procedurilor de achiziții înaintea încheierii contractului de finanțare cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), cu respectarea prevederilor procedurale și a legislației în vigoare privind derularea achizițiilor publice.

„Reamintesc beneficiarilor publici ai PNDR 2020 că pot utiliza clauza suspensivă în derularea procedurilor de achiziții publice, această prevedere fiind activată prin Manualul de proceduri pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică începând cu luna mai 2018. Prin această clauză, acordăm solicitanților publici de fonduri europene, care au fost notificați în urma aprobării rapoartelor de selecție, posibilitatea de a opta pentru demararea procedurilor de achiziții înaintea încheierii contractului de finanțare cu AFIR. De aceste prevederi pot beneficia și OUAI-urile care urmează să fie selectate pentru finanțare prin submăsura 4.3, componenta de irigații. Acest lucru poate fi făcut cu respectarea prevederilor manualului de proceduri, menționând în conținutul documentațiilor de atribuire o clauză suspensivă care să condiționeze încheierea și executarea contractului de achiziție de încheierea contractului de finanțare a proiectului cu AFIR”, a precizat Directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Responsabilii legali ai proiectelor trebuie să aibă în vedere faptul că semnarea contractului de finanțare se face, de asemenea, cu respectarea dispozițiilor referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele care intră sub incidența legislației privind finanțele publice.

În acest sens, având în vedere dispozițiile Legii 98/2016 și HG 395/2016, cu modificările și completările ulterioare, în cadrul documentației de atribuire se va preciza că beneficiarii vor încheia contractul cu ofertantul declarat câștigător numai în măsura în care fondurile necesare achiziției vor fi asigurate prin semnarea contractului de finanțare cu AFIR. În cazul în care, indiferent de motive, contractul de finanțare cu AFIR nu se va semna, beneficiarii publici, după primirea notificării din partea Agenției cu privire la neacordarea finanțării, își rezervă dreptul de a anula procedura de atribuire, în condițiile în care nu există o altă sursă de finanțare, în conformitate cu prevederile art. 212 alin (1) lit. c) teza 2 din Legea 98/2016 cu modificările și completările ulterioare, fiind imposibilă încheierea contractului de achiziție publică.

Ofertanții care participă la astfel de proceduri de achiziții vor înțelege faptul că beneficiarii publici ai Programului, precum și AFIR nu pot fi considerați răspunzători pentru vreun prejudiciu în cazul anulării procedurii de atribuire, indiferent de natura acestuia și indiferent dacă beneficiarii publici și AFIR au fost notificați asupra existenței unui asemenea prejudiciu.

Totodată, ofertanții din cadrul acestei proceduri vor accepta utilizarea condițiilor speciale prevăzute de clauza suspensivă, asumându-și întreaga răspundere pentru eventualele prejudicii pe care le-ar putea suferi în situația descrisă.

„Menționăm că cea mai recentă versiune a Manualului de proceduri pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică pentru proiectele finanţate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 este disponibilă pe pagina oficială de internet, www.afir.info, la secțiunea Informații utile/ Proceduri de lucru pentru PNDR”, se precizează într-un comunicat de presă al instituției.

Independent de gama anunțată oficial la începutul anului, Stihl aduce pe piața din România două noi motocoase de mare putere - FS 120 și FS 230 - destinate utilizatorilor profesioniști, fiind dotate cu motoare de mare putere, testate pentru nivelul de anduranță impus de condițiile de lucru din țara noastră.

„Este recunoscut faptul că, atât în zona utilizatorilor privați, cât și în sectorul profesional, astfel de utilaje sunt folosite în mod intensiv, astfel că în proiectarea lor trebuie prevăzute anumite elemente-cheie menite să facă față celor mai grele situații”, se precizează într-un comunicat de presă al companiei.

În primul rând, se menționează în document, puterea motorului trebuie adaptată la tipul de activitate. Astfel, inginerii germani au avut grijă să doteze atât FS 120, cât și FS 230 cu motoare de putere mare de 1,7 cai putere (CP), respectiv 2 CP. În al doilea rând, proiectanții au avut în vedere creșterea fiabilității motorului și scăderea nivelului de poluare în timpul funcționării. Ambele motocoase au primit motoare de generație nouă cu tehnologie 2-MIX, care asigură o scădere a noxelor cu până la 70% și a consumului de combustibil cu 20 de procente, față de motoarele clasice. În al treilea rând, pentru un astfel de utilaj, ergonomia este esențială. FS 120 și FS 230 au în dotare cunoscutul mâner dublu sau, popular denumit, „coarne de bicicletă”, cu toate comenzile la îndemână. Ambele modele suportă toate tipurile de cap tăietor (cu fir sau cu cuțit).

FS 120 și FS 230 sunt două modele de motocoase concepute special pentru piețe cum este cea din România, având în componență înaltă tehnologie, calitate, precum și un preț competitiv.

În prezent, gamele de motocoase cu motor pe benzină de la producătorul german sunt împărțite în funcție de tipul de utilizare. Astfel, în gama hobby sunt motocoasele destinate uzului casnic, pentru cosmetizarea gazonului. Pentru lucrări mai complexe, de cosire a ierbii și a buruienilor din preajma casei și din grădini, firma germană a configurat o gamă separată. Lucrările de întreținere a pajiștilor și a zonei peisagistice au primit o gamă separată de motocoase pentru utilizare profesională. Și, nu în ultimul rând, cele mai puternice motocoase sunt dedicate lucrătorilor forestieri, peisagiștilor sau celor care întrețin spațiile rutiere. În total, gamele de motocoase cu motor pe benzină cuprind nu mai puțin de 18 modele, pentru fiecare tip de utilizare.

La nivel mondial, Stihl a raportat recent o creștere a business-ului de 1,5%, atingând un nivel de 3,78 de miliarde de euro, în 2018. În același timp, nivelul investițiilor realizate a fost de 324 de milioane de euro. Filiala din țara noastră este o companie deținută 100% de firma-mamă și a fost înființată în 1997. Compania-mamă a fost înființată, în 1926, de Andreas Stihl.

Conform informării transmise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), inspectorii instituției citate au aplicat sancțiuni în valoare de 103 000 de lei şi 334 de avertismente de remediere operatorilor economici care comercializau legume şi fructe în pieţele agroalimentare din Bucureşti şi din ţară, în depozite angro şi hipermarketuri.

Verificările inspectorilor MADR au vizat indicarea corectă a localităţii de producţie, a datei recoltării pentru toate produsele autohtone, a ţării de origine şi a categoriei de calitate pentru produsele provenite din import sau comerţ intracomunitar.

„În principal, sancţiunile s-au aplicat pentru neindicarea corectă a originii şi a categoriei de calitate pentru loturile de legume şi fructe provenite din comerţ intracomunitar sau import, pentru neafişarea zonei de producţie şi a datei recoltării, în cazul produselor provenite din producţia autohtonă, precum şi pentru lipsa documentelor de provenienţă sau lipsa unor elemente obligatorii de pe aceste documente”, se precizează în comunicatul de presă al ministerului de resort.

În ultima decadă a lunii în curs, producătorii autohtoni asigură pentru consumatorii din pieţele agroalimentare, pieţe volante şi târguri ocazionale suficiente cantităţi şi o gamă diversificată de legume şi fructe de sezon din producţia autohtonă.

Potrivit sursei citate, toate cantităţile de pepeni, comercializate direct de producătorii agricoli autohtoni, trebuie să aibă elementele de identificare, eticheta format A4 plastifiată, ce cuprinde informaţii privind: denumirea producătorului, localitatea de origine, data recoltării şi preţul cu amănuntul, conform Ordinului ministrului Agriculturii nr. 225/2017.

Totodată, MADR precizează că, în cadrul programului naţional de monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe şi cereale, Autoritatea Naţională Fitosanitară a prelevat, până în prezent, la nivel naţional un număr de 1 831 de probe, din care au fost analizate 1 718 probe, în vederea depistării depăşirilor de reziduuri de pesticide, în lucru aflându-se 113 probe.

Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele şi fructele din producţia autohtonă întrunesc standardele de calitate şi nu prezintă risc pentru consumatori.

O echipă de cercetători români ar putea merge în Vietnam, unde a fost testat cu succes un vaccin împotriva pestei porcine africane, a afirmat luni, 29 iulie 2019, ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Oficialul guvernamental a menționat că a trimis o scrisoare omologului vietnamez, în care îl roagă să permită cercetătorilor să colaboreze cu echipa de români.

„Mă preocupă foarte mult acest lucru, motiv pentru care chiar astăzi (n.r. - luni) am dat drumul la o scrisoare către ministrul (n.r. - Agriculturii) din Vietnam, să îl rog să intrăm cu câţiva cercetători din România, foarte bine pregătiţi, să meargă la grupa de cercetători din Vietnam să colaboreze şi să putem ajunge să realizăm (n.r. - un vaccin). Sunt convins că acest lucru va fi posibil, pentru că în data de 15 aprilie noi am încheiat un memorandum, atât ANSVSA, cât şi MADR, cu Ministerul Agriculturii din Vietnam şi, pe această direcţie ştiinţifică de colaborare, să putem ajunge să lucrăm împreună pentru a ajunge cât mai repede în posesia acestui vaccin. Este extrem de important, dacă vreţi, este tema zilei şi a nopţii. Lumea este răvăşită de acest virus. Orice succes, cât de mic, ar trebui valorificat, amplificat şi, evident, să fie folosit într-o perspectivă cât mai apropiată cu putinţă”, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea, într-un briefing de presă.

El a fost întrebat dacă România este interesată de testele efectuate de cercetătorii din Vietnam referitoare la un posibil vaccin împotriva pestei porcine africane.

Ministrul a subliniat că îşi doreşte ca România să intre într-un astfel de dispozitiv de lucru, cu specialişti de la ANSVSA şi ASAS.

„De altminteri, în această sală am stat de vorbă în trei rânduri cu cel mai mare specialist pe care îl are lumea în domeniu şi i-am cerut şi atunci sprijin, iar ieri când a apărut această informaţie am valorificat-o azi dimineaţă cu colegii, spunându-le că este necesar să intrăm imediat în dispozitivul acesta de lucru. Am vorbit şi cu preşedintele ANSVSA şi cu cel de la ASAS, domnul Tabără, să facem repede un colectiv pentru a vedea când putem ajunge la o asemenea înţelegere de colaborare, în aşa fel încât să ne aducem şi noi aportul prin specificitate, prin ceea ce ştim noi despre acest nenorocit de virus care ne răvăşeşte ţara. E o situaţie grea, pentru care nici unul dintre noi nu trebuie să aibă somn”, a adăugat şeful MADR.

Întrebat cât ar plăti pentru achiziţionarea unui astfel de vaccin, Daea a răspuns: „Ar merita oricât să dăm, din nefericire nu este”.

„Se lucrează la realizarea unui asemenea vaccin, cercetătorii de acolo sunt în laboratorul de cercetare şi au ajuns la anumite rezultate pe care evident vrem şi noi să le cunoaştem şi în acelaşi timp să le valorifice întreaga lume. Va fi un succes extraordinar care va fi apreciat de toţi crescătorii şi de toţi cei care sunt afectaţi astăzi, pentru că planeta întreagă este răvăşită de un asemenea virus”, a mai spus ministrul Agriculturii.

Vietnam a anunţat, recent, că a avut succes cu crearea unui vaccin împotriva pestei porcine africane, care afectează fermele din statul asiatic şi a determinat sacrificarea a aproximativ 10% din efectivele sale de porcine, transmite Reuters.

Pesta porcină africană - care s-a extins către Laos şi Coreea de Nord, după ce a fost detectată în China în august 2018 - a fost pentru prima dată descoperită în Vietnam în februarie şi s-a extins spre fermele din 61 de provincii, din totalul de 63.

Peste 2,9 milioane de porci au fost sacrificaţi în Vietnam, din efectivele de porcine estimate la aproximativ 30 de milioane, a anunţat ministrul Agriculturii, Nguyen Xuan Cuong.

„Cred că suntem pe drumul cel bun. Vom avea curând un vaccin”, a declarat Cuong pentru agenţia de presă Vietnam News Agency (VNA).

Vaccinul, dezvoltat la Universitatea Naţională de Agricultură din Vietnam, a fost testat în laboratoarele instituţiei şi la trei ferme din nordul ţării, a anunţat postul de televiziune Vietnam Television (VTV).

Experţii în vaccinuri şi în pesta porcină africană sunt sceptici privind progresele anunţate de Vietnam şi susţin că este nevoie de mai multe cercetări pentru a demonstra viabilitatea oricărui vaccin.

„Avem nevoie de diferite faze ale testărilor clinice, prima dată o acţiune experimentală cu o expunere controlată, apoi teste la ferme cu expunere naturală la virus, şi trebuie să fie testări pe scară mare”, susţine Dirk Pfeiffer, profesor de epidemiologie veterinară la City University în Hong Kong.

La testările iniţiale din Vietnam, 31 din cei 33 de porci injectaţi cu vaccinul test sunt sănătoşi după ce au primit două doze în ultimele luni, a anunţat VTV.

Potrivit datelor Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), pesta porcină africană evoluează, în România, în 140 de localităţi din 20 de judeţe, cu un număr de 416 focare (dintre care un focar într-o exploataţie de tip A), iar în alte 4 judeţe există doar cazuri la mistreţi.

Până în prezent au fost eliminaţi 372.325 de porci afectaţi de boală, iar 1.660 de cazuri au fost la mistreţi.

În total, în România, au fost stinse 1.246 de focare. Până în data de 24 iulie 2019 au fost despăgubiţi 8.778 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 252.287.710 de lei.

Prezenţa virusului PPA în România a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Reprezentanţii ANSVSA precizează că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic şi social.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), anul trecut, față de 2017, producţia vegetală şi serviciile agricole au înregistrat creşteri de 11,5% şi, respectiv, 16,9%, în timp ce producţia animală a scăzut cu 2,6%, iar valoarea producţiei ramurii agricole s-a majorat cu 7,2%, comparativ cu anul precedent.

Concret, valoarea producţiei ramurii agricole a fost, în 2018, de 86,35de  miliarde de lei (date semidefinitive), din care vegetală - 61,216 miliarde de lei valoarea producţiei vegetale, 23,9 miliarde de lei cea a producţiei animale şi 1,23 miliarde de lei servicii agricole

Anul trecut, structura valorii producţiei nu a prezentat modificări semnificative, în comparaţie cu anul precedent. Ponderea producţiei vegetale a fost de 70,9%, ponderea producţiei animale de 27,7%, iar serviciile agricole au avut o pondere de 1,4%.

Structura valorii producţiei vegetale, pe principalele grupe de culturi, prezintă următoarele diferenţe faţă de anul precedent: ponderea valorii culturilor de cereale a crescut cu 2,3 puncte procentuale, iar ponderea valorii culturilor de fructe şi struguri - cu 1,8 puncte procentuale; ponderea valorii culturilor de plante uleioase a scăzut cu 1,9 puncte procentuale, iar ponderea valorii altor grupe de produse cu 1,1 puncte procentuale.

Cu privire la structura valorii producţiei animale, aceasta a prezentat următoarele diferenţe faţă de anul precedent: ponderea produselor obţinute din prelucrarea laptelui în fermă zootehnică a crescut cu 2,3 puncte procentuale, iar ponderea păsărilor cu 1 punct procentual; la bovine ponderea a scăzut cu 2 puncte procentuale, iar la porcine cu 1,3 puncte procentuale.

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista