Ioan Dogioiu - REVISTA FERMIERULUI
Ioan Dogioiu

Ioan Dogioiu

Iniţiativa cetăţenească europeană „Salvaţi albinele şi fermierii”, prin care se urmăreşte strângerea unui milion de semnături de susţinere la nivelul UE, până în septembrie 2020, astfel încât Comisia Europeană (CE) şi Parlamentul European (PE) să ia în considerare transpunerea în lege a solicitărilor care vizează eliminarea treptată a pesticidelor sintetice din agricultură, până în anul 2035, a fost lansată și în România, marți, 10 decembrie 2019.

„În România, pragul minim care trebuie atins este de 24.000 de semnături de susţinere. Există exemple de iniţiative cetăţeneşti europene care au fost finalizate cu succes şi menţionez două: apa şi salubritatea reprezintă un drept al omului, care a fost lansată încă din anul 2012 şi care a avut finalitate, după ce s-au strâns un milion de semnături, pentru că a produs efecte în plan legislativ. O altă asemenea iniţiativă a fost interzicerea glifosatului şi protecţia oamenilor şi a mediului de pesticide toxice. Deşi au fost strânse şi în cadrul acestei iniţiative peste un milion de semnături, Comisia totuşi nu a dat curs în totalitate acestor solicitări, chiar a constatat că nu este momentul. Noi speram să se întâmple în viitor. În schimb a avut urmări sub aspectul transparenţei condiţiilor de autorizare a pesticidelor. Practic, această politică de utilizare durabilă a pesticidelor putem aprecia că este urmare şi a acestei acţiuni cetăţeneşti, la fel cum sperăm ca acţiunea noastră să influenţeze Politica Agricolă Comună, mai ales pentru perioada 2021 -2027”, a precizat Constantin Dobrescu, vicepreşedintele Federaţiei Asociaţiilor Apicole din România - Romapis, într-o conferinţă de presă.

Potrivit sursei citate, au fost înmânate trei cereri CE în cadrul acestei iniţiative, prima urmărind eliminarea treptată a pesticidelor sintetice din agricultură cu 80% până în 2030, începând cu cele mai periculoase, pentru a se ajunge în 2035 la o agricultură 100% lipsită de pesticide sintetice.

Totodată, o altă solicitare vizează restaurarea biodiversităţii prin refacerea ecosistemelor naturale din zonele agricole, astfel încât agricultura să contribuie la protejarea biodiversităţii în loc să o afecteze, iar cea de-a treia cerere este sprijinirea fermierilor pentru această tranziţie.

„Este nevoie de sprijin, tranziţia s-ar putea să nu fie uşoară pentru toată lumea. Reformarea agriculturii se poate face prin prioritizarea agriculturii de scară mică, diversă şi durabilă, sprijinind o creştere rapidă a practicilor agro-ecologice şi organice care să permită formare profesională, dar şi cercetare independentă în beneficiul fermierilor şi al agriculturii fără pesticide şi fără organisme modificate genetic”, a mai menționat reprezentantul Romapis.

Iniţiativa este susţinută de o alianţă alcătuită din 90 de organizaţii ale societăţii civile, grupuri de acţiune, organizaţii ale apicultorilor şi ale fermierilor, dar şi de oameni de ştiinţă, din 20 de ţări europene.

„De ce este nevoie de aşa ceva? Pentru că natura, aşa cum o ştim noi astăzi, se află la limita colapsului, aproape de punctul unde întoarcerea nu mai este posibilă. Un raport al ONU, din 2017, face referire la această situaţie. Pesticidele produc în mod direct extincţia de specii: albine şi alte insecte polenizatoare. Avem un raport de o importanţă extraordinară, care nu este îndeajuns înţeles, mai ales în România. Cred că puţină lume ştie că un studiu din Germania, făcut pe o perioadă de 27 de ani, în care s-au făcut măsurători privind masa insectelor zburătoare, atenţie, din zone protejate, departe de agricultură, a constatat că, în 27 de ani, masa totală a acestor insecte a scăzut cu 75%. Este o informaţie care ar trebui să ne dea coşmaruri. Aşa cum planctonul reprezintă esenţa vieţii în mări şi oceane, insectele zburătoare stau la baza lanţurilor trofice pe uscat, iar dispariţia insectelor aproape sigur ar avea ca afect extincţia şi a altor specii, poate chiar şi a oamenilor”, a afirmat Dobrescu.

În plus, vicepreşedintele Romapis a subliniat că pesticidele fac posibil un mod de agricultură intensivă, uneori chiar ultraintensivă, bazat pe monoculturi, „care au un efect devastator asupra polenizatorilor”.

„O monocultură este un deşert pentru albine, bondari, fluturi, pentru că, după ce acea cultură dispare ca flori, acele plante care oferă nectar sau polen, după dispariţia lor, acolo rămâne un deşert, lipseşte varietatea, lipsesc buruienile, lipsesc floricelele de orice fel, iar acesta este un peisaj pe care îl întâlnim tot mai des pe câmpiile României”, a avertizat reprezentantul organizației Romapis.

Nu în ultimul rând, în opinia sa, agricultura industrială favorizează schimbările climatice, întrucât se bazează pe pesticide sintetice, iar acestea se obţin prin procese chimice industriale intens utilizatoare de combustibili fosili. Pe de altă parte, utilizarea lor distruge capacitatea solului de a absorbi carbonul din atmosferă, contribuind la amplificarea efectului de seră.

Campania Iniţiativă Cetăţenească Europeană (ICE) este condusă de o alianţă intersectorială a organizaţiilor societăţii civile care acoperă mediul, sănătatea, agricultura şi apicultura. Printre alţii, organizatorii includ reţelele europene Friends of the Earth Europe şi Pesticide Action Network (PAN), precum şi Institutul de Mediu din München, fundaţia Aurelia (Germania), Generations Futures (Franţa) şi GLOBAL 2000/Friends of the Earth Austria. În România, s-au implicat organizaţiile Agent Green, Ecoruralis şi Romapis.

Potrivit Romapis, oamenii de ştiinţă cer măsuri radicale şi urgente pentru a stopa colapsul naturii, în condiţiile în care un sfert dintre animalele sălbatice ale Europei sunt grav ameninţate, jumătate din siturile naturale sunt în situaţie precară, iar serviciile ecosistemice (contribuţiile directe şi indirecte ale ecosistemelor la bunăstarea umană) se deteriorează.

Între timp, milioane de fermieri sunt striviţi de preţurile neechitabile, de lipsa de sprijin politic şi de marile corporaţii, iar patru milioane de ferme mici au dispărut între 2005 şi 2016 în UE, arată studiile de specialitate.

Super motoferăstrăul MS 462 se află deja pe rafturile tututor celor 360 de magazine STIHL, la nivelul întregii țări.

Producătorul german a conceput o motounealtă dedicată sectorului forestier, despre care afirmă că este cel mai ușor motoferăstrău ultra performant din clasa de turație 70 cm³, cu o greutate de 6 kg.

Pe lângă motor, o parte importantă a unui motoferăstrău este ansamblul șină/lanț. Dacă pentru motoferăstraiele forestiere uzuale, șina este de 40 de cm, în cazul lui MS 462, șina are 50 de cm, iar inginerii au conceput-o dintr-un aliaj ușor și extrem de dur, care să nu afecteze greutatea, pentru că orice gram contează, atunci când un lucrător forestier se află la înălțime.

Întreg sistemul reușește să producă o performanță incredibilă, astfel că viteza de accelerație la 100 de km/h este de 0,3 secunde. Mai mult, varianta cu indicativ MS 462 C-M este dotată cu modulul M-tronic, care are nevoie de pornire la rece doar de mișcarea manetei pe poziția „start”, sistemul reținând parametrii tehnici de la ultima funcționare. Practic, nu mai este nevoie de niciun reglaj suplimentar al motorului, astfel că, după ce utilajul este pus pe poziția de start, lanțul poate fi accelerat la maximum. Cantitatea de combustibil este controlată electronic, alimentarea făcându-se conform necesarului de putere.

Motoferăstrău dedicat operațiunilor de salvare

Pentru a-i verifica nivelul de anduranță, producătorul a supus motoferăstrăul MS 462 la cele mai dure condiții de funcționare în Alaska, zona Alpilor de Nord și a pădurilor din Tirol. Acest tip de utilaj a fost conceput să funcționeze în condițiile extreme de temperatură și altitudine, oferind utilizatorului puterea optimă pentru orice tip de tăietură forestieră.

Mai mult, o variantă a acestui model, și anume MS 462 C-M R, a fost concepută pentru intervenții de salvare și de combatere a incendiilor. Acest utilaj a fost dotat și cu un lanț special cu blindaj din aliaj dur.

Fructele şi legumele s-au clasat pe locurile 4 şi 5 în topul produselor vândute în retailul modern din România în ultimul an, după carne, ţigări şi bere, conform datelor prezentate recent într-un eveniment de profil.

„Raioanele de fructe şi legume proaspete din marile lanţuri de retail modern atrag tot mai mulţi consumatori români, chestiune care se reflectă şi în vânzările înregistrate de comercianţi. În ceea ce priveşte topul vânzărilor pentru categoria fructelor, acesta este reprezentat de banane, mere, portocale, lămâi, struguri, avocado, clementine şi pepene roşu, reprezentând 77% din totalul vânzărilor din hipermarketuri şi supermarketuri, şi 84% din punctul de vedere al volumului. Atunci când vine vorba despre legume, roşiile, cartofii, ardeii, ceapa, ciupercile şi castraveţii sunt preferatele românilor. Topul celor mai bine vândute legume reprezintă 77% din vânzările valorice şi 90% din punctul de vedere al volumului”, relevă datele specialiștilor din sector.

Consumul de fructe din retailul modern a fost mai mare cu 15% în volum şi cu 10% în valoare, în perioada noiembrie 2018 - octombrie 2019, datele fiind extrase din analiza vânzărilor pentru şase lanţuri de retail modern din România.

Din punct de vedere valoric (bani cheltuiţi de consumatori), evoluţia înregistrată în categoria fructelor a fost mai mică decât cea consemnată la categoria legumelor (+ 8,5% în volum şi +30% în valoare).

„Din punct de vedere valoric, în ultimul an (noiembrie 2018 - octombrie 2019), fructele şi legumele s-au aflat în top 5 categorii vândute în comerţul modern (lanţuri internaţionale de supermarketuri şi hipermarketuri), în universul monitorizat de RetailZoom. Concret, fructele şi legumele au ocupat locurile 4 şi 5 în valoare a vânzărilor, imediat după categoriile-vedetă ale vânzărilor: carne, ţigări, bere. Fructele s-au vândut, în valoare, cu 19% mai mult decât legumele, iar în volum cu 34%”, a precizat Bogdana Gheorghe, Managing Director al RetailZoom.

În ceea ce priveşte profitabilitatea industriei cultivatorilor români, cifrele de afaceri ale cultivatorilor de plante nepermanente (inclusiv legume) au crescut marginal faţă de 2017, depăşind cu 5,4% nivelul din 2014 (date extrase în luna octombrie 2019).

Pentru anul 2019, specialiştii estimează un avans de până la 4%, aproximativ 20,8 miliarde de lei. Industria cultivatorilor de plante nepermanente (legume şi rădăcinoase, inclusiv) a fost reprezentată de aproximativ 10.000 de companii în 2018, dintre care: 4 companii mari, 98 medii, 975 mici şi 8.700 micro. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de microîntreprinderi (41% din total). Cu toate acestea, peste 20% (1.994) au declarat, în 2018, cifre de afaceri egale cu zero.

Vineri, 6 decembrie 2019, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) a aprobat planul de măsuri la confirmare în zona de protecţie şi cea de supraveghere, ca urmare a apariţiei unui focar de pestă porcină africană într-o gospodărie cu 13 animale de la marginea comunei Tuluceşti, potrivit informării transmise de Prefectura Galaţi.

Concret, s-a decis uciderea preventivă a celor 13 suine din gospodărie, ecarisarea teritoriului şi eliminarea cadavrelor şi a tuturor materialelor cu risc din exploataţiile suspecte. De asemenea, au fost puse sub supraveghere clinică suinele din localitatea Tuluceşti și a fost interzisă ieşirea din exploataţii a cărnii, a produselor din carne de porc, a furajelor, a ustensilelor şi a altor obiecte susceptibile de a transmite boala.

Totodată, a fost interzisă ieşirea animalelor din specia suine din exploataţiile suspecte, iar pentru celelalte specii - doar cu acordul DSVSA, respectiv a fost instituită o zonă de control temporar în jurul exploataţiei, unde se vor aplica măsuri de prevenire a difuzării bolii din focar.

În judeţul Galaţi, au fost descoperite, de la începutul anului, 38 de focare de pestă porcină africană, dintre care 34 au fost închise, şi au fost sacrificaţi, în total, peste 1.700 de porci.

Învăţământul dual profesional ar putea rezolva problema forţei de muncă calificate în agricultură, în condiţiile în care, în ultimii doi-trei ani, se simte tot mai acut lipsa specialiştilor în domeniu, afirmă ministrul Agriculturii, Adrian Oros, care precizează că ideea relansării liceelor agricole este una nerealistă.

„Este un deficit de forţă de muncă calificată în acest domeniu. Liceele agricole, acelea care existau şi formau specialişti cu studii medii, şcolile profesionale, au cam dispărut şi asta este o constatare pe care o facem de câţiva ani, dar mai acut se simte de doi-trei ani, pentru că mai existau vechii agricultori care aveau o calificare şi care ştiau să facă lucruri, dar, între timp, s-au pensionat. Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem că, în unele zone din agricultură şi industrie alimentară, se lucrează cu tehnologii foarte performante şi aici trebuie să vină oameni mai tineri care învaţă mai uşor să facă lucrurile. Este un deficit fantastic de forţă de muncă”, a spus Adrian Oros, la Digi24.

El a adăugat că ideea relansării liceelor agricole este una nerealistă pentru că liceele agricole, de ani de zile, au făcut cu totul altceva, mai puţin pregătire agricolă.

„Să vii să spui că o să ai bani să le dotezi cu laboratoare, cu ferme, cu terenuri, cu specialişti, cu toată tehnica asta din agricultură, este o idee nerealistă. Există însă, în toată lumea normală, acest învăţământ dual, care poate să fie la nivel profesional, liceal şi universitar. În toată lumea, învăţământul tehnic, acolo unde înveţi să faci lucruri, este în acest sistem dual şi nu te costă pregătirea practică aproape nimic, pentru că ai ca parteneri fermierii, cooperativele, asociaţiile care există. Sunt nişte agenţi economici care sunt pe piaţă, pe economia reală, toţi elevii sau studenţii pot să facă practică în acele ferme, laboratoare sau fabrici de procesare. O pregătire practică care nu costă nimic sistemul de învăţământ, iar pregătirea teoretică se poate face în şcolile existente, cu profesori, dar cu revizuirea curriculei”, a continuat şeful de la Agricultură.

Ministrul a menţionat că, în învăţământul dual, activează trei actori principali: o autoritate publică locală (la nivel de comună, oraş sau judeţ), inspectoratele şcolare, prin liceele care doresc să aibă asemenea clase, şi agentul economic.

„Agentul economic pune toată baza practică la dispoziţie şi elevul respectiv lucrează cu capacităţi, cu metode şi cu tehnologii din 2020. Noi, dacă am cumpăra acum un tractor sau o fermă sau nişte animale şi le dăm unui liceu, în primul rând nu le-ar putea gestiona şi, peste câţiva ani, deja tehnologia respectivă ar fi trecută şi ar trebui să cumpărăm, din bani care nu există, alte tehnologii, alte tractoare, alte animale; or, practica se poate face în ferma care există şi care rezistă şi peste un an, şi peste doi sau trei ani. Deci acest învăţământ dual, care funcţionează în toată Europa, este la îndemână”, a mai spus Oros.

El dat exemplul unui astfel de parteneriat realizat într-o comună din judeţul Mureş, unde au fost înfiinţate două clase de liceu agricol, una pe zona de agricultură, şi una de mecanizare.

„Noi, universitatea de unde provin, am făcut cu Inspectoratul Şcolar din Mureş, cu câteva ferme şi cu Azomureş, două clase de licee agricole, pe zona de agricultură şi de mecanizare, care funcţionează în comuna Rîciu. Este un exemplu, dar se pot face asemenea, nu neapărat licee, în prima fază - şcoli profesionale, pentru că există o cerinţă din partea fermierilor şi o cerinţă din partea copiilor de a activa în acest domeniu. Pe de o parte, li se asigură o pregătire foarte bună, iar pe de altă parte şi inserţia pe piaţa muncii. Ei, de-a doua zi, sunt angajaţi. De către cine? Exact de către cei care i-au pregătit. Diploma aceea de carton are o acoperire reală. Din păcate, mai ales în zona tehnică, nu ți se oferă întotdeauna nişte competenţe foarte bune”, a conchis ministrul Agriculturii.

Ca urmare a faptului că oferta de slănină de porc este limitată la nivel european, iar prețul acestui produs necesar procesării cărnii s-a majorat exponențial, se prefigurează și aici o criză, în plus față de cea a cărnii, a recunoscut Dana Tănase, directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii, vineri, 29 noiembrie 2019.

„Noi, procesatorii, ne confruntăm cu această criză a cărnii de porc, fiind vorba despre o tendință la nivel european. Acest fapt vine ca urmare a faptului că pesta porcină africană a devastat și Asia, în special China, unde exporturile europene s-au concetrat foarte mult asupra acestei destinații. Pentru a avea un tir de carne sau două trebuie să faci comandă cu două luni de zile înainte. Totodată, s-a configurat și o aprovizionare dificilă cu slănină, care este atât de necesară procesării produselor din carne. Se aleargă foarte mult după 20 de tone de slănină prin Europa și, din cauza faptului că oferta este limitată, prețurile la nivel european au explodat. În România, s-a observat o majorare a prețurilor în acest sens, dar încercăm să le menținem și să ne descurcăm și cu piața internă”, a menționat Tănase.

Tot în ceea ce privește prețurile, la carne de această dată, Dana Tănase preconizează că, anul acesta, de sărbători, se va resimți o scumpire de 15-20% pe piață pentru carnea de porc, deprecierea monedei naționale fiind unul dintre motivele majorării prețurilor.

„În clipa în are aducem carne de porc din Uniunea Europeană, dintr-odată prețul este mai mare. Mai intervine și devalorizarea monedei naționale și faptul că UE face un export masiv de carne de porc în Asia, în special în China. Acesta este factorul care a contribuit ca, la nivel european, de la începutul anului, prețul cărnii de porc să crească cu 30%. Pe lângă creșterea acestui preț mai intervine și prețul porcului ca atare. În special purceii grași au ajuns cam la 50 de euro. Deci s-a majorat și prețul la nivelul fermelor”, a explicat Dana Tănase.

Nu în ultimul rând, aceasta a dat asigurări că va exista carne de porc în perioada imediat următoare, iar consumatorii trebuie să verifice etichetele de pe produsele cumpărate.

„Asigur toți consumatorii că va exista carne de porc în perioada imediat următoare. Fie că vorbim de carnea din România, fie de cea adusă din statele membre, în funcție și de restricțiile față de această maladie care a devastat industria cărnii de porc din țara noastră în ultimii doi ani. Consumatorului îi revine sarcina de a citi eticheta, există un regulament european care obligă trecerea originii cărnii de porc, de pasăre sau de ovine și bovine pe etichetă”, a conchis oficialul ARC.

În primele opt luni ale anului în curs, importurile de carne de porc au crescut atât din punct de vedere cantitativ, cât şi valoric, faţă de aceeaşi perioadă din 2018, ocupând în continuare primul loc în topul produselor importate.

Conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în perioada 1 ianuarie - 31 august 2019 au fost importate 179.079 de tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro, în timp ce, anul trecut, s-au adus de pe piaţa comunitară şi din ţări terţe 169.795 de tone, în valoare de 312,46 de milioane de euro.

Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) privind utilizarea pesticidelor în agricultură, în anul 2018, relevă că suprafaţa tratată cu erbicide deţine ponderea cea mai mare din totalul aplicărilor de produse de protecţie a plantelor, atât sub formă solidă (52,5%), cât şi sub formă lichidă (52,7%).

Conform sursei citate, suprafaţa tratată cu insecticide deţine a doua cea mai mare pondere în total aplicări de produse de protecţie a plantelor sub formă solidă (26,0%), urmată de cea tratată cu fungicide (19,6%).

Din cantitatea de produse de protecţie a plantelor utilizată sub formă solidă, fungicidele au cea mai mare pondere în totalul produselor de protecţie a plantelor utilizate (71,1%), urmate de insecticide (13,9%) şi erbicide (10,7%).

În ceea ce priveşte cantitatea de produse de protecţie a plantelor utilizată sub formă lichidă, erbicidele au cea mai mare pondere în totalul produselor de protecţie a plantelor utilizate (62,6%), urmate de fungicide (24,5%) şi insecticide (11,1%).

Locul II în topul suprafețelor tratate cu PPP sub formă lichidă îl ocupă fungicidele (24,8%), respectiv insecticidele (21,4%).

În perioada 29 noiembrie – 1 decembrie 2019, cu ocazia Zilei Naționale a României, MADR își deschide porțile pentru a găzdui o expoziție cu vânzare de produse agroalimentare românești.

Ministrul Nechita-Adrian Oros va deschide oficial evenimentul, vineri 29 noiembrie, la ora 11:00 și cu această ocazie va înmâna grupurilor aplicante dovada înregistrării în Registrul Denumirilor de Origine Protejate și al Indicațiilor Geografice Protejate pentru cele două produse recent recunoscute, ”Cârnați de Pleșcoi” și ”Telemea de Sibiu”.

Cei interesați vor avea posibilitatea de a achiziționa produse recunoscute și în curs de recunoaștere pe scheme de calitate naționale și europene. De asemenea, vor fi expuse spre vânzare produse din lapte și carne, dulcețuri, miere şi produse ale stupului, zacuscă etc.

Vizitatorii târgului de 1 Decembrie, „Mâncăm și trăim românește”, sunt invitați să descopere gustul bucatelor din diferite regiuni ale României, brânză, smântână, caşcaval, telemea, brânză de burduf în coajă de brad şi în membrană naturală, caş, cârnaţi de porc, slănină afumată, caltaboş, jumări, cârnaţi de casă, drob de porc, lebăr, tobă de casă, jambon afumat, muşchi afumat, salată de icre de crap sau de ştiucă, batog sau pastramă, macrou afumat la rece, sardeluţe, păstrăv afumat în cobză de brad, cozonac, prăjituri, pită coaptă pe vatră, siropuri, gemuri, dulceţuri din fructe, băuturi spirtoase și vinuri.

Ziua de 1 Decembrie este un bun prilej de a le reaminti consumatorilor savoarea gusturilor de altădată, atât de apreciate de-a lungul timpului și căutate din ce în ce mai mult în prezent, motiv pentru care invităm un număr cât mai mare de vizitatori să ni se alăture pentru a sărbători împreună Ziua Națională a României.

Menționăm că târgul va fi deschis de vineri până duminică, între orele 10:00 - 17:00.

Față de toamna anului trecut, în această perioadă, agricultorii din judeţul Bistriţa-Năsăud raportează producţii mult mai bune la cartof, potrivit raportului prezentat miercuri, 27 noiembrie 2018, de către şeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ), Nuţu Tabără, în cadrul şedinţei Colegiului prefectural.

Pe de altă parte, la recolta de porumb (principală la nivel de județ), dar în special la producțiile din pomicultură se înregistrează creșteri negative pe fondul condiţiilor meteorologice neprielnice.

Concret, cartoful a fost cultivat pe 7.243 hectare, cu 1.619 hectare mai multe decât în 2018. Recolta obţinută în acest caz a fost de 11.250 kg/ha, cu peste 25% mai mare raportat la rezultatele din 2018.

Tot în anul acesta, porumbul s-a cultivat pe 22.160 de hectare, cu 1.200 hectare în plus faţă de 2018, însă randamentul la hectar s-a situat la un nivel de 5.850 de kg, cu circa 27% sub nivelul înregistrat în anul precedent.

Cea mai afectată a fost pomicultura, unde fermierii au obţinut producţii şi cu 77% mai mici decât anul trecut.

Producţia de mere de anul acesta a fost de 3.883 kg/ha, cu 77,42% mai mică, cea de pere a scăzut cu 75,64%, ajungând la 2.557 kg/ha, iar cea de prune a fost mai mică cu 56,37%, ajungând la 6.806 kg/ha.

În ceea ce priveşte viticultura, s-au înregistrat recolte mai mari cu 20% la strugurii de masă şi cu circa 14% mai mici la strugurii pentru vin.

„A fost un an atipic din punct de vedere meteorologic, începând cu acele îngheţuri târzii de primăvară, continuând cu inundaţiile din primăvara acestui an, vreo două-trei reprize de gheaţă, care au afectat anumite zone ale judeţului, şi, bineînţeles, seceta - noi am fost catalogaţi la un regim pedologic moderat, dar s-a resimţit şi la noi acest lucru. Toate acestea au făcut ca, de data aceasta, producţiile să nu mai fie, evident, de departe, cele de anul trecut. (...) Totuşi, producţiile de anul acesta - sigur, diminuate în comparaţie cu cele de anul trecut - sunt, să zicem, rezonabile”, a completat șefulicialul DAJ pentru corespondenții presei centrale.

În 2019, România ar putea ajunge la un deficit de două miliarde de euro în comerțul cu produse agricole, fapt care ar anula efectul subvențiilor primite de sectorul agrozootehnic autohton, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, la ieşirea de la o conferinţă privind risipa alimentară.

„Noi avem un deficit comercial care crește în fiecare an. Anul acesta, am putea, eu sper să nu ajungem, la două miliarde de euro, ca noi să avem deficitul comercial egal cu subvențiile pe care le acordăm. În traducere liberă, exportăm subvențiile”, a precizat sursa citată. „Dacă am înlocui exportul de animale vii cu exportul de carne ar fi mult mai bine pentru industria alimentară românească, pentru crescători şi, în general, pentru economia românească”.

Deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare, în primele opt luni ale anului, este de 1,14 miliarde de euro, conform datelor anunțate recent de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Se înregistrează deficite comerciale la carne și organe comestibile, lapte și produse lactate, legume și fructe, preparate pe bază de cereale și se înregistrează excedente comerciale la exportul de cereale, animale vii, semințe și fructe oleaginoase.

Pagina 1 din 3

newsletter rf

Revista