Nelutu Nedelcu - REVISTA FERMIERULUI
Nelutu Nedelcu

Nelutu Nedelcu

Analiștii Comisiei Europene (CE) au ajuns, recent, la concluzia că epidemia de pestă porcină africană (PPA) din China şi tranziţia spre proteinele pe bază de plante în diete ar putea modifica pieţele agricole din Uniunea Europeană (UE) în următorii zece ani, ducând la o fluctuaţie a preţurilor la carnea de porc şi la o cultivare mai mare de leguminoase şi soia.

Într-un raport publicat marţi, 10 decembrie 2019, Executivul european susţine că exporturile anuale de carne de porc din blocul comunitar ar putea ajunge la un nivel maxim de peste patru milioane de tone, în jurul anului 2022, în funcţie de cât de rapid vor fi refăcute efectivele de porci din China, comparativ cu exporturi în valoare de aproximativ 2,7 milioane de tone, anul trecut. Ulterior, exporturile de carne de porc se vor mai reduce, până la 3,4 milioane de tone, în anul 2030, dar, chiar şi aşa, va fi vorba de un volum superior celui înregistrat înainte de epidemia de PPA care a făcut ravagii în populația de suine din China.

„Preţurile ar urma să rămână la un nivel ridicat, până când îşi revine producţia chineză şi ar putea să scadă brusc, în funcţie de viteza cu care va avea loc revenirea şi cât de mult va creşte producţia competitorilor UE”, a apreciat CE, referindu-se la SUA, Brazilia şi Canada.

Executivul comunitar atrăgea atenţia că există şi un element de incertitudine cu privire la posibilitatea ca principalii exportatori de carne de porc din UE (Germania, Spania, Danemarca şi Franţa) să fie afectaţi şi ei de epidemia de PPA, descoperirea oricărui focar major riscând să le afecteze exporturile. În prezent, un număr de zece state membre UE sunt afectate de epidemia de pestă porcină africană, pe primele poziții fiind Bulgaria şi România.

Conform sursei citate, orice scădere a preţului cărnii de porc este puţin probabil să stimuleze cererea în Europa, care este dominată de produsele ieftine din carne de pui. Consumul de carne de pui este în creştere constantă, iar Comisia se aşteaptă ca această tendinţă să continue, în condiţiile în care îngrijorările consumatorilor cu privire la sănătate, mediu şi bunăstarea animalelor vor duce la diminuarea cererii pentru alte tipuri de produse din carne.

Va crește suprafaţa cultivată cu leguminoase în UE

Aceleaşi îngrijorări ar urma să ducă la creşterea culturilor cu un conţinut bogat în proteine. Astfel, suprafaţa cultivată cu leguminoase, în Uniunea Europeană, ar urma să se extindă până la 2,5 milioane de hectare, în 2030, comparativ cu 1,5 milioane de hectare, în acest an, în timp ce suprafaţa cultivată cu soia boabe va creşte până la 1,3 milioane de hectare de la un milion de hectare.

Culturile cu conţinut bogat în proteine ar putea beneficia şi de creşterea cererii pentru produse lactate de la animale care nu au fost expuse la substanţe modificate genetic, ceea ce înseamnă că ar putea înlocui soia modificată genetic în furajele animalelor, adaugă Comisia.

Rapiţa va rămâne cea mai importantă cultură de oleaginoase, având vedere valoarea sa în rotaţia culturilor şi posibilitatea utilizării sale în hrana animalelor ca furaj ce nu conţine substanţe modificate genetic, adaugă executivul comunitar.

De aproape doi ani, o iniţiativă a parlamentarilor Florin Cîţu şi Adrian Oros, realizată cu experţi din ONG-uri şi medici veterinari din organizaţii profesionale, „se tot plimbă” prin Parlamentul României, pentru că transportatorii nu sunt de acord să investească în mijloacele de transport vechi, care afectează animalele.

„Există un ordin comun ANSVSA cu Ministerul Transporturilor care a rămas o amintire pe hârtie. Domnule Ministru al Transporturilor, vă rugăm să luaţi atitudine! Ne sună medici veterinari din Satu Mare, Arad, Cluj - au ajuns la cuţite cu transportatorii care duc animalele noastre în Turcia, în condiţii mizerabile. Veterinarii nu vor să aprobe aceste transporturi şi suportă injurii şi ameninţări! Vrem soluţii urgente, suntem ţară comunitară, ne facem de râs! Pentru propuneri legislative bune se pare că nu a fost loc, în schimb a trecut în vară o propunere de autorizare de urgenţă a navelor de transport animale vii pentru că există anumite interese”, avertizează președintele ACEBOP, Mary Pană.

Pană afirmă că dezastrul de duminică, 24 noiembrie 2019, când un vas încărcat cu 14 600 de ovine s-a scufundat parţial în portul Midia, este rezultatul acelui ordin, motiv pentru care ea solicită modificarea legislaţiei.

„Solicităm urgent revizuirea legislaţiei, inclusiv proceduri în caz de criză, pericol de afectare a animalelor şi orientarea în noua PAC 2021-2027 către comerţul internaţional al României cu produse cu valoare adăugată - carne în carcasă, nu animale vii! Dacă nu suntem capabili să protejăm animalele în cadrul transporturilor pe distanţe lungi, măcar să avem coloană vertebrală să le interzicem. Noi apărăm drepturile fermierilor, dar ţinem, în primul rând, la dreptul la viaţă al animalelor”, se menționează într-un comunicat ACEBOP remis presei.

Reprezentanții organizației solicită, pe această cale, o anchetă urgentă a instituţiilor responsabile şi pedepsirea celor vinovaţi de „dezastrul transportului maritim de animale vii din România”.

„Membrii ACEBOP sunt consternaţi de dezastrul transportului maritim de animale vii din România, de uciderea a mii de ovine (...), din motive neelucidate. Mii de suflete nevinovate care au murit din cauza - se spune - a unor manevre navale greşite. Noi nu acceptăm astfel de explicaţii, solicităm anchetă urgentă a instituţiilor responsabile, pedepsirea celor vinovaţi după legea românească de bunăstare a animalelor”, subliniază preşedintele Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Ovine, Caprine şi Porcine din România (ACEBOP), Mary Pană.

Nava Queen Hind, sub pavilion Palau, de 3785 tdw, încărcată cu 14 600 de oi şi un echipaj de 22 de marinari de naţionalitate siriană, s-a scufundat parţial pe bordul drept, duminică dimineaţa, în bazinul Portului Midia, după ce a plecat de la chei, a informat Inspectoratul Poliţiei Judeţene (IPJ) Constanţa.

Potrivit sursei citate, apelul de urgenţă a fost primit la ora 11:51, prin dispeceratul 112, fiind solicitată intervenţia pentru salvarea echipajului de la bord şi a unui marinar căzut în apa Portului Midia.

Marinarul căzut peste bord a fost salvat de către autorităţile portuare, atât el, cât şi colegii săi preluaţi de pe navă fiind aduşi în siguranţă, la chei, de către angajaţii Căpităniei Portului Midia. Marinarul recuperat din apă a primit îngrijiri la ţărm, dar a refuzat transportul la spital.

Până la ora 16:30, aproximativ 40 de oi dintre cele 14 600 aflate la bordul navei Queen Hind au fost salvate.

În viziunea lui Achim Irimescu, ministru plenipotenţiar, şeful secţiei Agricultură în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană, aplicarea Politicii Agricole Comune (PAC) se va prelungi cu cel puțin un an, ca urmare a întârzierii adoptării noului Cadru Financiar Multianual (CFM).

„La Bruxelles s-a prezentat deja un regulament de tranziţie. Deci, reforma PAC nu se va aplica din 2021, aşa cum era prevăzut şi probabil nici măcar din 2022, dar deocamdată sunt două regulamente care prevăd tranziţia de la regimul actual pentru încă un an cel puţin. PAC este încă în discuţie, pentru că există nişte etape foarte clare. Cadrul Financiar Multianual nu se va adopta nici măcar în această toamnă, care, iată, e pe sfârşite, în decembrie abia Preşedinţia finlandeză va veni cu propuneri concrete de cifre şi este prevăzut ca, pe viitoarea Preşedinţie, cea croată, în luna iunie, să se adopte Cadrul Financiar Multianual”, a declarat Achim Irimescu, marți, 19 noiembrie 2019, în cadrul unei conferințe care a avut loc la București.

Potrivit aprecierilor oficialului Român, PAC 2021-2027 nu se va adopta mai devreme de Preşedinţia germană (n.r. - iulie-decembrie 2020) fiind vorba de un proces extrem de complex.

„Discuţiile de substanţă fără cifre, fără bani, nu pot începe efectiv, pentru că avem încă 365 de miliarde de euro în cadrul bugetului total al UE care vor merge către agricultură. România va avea undeva către 20 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă undeva la 7% din bugetul european. Este clar că PAC nu se va adopta mai devreme de Preşedinţia germană, pentru că este un proces complex”, a afirmat Irimescu.

Ulterior, a adăugat el, după prezentarea poziţiei Parlamentului European şi a Consiliului UE, se va merge în trialoguri, care ar putea să fie în jur de 40-50 la număr.

„Se negociază foarte mult pentru a se apropia poziţiile şi, în final, se publică cele trei regulamente de bază. Urmează cam jumătate de an regulamente, acte delegate şi de implementare care să fie adoptate şi, după aceea de abia, statele membre pot trimite planurile strategice la Bruxelles pentru a se adopta de către Comisie. Opt luni de zile are timp Comisia ca să adopte planurile fiecărui stat membru. Este un proces complex, dar există şi o parte pozitivă, pentru că noi încercăm ca, în anul acela de tranziţie, să menţinem ANT-urile, acele ajutoare naţionale tranzitorii, la nivelul anului 2020”, a conchis Irimescu.

Oficialul român a participat marţi la lansarea unui program prin care se urmăreşte pregătirea generaţiei de tineri.

Marți, 05 Noiembrie 2019 14:42

Start cu stângul în anul agricol 2019-2020

Prima lună a anului agricol în curs s-a caracterizat printr-o secetă severă în toate regiunile țării, cu excepția regiunilor Podișului Moldovenesc și Central Moldovenesc, respectiv printr-un un regim termic extrem de călduros în raport cu valorile medii multianuale și cu cele corespunzătoare perioadei similare a anului agricol anterior, a anunțat ASAS, printr-o informare de specialitate.

Luna septembrie 2019, mai spun cei de la ASAS, a fost o una foarte caldă în circa 50 la sută dintre localitățile monitorizate, temperatura medie înregistrată fiind peste limita siguranței statistice.

Conform sursei citate, lipsa apei, pe fondul creșterii temperaturii cu circa 1,8 grade Celsius în luna septembrie a.c. în raport cu valoarea medie multianuală, a indus fie o întârziere semnificativă a semănatului, fie o diminuare semnificativă a răsăririi de câmp pentru majoritatea culturilor de toamnă.

„Întârzierea semănatului în raport cu epoca optimă a fost impusă de necesitatea unor precipitații consistente care să favorizeze pregătirea terenului sau a patului germinativ pentru culturile de toamnă. Astfel, în unele zone s-a renunțat la arătură, aplicându-se restricții tehnologice specifice agriculturii de tip conservativ, și anume prelucrări superficiale cu utilaje ușoare, fără răsturnarea brazdei sau semănatul direct în miriște”, se menționează în document.

Potrivit sfaturilor specialiștilor ASAS, având în vedere acumularea redusă de apă în sol pe orizontul 0-150 cm, mult sub capacitatea de câmp la ora efectuării evaluărilor în aproape toate regiunile, este foarte important să se urmărească evoluția acesteia și să se ia măsurile cele mai adecvate de aplicare a măsurilor tehnologice specifice fiecărei culturi și sole.

„Dacă seceta instalată în luna septembrie va fi resorbită de precipitațiile de toamnă-iarnă, asociate cu o ridicare a temperaturilor ambiante, o atenție deosebită va trebui acordată fertilizărilor suplimentare cu azot din ferestrele iernii și monitorizărilor atacului de boli virale”, se mai menționează în document.

Publicitate

Adama iulie 2020 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista