Pesta porcină africană bate la poarta țării! În nordul raionului Dondușeni, Republica Moldova, sunt două focare notificate la OIE. Exportul de suine vii din România, din nou în pericol?
Două focare de pestă porcină africană au fost notificate de Republica Moldova la OIE, cazurile fiind semnalate la suinele din gospodăriile populației aflate în nordul raionului Dondușeni, la mai puțin de 70 km de frontiera cu România, atrage atenția Asociația Români a Cărnii printr-un comunicat de presă, totul în condițiile în care abia ne-am recăpătat statutul de stat liber de boală.
„Este necesar ca atât fermierii, producătorii de carne de porc, precum și unitățile care manipulează vânat salbatic - în special aceia care își desfășoară activitatea în județele riverane cu Republica Moldova și Ucraina - să sporească vigilența și supravegherea efectivelor, iar orice suspiciune să fie imediat raportată serviciilor sanitare -veterinare teritoriale”, afirmă reprezentanții ARC prin documentul de presă.
Prezenţa virusului de pestă porcină în probele trimise de Republica Moldova a fost confirmată de un laborator din Spania, au anunţat oficiali ai Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) într-o conferinţă de presă, relatează joi Radio Chişinău, citat de Agerpres.
În urma acestei probări, autorităţile moldovene au instituit stare de alertă în localităţile Moşana şi Cernoleuca pentru ca experţii să poată trece la măsurile de combatere a virusului pe parcursul a 45 de zile.
„În baza deciziei Comisiei pentru Situaţii Excepţionale, s-au instituit filtre la toate intrările şi ieşirile din acele sate, utilate cu dezinfectante. Se interzice sacrificarea animalelor în scopul consumului public. Maşinile care intră în aceste localităţi vor fi verificate de către poliţişti şi vor fi dezinfectate de către specialişti”, a precizat Vsevolod Stamati în cadrul unui briefing de presă directorul adjunct al ANSA. El a afirmat că în următoarele zile vor fie efectuate verificări pe întreg teritoriul statului vecin.
Am promis europenilor că am dat gata pesta porcină
Prin votul adoptat de Statele Membre UE a fost amendată, printr-o hotărâre de implementare, Decizia Comisiei 2013/764/CE referitoare la măsurile de control în sănătatea animală, datorate evoluției pestei porcine clasice, în diferite state membre UE.
Restricțiile au fost impuse României încă din perioada de pre-aderare, iar eforturile factorilor de decizie din administrația românească au fost canalizate pentru dovedirea faptului că, în țara noastră, virusul acestei boli nu mai circulă printre suinele domestice și sălbatice. Ca urmare, porcii vii și produsele provenite de la aceștia pot circula pentru prima oară de la aderare în spațiul Uniunii Europene, în condițiile derogărilor oferite de sus-amintita decizie.
Pentru a-și recăpăta statutul de liber de boală, România a desfășurat, în fiecare an, programe de supraveghere, control și eradicare, cofinanțate de Uniunea Europeană (UE). Implementarea programelor anuale de eradicare a pestei porcine clasice, din perioada 2007-2015, a condus la o îmbunătăţire evidentă a situaţiei pestei porcine clasice în România, situație dovedită și de rapoartele misiunilor FVO din ultimii ani, în care se menţionează progresele României în implementarea respectivelor programe anuale.
Radu Roatiș Chețan afirma nu demult că țara noastră a oferit garanții celor de la Comisia Europeană (CE) privind biosecuritatea fermelor, după 70 de ani de restricții din cauza prezenței pestei pe teritoriul țării noastre.
„Acest demers pe care îl facem împreună cu reprezentanții CE (...), stipulează două lucruri: în raporturile comerciale, tu deja știi că vei livra porci la data X și ai un calendar (...). Așa cum noi am cerut pentru fiecare bovină care a intrat în România, mă refer la cazurile de Bluetongue (n.r. - boala limbii albastre) într-o anumită perioadă, să facă dovada faptului că animalul este clinic sănătos, toată lumea, pe principiul precautiv, spune că s-a ridicat restricția, doar că țara de unde vine animalul a avut 70 de ani pestă porcină; nu vorbim de o glumă. De aceea, livrările de animale, pentru a nu apărea chestiuni juridice, opozabile, s-au făcut la acest gen în care, noi, în următoarele luni, noi nu avem virus în România. Noi, prin ceea ce am făcut, am demonstrat că virusul pestei porcine clasice nu este și nu circulă în România.
„Ceea ce lucrăm noi acum, prin integrarea unui sistem de management în laboratoare (pe care îl aveam, dar am deschis noi ferestre în el), fermierii vor putea să-și facă prelevările de sânge și, electronic, vor primi în 48 de ore rezultatul analizelor, ca să nu interfereze și să nu fie probleme de procedură în livrare.
„În discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții CE, am dat garanțiile pentru ceea ce înseamnă biosecuritatea fermelor. Sunt exploatații cu înaltă biosecuritate, sunt oameni care fac acest business și mai au de investit și, rând pe rând, și ei vor încadra în această posibilitate de a face export”, a mai declarat Roatiș Chețan. „Avem certitudini. Și aceste certitudini se bazează pe următorul lucru: am spus că datele sunt științific demonstrate. Adică am împărțit România în zone, am împărțit-o în ferme, am verficat condițiile de biosecuritate, am recoltat și am făcut prelevări de sânge, conform unei statistici epidemiologice, pe indici de prevalență care au fost verificate și apoi supuse controlului CE prin echipele lor de audit și inspecție. Dorim să-i sprijim pe producători, acum, să intrăm în elementele tehnice”, a afirmat Chețan într-o conferință de presă.
Irimescu vrea interzicerea importurilor
La finele lunii septembrie, ministrul de resort, Achim Irimescu, a precizat că pentru a preveni pătrunderea în ţară a pestei porcine africane (PPA) va fi dispusă interzicerea importului de către consumatori a produselor de origine animală din Republica Moldova şi Ucraina.
„Vom dispune interzicerea importului a produselor de origine animală de către consumatori (n.r. - din Republica Moldova şi Ucraina). Am informat şi preşedintele şi premierul. În momentul în care ar intra în ţară (n.r. - pesta porcină africană), toţi porcii din zona respectivă ar trebui sacrificaţi. Ar fi pierderi incomensurabile, greu de estimat la ora actuală. Ştiu din experienţa statelor membre ale UE, Balticele şi Polonia, care au avut pierderi foarte mari”, a afirmat ministrul Agriculturii, citat de Agerpres.
Conform ministrului, PPA este o maladie extrem de periculoasă pentru care nu există vaccin, iar în momentul în care ar ajunge în ţară s-ar înregistra pagube foarte mari.
Irimescu a punctat faptul că măsurile de prevenţie vizează, în primul rând, oprirea pătrunderii în ţară a produselor animale din cele două ţări, precum şi controlul asupra migraţiei porcilor mistreţi în zona de frontieră cu cele două state.
Potrivit comunicatului ARC, apariția unor cazuri de pestă porcină africană ar conduce la un dezastru economic pentru crescătorii, producătorii și procesatorii de carne de porc, motiv pentru care autoritățile statului trebuie să întreprindă toate demersurile incluzând întărirea controalelor la frontieră pentru a evita introducerea virusului în România.
Thompson (Ambasada SUA): Tehnicile inovatoare în agricultură, modalitatea de a răspunde schimbărilor climatice și evoluțiilor pieței
Aplicarea de tehnici inovatoare în agricultură poate fi una dintre cele mai eficiente modalităţi de a răspunde la fenomenele generate de schimbările climatice şi de evoluţiile pieţei, a spus Dean Thompson, însărcinatul cu afaceri al SUA ad-interim la București, cu ocazia simpozionului „20 de ani de învăţământ universitar în Biotehnologie”, desfăşurat în Aula Magna „Petre S. Aurelian”.
Cu această ocazie, el a vorbit și de experiența nord-americană a investițiilor sectorului privat în cercetarea din domeniul agricol. În SUA, nu mai puțin de 11 miliarde de euro au fost pompați în 2010 în inovație, mai exact în sectoarele îmbunătăţirii recoltelor şi geneticii animale, biotehnologia devenind astfel una dintre cele mai cercetate componente ale gamei de inputuri agricole
„Inovaţia în domeniul biotehnologiei în SUA a contribuit în mod esenţial la dezvoltarea sectorului agricol şi a sporit comerţul internaţional”, se arată în discursul lui Thompson. „În Statele Unite, inovaţia este rezultatul colaborării dintre industrie, mediul academic şi instituţiile statului. Acestea colaborează pentru a furniza soluţii la probleme complexe.
„Odată cu sporirea nivelului de inovaţie, fondurile dedicate cercetării în domeniul agricol au crescut rapid în Statele Unite şi în întreaga lume. Nivelul global al investiţiilor sectorului privat în cercetare în domeniul agricol a crescut de la 5,6 miliarde de dolari în 1994, la 11 miliarde de dolari în 2010. Jumătate din activităţile private de cercetare şi dezvoltare în agricultură se desfăşoară în Statele Unite. Cea mai mare parte a banilor se investeşte în sectoarele îmbunătăţirii recoltelor şi geneticii animale, biotehnologia devenind astfel una dintre cele mai cercetate componente ale gamei de inputuri agricole.
„Deschiderea către inovaţie este importantă, oferindu-le producătorilor posibilitatea de a selecta practicile şi tehnologiile agricole care să le ofere cele mai multe beneficii, atât din punct economic, cât şi agronomic”, a mărturisit însărcinatul cu afaceri ad-interim al Ambasadei SUA la București.
Oficialul nord-american a mai precizat că biotehnologia reduce impactul agriculturii asupra mediului înconjurător și susține utilizarea resurselor disponibile într-un mod mai eficient.
„Biotehnologia îndeplineşte un rol cheie în găsirea de soluţii la multe dintre constrângerile cu care ne-am confruntat de-a lungul timpului, inclusiv siguranţa alimentară. Prin intermediul biotehnologiei, am dezvoltat instrumentele necesare pentru a combate dăunătorii şi buruienile, pentru a utiliza resursele disponibile într-un mod mai eficient, pentru a creşte producţia şi valoarea nutriţională şi pentru a reduce impactul agriculturii asupra mediului înconjurător. Dat fiind faptul că schimbările climatice şi evoluţiile pieţei au un impact asupra tuturor persoanelor de pe planetă, aplicarea de tehnici inovatoare în agricultură poate fi una dintre cele mai eficiente modalităţi de a răspunde la aceste schimbări”, a mai afirmat Thompson.
Irimescu, fanul organismelor modificate genetic: „Cred că biotehnologiile reprezintă o soluţie”
Prezent și el la simpozion, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a afirmat că bolile şi dăunătorii care afectează culturile agricole devin tot mai rezistenţi la produsele chimice clasice, fapt pentru care consideră organismele modificate genetic o soluție.
„În condiţiile în care bolile şi dăunătorii devin tot mai rezistenţi la produsele chimice clasice, cred că biotehnologiile reprezintă o soluţie şi ştim foarte bine că în lume 30% din profitul din agricultură se obţine din cultivarea plantelor rezultate în urma biotehnologiilor (...)”, a afirmat ministrul Achim Irimescu.
În plus, oficialul guvernului tehnocrat condus de Dacian Julien Cioloș şi-a exprimat dorinţa ca viitorii absolvenţi ai Facultății de Biotehnologii din cadrul USAMV București să contribuie la creşterea bunăstării fermierilor români, dar în primul rând la sănătatea consumatorilor din România şi nu numai, rămânând să profeseze în ţara noastră.
USAMV: Număr constant de studenți - 28.000
Universitățile de științe agronomice și medicină veterinară din România: cea de la București, de la Cluj, Iași și Timișoara au înregistrat un număr constant de 28.000 de studenți în fiecare din ultimii șapte-opt ani, în timp ce, la nivel de țară, general vorbind, cifra s-a înjumătățit în tot acest interval, declara marți, 13 septembrie 2016, rectorul USAMV București, dr. Sorin Mihai Câmpeanu.
„În ultimii șapte-opt ani am înregistrat la nivel național o scădere dramatică a numărului de studenți, de la peste un milion, la aproape 500.000. În tot acest timp, cele patru universități de științe agronomice și medicină veterinară din România, la București, Cluj, Iași și Timișoara, au înregistrat un număr constant de 28.000 de studenți; nu a fost niciun fel de scădere. Noi avem în această universitate 14.500 de studenți; am avut 14.000, numărul a mai scăzut, a mai crescut dar, per total, învățământul agronomic a gravitat în jurul cifrei de 28.000 de studenți”, a afirmat Câmpeanu în deschiderea conferinței „Agricultura în 2016 – vector de creștere economică”.
Mai mult, el a adăugat că, la nivel de țară, totalul programelor de studii în domeniul agricol și cele conexe acoperă un total de aproximativ 50.000 de locuri în învățământul superior, din care circa 28.000 aparțin celor patru mari universități de profil din țară.
„Un lucru interesant, zic eu, este faptul că, în total, în programele de studii în domeniul agricol și cele conexe avem în România 50.000 de studenți. Dacă 28.000 sunt în USAMV-uri, înseamnă că 22.000 sunt în alte universități, gen Politehnică etc. Asta probează la modul cel mai clar interesul societății românești pentru dezvoltarea unei profesii în agricultură”, a mai punctat fostul ministru al educației.
Potrivit celei mai recente ediții a raportului rectorului USAMV București (cea din 2014), în anul universitar 2014/2015, pentru programele de studii de licenţă, învăţământ cu frecvenţă, USAMV B a asigurat o capacitate de şcolarizare totală de 2605 locuri în anul I, comparativ cu anul universitar 2013/2014 când aceasta a fost de 2575 locuri. Cifra de şcolarizare în anul universitar 2014/2015 a înregistrat o creştere de cca. 3,7 % faţă de anul universitar 2013/2014 la locurile finanţate de la buget.
Marţi, 4 octombrie 2016, ministrul Achim Irimescu a participat la inaugurarea noii clădiri a Facultăţii de Biotehnologii din cadrul USAMV Bucureşti, eveniment organizat cu prilejul aniversării a 20 de ani de existenţă a acestei facultăţi. Alături de gazda evenimentului, prof. dr. Sorin-Mihai Câmpeanu, rectorul USAMV Bucureşti, s-au mai aflat profesor doctor Mircea Dumitru, ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, E.S. Dean Thomson, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti, E.S. Francois Saint Paul, Ambasadorul Franţei, reprezentanţi ai Ambasadei Germaniei etc.
Cererea pentru tehnologii inovatoare continuă să fie ridicată
În ultimii zece ani, vânzările Diviziei BASF pentru Protecţia Plantelor au crescut cu 75%, iar în perioada 2015-2025, vânzările de vârf ale liniei de produse inovatoare vor atinge trei miliarde de euro, anunță reprezentanții companiei germane. Aceștia susțin că soluțiile centrate pe client sprijină succesul continuu în afaceri. Divizia BASF pentru Protecţia Plantelor oferă soluții inovatoare pentru agricultură, gazon și plante ornamentale, combaterea dăunătorilor și sănătate publică.
La începutul lui septembrie a.c., BASF a susținut o conferință de presă la sediul său din Ludwigshafen – Germania, eveniment în cadrul căruia compania a scos în evidență cele mai recente inovații ale sale pentru agricultori și strategia sa de dezvoltare viitoare, discutând, de asemenea, despre transformările și provocările actuale din agricultură. „Suntem în măsură să oferim clienților noștri soluții pentru respectarea cerințelor lor specifice, a declarat Markus Heldt - președintele Diviziei BASF pentru Protecţia Plantelor. Portofoliul nostru, produsele în curs de dezvoltare, capacitatea de a ne mișca rapid și de a înțelege nevoile agricultorilor ne asigură o poziție competitivă solidă. Piața agrochimică evoluează și noi urmărim în mod activ oportunitățile care decurg din eforturile de fuziune în curs de desfășurare, pentru a extinde zona noastră de acţiune și oferta competitivă.”
În ciuda volatilității macroeconomice actuale, piața agricolă rămâne extrem de atractivă. Tendințele globale care impun creșterea producției de hrană și a calității produselor alimentare rămân neschimbate. „Sarcina agricultorilor de a hrăni o populație în creștere, mai bogată și mai exigentă nu va deveni mai ușoară – cererea pentru tehnologii inovatoare, precum cele dezvoltate de noi, va continua să fie ridicată”, a afirmat Markus Heldt. Pentru a ajuta agricultorii și a crește pe această piață, BASF va continua să investească masiv în cercetare și dezvoltare, să consolideze linia sa de produse noi inovatoare și să se angajeze în parteneriate pentru a accelera dezvoltarea de noi tehnologii. „Vom extinde zona noastră de acţiune globală, asigurând în același timp profitabilitatea afacerii noastre și succesul pe termen lung. Noi considerăm că orientarea spre client și agilitatea, nu doar extinderea, sunt factori esențiali pentru creșterea viitoare a afacerii, dat fiind că cerințele agricultorilor se schimbă rapid”, a conchis șeful Diviziei BASF pentru Protecția Plantelor.
O nouă substanță activă cu efect fungicid, din sezonul 2018/2019
Linia actuală de produse noi inovatoare pentru protecția culturilor a BASF are noi candidați. Compania estimează că vânzările de vârf aferente produselor pentru protecția culturilor lansate între anii 2015 și 2025 vor totaliza trei miliarde de euro. Un exemplu este noua substanță activă cu efect fungicid a companiei, destinată culturilor de câmp, o inovație de care este nevoie urgentă și care să joace un rol vital în gestionarea bolilor și a rezistenței, începând din sezonul 2018/2019 și în anii următori. În prezent, în curs de înregistrare de către autoritățile europene, acest compus a demonstrat o performanță biologică remarcabilă împotriva unei game de agenți patogeni, precum și un profil favorabil în ceea ce privește reglementarea. „Activitatea noastră de protecție a culturilor a avut foarte mare succes în ultimii ani și a adus o contribuție importantă la veniturile BASF. În decursul ultimului deceniu, vânzările diviziei au crescut de la 3,3 miliarde de euro la 5,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 75%. Această performanță remarcabilă demonstrează că noi ne onorăm promisiunile”, a spus dr. Harald Schwager, membru al Consiliului Director al BASF SE. Creșterea vânzărilor a fost echilibrată între regiunile geografice și indicatorii de produs. Marja medie a profitului diviziei, realizat înaintea calculării dobânzilor, taxelor, deprecierii și amortizării (EBITDA), de 25% în aceeași perioadă, a fost un indicator de performanță de top în industria agrochimică. „Aceasta confirmă importanța diviziei pentru Protecția Plantelor și contribuțiile acesteia în cadrul Grupului BASF”, a adăugat Harald Schwager.
Compania se străduiește în permanență să completeze ofertele sale tradiționale de protecție a culturilor, pentru a furniza agricultorilor tehnologii noi. MaglisTM, de exemplu, este realizarea cea mai semnificativă a BASF în domeniul agriculturii digitale. Lansate la începutul anului 2016, instrumentele din această platformă digitală oferă noi cunoștințe fundamentale și informații precise pentru sprijinirea fermierilor în gestionarea operațiunilor lor. MaglisTM ajută fermierii să colecteze, să interpreteze și să monitorizeze o serie de date referitoare la culturi, acțiuni ce vor avea ca rezultat o mai bună luare a deciziilor cu privire la modul de cultivare și de comercializare a culturilor.
Piață agricolă volatilă și mediu de afaceri dificil, BASF rămâne aproape de fermieri
Dezvoltarea unor soluții derivate din combinarea expertizei chimice și biologice reprezintă un alt obiectiv important al strategiei de creștere a BASF. Compania este una dintre puținele care pot oferi, de exemplu, un produs de tratare a semințelor cu un amestec format atât din compuși chimici, cât și biologici. Investiția în soluții biologice, care constau din organisme care apar în mod natural, sau extracte din plante, va oferi o serie de beneficii pentru agricultori, inclusiv disponibilitatea unor moduri de acțiune suplimentare, care pot conduce la o gestionare mai bună a rezistenței. Recenta deschidere a unui nou centru de cercetare și dezvoltare pentru preparate biologice și soluții de însămânțare la sediul central al diviziei din Limburgerhof va accelera în continuare dezvoltarea de noi produse în aceste zone.
Pentru restul anului 2016, BASF se așteaptă ca piața agricolă să rămână volatilă și mediul de afaceri să fie dificil. Pe baza evoluțiilor actuale, obiectivul financiar pentru divizia de Protecție a Plantelor în 2016 este să depună eforturi pentru a obţine același nivel de rentabilitate pe care l-a atins în 2015. „Personalul nostru din sectorul de vânzări va fi aproape de clienții noștri. Ne vom intensifica eforturile în domeniul vânzărilor, susținute de lansarea de noi produse și preparate. Schimbările conduc la noi oportunități de creștere a afacerilor și diferențiere. Putem privi înapoi cu mândrie la moștenirea de 100 de ani a BASF, cu realizări în furnizarea pe piață a unor soluții inovatoare pentru agricultori. Și mai important este să privim înainte și să fim parte a unei echipe de top în domeniu, care contribuie la modelarea și îmbunătățirea viitorului agriculturii moderne”, a concluzionat dr. Harald Schwager.
Monika Puiu – NHR Agropartners – despre Agromalim 2016: „Încercăm în fiecare an să facem ceva mai bun, mai frumos, mai nou”. De noutăți au mai vorbit și reprezentanții Romovis și Romvac
În condițiile în care, an de an, vizitatorii Agromalim se așteaptă la noutăți din partea expozanților, lucruri „mai bune și mai frumoase”, și în 2016, NHR Agropartners a venit cu un element de noutate, și anume promovarea utilajelor daneze DALBO, a spus Monika Puiu, managing director, NHR Agropartners.
Pe lângă asta, cei care au călcat pragul târgului, au putut vedea gama nouă a Deutz Fahr, utilaje care vor fi comercializate și în 2017, a adăugat ea. În plus, șefa NHR Agropartners recomandă achiziția de utilaje noi în detrimentul celor la mâna a II-a, provenite din Occident și de care fermierii de acolo nu mai au nevoie.
„Noi am venit la Agromalim 2016 cu gama nouă Deutz Fahr ce va fi și anul viitor, ce avem deja pe stoc. Mai avem nou un utilaj din Danemarca pe care îl promovăm în România din anul acesta: DALBO. Fiecare furnizor încearcă în fiecare an să facă ceva mai bun, mai frumos, mai nou; așa încercăm și noi”, a spus Puiu în deschiderea târgului arădean. „Eu zic că nu mai merită să fie achiziționat un utilaj de mâna a II-a dacă dezvoltarea fermei necesită un utilaj nou, cu finanțare pe mai mulți ani (maximum șapte) și al cărui avans este mic; dobânzi avantajoase. Vorbim de o investiție în utilaje noi, mai performante, cu garanție. Eu sper că nu se termină, dar se reduce achiziția de utilaje la mâna a II-a din Occident de care fermierii de acolo nu mai au nevoie. Ideea conform căreia vor face treabă bună și aici, eu nu cred în ea. Ce nu mai este bun pentru ei, nici pentru noi nu mai este bun”.
Monika Puiu a mai afirmat că, în vestul țării, cantitatea de apă în sol a fost mai mare, drept pentru care fermierii de acolo au avut un apetit mai mare pentru investiții. Chiar și așa, campania de extindere a NHR Agropartners este atât către vestul României, dar și către sud și est.
„Ce observ aici – a plouat destul de bine, fermierii stau mult mai bine decât în sud sau în est, pofta de investiții este mai mare, iar noi ne extindem în ambele direcții. În ceea ce privește fermierii mari mereu am fost orientați, dar în zonă sunt și fermieri mai mici pentru care avem oferte bune și de finanțare și care au început să investească în utilaje noi”, a punctat oficialul NHR. „I-am căutat activ pe foștii clienți Deutz Fahr, care n-au prioritizat înainte sistemul de post-vânzare. Noi vrem să avem grijă de ei. Avem piese pe stoc, avem oameni în service. I-am vizitat nu demult pe fermierii cu care am lucrat înainte și nu doar personal. Pentru fermieri contează service-ul. În ultima vreme am vizitat producători agricoli și de nivel mic, și de nivel mare, care au cumpărat Deutz Fahr înainte, să văd cum s-au descurcat, ce probleme eu și dacă sunt mulțumiți”.
Nicolae Cioranu, Romovis: „Spațiu de expunere dublu față de cel de anul trecut”
Prezent și el la eveniment, președintele Romovis, Nicolae Cioranu, a spus despre organizatorii Agromalim că au fost mult mai generoși cu spațiile alocate crescătorilor de animale. El a precizat că acesta s-a dublat față de ediția din 2015 a târgului.
„Anul acesta am avut un spațiu de expunere aproape dublu față de cel de anul trecut. Chiar dacă situația din teritoriu este cu semn de întrebare, iar aici mă refer la prețurile din piață și la fenomenele de secetă de care se lovesc fermierii în țara noastră, pe noi, aici, în zonă, ne-a ferit Dumnezeu anul acesta. Mai bine de așa nu se putea. Camera de Comerț din Arad are o slăbiciune aparte pentru agricultori și face eforturi din an ce trec tot mai mari.
În marea loc majoritate, animalele care au fost expuse aparțin crescătorilor din județ care fac Controlul Oficial al Producțiilor (COP). L-am avut invitat și pe Pau Ioan din Caraș Severin, cu rasa Țurcană din varietatea Rațcă și, bineînțeles, am avut și rase din import, cum sunt cele de lapte – Lacaune, de carne – Cap Negru German și Țurcana de care greu ne despărțim, cu toate că situația ne forțează aproape”, a conchis crescătorul de ovine.
Noutate Romvac 2016 – Prodigest – biostimulator pentru iepuri, porumbei și păsări de curte
Pe lângă șamponul pentru cabaline, Romvac a venit anul acesta la Agromalim cu o altă noutate, și anume biostimulatorul Prodigest.
„Anul acesta avem gama noastră pentru animalele de fermă pentru păsări, pentru cabaline. Avem ca și noutate produsul Prodigest care este un biostimulator pentru iepuri, pentru porumbei, pentru păsările de curte și avem și șamponul pentru cabaline, o nouate anul acesta, atât pentru pelaj închis, cât și pentru pelaj deschis”, a precizat dr. Gabriela Băncilă, reprezentant Romvac. „În plus, suntem prezenți aici cu vaccinurile noastre – Pestiholvac Forte, dar și cu Avipestisota care se folosește la pui micuți, în special în perioada de primăvară. Acum, recomandăm Pestiholvac Forte la păsări și Agalaxin Forte pentru ovine-caprine”.
Agromalim 2016: „O expoziție de animale mai bogată față de edițiile precendente atât ca și număr de animale expuse, cât și ca și specii și rase”
Directorul de program Agromalim - Expo Arad Internaţional, Cimi Enache, a declarat pentru Revista Fermierului că ediția din 2016 a Agromalim s-a bucurat de o multitudine de noutăți atât din punct de vedere organizațional și ca spații de expunere, dar și în ceea ce privește noutățile prezentate de participanți.
În ceea ce privește sectorul zoootehnic, Agromalim 2016 s-a bucurat, ca de obicei, de sprijinul ANZ și OJZ Arad. Cele două entități, alături de organizațiile de crescători, au realizat o expoziție cu un număr mult mai mare de animale față de anii anteriori, dar și din punct de vedere al speciilor și raselor.
Mai mult, suprafața expozițională a crescut. În 2016, Agromalim a beneficiat de 30.000 de metri pătrați pe care au fost expuse mașini și utilaje agricole, iar suprafața destinată expunerii animalelor s-a dublat.
„I-am avut și în acest an alături de noi pe cei de la ANZ și OJZ Arad care, împreună cu asociațiile de crescători, au fost cei care ne-au sprijinit să organizăm o expoziție de animale mai bogată față de edițiile precendente atât ca și număr de animale expuse, cât și ca și specii și rase pe care le-au prezentat crescătorii”, a afirmat Cimi Enache. „Anul acesta, suprafața expozițională a crescut, mai ales pe partea de spații exterioare, zona în care au fost expuse tractoare, mașini și utilaje agricole; o creștere importantă. Încă de anul trecut a fost deschisă o nouă zonă de expunere, dar în 2016 aceasta a crescut. Am avut circa 30.000 mp pe care au fost expuse mașini și utilaje agricole, în zona complexului expozițional. De asemenea, au mai fost disponibile cele două pavilioane pentru expunerea în interior. Expoziția de animale a crescut și ea. Am avut o suprafață dublă față de ediția precedentă. Am reușit să batem recordul de anul trecut și să avem un târg mai mare și mai interesant”.
În plus, a mai adăugat Enache, Agromalim 2016 a avut pregătite câteva standuri în care au fost expuși roboți care pot lucra în agricultură, cât și partea de GPS și de agricultură de precizie pentru partea de prelucrare a solului și recoltare. Nu a lipsit de la Agromalim nici zona de drone. Acestea au început deja să fie căutate și de către fermieri, fiindcă pot să-și aducă aportul la o mai bună supraveghere a culturilor și activității pe care o desfășoară.
Cioranu, Romovis: Astăzi, românii ar putea să mănânce carne în loc de cartofi. În Hațeg, mielul s-a vândut chiar și cu trei lei kilogramul
Prețul unui kilogram de carne de miel în viu a ajuns să coste chiar și trei lei la un târg specializat din Hațeg, în condițiile în care pe aceeași cantitate de cartofi se plătește doar cu un leu mai puțin, a afirmat Nicolae Cioranu, președintele Federației Crescătorilor de Ovine Romovis în debutul târgului Agromalim care a avut loc la Arad în perioada 8-11 septembrie 2016.
După părerea crescătorului arădean de ovine, pe farfuria unui consumator, carnea ar trebui să fie garnitura, nu cartoful, în condițiile în care prețurile au scăzut într-atât de mult.
„Nu pot să nu afirm că românii, astăzi, ar putea să mănânce carne în loc de cartofi. Dacă un kilogram de cartofi a ajuns să coste doi lei, carnea de miel, într-un vestit târg de la Hațeg, în data de 5 septembrie 2016, s-a vândut cu patru lei kilogramul. Astăzi (n.r. - 8 septembrie 2016), mi-a ajuns la urechi că s-a vândut kilogramul de miel chiar și cu trei lei. Dacă (...) prețul reformei de ovine se vinde undeva la 2,5-3 lei, mă refer în viu, dacă bovina se vinde la 3-3,5 lei, atunci nu înțeleg; cartoful ar trebui să fie nu garnitură, ci inversul pe farfurie. Câți cartofi punem pe farfurie, atâta carne. Păcat”, a declarat cu amărăciune în glas fermierul.
Totodată, el a încercat să tragă un semnal de alarmă în ceea ce privește dispariția constantă din cauza costurilor prea mari a efectivelor de ovine din vecinătarea Aradului. În ultimele trei săptămâni, spune Cioranu, pe fondul lipsei banilor, trei turme de oi au fost vândute în doar trei săptămâni.
„Noi, fermierii, nu înțelegem ce se întâmplă, că pe toată lumea o auzi că este criză alimentară, când în România suntem la pământ. Nici nu mai rezistăm! Deja, mi-a ajuns la ureche și vă dau un exemplu: într-un sat vecin cu Aradul, trei turme de oi au dispărut. Le-au vândut oamenii, s-au lipsit de ele. Motivele: piața, angajații, (...) pășunea pe care fermierul în România o are de la un an pe altul, nu poate face investiții pe ea, astfel încât chiar dacă nu mai găsește personal cu cine să lucreze, hibridează o rasă Țurcană sau Țigaie cu niște masculi de carne, nu mai mulg, iar atunci produșii pot sta îngrădiți pe o pășune de care pot beneficia cel puțin 10 ani. Toate acestea se cumulează, iar efectul este dispariția a trei turme de oi într-o singură comună, recent, de trei săptămâni”, a precizat șeful Romovis.
Însă, poate cel mai delicat subiect pe care Nicolae Cioranu l-a supus atenției presei a fost cel al Legii Vânătorii. El spune că de la suspendarea unor articole ale actului normativ în 24 aprilie a.c. nu s-a mai întâmplat nimic. Voalat, dar direct, el atrage atenția că sunt posibile alte proteste dacă nu se va schimba nimic.
„Am bătut drumuri și cum suntem noi obișnuiți să le batem mai mult degeaba, dar s-ar putea să ni se umple paharul din nou. Avem semnale că, deja, vânătorii aplică legea. Bineînțeles că legea este aceeași ca și înainte de mitingul nostru din decembrie 2015; a expirat acea suspendare în 24 aprilie 2016. Noi am avut cinci întâlniri, trei sigur la Comisia de Agricultură din Camera Deputaților; discuții, discuții și iar discuții. De concretizat, nu s-a concretizat nimic. Să sperăm însă că se va rezolva problema. Nu iese un om în stradă că vine cu patru lei kilogramul de miel, nu iese un om în stradă pentru o subvenție, dar când este vorba că nu are câinele pe care îl crește, aproape, să vină careva să-i tragă un glonț în cap sau să i se aplice o amendă pentru care se lucrează un an de zile și nu se știe dacă poate fi plătită... ”, avertizează Cioranu.
„Nu înțelegem de ce se ține așa, morțiș, de numărul de câini. Am spus-o dintotdeauna: nimeni nu crește un câine în plus. Să crești un câine în plus, mai bine crești un porc, în gândirea oierului din România. Din copilăria mea, de la munte, îmi aduc aminte că era nevoie de câini aprigi, mai mulți, pentru că nu puteau face față ursului noaptea, iar ziua lupilor. Asta era lozinca din bătrâni: «Pe un câine cheltui exact cât ai crește un porc, dar îl crești de nevoie». Dacă lucrurile au stat așezate sute de ani, nu înțelegem ce deranjează așa de tare acum, în ultimii trei ani.
„De când ne știm, de când mai facem transhumanță așa, în cazuri rare, așa, fulger, cu TIR-ul, din Banat, din Câmpia de Vest până la munte sau din Bărăgan până la munte, dar și mai de demult, bătrânii noștri și când noi eram copii, chiar dacă la munte aveam cinci câini, unde aveam nevoie, nu-și permitea tata sau bunicul să-i ia în transhumanță pe toți. Lua câte doi câini care îl apărau pe el și turma de «hoții cu două picioare», de animalele sălbatice, iar pe ceilalți trei sau patru câini îi ținea acasă, în satul nostru de munte, iar primăvara era sigur că-i are.
„E clar, la câini și la calul de povară s-a ținut de când ne știm noi, de sute de ani. Nu filozofăm cu nimic. Vorbim de oieritul nostru tradițional care nu cred că vreodată își va putea cineva bate joc de el. Chiar dacă noi suntem pe zi ce trece tot mai puțini, asta pot s-o dau scrisă că astăzi dacă suntem 1.000 de crescători, mâine nu suntem 1.001, ci 999. Nu vom putea să renunțăm însă la tradiția pe care am moștenit-o de sute de ani”, a conchis Cioranu.
Agromalim 2016: „O expoziție de animale mai bogată față de edițiile precendente atât ca și număr de animale expuse, cât și ca și specii și rase”
Cimi Enache, directorul de program Agromalim - Expo Arad Internaţional, a precizat că ediția din 2016 a Agromalim s-a bucurat de o multitudine de noutăți atât din punct de vedere organizațional și ca spații de expunere, dar și în ceea ce privește noutățile prezentate de participanți.
La capitolul zoootehnie, Agromalim 2016 s-a bucurat, ca de obicei, de sprijinul ANZ și OJZ Arad. Cele două entități, alături de organizațiile de crescători, au realizat o expoziție cu un număr mult mai mare de animale față de anii anteriori, dar și din punct de vedere al speciilor și raselor.
În plus, suprafața expozițională a crescut. În 2016, Agromalim a beneficiat de 30.000 de metri pătrați pe care au fost expuse mașini și utilaje agricole, iar suprafața destinată expunerii animalelor s-a dublat.
„I-am avut și în acest an alături de noi pe cei de la ANZ și OJZ Arad care, împreună cu asociațiile de crescători, au fost cei care ne-au sprijinit să organizăm o expoziție de animale mai bogată față de edițiile precendente atât ca și număr de animale expuse, cât și ca și specii și rase pe care le-au prezentat crescătorii”, a afirmat Cimi Enache. „Anul acesta, suprafața expozițională a crescut, mai ales pe partea de spații exterioare, zona în care au fost expuse tractoare, mașini și utilaje agricole; o creștere importantă. Încă de anul trecut a fost deschisă o nouă zonă de expunere, dar în 2016 aceasta a crescut. Am avut circa 30.000 mp pe care au fost expuse mașini și utilaje agricole, în zona complexului expozițional. De asemenea, au mai fost disponibile cele două pavilioane pentru expunerea în interior. Expoziția de animale a crescut și ea. Am avut o suprafață dublă față de ediția precedentă. Am reușit să batem recordul de anul trecut și să avem un târg mai mare și mai interesant”.
În plus, a mai adăugat Enache, Agromalim 2016 a avut pregătite câteva standuri în care au fost expuși roboți care pot lucra în agricultură, cât și partea de GPS și de agricultură de precizie pentru partea de prelucrare a solului și recoltare. Nu a lipsit de la Agromalim nici zona de drone. Acestea au început deja să fie căutate și de către fermieri, fiindcă pot să-și aducă aportul la o mai bună supraveghere a culturilor și activității pe care o desfășoară.
Dorin Cojocaru (APRIL): Stocurile de lapte praf sunt mari! Pachetul de reducere voluntară a producției de lapte materie primă a fost în așa fel creat, încât laptele praf să aibă loc în piață
Întrebat fiind cum vede decizia din 18 iulie 2016 a comisarului pentru agricultură Phil Hogan de a susține acordarea a 500 de milioane de euro sectoarelor aflate în criză, din care 150 milioane euro pentru a permite statelor membre să reducă voluntar producţia de lapte materie primă, șeful APRIL, Dorin Cojocaru, a replicat că în laboratoarele de la Bruxelles s-a gândit această strategie pentru a oferi un debușeu de piață stocurilor de lapte praf.
„Stocurile de lapte praf sunt foarte mari, iar la nivelul Europei de Vest de aceea au fost create aceste pachete de reducere a producției (n.r. - de lapte materie primă), pentru ca, mai devreme sau mai târziu, aceste stocuri (...) să aibă un debușeu. Și asta va fi la primăvară (n.r. - anului 2017)”, a afirmat Cojocaru într-un interviu acordat publicației noastre cu ocazia conferinței „Reducem risipa alimentară. Prețuim hrana!”, eveniment care a avut loc în ziua deschiderii Pack Expo 2016.
El a vorbit despre degringolada care persistă de ani buni în sectorul românesc al producției de lapte materie primă, unul fără viziune pe termen lung în opinia sa. Cojocaru a afirmat nu o dată că este nevoie ca producătorii să anticipeze piața cu cel puțin șase luni înainte, propunerea nerealizată încă – Observatorul Laptelui – fiind o soluție de redresare.
Nu în ultimul rând, șeful APRIL a spus că prețul laptelui materie primă este în creștere în această perioadă, însă că România nu poate suplini cererea internă și nici pe cea externă (Italia, Bulgaria), în condițiile în care sfaturile sale de achiziție de juninci nu a fost ascultat.
El se teme că acest pachet de susținere voluntară a diminuării producției de lapte va revigora piața neagră din România, una care ar putea atinge chiar și 50% din cea fiscalizată.
Pe lângă alte multe alte aspecte discutate, Cojocaru a vorbit și despre sectorul de procesare a laptelui, pe care de altfel îl și reprezintă. El spune că în România nu sunt decât circa 40 de unități de procesare care plătesc materia primă la timp fermierilor, în condițiile în care brânzeturile importate, reambalate, ia amploare la raft.
Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, prin statutul său, este o organizație democratică, deschisă tuturor societăților comerciale care acționează în domeniul lactatelor, indiferent de mărime. Obiectivul principal al asociației îl reprezintă desfășurarea de activități profesionale, tehnice și economice în interesul comun al tuturor membrilor.
Revista Fermierului: În 18 iulie 2016, Comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, a prezentat un pachet pentru sectorul laptelui aflat în criză - lăsând flexibilitate statelor membre UE pentru a distribui ajutorul şi către alte sectoare. Suma de 500 milioane de euro a fost împărţită în două, după cum urmează – 350 milioane de euro pentru a redresa problemele din sector şi 150 milioane pentru a permite statelor membre să reducă voluntar producţia de lapte. S-a simțit ceva în sectorul laptelui din România după decizia de la Bruxelles?
Dorin Cojocaru: Cu reducerea producției? Pachetul acela reprezintă o aberație pentru România. Țara noastră nu a depășit niciodată cota de lapte în istoria ei. Ăștia fac acum la nivelul de Europă de Vest tot felul de pachete ca să susțină producția din Franța, Germania, Olanda și din țările nordice. La noi, cum să reduci producția, când noi nu găsim lapte de trei luni de zile? Tot dau mesaje... Prețul a crescut.
Nu avem o statistică a mediei prețului pe țară pentru că eu vreau să vorbesc pe datele MADR. Pot spune însă că laptele spot (mereu afirm că dă tonul pieței) în Europa de Est a ajuns 0,41-0,46 euro, sub 100.000 de germeni, sub 400.000 de celule somatice; prețul depinde de locație. Problema este alta: stocurile de lapte praf sunt foarte mari, iar la nivelul Europei de Vest de aceea au fost create aceste pachete de reducere a producției, pentru că, mai devreme sau mai târziu, stocurile de lapte praf trebuie să aibă un debușeu. Și asta va fi la primăvară.
Eu mă aștept ca prețul să fie ridicat acum, o lună, două, trei, poate fi un demers speculativ al Europei Occidentale. Depinde foarte mult ce se întâmplă în China și în Noua Zeelandă. Ca să aplici o lege sau niște măsuri ale Europei, specifice producției din Franța și Germania, să faci asta în România, adică eu îți dau ție o subvenție ca să nu mai produci lapte. Păi ce fac? Pun cep ugerului vacii? Robinet? Îi spun: «Ai dat atât, de aici încolo nu mai dai!».
În Germania dacă vaca este abatorizată, fermierul primește bani în schimb. La noi ce va fi? În documente va scădea producția și va crește piața neagră. Ca exemplu: un fermier cu bovine a căror lactație este de 7.000 de litri va vinde pe factură 50% din total, iar restul la negru. Ce facem? Mărim piața neagră? Este oare acesta rolul nostru? Trebuie să avem un punct de vedere la Bruxelles, să spunem că măsurile pe care Comisia Europeană (CE) le-a propus sunt specifice Germaniei și Franței. Noi avem ceva aparte, altă structură, altă politică, noi mergem pe dezvoltare, nu pe restricționare. În plus, noi suntem întotdeauna cu 5-10 pași în urma lor.
Ceea ce ei vor să facă acum prin aceste măsuri, noi trebuia să facem în primăvara lui 2016. Reduceam puțin producția de lapte prin reducerea dezvoltării și dezvoltăm vaca de carne. Noi nu avem nici vacă de carne, nici vacă de lapte și aplicăm niște măsuri restrictive pe o piață care suferă de lapte.
R.F.: În felul în care prezentați situația, mă gândesc că fermele de producție a laptelui ar trebui să întâmpine probleme în perioada următoare. Așa va fi?
D.C.: Acum, cu ultimele subvenții mărite, eu cred că ar trebui să se dezvolte. Asta tot spun – fermierul trebuie să anticipeze piața cu șase luni înainte. De aceea tot solicitam Observatorul Laptelui. Eu cu cine am stat de vorbă, le-am spus din mai 2016: «Cumpărați juninci». Mi s-a răspuns: «Ești nebun»? Uite acum, când prețul laptelui este în creștere, acesta nu se găsește, a început școala, trebuie refăcute producțiile de lapte școlar, se caută și la export, avem cereri și din Italia, și din Bulgaria.
Dacă nu ai un Consiliu al Laptelui cu oameni deștepți, care să prevadă piața cu cinci-șase luni înainte, nu ai cum să faci o planificare de producție. Viitorul Europei pe alimentație este să faci planificare, astfel încât să anticipezi fluctuații, speculații, să nu ai pierderi.
R.F.: Ce ne oprește să punem bazele acestui Consiliu?
D.C.: O echipă de manageri, la nivelul Ministerului Agriculturii.
R.F.: Câte unități de procesare a laptelui au mai rămas pe piață până la acest moment?
D.C.: Oficial, înregistrate sunt cam 183. Funcționale, să spunem cam 120, dar cărora aș avea curajul să le dau laptele că îl plătesc, circa 40. În România să procesează circa 100.000 de tone de lapte, adică aproximativ un milion de tone de lapte pe an. În Polonia, numai o singură fabrică procesează dublu cât procesăm noi la nivel național.
Problema noastră este că a crescut foarte mult comerțul intracomunitar cu produse finite, cu brânzeturi. Acestea au depășit 51% prezență. Pe raft găsești foarte multe „branduri românești”, dar ele sunt doar reambalate. Aici ar trebui ca ANSVSA să se implice, și am tot cerut asta și în Comisia de Agricultură: să schimbe forma de autorizare. Cine procesează, adică e cumpărător, și vinde produs finit pe piață, ar trebui să aibă ștampilă ovală, iar cine doar cumpără și reambalează să i se dea o altă formă a ștampilei. În plus, să fie altă formă de autorizare. I-am văzut pe unii care și-au luat autorizație pentru procesare, au procesat șase luni, după care au trecut la reambalare de doi ani. E plină Centura Bucureștiului de astfel de depozite.
R.F.: Dacă pe zona de procesare lucrurile funcționează (cu sincopele menționate, oarecum inerente), pe zona de producție de lapte care este situația?
D.C.: Problema numărul 1 sau 0 în colectarea laptelui în România este infrastructura. Costurile de transport, colectare și analiză sunt foarte mari. Nu este atractivă pentru că ai costuri de ambalare, cu siguranța alimentară, cu transportul, foarte multe costuri încât material primă ajunge să nu mai reprezinte 60-70%. Asta este ceva patologic pentru industria laptelui în România. Pe nimeni nu interesază însă această industrie. Observ că cele mai multe conferințe sunt pentru fermieri, cele mai multe întâlniri sunt cu fermierii, iar cine dă valoare adăugată și valorifică materia primă a României, nu ne interesează.
Conceptul New Holland NHDrive - un tractor autonom pentru agricultura de mâine
Inaugurat în data de 30 August, în cadrul evenimentului Farm Progress din Statele Unite, conceptul de tractor autonom dezvoltat de New Holland NHDrive se referă la un nou tip de utilaj fără șofer care poate efectua o gamă largă de operații agricole în fiecare moment al unei zile de lucru.
Tractorul poate ajunge pe sola de lucru în mod autonom, pe drumurile care leagă ferma de câmp și are capacitatea de a lucra împreuna cu celelalte tractoare autonome sau cu alte tractoare tradiționale, controlate de operator. Echipat și cu cabină, utilajul poate fi condus, de asemenea, și de un operator.
La prima vedere, din punct de vedere vizual, tractorul T8 Blue Power pare unul standard, dar odată cu prezentarea primelor imagini ale tractorului și a capacităților sale operaționale incredibile veți avea surpriza unei incursiuni în viitorul agriculturii, un viitor în care rolul major este deținut de mașinile autonome care au capacitatea de a redefini agricultura.
„Tractorul autonom NHDrive ne oferă oportunitatea de a deschide noi orizonturi către viitorul agriculturii”, afirmă Carlo Lambro, Brand President al New Holland Agriculture. „Agricultura va deveni din ce în ce mai responsabilă pentru asigurarea disponibilității alimentelor produse într-o manieră eficientă și sustenabilă. Un tractor autonom, care are capacitatea de a munci zi și noapte, ajută la rezolvarea problemei lipsei de personal calificat în timpul campaniilor agricole, profită 100% de zilele cu vreme favorabilă anumitor munci agricole și maximizează folosirea rațională a resurselor”.
O evoluție bazată pe eficiență și sustenabilitate
Dezvoltat de CNH Industrial în colaborare cu furnizorul său de tehnologie Autonomus Solutions Incorporated, liderul industriei de soluții autonome off-road, tractorul autonom New Holland NHDrive este un vehicul fără pilot care are autonomie completă și care poate fi monitorizat și controlat prin intermediul unui calculator sau prin intermediul unei tablete portabile cu interfață. Acestea le dau fermierilor posibilitatea de a accesa datele din tractor și implement, de oriunde s-ar afla, în locații diferite.
Acest lucru facilitează luarea deciziilor în timp util. Mai mult decât atât, fermierii vor avea control total și drept de proprietate asupra datelor colectate.
Un ecran reprezintă grafic drumul pe care îl parcurge tractorul, un altul afișează date transmise în timp real de cameră, oferind utilizatorului până la patru imagini (două din fața utilajului și două din spate). Un al treilea ecran permite monitorizarea și modificarea datelor utilajului și parametrii implementului precum viteza motorului, nivelul de combustibil și setările implementului, incluzând norma de însămânțare sau adâncimea de lucru. De asemenea, drumul către solă poate fi programat indiferent dacă se iau în calcul drumuri de exploatare sau drumuri principale.
Tractorul NHDrive autonom poate fi echipat cu o semănătoare, fiind astfel capabil să însămânțeze autonom următoarea cultură, imediat în spatele combinei.
Parametrii tractorului și ai implementului pot fi monitorizați și controlați permanent, folosind o aplicație instalată pe tabletă, ideală pentru automatizare supravegheată, putându-se astfel face modificări ori de câte ori este nevoie.
Capabil să lucreze 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, tractorul NHDrive ajută la reducerea riscurilor asociate cu erorile umane așa cum rezultă din planurile predeterminate și optimizate ale tuturor categoriilor de activități. De asemenea, tractorul atingă niveluri de productivitate și eficiență mai înalte decât tehnologia tradițională.
În viitor, tractorul NHDrive va fi capabil de automatizarea deplină a manipulării cerealelor în timpul campaniei de recoltare când, prin echiparea sa cu o remorcă, va putea efectua operații de încărcare, transport și descărcare.
Două tractoare într-unul singur
Tractorul NHDrive este echipat cu o cabină identică cu a unui tractor T8 standard. Acest lucru înseamnă că tractorul poate fi folosit și pentru operații care nu suportă încă autonomie completă precum operațiile cu încărcător frontal sau transportul cu viteză ridicată pe drumurile publice.
În ceea ce privește activitățile desfășurate în jurul fermei, tractorul NHDrive se poate deplasa pe trasee predefinite. Este nevoie doar să programați încotro să se deplaseze și ce trebuie să facă odată ajuns la destinație, iar tractorul se va apuca de treabă, fie individual, fie în tandem cu alte utilaje.
Tractorul NHDrive utilizează tehnologia agricolă de precizie avansată PLM (Precision Land Management) care este foarte accesibilă tuturor utilizatorilor și care este în mod continuu susținută de specialiștii New Holland.
De asemenea, tractorul se deplasează pe drumurile practicabile din câmp, care sunt indicate de software, după ce acesta ia în calcul parametrii legați de dimensiunea și forma solelor, obstacole existente și lățimea implementului care urmează să fie utilizat. Mai mult decât atât, tractorul este pe deplin compatibil cu toate soluțiile PLM. Pe viitor, acest tractor va avea abilitatea de a utiliza datele privind producția anterioară și de a efectua operații de maximă precizie, an după an. Rezultatele sunt creșterea eficienței operaționale și capacitatea de a realiza lucrările într-un timp cât mai scurt.
Datorită unei combinații de radare tip LiDAR (gamă de lasere de detectare) și de camere RGB, tractorul poate detecta o gamă largă de tipuri de obstacole din câmp. Atunci când un obstacol este detectat, tractorul trimite un mesaj către interfața interactivă, iar persoana responsabilă va decide dacă tractorul poate evita sau ocoli obstacolul și modalitatea în care va face acest lucru.
În viitor, întreaga gamă de tractoare, precum și alte echipamente agricole vor fi echipate cu tehnologia NHDrive. Totodată, este posibilă eliminarea completă a cabinei în construirea viitoarelor tractoare autonome.
Despre New Holland Agriculture
Reputația New Holland Agriculture este construită pe baza succesului clienților, producătorilor de cereale, crescătorilor de animale, antreprenorilor, viticultorilor și inginerilor agronomi. Aceștia pot beneficia de cea mai largă gamă de produse inovatoare și servicii: o linie completă de echipamente, de la tractoare la mașini de recoltare, completate de servicii financiare personalizate de la specialiști în agricultură. O rețea de distribuție profesionistă la nivel mondial și angajamentul New Holland pentru excelență, garantează fiecărui client în parte o experiență unică.
Pentru mai multe informații despre New Holland accesați www.newholland.com
New Holland Agriculture este un brand CNH Industrial N.V. (NYSE: CNHI / MI: CNHI), un lider global în sectorul bunurilor de capital, cu experiență în domeniul industrial, o gamă largă de produse și o prezență la nivel mondial. Mai multe informații despre CNH Industrial pot fi accesate online pe www.cnhindustrial.com
Despre AgroConcept Impex
Începând cu 1 ianuarie 2016, AgroConcept este unic importator și distribuitor New Holland Agriculture în România. Principalele domenii de activitate ale AgroConcept sunt comercializarea de utilaje și echipamente agricole, asigurarea unui serviciu complet de asistență (service și piese de schimb) și furnizarea de soluții financiare avantajoase. Mai multe informații despre AgroConcept pot fi accesate online pe www.agroconcept.ro.
Doar 40 la sută din fermele comerciale ar putea exporta porci vii și produse provenite de la aceștia în Uniunea Europeană. Șeful ANSVSA are „certitudini” că această cifră va crește prin negocierile cu CE
Chiar dacă la întâlnirea din 14 septembrie 2016 a Comitetului pentru Plante, Animale, Alimente și Furaje (SCOPAFF) de la Bruxelles a fost votată, în umanimitate, o decizie care va permite României să participe la comerțul intracomunitar cu porci vii și produse provenite de la aceștia, Ioan Ladoși, președintele APCPR, este de părere că doar 40 la sută din fermele comerciale românești vor fi în măsură să respecte condițiile și cerințele impuse până la acest moment de SCOPAFF.
Șeful APCPR consideră că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) trebuie să negocieze cu specialiștii europeni cu mare atenție termenii din draftul document care urmează să fie notificat deciziei la Oficiul Internațional de Epizootii (OIE).
În acest context, Ladoși atrage atenția asupra costurilor cu analizele de sânge, cât și cu separarea fluxurilor de producție a porcilor în ferme, ca urmare a unor condiții puse în documente de oficialii de la Bruxelles.
„Din perspectiva noastră, această realizare este câștigarea unei bătălii, dar suntem departe de a fi câștigat războiul. Într-adevăr, există această posibilitate care se deschide piața pentru fermierii români, dar în condițiile care sunt conținute în acest document, doar 40 la sută din fermele comerciale vor fi în măsură să respecte condițiile și cerințele respective, din totalul fermierilor români.
„Ca atare, mai avem mult de lucru și, mai ales, chestiuni tehnice care trebuie lămurite. Purtătorul de cuvânt al ANSVSA amintea (...) acele 90 de zile să fi fost animalul în fermă, cu cele 30 de zile să nu fi intrat un alt animal în exploatația respectivă. Aceste condiții sunt destul de dificil de respectat, de o mare parte din fermele comerciale din România, pentru că asta presupune că fluxul de producție a porcilor să fie total separat fizic, geografic. Acele ferme cu flux continuu din România, care au de la maternități și până la ferme pentru porcii de finisare, pentru ei va fi foarte dificil să le respecte.
„Mai mult decât atât, (...) în acest draft de decizie se precizează foarte clar că loturile de animale care vor fi destinate exportului, de la fiecare porc vor trebui prelevate probe de sânge, astfel încât să se dovedească faptul că acele animale sunt libere de pestă. Pe lângă faptul că este o chestiune destul de complicată, ar trebui să adăugăm și faptul că nu știm încă cine va acoperi costurile unei asemenea manevre și acest lucru va trebui lămurit”, a afirmat Ioan Ladoși, marți, 27 septembrie 2016, în cadrul unei conferințe de presă.
Potrivit afirmațiilor purtătorului de cuvânt al ANSVSA, Rareș Hăbeanu, principala condiție care i s-a impus țării noastre pentru a putea exporta suine vii este aceea ca porcii să fi staționat trei luni în fermele comerciale din care urmează să fie comercializate pestre graniță, iar timp de o lună niciun alt porc să nu intre în acele exploatații, până când se va face exportul în cauză. El a mai vorbit de un plan de supravegere și de un plan de biosecuritate, existente în exploatațiile respective.
„Discutăm de un control oficial trimestrial și testare din partea noastră, precum și de un program de supraveghere a pestei porcine clasice”, a adăugat oficialul ANSVSA.
În ceea ce privește notificarea la OIE, a mai adăugat el, un calendar estimat ar fi luna februarie a anului următor pentru votul necesar României în vederea ridicării restricțiilor pentru exportul de porci vii, respectiv mai 2017 pentru publicarea rezoluției. Acest calendar este important, în contextul unor potențiale contracte majore de export de carne către state terțe.
„În acest moment, în state terțe, exportăm porci vii în Georgia și Albania, iar în momentul în care OIE ne va ridica aceste restricții, avem contacte avansate pentru carne de porc cu Japonia și Coreea de Sud”, a conchis Hăbeanu.
2007-2015: „Două milioane de probe de sânge recoltate”
Că s-a făcut un efort extraordinar până în prezent în ceea ce privește unda verde a exporturilor de porci al României, o confirmă și președintele ANSVSA, Radu Roatiș Chețan. El a spus că următorul pas ar urma să fie notificarea la OIE a deciziei celor de la Bruxelles. Nu mai puțin de două milioane de probe de sânge au fost analizate în toți acești ani, astfel încât România să poată avea acces pe piața europeană a cărnii de porc și a comerțului cu animale vii.
„Au fost aproape două milioane de probe de sânge recoltate. A fost creat un sistem canalizat mai întâi, unul care să permită României să iasă pe piață, în privința exportului de carne; acum am reușit și cu animalele vii. Finalul și capătul drumului nu este aici. Ceea ce urmează este notificarea deciziei la Oficiul Internațional de Epizootii (OIE). La această organizație internațională se raportează toate statele lumii, atunci când fac acte comerciale cu animale sau cu produse de origine animală. Acest lucru se va întâmpla în perioada imediat următoare”, a afirmat Chețan, fără a confirma datele vehiculate de Hăbeanu. „Acest demers pe care îl facem împreună cu reprezentanții CE (...), stipulează două lucruri: în raporturile comerciale, tu deja știi că vei livra porci la data X și ai un calendar (...). Așa cum noi am cerut pentru fiecare bovină care a intrat în România, mă refer la cazurile de bluetongue într-o anumită perioadă, să facă dovada faptului că animalul este clinic sănătos, toată lumea, pe principiul precautiv, spune că s-a ridicat restricția, doar că țara de unde vine animalul a avut 70 de ani pestă porcină; nu vorbim de o glumă. De aceea, livrările de animale, pentru a nu apărea chestiuni juridice, opozabile, s-au făcut la acest gen în care, noi, în următoarele luni, noi nu avem virus în România. Noi, prin ceea ce am făcut, am demonstrat că virusul pestei porcine clasice nu este și nu circulă în România”.
Chețan a mai precizat că se lucrează în prezent la un sistem de management în laboratoare, menit să-i ajute pe fermieri să primească rezultatele probelor de sânge, online, în 48 de ore. El spune că nemulțumirile asociațiilor de profil vor avea „cu certitudine” o rezolvare, cu ajutorul ANSVSA, așa cum s-a demonstrat, de altfel, și prin decizia de până acum a europenilor.
„Ceea ce lucrăm noi acum, prin integrarea unui sistem de management în laboratoare (pe care îl aveam, dar am deschis noi ferestre în el), fermierii vor putea să-și facă prelevările de sânge și, electronic, vor primi în 48 de ore rezultatul analizelor, ca să nu interfereze și să nu fie probleme de procedură în livrare. (...) În discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții CE, am dat garanțiile pentru ceea ce înseamnă biosecuritatea fermelor. Sunt exploatații cu înaltă biosecuritate, sunt oameni care fac acest business și mai au de investit și, rând pe rând, și ei vor încadra în această posibilitate de a face export”, a mai declarat Roatiș Chețan. „Avem certitudini. Și aceste certitudini se bazează pe următorul lucru: am spus că datele sunt științific demonstrate. Adică am împărțit România în zone, am împărțit-o în ferme, am verficat condițiile de biosecuritate, am recoltat și am făcut prelevări de sânge, conform unei statistici epidemiologice, pe indici de prevalență care au fost verificate și apoi supuse controlului CE prin echipele lor de audit și inspecție. Dorim să-i sprijim pe producători, acum, să intrăm în elementele tehnice”.
Deja, țările terțe sunt cu ochii pe România. Coreea de Sud și Japonia ar urma să contracteze cantități de carne de porc, imediat ce OIE va lua o decizie, chiar și neoficializată, ca urmare a amendării Deciziei CE 2013/764/CE.
„Prin această acțiune, am obținut două lucruri foarte mari: solicitările de carne și de porc în state economic foarte puternice, cum este Coreea de Sud și Japonia, pe care noi n-am fost obișnuiți să le băgăm în seamă, dar au venit agenți economici care au spus că acolo este un pol al lumii care cere și cantități, și la prețuri foarte bune, actul de comerț este așezat în baza deciziei și în baza a ceea ce urmează să se întâmple la OIE. Chiar și nepublicat la OIE, coreenii au spus că dacă apare decizia, ei cumpără. Decizia CE vizează astfel și exporturile extracomunitare”, a mai punctat șeful ANSVSA.
„Îmbunătăţire evidentă a situaţiei pestei porcine clasice în România”
Prin votul adoptat de Statele Membre UE a fost amendată, printr-o hotărâre de implementare, Decizia Comisiei 2013/764/CE referitoare la măsurile de control în sănătatea animală, datorate evoluției pestei porcine clasice, în diferite state membre UE.
Restricțiile au fost impuse României încă din perioada de pre-aderare, iar eforturile factorilor de decizie din administrația românească au fost canalizate pentru dovedirea faptului că, în țara noastră, virusul acestei boli nu mai circulă printre suinele domestice și sălbatice. Ca urmare, porcii vii și produsele provenite de la aceștia pot circula pentru prima oară de la aderare în spațiul Uniunii Europene, în condițiile derogărilor oferite de sus-amintita decizie.
Pentru a-și recăpăta statutul de liber de boală, România a desfășurat, în fiecare an, programe de supraveghere, control și eradicare, cofinanțate de Uniunea Europeană (UE). Implementarea programelor anuale de eradicare a pestei porcine clasice, din perioada 2007-2015, a condus la o îmbunătăţire evidentă a situaţiei pestei porcine clasice în România, situație dovedită și de rapoartele misiunilor FVO din ultimii ani, în care se menţionează progresele României în implementarea respectivelor programe anuale.
Tinerii, speranța vâlcelenilor. „Noi trecem, copiii vin, dar dacă nu găsesc soluții să trăiască mai bine, ei vor pleca”
Trei fermieri cu experiență (doi „învățăcei” și „mentorul”) au vorbit cu presa de specialitate despre nevoile tinerilor care vor să continue tradiția părinților în producția agrozootehnică, despre problemele cu care aceștia se confruntă atunci când vor să acceseze fonduri FEADR, dar și despre ceea ce înseamnă impactul deciziilor ministerului de resort și al instituțiilor subordonate atunci când vine vorba de acordarea la timp a subvențiilor sau investițiilor în sectorul de irigații.
Ziua – sâmbătă, 10 septembrie 2016. Ora – prânzului. Locația – centrul satului Vîlcelele, județul Călărași. Ocazia – „Ziua Fermierului Călărășean” și „Ziua Comunei Vîlcelele”. Veselie, voie bună, bucate alese, aglomerație. Cu greu am reușit să smulgem din mulțime o echipă de trei producători agricoli. Spunem echipă, pentru că așa cum s-au autointitulat „învățăceii” și „mentorul”, cei trei, Petre Moraru și Nicolae Tănase, respectiv Constantin „Mentorul” Moldoveanu aveau să-și dovedească cu brio trecutul profesional în agricultură.
Toți trei au copii, toți trei au avut norocul ca aceștia să preia frâiele exploatațiilor și mai toți au întâmpinat aceleași probleme atunci când moștenitorii au încercat să acceseze fonduri FEADR. S-ar putea spune „tipic românesc”, dacă această sintagmă de care nu mai scăpăm odată n-ar fi enervantă la culme.
Primul care a vorbit despre beneficiile accesării fondurilor pentru dezvoltare rurală a fost Petre Moraru, deținător a 150 ha teren și a unei microferme de vaci cu 32 capete (23 vaci cu lapte, iar restul tineret). Zootehnistul a spus că a fost mulțumit de cum s-a derulat programarea anterioară a PNDR (2007-2013), nu și de actuala perioadă 2014-2020.
„Nu putem primi cele 90 de procente pentru că firma are mai mult de cinci ani vechime. Băiatul are 28 de ani. Nu puteam face proiect în anul înființării pentru că se cerea istoric. Acum spun că vom merge pe 70 la sută finanțare nerambursabilă FEADR din cauză că firma are cinci ani și patru luni”, se plânge fermierul vâlcelean.
Producătorul agricol a mai spus că pe lângă situația apărută la accesarea banilor europeni destinați investițiilor în dezvoltare rurală, nici cu plățile directe nu s-a descurat mai bine. Subvenția pe teren n-a încasat-o în totalitate, iar plata pe animale nu o va primi deloc.
„Ne este drag de animale, dar cum să le mai țin? Litrul de lapte este cumpărat cu 0,70 lei, subvenția n-o primim, grâul 0,55 bani. Seceta ne-a afectat. Ne așteptam să fie în primăvară o producție mai mare, dar seceta din ultimele două luni ne-a afectat rău tare”, a mărturisit cu amărăciune în glas vâlceleanul. „N-am primit subvenția în totalitate, nici la ora actuală. La vaci, am câteva zile de când am fost anunțat că nu primesc subvenție absolut deloc, motivația fiind că am înființat exploatația după 2013. Mi s-a primit toată documentația și așteptam un răspuns pozitiv încă din primăvară. Până la urmă n-am primit subvenția în integralitatea ei nici acum. La fiecare patru ani, când se schimbă legislatura și legislația internă, noi, fermierii, suntem primii care avem de suferit”.
„Mentorul” Moldoveanu duce dorul programului „Fermierul”
SAPARD-ul românesc, vestitul program „Fermierul”, a adus numai beneficii vâlcelenilor, a spus Constantin Moldoveanu cu nostalgie-n glas. Nostalgie pentru că actuala perioadă de programare este una a birocrației, mai spune fermierul pensionar, una care nu acordă nicio șansă tânărului producător agricol. Mai mult, el nu crede în mult trâmbițata simplificare a procedurilor, anunțată de șeful MADR, Achim Irimescu.
„Problema este că nu s-a scăpat la accesarea fondurilor europene de documentația stufoasă; prea multe hârtii. Eu, ca persoană, în 2006, am accesat un fond care se numea atunci „Fermierul”. A fost o lansare pentru noi. În comuna Vîlcelele, dacă nu greșesc, au fost vreo 11 proiecte. Pentru noi a fost o gură de aer puternică. Apoi, a birocrația s-a instaurat pe la agenția de plăți. (...) Nu cred că la noi în țară se va ajunge vreodată la simplificare pentru că toți caută să aducă ceva care să îngreuneze procesul de accesare a fondurilor europene”, a precizat Constantin „Mentorul” Moldoveanu. „Băiatul meu a preluat frâiele exploatației din mâinile mele. El se ocupă mai departe de agricultură. Cum să i se dea un impuls tânărului care vine de 20 de ori la Direcția Agricolă Județeană, să i se spună că-i mai trebuie o virgulă pe proiect. Amândoi copiii mei lucrează în agricultură (băiat și fată), au societăți, au făcut programe, să vedem acum ce chichițe le vor mai găsi. Ce a depins de ei, au făcut”.
Buba doritorului de fonduri FEADR: „eligibil, dar nefinanțabil”
Celălalt „învățăcel” al echipei, Nicolae Tănase, fermier care lucrează 220 ha, s-a plâns și el de experiența neplăcută a interacțiunii cu birocrația accesării fondurilor pentru dezvoltare rurală din actuala perioadă de programare și deplânge ușurința cu care obținea finanțare în perioada SAPARD.
Chiar dacă pentru Tănase agricultura este o loterie, nu se dă bătut. Băiatul său va mai încerca o dată cu un proiect depus la AFIR, în condițiile în care de trei ori a fost catalogat „eligibil, dar nefinanțabil”.
„Eu am doi copii. Fata a terminat acum doi ani facultatea, iar băiatul a definitivat studiile superioare în acest an (el muncește de la 13 ani pe tractor). Am încercat să discut cu el și să preia afacerea. Acum un an i-am predat ștafeta. Eu stau pe lângă el și îl ajut. Am accesat Programul SAPARD în 2006, accesibil și binevenit pentru noi în perioada respectivă, o adevărată gură de aer. De atunci, am încercat să depun trei proiecte. Toate eligibile, dar nefinanțabile. Din această cauză am fost nevoit să apelez la bănci, să pot lua împrumuturi. Am apelat la credite de peste 400.000 de euro până în prezent. Dacă acești bani pe care i-am investit în utilaje până acum, i-aș fi accesat ca fonduri europene de dezvoltare rurală, altfel stătea treaba. Fondurile FEADR sunt foarte greu de accesat. Băiatul încearcă acum cu un proiect, a ajuns până la 58 de puncte. Sper ca anul acesta să reușesc să fac un alt proiect. Agricultura este o loterie. Dacă statul nu va încerca să ajute agricultura, nu știu cât va rezista. În agricultură sunt foarte multe lucruri la care nu ne așteptăm; semănăm, dar nu știm ce iese”, a afirmat fermierul
Pentru că are încredere că tinerii reprezintă viitorul agriculturii, el îl roagă pe ministrul de resort, Achim Irimescu, să găsească pentru ei o soluție de creare a fermelor mici, de 100 ha, o soluție dedicată celor care vor să muncească în agricultura din România.
„Deocamdată sunt tineri care vor să muncească, dar n-au loc în acest sistem. Dacă noi nu-i protejăm pe tineri și ministerul Agriculturii nu vine cu un un program dedicat pentru ei, atunci aceștia vor fi nevoiți să plece. Ai mei își doreau să plece în străinătate. Le-am spus că ar fi bine să găsim o soluție, să trăim aici, să muncim și să cheltuim bani împreună, să rămânem aici, iar în străinătate să mergem în vizită. Copiii mei au înțeles, vor să muncească, dar după cum văd eu situația, e grea. Noi trecem, copiii vin, dar dacă nu găsesc soluții să trăiască mai bine, ei vor pleca”, a mai spus Nicolae Tănase.
Nu în ultimul rând, el îl mai roagă pe Irimescu să susțină finanțarea sistemelor de irigații. Referindu-se la volumele mari de apă dulce din Dunăre care se varsă în Marea Neagră, producătorul agricol vede asta ca pe o pierdere. Similar cu campania de subscripție publică „Dați un leu pentru Ateneu”, Tănase consideră că sistemul de irigații ar fi refăcut dacă populația s-a implica într-un soi de parteneriat public-privat.
„Sperăm să găsească o soluție pentru sistemul de irigații. Apă avem suficientă. Dunărea este atât de mare, se varsă în Marea Neagră și se pierde o așa mare cantitate de apă dulce. Eu zic că dacă s-ar strânge câte-un leu de la fiecare cetățean al României, s-ar putea face ceva pentru irigații. Cred, după mintea mea, că nu se vrea să se facă irigații. Noi, anul acesta, dacă aveam sistem de irigații pe comuna Vîlcelele, aveam producții de până la 12 tone la porumb. Cum n-am avut sistem de irigații, s-a dus la 5 tone la hectar. Să investești circa 2.500 de lei la hectar și să scoți doar cinci tone de porumb boabe la hectar, să-l comercializezi cu 0,55 lei kilogramul și să plătești și arenda, întrebarea este către ministrul Agriculturii – ce ne mai rămâne și nouă, măcar să dăm copiilor? Dânsul să găsească o soluție pentru cei care vor să facă agricultură în România”, a conchis el.
Vasile Iliuță, CJ Călărași: „Este nevoie de un proiect pe care România să-l preia”
Inițiatorul proiectului „Zilele Fermierului Călărășean” și „Zilei Comunei Vîlcelele” pe vremea când era primar, fermier și el, dar și actual președinte al Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a tras un semnal de alarmă și a spus că dispar micile ferme create prin Programul SAPARD, din cauza lipsei competitivității. Soluția șefului CJ Călărași - un proiect de țară.
„Avem un alt nivel de accesare a fondurilor europene și o altă prioritate pe care județul Călărași o are. Această prioritate este că am accesat programul SAPARD, am construit fermele mici, de 10-50 vaci. A venit apoi PNDR 2007-2013, am luat fonduri de două milioane, am făcut ferme de 1.000 de vaci. Acum avem o problemă: exploatațiile mici sunt deființate pentru că nu mai pot să rămână într-o competiție în care prețul produselor dispărând cota de lapte și nemaiavând siguranța prețurilor, ele dispar. De aceea, este nevoie de un alt proiect, unul pe care România trebuie să-l preia”, a afirmat fostul edil al comunei Vîlcelele.
Iliuță crede că acest proiect de țară s-ar putea concretiza printr-o lege de susținere a reîntineririi satelor prin susținerea eficientă și concretă a cooperației.
„Astăzi e nevoie să întărim satul românesc pentru că nu vom avea valoare adăugată acolo, iar tinerii nu vor mai rămânea acolo. Problema pe care o ridic – viitorul satului românesc – este, dacă aș face o predicție, în 10 de ani de zile, ori dispar bătrânii și nu vom mai avea cu ce să-i înlocuim, ori dispare satul românesc. Dacă nu venim cu o lege care să încurajeze revenirea tinerilor care au plecat din satul românesc pentru a le da niște legi prin care să-și asigure existența cu demnitate și cu un câștig predictibil, nu avem nicio șansă să reușim în viitor. Cred că soluția este ca pe lângă susținerea europeană a integrării tinerilor fermieri, să venim cu marfa cooperativelor agricole la raft prin susținerea fiscală și un sprijin mai mare către cei care vor să facă ferme noi”, este de părere fermierul.
Ionel Tatu, primar Vîlcelele: „Avem maximum 20 de oameni pe lista de ajutor social”
Bucuros că a reușit să ducă mai departe moștenirea lăsată de Iliuță, după cinci ani de pauză de la ediția a IX-a a „Zilei Fermierului Călărășean”, actualul edil a declarat că se mândrește cu o rată a șomajului de doar unu la sută, că a reușit să asfalteze în timp șoseaua principală înaintea evenimentului, banii utilizați provenind chiar din fonduri FEADR. Mai mult, el spune că susține tinerii prin oferirea de consultanță specializată pentru proiecte depuse pe fonduri europene. Secretul – un specialist din cadrul Primăriei.
El acuză AFIR că este căpușată de firme de consultanță „de casă” care știu doar să încaseze comisioane.
„Localitatea Vîlcele este compusă în proporție de 90% din fermieri. Avem și producători agricoli tineri, care au accesat fonduri europene. Mă bucur, i-am sprijinit, îi ajutăm în continuare. Avem și fermieri mai mari. Aici pot da exemplul chiar pe domnul președinte al CJ, Vasile Iliuță, care este unul dintre cei mai mari fermieri ai comunei, care ne asigură poate 80% din bugetul comunei, firmele domnului președinte”.
„Este o bucurie pentru mine să văd că fermierii au creat, au locuri de muncă. Marea majoritate a cetățenilor din comună lucrează la aceste ferme agricole. Exploatațiile se întind pe o suprafață de 4.500 ha, cât deține comuna Vîlcele în proprietate. Vorbim de ferme mai mici, ferme mai mari, dar una peste alta, cetățenii din comună au unde să muncească. Își câștigă existența prin salarii decente. În cazul localității Vîlcelele, nu ne-am confruntat cu o cerere mare de locuri de muncă. Avem maximum 20 de oameni pe lista de ajutor social, ceea ce pentru mine înseamnă puțin la o populație de 2.000 de locuitori, adică aproximativ unu la sută.
„Eu, în general, am încercat să-i chem pe tineri la Primărie, să le asigur consultanță. Am încadrul Primăriei un specialist care se ocupă de proiecte europene, de accesare. Încerc să-i ajut, să-i sprijin, chiar să merg cu ei până acolo unde este finalul, să merg până la AFIR, până la Ministerul Fondurilor Europene, Direcțiile Agricole, numai să pot să-i ajut, astfel încât tinerii să se dezvolte în această comună.
„La acest moment, comuna Vîlcelele avem proiecte începute, avem proiecte de asfaltare pe PNDR. Chiar săptămâna aceasta, cu ajutorul constructorului am terminat asfaltarea celor 4,5 kilometri de drum comunal. Chiar eu am accesat un proiect PNDR în martie 2016, la AFIR, pentru 8,5 kilometri de drum comunal, asfaltare. În cazul meu, cu 59 de puncte am fost eligibil, dar fără finanțare; la 60 de minute au dispărut fondurile. Chiar doream să întreb ce voi face mai departe cu acest proiect. La AFIR apare o situație în care dispar fondurile foarte repede. Mi se pare că acolo, cine lucrează cu firmele de consultanță „de casă” ale AFIR, aceia accesează fondurile. Chiar dacă plătim alte firme de consultanță, ne trezim că rămânem cu banii dați proiectantului, consultantului, dar noi rămânem fără finanțare europeană”, a conchis el.
Comuna Vîlcelele este compusă din satele Vîlcelele și Floroaica. Situată în partea de nord-est a județului Călărași, la o distanță de 29 km nord-vest de municipiul Călărași, la 35 km față de fluviul Dunărea și la 90 km față de București, comuna este străbătută de șoseaua județeană de la nord-vest spre sud, care traverseaza ambele sate, se îndreaptă spre comuna Cuza-Voda și face legătura cu șoseaua națională București-Constanța. Localitatea ocupă o suprafață de 1.627 kilometri pătrați - vatra satului și 4.560 ha teren arabil. Are o populație de 2.081 locuitori, de naționalitate română, din care 1.384 în satul Vîlcelele și 697 in satul Floroaica.
Economia, ca a tuturor satelor din Bărăgan, este dominată de sectorul agricol, inițiativa privată fiind cea care a reușit să reechilibreze declinul înregistrat după Revoluția din 1989, când atât sectorul de stat, reprezentat de IAS Floroaica, cât și sectorul cooperatist, reprezentat de CAP Vîlcelele, au intrat într-un proces de dezorganizare. Astfel, în prezent, peste 400 persoane lucrează ca salariați în sectorul agricol privat, iar un număr de peste 150 au propriile lor exploatații agricole familiale.
Mihail Dumitru: „În PNDR 2014-2020 sunt bani pentru refacerea sistemului secundar de irigații. Sprijinim fermierii să contribuie la economisirea de apă și energie”
Actuala perioadă de programare (2014-2020) a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) are prevăzute sume pentru refacerea sistemului secundar de irigații din România, precum și pentru susținerea producătorilor agricoli în vederea achiziției de instalații de udat eficiente în ceea ce privește consumul de apă și energie, a declarat directorul general adjunct al Directoratului General Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI), Mihail Dumitru, într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului.
„Sunt bani în PNDR 2014-2020 prin care să refacem sistemul secundar de irigații, să sprijinim fermierii să-și cumpere instalații și să contribuie la economisirea de apă și la economisirea de energie. Principiul de bază pentru irigații este că va trebui să sprijinim cu prioritate acele sisteme care au deja asigurată sursa în sistemul primar, iar apoi să dezvoltăm întreg sistemul, de la primar la secundar și până la utilizatorul final”, a afirmat Dumitru.
În plus, a mai spus oficialul Comisiei Europene (CE) în interviul acordat, forurile europene continuă să sprijine prin intermediul PNDR 2014-2020 instalarea tinerilor fermieri, formele de cooperare și oferă modalități de modernizare. Se continuă și acel efort „puternic” de modernizare și de dezvoltare a infrastructurii în zonele rurale, partea de agromediu și măsurile care să prevină schimbările climatice.
Mihail Dumitru este responsabil cu Aspectele Generale de Dezvoltare Rurală și Cercetare din cadrul AGRI (Directoratul H), o direcţie care aparţine de Directoratul General (DG, echivalentul unui minister naţional) de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, respectiv cu Programele de Dezvoltare Rurală I și II (Directoratele F și G). A fost printre primii români care au lucrat cu Comisia Europeană, ceea ce se întâmpla la jumătatea anilor '90. Mihail Dumtru a fost, pentru mai puţin de un an (decembrie 2009- septembrie 2010), ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În ianuarie 2011, acesta a ajuns director la Comisia Europeană după luni de zile de probe în care a reuşit să eclipseze peste 100 de contracandidaţi.
Revista Fermierului: Simplificarea este cuvântul de ordine aflat pe buzele tuturor celor care gestionează fonduri europene. Cum se vede această dorință de schimbare la Bruxelles?
Mihail Dumitru: Simplificarea este un punct de mare prioritate pe agenda politică europeană, atât unul care vizează PAC în mare măsură, dar și alte politici europene. De aceea, la preluarea mandatului, comisarul Phil Hogan a făcut și el din simplificare o prioritate absolută. Deja suntem în al doilea an al acestui proces complex.
Simplificarea PAC - politică evident care a acaparat un grad mare de complexitate, în special prin ultima sa reformă când s-a încercat să fie integrate în ea situațiile deosebit de diverse din statele membre, din regiunile europene - are două componente, prima având legătură strict cu partea legislativă europeană. Când s-a lansat acest proces de simplificare, comisarul Phil Hogan a stabilit trei parametri de care trebuie să ținem cont atunci când facem propuneri de simplificare.
În primă instanță, simplificarea trebuie să ducă la îmbunătățirea condițiilor de accesare și de utilizare a banilor europeni de către beneficiarul final: fermier, IMM, autorități locale; beneficiarul final să fie cel care obține acest avantaj. În al doilea rând, măsurile de simplificare nu ar trebui să aducă atingere acordului politic obținut foarte greu pentru această reformă PAC; elementele esențiale ale politicii trebuie să rămână așa cum au fost stabilite ele în procesul de codecizie. În al treilea rând, prin simplificare nu trebuie să punem în pericol buna gestiune a fondurilor europene. Principiul de gestionare corectă în fondurile europene trebuie să fie, de asemenea, luat în considerare.
Pe parcursul acestor doi ani de mandat a existat un întreg proces în care comisarul, Comisia Europeană, au cerut statelor membre, tuturor miniștrilor Agriculturii din statele membre, să facă propuneri; am primit un volum foarte mare de răspunsuri. În plus, comisarul Hogan a cerut și Parlamentului European să facă propuneri. Toate acestea au fost analizate, sortate, contrar principiilor stabilite și s-a început un proces de revizuire a legislației secundare în special. (...) Ca exemplu, anumite elemente privind controlul fermierilor, declararea sau aplicarea sunt deja abordate sau schimbate în legislația secundară.
Alte elemente care sunt, de asemenea, foarte importante în special pentru dezvoltarea rurală, se găsesc acum în procesul de validare a unei propuneri legislative de modificare a legislației secundare. Acestea se referă, în special, la a face mai simplă utilizarea instrumentelor financiare în dezvoltarea rurală. Când mergem mai departe către statele membre, către autoritățile de gestiune, există toată transpunerea acestei legislații în normele locale, în ghidurile aplicantului, în proceduri care pot să complice foarte mult procesul. Iar acesta este un alt aspect al simplificării. De aceea, noi, CE, lucrăm foarte mult cu statele membre prin intermediul seminariilor, prin schimburi de bune practici, prin ghiduri, prin tot felul de discuții și documente de orientare, astfel încât să determinăm statele membre să nu adauge legislației europeane elemente „gold plating”, adică alte straturi de complexitate în normele interne.
R.F.: Se află și România pe lista țărilor care au tendința de a apela la acest „gold plating”?
M.D.: Vă voi da un exemplu clasic care vine la noi, la CE, și de care beneficiarii se plâng: unui ghid al aplicantului i se adaugă niște elemente care vin în plus față de regulamentul de bază sau de regulamentul de aplicare. De foarte multe ori, aceste elemente adăugate în plus apar dintr-o bună intenție, de a-l sfătui pe beneficiar cum anume să-și orienteze mai bine cererea de finanțare, cum să-și pregătească dosarul. De foarte multe ori este posibil ca într-un ghid al aplicantului să apară elemente sub forma unor solicitări ale administrației naționale, entitate care vrea să se asigure că anumite elemente de eligibilitate care sunt prevăzute expres în legislația națională, sunt transpuse într-un număr de documente, de solicitări administrative, de avize, care nu sunt neapărat necesare.
Cred că inclusiv administrația română poate face un control al acestor cerințe și poate printr-un simplu screening să vadă în ce măsură unele se justifică, altele nu.
R.F.: PNDR 2014-2020 abordează problematica accesărilor fondurilor FEADR dintr-o nouă perspectivă față de exercițiul anterior. Sunt încă necesare elemente de fine tuning în ceea ce privește buna funcționare a acestui program?
M.D.: Pentru că acum avem un termen de comparație, PNDR 2014-2020 este un program bun, în special pentru România. Țara noastră a învățat în primul exercițiu. România a reușit să facă o programare de această dată mai rapidă, să își adune toate informațiile necesare, să facă o analiză destul de pertinentă și să identifice nevoile cele mai importante, care pot fi finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală.
Din punctul meu de vedere, PNDR 2014-2020 este un program echilibrat ca structură, ca nevoi identificate, acoperă anumite elemente pe care vechiul program nu le avea în vedere; irigațiile spre exemplu. Există în acest PNDR o importantă parte alocată refacerii sistemului de irigații (secundar) și investițiilor în ferme. Sunt bani în PNDR 2014-2020 prin care să refacem sistemul secundar de irigații, să sprijinim fermierii să-și cumpere instalații și să contribuie la economisirea de apă și la economisirea de energie. Principiul de bază pentru irigații este că va trebui să sprijinim cu prioritate acele sisteme care au deja asigurată sursa în sistemul primar, iar apoi să dezvoltăm întreg sistemul, de la primar la secundar și până la utilizatorul final.
În plus, sprijinim în continuare instalarea tinerilor fermieri, formele de cooperare și oferim modalități de modernizare. Pe de altă parte, continuăm efortul puternic de modernizare și de dezvoltare a infrastructurii în zonele rurale. De asemenea, se continuă foarte bine cu partea de agromediu și cu măsurile care să prevină schimbările climatice.
R.F.: Avem anumite învățăminte trase din implementarea PNDR 2007-2013 de care trebuie să ținem cont în programarea aceasta?
M.D.: Trebuie să învățăm din greșelile din perioada trecută, pentru implementare. În programarea precedentă am întâmpinat anumite dificultăți să punem programul în aplicare în totalitatea lui și să cheltuim toți banii pe care i-am avut la dispoziție. Cred că trebuie să învățăm că este necesar să lansăm foarte repede toate măsurile. Să vedem unde anume acesea nu funcționează. De asemenea, trebuie să ne gândim ce ajustări trebuie făcute, de ce nu funcționează o măsură și ce ajustări trebuie făcute, astfel încât să nu mai întârziem cu lansarea la timp a măsurilor.
O investiție mare ia timp, durează doi-trei ani. În momentul în care un contract a fost semnat, trebuie să ne asigurăm că beneficiarul lansează și derulează programul repede. Trebuie să-i ajutăm pe beneficiari să-și asigure partea de cofinanțare. Sunt o serie întreagă de probleme cu care ne-am confruntat în programul trecut, pe care le-am învățat și pe care le putem de această dată evita fiindcă le-am conștientizat, fiindcă am găsit niște mecanisme ca să nu ne mai confruntăm cu aceeași situație, cum a fost cazul în trecut.
Va trebui, de asemenea, să se facă o monitorizare atentă. Spre exemplu, în cazul unui proiect care nu avansează, ar trebui ca AFIR, Autoritatea de Management, să ia o decizie rapid: - continuă să aibă contractul respectiv sau îl oprește și îl relansează? De asemenea, există o altă dinamică a organizării de „call for application”, de apeluri pentru depunerea de proiecte. Aici, iarăși trebuie să ne mișcăm repede.
R.F.: Comisarul Hogan a prezentat un pachet de sprijin pentru sectoarele în criză, grav afectate de embargoul rusesc. Către care domeniu din România ar trebui să meargă pachetul majoritar de finanțare? Către sectorul laptelui sau către cel al cărnii de porc?
M.D.: Situația diferă de la o țară la alta și chiar de la o regiune la alta. Înțeleg că situația sectorului cărnii de porc din România este foarte diferită față de alte state membre. Există chiar deficiențe și prețurile au crescut foarte mult în ultima perioadă. Poate că într-acolo ar trebui să privim foarte atent, ce se întâmplă și ce nevoi sunt de intervenție. Situația este, de asemenea, deosebită în România în ceea ce privește evoluția pieței laptelui, pentru că în România a existat o reducere a șeptelului, pe când în alte țări a existat o creștere și un excedent al laptelui care a dus la colapsul pieței ș.a.m.d. Nu există o formulă generală.
Cred că fiecare stat membru și fiecare minister de resort trebuie să observe foarte atent situația concretă din țara respectivă, să realizeze o analiză obiectivă, să stabilească dacă sprijină sau nu un domeniu și ce forme de susținere să adopte. Și vă pot da un exemplu: foarte multe state membre UE, în special în cele din nordul Europei, au sprijinit sectorul de profil în perspectiva dispariției cotelor de lapte. Pe urmă și-a făcut apariția o situație proastă pe piață și ne-am trezit cu investiții făcute care nu mai sunt viabile și care trebuie oprite. Dacă aceste investiții s-au făcut cu o marjă de flexibilitate destul de mare, astfel încât să putem converti foarte repede producția de lapte în producția de carne este foarte bine. Am avut exemplul unor state membre care au venit la CE și au spus că trebuie făcut ceva. Ei făcuseră aceste investiții foarte rigide. În PAC există principiul durabilității, prin care o investiție trebuie ținută o perioadă de timp, nu i se poate schimba obiectul de activitate. Dacă acolo au fost adăugate anumite elemente de strictețe, fermierii sunt închiși în situații imposibile. Ar trebui să privim cu foarte mare atenție acest aspect și să lăsăm o marjă de flexibilitate în a defini măsurile și sprijinul pe care-l dăm fermierilor, astfel încât să nu-i omorâm încercând să le dăm sprijin și pe urmă să se confrunte cu situația din care nu mai pot ieși. Un fermier care a investit în producția de lapte și se trezește că nu mai poate să vândă laptele, afacerea lui s-a terminat.
R.F.: A tot circulat în ultimele luni prin România un mesaj propagandistic de tipul „zero fonduri europene absorbite”. Este așa sau nu?
M.D.: Când rostim sintagma „zero fonduri europene”, trebuie să ne gândim la ce ne referim mai exact. Ne putem referi la câte fonduri europene a cheltuit România și câte au fost rambursate din bugetul comunitar. Având în vedere că suntem la începutul unui ciclu de programare și că toate programele au fost aprobate, aș spune că ideea de zero fonduri europene nu există. La aprobarea fiecărui program, orice stat membru primește un avans ca să înceapă programul respectiv. Acești bani sunt transferuri efective, nete, din bugetul comunitar în bugetul statului român. Această sumă poate merge până la trei la sută din valoarea programului respectiv.
Există un sistem diferit între fondurile agricole, în special FEADR, și celelalte finanțări provenite din fondurile europene structurale și de investiții, gen fondul regional, fondul social european, fondul de pescuit și fondul de coeziune. Pentru celelalte fonduri (în afară de FEADR) este nevoie ca înainte de a putea trimite o cerere de rambursare la CE, să existe procesul oficial de acreditare a instituțiilor delegate care gestionează fondurile. Acest proces este în România și în multe alte state europene unul întârziat. Este foarte posibil ca un proiect depus pe fonduri regionale să fi fost lansat, să se fi făcut cheltuieli, acestea să fi fost plătite din bugetul național, dar banii să nu fi fost declarai la CE pentru simplul motiv că nu se putea declara. Și asta din cauză că organismul de finanțare nu fusese încă certficat și aprobat de CE. În cazul PNDR, noi nu avem acest sistem, ci unul de acreditare a agenției de plăți (încă de la început). Practic, pe PNDR s-au putut face cheltuieli, acestea au fost declarate către CE și rambursate. Există o sumă care a fost comunicată către CE, sunt informații publice, cel puțin pe PNDR din niciun punct de vedere nu putem vorbi de zero.
R.F.: Puteți vehicula o sumă aproximativă?
M.D.: Cred că este vorba de o primă tranșă declarată și plătită de 57 de milioane de euro, iar o a doua tranșă, recent depusă, de circa 230 de milioane de euro.
R.F.: Chiar dacă dumneavoastră profesați foarte mult pe zona Pilonului II, nu cred că au trecut neobservate problemele pe care țările UE le-au avut cu plățile directe. Situația din România a fost însă mai dureroasă. Care credeți că au fost piedicile din calea plății la timp a subvențiilor pentru Campania 2015?
M.D.: Prin noua reformă a PAC – reforma Cioloș – sistemul de plăți directe s-a schimbat. A rămas o plată de bază, iar pe urmă s-au adus niște elemente cu un grad de complexitate din ce în ce mai mare – acele elemente de practici agroecologice (înverzire), plăți cuplate ș.a.m.d. Deja, pe Pilonul I al PAC, implementarea noii politici a fost întârziată cu un an; n-a început la 1 ianuarie 2014, a început la 1 ianuarie 2015. Această reformă PAC a solicitat o refacere a tuturor sistemelor de gestiune. Acel sistem IT, sofisticat, pentru gestiune, a trebuit să fie refăcut, softurile dedicate și acest proces n-a fost simplu nicăieri, nu numai în România. A fost un proces complex în Europa, în general. Unele state membre au reușit să și-l pună la punct foarte repede, altele (printre care și România), nu au reușit să și-l pună la punct atât de repede, astfel încât, practic, la 1 ianuarie 2015, totul să fie operațional și să pornească. Din acest motiv, CE a realizat gradul de complexitate și chiar a aprobat niște termene mai lungi pentru depunerea cererilor, pentru efectuarea controalelor. Am înțeles că România, cu aceste păsuiri, a reușit totuși să avanseze și, cel puțin pe plățile directe, în mare măsură, au reușit să fie începute și plătite. Există în continuare anumite restanțe. Este un proces complex însă. Urmează controlul și verificarea. Să sperăm că toate aceste lucruri s-au făcut foarte bine.
Citeşte mai mult ...
Olt: Floarea-soarelui și porumbul, compromise în proporție de peste 60 de procente
Producţiile de floarea-soarelui și de porumb sunt mai scăzute faţă de cele obţinute anul trecut în județul Olt, în condițiile în care seceta a afectat în proporţie de peste 60% cele două culturi, a precizat pentru Agerpres, şefului Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, Emil Marinescu.
Oficialul DAJ a precizat că se apropie de final recoltarea, iar producţia medie este de 1.093 kilograme la hectar la floarea-soarelui şi de 1.800 kilograme la hectar la porumb.
În 2016 a fost cultivată cu porumb o suprafaţă de 124.000 hectare, iar cu floarea-soarelui o suprafaţă de 54.000 de hectare. Producătorii agricoli mai au de recoltat porumbul de pe o suprafaţă de 23.000 de hectare şi floarea-soarelui de pe o suprafaţă de 3.100 de hectare.
Emil Marinescu a subliniat că, din cauza secetei, este dificilă pregătirea terenurilor şi a patului germinativ pentru culturile de toamnă, respectiv rapiţă şi grâu.
„Rapiţa trebuia deja semănată până la această dată, dar terenul s-a pregătit foarte greu, s-a intrat de mai multe ori pe terenuri cu utilajele, cu costuri mai mari. Până acum, din cauza secetei, din suprafaţa de 23.000 de hectare pe care fermierii vor să cultive rapiţă a fost însămânţată numai o suprafaţă de 2.914 hectare. Şi la grâu situaţia este similară, se pregăteşte terenul foarte greu, costurile sunt mai mari. E o mare problemă pregătirea patului germinativ din cauza secetei prelungite”, a afirmat Marinescu.
Anul trecut, în Olt, producţia medie de porumb la hectar a fost de aproximativ 3.000 de kilograme iar cea de floarea soarelui de circa 1.400 kilograme la hectar.
UE a dat undă verde circulației porcilor și produselor provenite de la aceștia
Pentru prima oară de la aderarea ţării noastre la spaţiul Uniunii Europene (UE), suinele vii şi produsele provenite de la acestea pot circula liber, în urma adoptării de către Comisia Europeană (CE) a unei decizii care permite comerţul pe piaţa comunitară cu porci vii din România, potrivit un comunicat al ANSVSA.
„La întâlnirea din 14 septembrie a Comitetului pentru Plante, Animale, Alimente şi Furaje (SCOPAFF) de la Bruxelles, a fost votată, în unanimitate, o decizie care va permite României să participe la comerţul intracomunitar cu porci vii şi produse provenite de la aceştia. Prin votul adoptat de Statele Membre, a fost amendată, printr-o decizie de implementare, Decizia Comisiei 2013/764/CE referitoare la măsurile de control în sănătatea animal, datorate evoluţiei pestei porcine clasice, în diferite state membre UE. Noua decizie va intra în vigoare la publicarea ei în Jurnalul Oficial al UE”, se arată în documentul ANSVSA.
Restricţiile au fost impuse României încă din perioada de pre-aderare, iar eforturile factorilor de decizie din administraţia românească au fost canalizate pentru dovedirea faptului că, în ţara noastră, virusul acestei boli nu mai circulă printre porcii domestici şi sălbatici. Ca atare, porcii vii și produsele provenite de la aceştia pot circula pentru prima oară de la aderare în spaţiul comunitare, în condiţiile derogărilor oferite de decizia mai sus menționată.
„Pentru a-şi recăpăta statutul de liber de boală, România a desfăşurat, în fiecare an, programe de supraveghere, control şi eradicare, cofinanţate de Uniunea Europeană. Implementarea programelor anuale de eradicare a pestei porcine clasice, din perioada 2007 - 2015, a condus la o îmbunătăţire evidentă a situaţiei pestei porcine clasice în România, situaţie dovedită şi de rapoartele misiunilor FVO din ultimii ani, în care se menţionează progresele României în implementarea respectivelor programe anuale”, precizează ANSVSA.
APCPR: „Se recunoaşte respectarea normelor sanitare veterinare”
Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) salută decizia autorităţilor sanitare veterinare europene de a aproba comerţul intracomunitar şi exportul de porci vii din exploataţiile comerciale din ţara noastră şi susţine că, astfel, fermierii români vor avea mai multe oportunităţi de afaceri.
„Se recunoaşte respectarea normelor sanitare veterinare, aşa cum a rezultat şi din ultimele verificări ale autorităţilor europene şi se dă posibilitatea fermierilor din sectorul comercial de creştere a porcilor să beneficieze de oportunităţi de piaţă în momente critice care apar, tot mai des, în piaţa europeană a cărnii de porc”, se menţionează într-un comunicat al Asociației remis presei.
Mai mult, membrii Asociaţiei felicită autorităţile statului şi deopotrivă fermierii care au reuşit să convingă la toate verificările şi la toate prezentările din acest an că, în România, fermele comerciale de creştere a porcilor îşi menţin standarde sanitar veterinare de nivel european, iar supravegherea, monitorizarea şi controlul în sectorul cărnii de porc este o garanţie pentru procesatorii, comercianţii sau consumatorii din orice ţară.
„După opt ani de restricţii, fermele comerciale de creştere a porcilor şi unităţile de procesare carne de porc vor putea să-şi valorifice producţia de porci vii şi de carne de porc în mod liber şi egal cu toţi producătorii din statele membre UE”, se mai arată în comunicat citat.
Crescătorii de porci din România au solicitat în repetate rânduri deblocarea comerţului cu porcii vii către Uniunea Europeană în condiţiile în care ţara noastră este teritoriu liber de pestă porcină clasică de peste 8 ani, iar aceştia se află într-o situaţie dificilă din cauza crizei generale a sectorului european al cărnii de porc determinat de embargoul rusesc la importurile de carne de porc din Europa.
Livrările de carne şi produse procesate din carne de porc provenind de la firme româneşti au fost interzise pe piaţa Uniunii Europene din anul 2003, întrucât România folosea vaccinarea porcilor pentru eradicarea pestei porcine clasice.
În anul 2007, Comisia Europeană a decis să prelungească, până la 31 decembrie 2009, interdicţia impusă firmelor româneşti privind livrările de carne de porc, considerând că pesta porcină nu este încă ţinută sub control. În decembrie 2009, Comitetul Permanent pentru Lanţul Alimentar şi Sănătate Animală a aprobat includerea României în anexa III a Deciziei 2008/855, ceea ce permitea unităţilor de procesare a cărnii de porc din România să iasă pe piaţa comunitară cu produse din carne provenită din zonele europene oficial libere de pesta porcină clasică.
Ulterior, România a solicitat Comisiei Europene, la cererea producătorilor români, includerea în anexa II a Deciziei 2008/855. Obţinerea acestei decizii a permis şi comerţul cu carne şi produse din carne de porc produse în România, deschizând producătorilor români perspective favorabile pentru a-şi comercializa produsele pe piaţa europeană.
Includerea României în anexa II a Deciziei 2008/855 a fost esenţială, deoarece astfel s-a putut solicita ulterior înscrierea în Anexa I a Directivei, ceea ce a permis liberalizarea totală, inclusiv posibilitatea comercializării porcinelor vii pe piaţa europeană.
În țara noastră, ultimele focare de pestă porcină din România au fost înregistrate în 2007, în judeţul Timiş, la fermele companiei Smithfield, unde au fost sacrificaţi peste 50.000 de porci.
Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), România avea la finele lunii mai a acestui an aproximativ 4,66 milioane de porci, în scădere cu 1,8% faţă de aceeaşi dată a anului trecut. Înainte de 1989, în România erau crescuţi aproape 15 milioane de porci.
Consumul anual în România se ridică la circa 11 milioane de porci, acesta fiind asigurat în proporţie de 50% din importuri.
De ce SUA nu au birocrație atunci când vine vorba de susținerea mediului rural. „Angajatul statului lucrează zi de zi pe teren și îi ajută pe oameni să «navigheze» prin hățișul de politici guvernamentale” - Doug O'Brien
Angajatul Guvernului Federal nord-american lucrează zi de zi în mediul rural, iar treaba acelui om este de a ajuta regiunea respectivă alocată să „navigheze” prin hățișul de politici guvernamentale, să se asigure că cei vizați au acces la programe de finanțare (circa 38 de miliarde de euro anual), a declarat pentru Revista Fermierului Doug O'Brien, consilier superior pentru Afaceri Rurale în cadrul Consiliului Politicilor Naționale al Casei Albe.
În cadrul unui interviu realizat la Cork, în Irlanda, O'Brien a mai precizat că, atunci când ne gândim strict la agricultură, când trebuie s-o finanțăm încât să devină viabilă și vitală, trebuie să ne gândim și la celelalte oportunități din economia rurală pentru oamenii care trăiesc acolo, astfel încât aceștia să aibă acces la locuri de muncă, să contribuie la economia națională (în special atunci când vine vorba de tineri și de îmbătrânirea populației de la țară).
Chiar dacă „fermierul de la Casa Albă” (omul a crescut într-o fermă din Iowa) vine din țara marilor exploatații agrozootehnice, el a spus că în SUA este loc atât pentru marii producători, dar și pentru fermele mici și medii, cele care oferă locuri de muncă și alimente de calitate pentru lanțul scurt de aprovizionare.
Doug O'Brien este consilier superior pentru Afaceri Rurale în cadrul Consiliului Politicilor Naționale al Casei Albe încă din ianuarie 2015. Începând cu 2009, O'Brien a activat pe diferite posturi de conducere în cadrul Departamentului de Agricultură al SUA (USDA), inclusiv ca subsecretar pentru Misiunea pe Zona de Dezvoltare Rurală. La Casa Albă, el ajută la managementul activităților Consiliului Afacerilor Rurale al Casei Albe, pe care președintele Obama l-a creat în 2011, în special la încurajarea cooperării dintre agențiile guvernamentale și la îmbunătățirea eficacității implementării programelor federale în mediul rural nord-american. Înainte de a activa în administrația Obama, el a lucrat pentru doi guvernatori SUA, pentru Comisia de Agricultură a Senatului nord-american, pentru Camera Reprezentanților și în învățământul superior ca profesor.
Revista Fermierului: În România se face din ce în ce mai mult lobby pentru agricultura intensivă, în timp ce în țările Uniunii Europene se pune baza din ce în ce mai mult pe reorientarea activităților de producție agroalimentară către fermele de familie. Care este, în opinia dumneavoastră, rețeta succesului, bazându-vă bineînțeles pe experiența nord-americană?
Doug O'Brien: Atât în Uniunea Europeană (UE), dar și în alte zone cu înalt potențial agricol și zootehnic din lume este binecunoscut sistemul modern de producție agroalimentară nord-american. De-a lungul mandatului președintelui SUA, Barack Obama, ne-am străduit să ne asigurăm că acest sistem deține uneltele necesare de management al riscului, astfel încât marii fermieri americani să poată fi capabili să decidă (general vorbind) în deplină cunoștință de cauză, iar cei care îi finanțează pe aceștia să aibă o viziune clară asupra viabilității operațiunilor derulate.
Totodată, am depus eforturi pentru susținerea agriculturii locale și regionale. USDA lucrează cu o multitudine de programe prin care este susținut sistemul de producție agroalimentară, pornind de la cercetare-dezvoltare, la ajutorarea fermierilor și micilor întreprinzători să-și dezvolte operațiunile, respectiv să-i susțină pe producătorii agricoli să-și comercializeze produsele obținute. Ne-am asigurat că toate aceste programe diferite pot fi folosite de fermierii de nivel mic și mediu, cei care hrănesc comunitățile în care aceștia locuiesc, acel lanț scurt de aprovizionare.
Sintetizând, în SUA, avem atât agricultură intensivă de înaltă precizie, cât și una de nivel mic și mediu, ceea ce este o idee bună din punctul meu de vedere. Fiecare din cele două tipuri de agricultură generează o paletă diversificată de bunuri de proveniență agricolă față de cealaltă și fiecare în parte se pretează pentru un anumit tip de sol și climă. În SUA, dacă s-ar pune întrebarea pe care tip de agricultură să mizăm, eu aș spune că pe amândouă.
R.F.: Pentru că suntem la o conferință în cadrul căreia se creionează dezvoltarea mediului rural european pentru următorii 20 de ani (Cork 2.0), să vorbim puțin despre viziunea SUA de susținere a propriului sector de profil.
D.O'B.: În SUA, mediul rural este reprezentat de zonele care sunt la distanță mai mare de 50 sau 100 de kilometri față de un oraș cu 50.000 de locuitori; acolo este America rurală. Și vorbim de spații însemnate! În ultimii trei ani, numărul real de locuitori care trăiesc în mediul rural nord-american este din nou în creștere de la Marea Recesiune încoace.
În altă ordine de idei, pentru că ați vorbit de susținere guvernamentală, în SUA utilizăm o multitudine de modalități de împrumut direct și de împrumut garantat. În cazul împrumuturilor garantate, Guvernul Federal relaționează cu o bancă și garantează acelei instituții între 80 și 90 la sută din sumă, iar banca este cea care are de-a face cu entitatea rurală, cu familia de la țară (spre exemplu pentru achiziția unei case), cu afacerea rurală (IMM) sau cu comunitatea rurală. De asemenea, în SUA avem și granturi, dar acestea reprezintă doar o parte foarte mică a programului. Ele sunt utilizate pentru a susține proiecte de dimensiuni mici. O atenție deosebită în acest context este acordată zonelor rurale cu un nivel de sărăcie ridicat. Entitățile eligibile includ comunitățile rurale, orașele mici, unele municipalități și organizații non—profit, cumpărătorii de case și IMM-urile. Criteriile generale diferă de la program la program.
R.F.: Din câte ne spuneți, activitatea aceasta seamănă izbitor cu cea a Băncii Europene de Investiții...
D.O'B.: Până acum, ceea ce am explicat seamănă într-adevăr cu versiunea publică a unei bănci. Însă suntem mai mult decât atât. Avem o misiune care merge dincolo de a ne asigura că acționarii maximizează valoarea investiției. Misiunea noastră este să ajutăm comunitățile să creeze economii viabile. Cum facem asta? Încercăm să direcționăm resurse către locuri care au nevoie cel mai mult de acești bani.
R.F.: Știm că ați activat pe poziții-cheie în cadrul USDA, Ministerul Agriculturii din SUA. Puteți descrie succint aparatul USDA și implicarea sa în susținerea zonelor rurale nord-americane prin atragerea acestor bani?
D.O'B.: USDA are cam 400 de birouri în întreaga Americă de Nord și circa 4.000 de angajați. Programele naționale de dezvoltare rurală din SUA sunt unice prin faptul că Guvernul Federal are legătură directă cu familia care încearcă să achiziționeze o casă, cu afaceristul care are un proiect pe energie regenerabilă spre exemplu. În aproape toate celelalte programe federale ale SUA, Guvernul fie furnizează resursele unui stat anume, iar administrația acelui stat redirecționează fondurile prin intermediul unor programe, fie prin intermediari. Din păcate însă, în multe state, angajații Guvernelor locale nu reușesc să livreze eficient programe în mediul rural.
Ce se întâmplă însă în cazul USDA - un angajat al echipei Guvernului Federal lucrează zi de zi într-o regiune anume din SUA, în mediul rural, iar treaba acelui om este de a ajuta regiunea respectivă să „navigheze” prin hățișul de politici guvernamentale, să se asigure că cei vizați au acces la programe de finanțare. Și pentru că vorbim de bani publici, ca buget, numai în cazul USDA, suma alocată atinge total de circa 250 de miliarde de dolari, iar angajații Guvernului Federal angajează anual circa 38 de miliarde de euro anual. Majoritatea acestor bani sunt împrumuturi garantate și fonduri pentru sectorul imobiliar.
R.F.: În ceea ce privește dezvoltarea mediului rural, în SUA există și parteneriate de tip public-privat. Puteți detalia puțin?
D.O'B.: Parteneriatele în sistem public-privat iau forma unui vehicul de finanțare pe care l-am denumit sugestiv „Compania de Investiții în Afaceri Rurale”. Esențial, vorbim de un fond privat licențiat de USDA. Dolari americani proveniți din mediul privat intră în acel fond, iar apoi sunt investiți în arii specifice. Ca exemplificare, unele dintre cele mai importante direcționări de fonduri sunt către inovațiile pentru agricultură. Licențierea (un stres serios pentru acel fond) furnizează un nivel de încredere suplimentar pentru investitori și pentru oamenii care vor avea de-a face cu el.
Doug O'Brien: Este competitivă PAC? Pot spune că este diferită!
Revista Fermierului: Suntem conștienți că vă este greu, dar puteți încerca să faceți o paralelă între felul cum alocă bani nord-americanii agriculturii și dezvoltării rurale și cum o fac europenii prin mecanismele UE? Este Politica Agricolă Comună (PAC) una competitivă?
Doug O'Brien: Finanțarea mediului rural european este diferită și greu de comparat cu cele ale altor zone de pe mapamond, fie că vorbim de SUA sau de alte continente. Felul în care PAC și pilonii săi diferiți amestecă finanțarea agricolă și rurală... Ceea ce a făcut SUA cu zeci de ani în urmă a fost să separe finanțarea agriculturii, a fermierilor în special, față de toate celelalte direcționate către entități rurale, chiar dacă vorbim de familii, de case, de mici afaceri și comunități. Este competitivă PAC? Pot spune că este diferită. Diversificarea tipurilor de finanțare permit SUA să se gândească cum să stratifice diversele tipuri de sectoare din economia rurală. Cred că acest sistem poate fi implementat cu succes și în UE și chiar cred că există acest sistem până la un anumit nivel.
Atunci când ne gândim strict la agricultură, când trebuie s-o finanțăm încât să fie viabilă și vitală, cred că trebuie să ne gândim și la celelalte oportunități din economia rurală pentru oamenii care trăiesc acolo, astfel încât să aibă acces la locuri de muncă, să contribuie la economia națională.
R.F.: Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) pare a fi în impas; francezii au spus-o clar nu demult. Ce crede Casa Albă despre TTIP în prezent?
D.O'B.: Cu siguranță vrem ca TTIP să stea cât mai mult posibil pe agenda comercială a președintelui SUA. Există însă o multitudine de alte aspecte care trebuie rezolvate, nebifate încă pe această agendă de lucru și unele dinamici destul de „fluide”. Președintele Obama a spus foarte clar că vrea să fie rezolvate cât mai multe aspecte de pe agenda sa comercială, până la sfârșitul mandatului său. Unde ne aflăm exact în acest moment în ceea ce privește TTIP și ce anume va putea fi făcut mai departe, nu pot spune.
R.F.: Nici refuzul cu obstinație al biotehnologiilor nu a făcut din UE un partener mai de încredere al SUA, pe zona de cooperare agroalimentară. Există vreun viitor comun în domeniul OMG?
D.O'B.: Nu pot previziona ce drum va urma UE în ceea ce privește biotehnologiile. Vă pot spune că în SUA utilizăm toate tipurile de tehnologii și credem că este important să avem acces la cele care s-au dovedit a fi 100% sigure pentru consumatori, ca parte din „cutia cu atu-uri” a producătorului agricol. Cum va gestiona UE acest aspect în viitor, știți mai bine decât mine.
R.F.: Cum anume a fost creată această entitate de pe lângă Casa Albă, în cadrul căreia activați?
D.O'B.: În 2011, președintele Barack Obama a creat pentru prima dată în istorie Consiliul Rural al Casei Albe. Această entitate are sediu la Casa Albă, este prezidată de secretarul pentru Agricultură al SUA, Tom Vilsack, dar și ceilalți membri ai cabinetului care au responsabilități și legături cu mediul rural (serviciile sociale și de sănătate, departamentul de transport, cel al muncii), respectiv toate celelalte agenții fac parte din Consiliu. Țelul Consiliului este acela de a se asigura că agențiile SUA colaborează eficient, astfel încât să creeze un impact pozitiv maxim în zonele rurale. Am avut și câte șase-șapte agenții care au lucrat împreună în strategii locale și regionale în sectorul alimentar, în crearea de locuri de muncă menite să accelereze inovarea în sectorul agroalimentar (un fel de lucru la strategie tip incubator). Președintele Obama a creat acest Consiliu prin ordin executiv. Congresul nu a legiferat sau nu a mandatat crearea sa, dar este tipul de prerogativ pe care președintele îl are și sperăm ca această decizie să se păstreze și în viitor.
R.F.: Cititorii revistei noastre sunt în mare parte fermieri. Ce mesaj de încurajare le transmiteți în încheiere?
D.O'B.: Am crescut într-o fermă de porci din Iowa, iar singurul meu mesaj către fermieri este tangent cu ceea ce secretarul pentru Agricultură al SUA, Tom Vilsack, spunea nu demult: agricultura este și va fi de o deosebită importanță; pe umerii producătorilor agricoli cade responsabilitatea de a-și hrăni țara, vecinii. Devine din ce în ce mai clar că fermierii reprezintă viitorul. Producătorii agricoli trebuie să reprezinte decidentul principal atât în ceea ce privește managementul solului și sustenabilitatea, dar și atunci când vine vorba de productivitate. Este o muncă frumoasă, dar una cu o responsabilitate uriașă!
Festival de vin și gastronomie, la Cluj-Napoca
În zilele de 17 și 18 septembrie 2016, la Cluj-Napoca va avea loc prima ediție a Festivalului de Vin și Gastronomie. La eveniment participă 19 producători de vin din România și Republica Moldova, dintre care amintim: Domeniul Vlădoi, Crama Gîrboiu, Jidvei, Crama Oprișor, Gramma, Casa de Vinuri Cotnari, Corcova, Crama Fort Silvan, Crama Bachus, Moșia de la Tohani, Casa de Vinuri Ștefănești, Crama Rătești, Crama Dealul Dorului, Nachbil, Chateau Vartely. Vor mai fi prezenți bucătari de renume din zonă și producători tradiționali de brânzeturi, mezeluri și miere, precum și membri ai OSR, Organizația Somelierilor din România fiind partener oficial al festivalului.
„Preparatele și vinurile de calitate, în orice țară, reprezintă o unealtă pentru dezvoltare economică regională și națională. Cei care am inițiat acest eveniment suntem o generație formată și crescută în orașul Cluj-Napoca. Chiar dacă modelul urmat de noi este luat din țările în care am practicat meseria de somelier, bucătar sau manager de restaurante, sufletul nostru a rămas în orașul în care am copilărit și ne-am format personalitățile. Așa s-a născut conceptul de festival eno-gastronomic: o manifestare elegantă și de bun gust care aduce în prim-plan producători de vin de calitate din România, cele mai cunoscute nume din organizația somelierilor din țara noastră, precum și cei mai titrați bucătari din Transilvania. Desigur, în această enumerare nu putem omite producătorii de produse trdiționale de miere, brânzeturi sau mezeluri, prezenți de asemenea la această manifestare. În ultimii ani, Clujul se poziționează în fruntea destinațiilor gastronomice de calitate din România. Acest eveniment se vrea a fi parte din strategiile de promovare a orașului nostru, fiind una din axele cele mai importante în recunoașterea calității produselor și serviciilor locale”, a declarat Septimiu Crișan, unul dintre organizatori ai festivalului, somelier (OSR) și consultant HoReCa.
În cadrul primei ediții a Festivalului de Vin și Gastronomie vor avea loc patru sesiuni de masterclass-uri cu următoarele tematici:
- sâmbătă, ora 17,00 – Influența baricurilor de stejar în maturarea vinurilor - Mihail Manolache, somelier, inginer viticultor cu master în producerea vinurilor speciale, doctorand în vie și vin, cu specializare în vinificarea și folosirea baricurilor – Burgheland, Austria;
- sâmbătă, ora 19,00 – Vinul roșu: plăcere, echilibru, sănătate. De la tehnică la artă - Răzvan Demian, somelier, inginer horticultor, formator și trainer în industria ospitalității;
- duminică, ora 15,00 – Inițiere în arta degustării vinurilor. Asocierea vinurilor cu mâncare - Marian Timofti, președintele OSR 2011;
- duminică, ora 17,00 – Vinurile rose, un trend care revine. Secretul din culisele obținerii vinurilor roze de calitate - Laszlo Veiszenbacher, vinificator la Crama Fort Silvan.
Festivalul de Vin și Gastronomie se va desfășura la restaurantul ROD (Calea Turzii nr. 160) din Cluj Napoca. Accesul se va face pe baza unei brățări speciale care poate fi achiziționată anticipat sau în ziua respectivă de la restaurant. Prețul este de de 75 lei și include degustarea oricărui sortiment de vin (din cele peste 100), cât și a preparatelor atent gătite de bucătarii festivalului.
Programul evenimentului este sâmbătă 17 septembrie 2016, între orele 12:00-22:00 și duminică 18 septembrie, între orele 12:00-20:00.
Publicitate
Revista
