Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începe plățile aferente ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură, pentru cantitățile de motorină folosite în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2020.

Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare care urmează a fi plătită este de 103.382.895,00 lei pentru cantitatea de motorină determinată cu acciza redusă de 67.747.593,034 litri (trimestrul I/2020 cu valoare de 103.313.851,00 lei pentru o cantitate de motorină determinată de 67.711.175,864 litri, diferența de 69.044,00 lei reprezentând erori administrative an anterior).

Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2020 este de 1,5258lei/litru.

Momentul recoltării este unul așteptat cu nerăbdare și cu bucurie de agricultori, însă nu și în acest an. De data aceasta, plăcerea la vederea roadelor muncii de un an s-a transformat în durere, în cele mai multe exploatații agricole din țară. După ce și-au văzut culturile de toamnă distruse de secetă, fermierii își iau acum adio și de la cele semănate în primăvara 2020, an care, pare, că va rămâne în istoria înregistrărilor meteorologice ca unul cu deficitul cel mai mare de precipitații și cu temperaturile cele mai ridicate. De pildă, în această dimineață, în județul Constanța, la Amzacea erau 34-36 de grade Celsius, grade pe care le-am simțit pe propria piele sufocându-ne. Am asistat la recoltarea florii-soarelui de pe o solă de 100 de hectare, în ferma lui Dumitru Manole, care a intrat la recoltat ieri, 3 august 2020.

Schimbările climatice l-au determinat pe Dumitru Manole să-și adapteze tehnologiile de cultură încă din anul 2010, realizând că nu se știe când va putea beneficia de irigații în fermă. Astfel că, în acest an a semănat floarea-soarelui pe 27 februarie, iar anii trecuți semăna în perioada 10-15 martie. „Eu porneam semănatul în perioada 10-15 martie şi vreau să vă spun că tot bazinul agricol Amzacea a făcut la fel și a realizat producţii în ultimii 8-10 ani de peste 3.500 kg la hectar, în condiţii de neirigat! Anul ăsta am schimbat perioada de semănat şi aici am început semănatul mai devreme, la 27 februarie, am speculat umiditatea care mai era în sol. Și, iată, că la 3 august am început să recoltăm. În prima decadă a lunii iunie, floarea-soarelui avea o talie de 55-60 cm, lipsa apei spunându-și cuvântul, ar fi trebuit să aibă 1,30-1,50 m. Și acum în august, când recoltăm, are aceleași dimensiuni, 55-60 cm. Această suprafață este calamitată în proporție de 85%”, ne-a spus fermierul constănțean.

În 2019, Dumitru Manole a avut 248 ha cu floarea-soarelui și a obținut o producție medie de 3.650 kg/ha, în condiții de neirigat. De ani buni, Dobrogea se confruntă cu seceta, iar 2020, pe această solă pe care am fost și noi azi, îi aduce specialistului din județul Constanța pagubă. Tehnologia aplicată corespunde unei producții de floarea-soarelui de peste patru tone la hectar, iar tot ce poate recolta Dumitru Manole abia ajunge la 700-750 kg/ha. „La o producție de 700 kg/ha, pierderea este de 2.500 lei pentru fiecare hectar. Prețul florii-soarelui, acum, este aici la noi în Portul Constanța 1.354 lei/tonă, din care se scade transportul și mai rămân 1.300 lei/tonă. Înmulțiți acest preț cu 700 kg, rezultă că încasez 910 lei/ha. Am cheltuit 3.410 lei/ha și încasez 910 lei. Prin urmare, pierd 2.500 lei la fiecare hectar”, arată Dumitru Manole, care crede că cei care au semănat floarea-soarelui în luna aprilie nu vor avea ce recolta.

Anul trecut, secetos și el, în județul Constanța s-au semănat 115.000 ha cu floarea-soarelui, de pe care s-a realizat o producție medie de 2.504 kg/ha, cu un total de circa 389.000 de tone. În 2020, floare s-a pus pe vreo 100.000 ha, din care, la această dată, 32.000 ha sunt calamitate în diverse procente. „Înseamnă un deficit mare de producție”, apreciază specialistul, în opinia căruia Dobrogea ar trebui să aibă o atenție aparte din partea autorităților, zona aflându-se deja de câțiva ani „într-o lipsă totală de precipitații și temperaturi foarte ridicate”.

Județul Constanța are 800.000 ha de teren arabil și peste 400.000 ha cu culturi de toamnă sunt afectate de secetă, fermierii așteptând despăgubirile promise de stat, bani care sunt mult prea puțini și despre care nu se știe cu exactitate dacă și când vor ajunge în buzunarele agricultorilor. „Eu am cheltuit peste 3.000 lei pe hectarul de grâu și statul mă despăgubește cu 925 lei/ha”, ne zice amărât Dumitru Manole, care încă mai speră ca Ministerul Agriculturii și restul autorităților să aibă mai multă aplecare către Dobrogea, o zonă cu un deosebit potențial agricol, acum aflată în suferință, și nu din cauza agricultorilor. Fermierul pe care l-am vizitat azi, în urmă cu destulă vreme, a înființat două OUAI-uri (Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații) și nici până în ziua de azi nu a fost chemat să preia patrimoniul cuvenit de la ANIF. „Probabil că n-au ce să ne dea...”, afirmă fermierul.

Culturile de toamnă sunt compromise. De asemenea, culturile de primăvară par a avea aceeși soartă. Producțiile agricole din 2020 sunt drastic diminuate de secetă. Ce e de făcut, cum și dacă se va face în continuare agricultură în asemenea condiții, nimeni nu poate ști.

Dacă Ministerul Agriculturii, clasa politică, „statul” – pe scurt, nu se apleacă real asupra problemelor din fermele românești, de la cea mai mică la cea mai mare exploatație, există posibilitatea ca despre agricultură, în România, să vorbim la trecut.

Pentru abonamente Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 3 august – 11 decembrie 2020, se depun cererile de sprijin pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul PNDR 2014 – 2020, sesiunea 5/2020.

Schema de ajutor de stat contribuie la domeniul de intervenție 5E – Promovarea conservării și a sechestrării carbonului în agricultură și silvicultură.

Alocarea financiară pentru sesiunea 05/2020 este de 10.000.000 euro.

Valoarea maximă a sprijinului public pentru un proiect acordat în baza schemei de ajutor de stat, care înglobează toate costurile standard aferente Primei 1, respectiv Primei 1 și Primei 2, după caz, plătite pe durata de aplicare a angajamentului, este de 7.000.000 euro.

Înainte de depunerea cererii de sprijin, solicitantul trebuie să parcurgă etapele de identificare a suprafețelor care urmează a fi împădurite în IPA Online, elaborarea proiectului tehnic de împădurire și obținerea avizului pentru proiectul tehnic de împădurire de la Garda Forestieră. După avizarea proiectului tehnic de împădurire de către Garda Forestieră, solicitanții pot depune, la Centrele Județene APIA, cererile de sprijin însoțite de documentele specificate în Ghidul solicitantului, despre care am scris și găsiți detalii aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/4599-s-a-aprobat-ghidul-solicitantului-pentru-schema-de-ajutor-de-stat-care-vizeaza-si-infiintarea-de-perdele-forestiere.html.

Selecția Cererilor de sprijin în cadrul sesiunii se efectuează conform prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 362/2016, modificat și completat prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 840/2018 şi prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 68/2020 și este publicat pe site-ul APIA.

Anunțarea rezultatelor selecției se va face prin notificarea beneficiarilor de către Centrele Județene APIA ca urmare a publicării pe site–ul APIA a Raportului de selecție parțial/final aprobat de către directorul general al DGDR – AM PNDR.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că s-a publicat Ghidul solicitantului pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, submăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite”, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, sesiunea 5/2020, ediția I, cod DPD sv-SFEADRv/M8, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 208/24 iulie 2020.

Alocarea financiară pentru sesiunea 5/2020 a schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor” este de 10.000.000 euro.

Ghidul Solicitantului este un material de informare tehnică a potenţialilor beneficiari ai Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi constituie un suport informativ complex pentru pregătirea, întocmirea şi depunerea Cererii de Sprijin, precum şi modalitatea de selecţie, aprobare şi implementare a angajamentului. De asemenea, conţine lista documentelor, avizelor şi acordurilor, modelul Cererii de sprijin, al angajamentului, precum şi alte informaţii utile implementării schemei de ajutor de stat.

Scopul ajutorului îl reprezintă acordarea unui sprijin financiar deţinătorilor publici şi privaţi de terenuri agricole și neagricole şi formelor asociative ale acestora pentru împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite.

Schema vizează înființarea de plantaţii forestiere, respectiv realizarea de: trupuri de pădure pe terenurile agricole și neagricole; perdele forestiere de protecție pe terenurile agricole și neagricole.

Beneficiarii schemei sunt deţinătorii publici şi privaţi de teren agricol şi neagricol şi formele asociative ale acestora.

Sprijinul financiar se acordă ca valoare fixă, reprezentată de costuri standard pe hectar pentru împădurire și compensarea pierderilor de venit agricol, după cum urmează:

• Prima de înființare a plantațiilor forestiere, care acoperă și costurile cu elaborarea proiectului tehnic de împădurire și de împrejmuire a plantației, denumită Prima 1;

• Prima anuală acordată pe unitatea de suprafață, pentru acoperirea costurilor de întreținere (maximum 6 ani) și îngrijire a plantației forestiere (maximum 2 ani), precum și pentru compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi, pentru o perioada de 12 ani, denumită Prima 2.

Documentele aprobate pot fi consultate pe site-ul APIA la adresa: http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-sprijin-i-iasc/masuri-delegate-din-pndr/prima-impadurire-sesiunea-5.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că ultima zi de depunere a cererilor de plată pentru Programul Național Apicol 2020 este 3 august, având în vedere că 1 august 2020, când ar fi trebuit conform legislației în vigoare să se depună cererile, este zi nelucrătoare.

Totodată, se află în curs de avizare la Ministerul Agriculturii un proiect de act normativ prin care se va prelungi termenul de depunere până la data de 1 septembrie 2020 pentru următoarele documente justificative: copia buletinului/buletinelor de analize fizico-chimice/reziduuri și copia cărții de identitate a remorcii apicole.

APIA precizează că apicultorii care accesează acțiunile „Raţionalizarea transhumanţei/stupăritului pastoral-achiziţionarea de mijloace de transport apicol fără autopropulsie-remorci” și „Decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri care atestă calitatea mierii” pentru care nu au fost emise încă documentele mai sus menționate vor depune cererea de plată fără copia acestor documente. Ulterior, aceștia trebuie să își completeze dosarul depus la APIA cu documentele lipsă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în posesie a acestora.

De reținut că toate facturile de achiziţie trebuie să fie emise până la data de 31 iulie 2020, indiferent de măsura accesată de către solicitant.

Creșterea temperaturilor medii multianuale, cât și perioadele prelungite de secetă au dus la reducerea recoltelor și, implicit, la pierderi financiare pentru fermieri. După cum s-a văzut, anul agricol 2019-2020 a debutat foarte prost, cu o toamnă secetoasă, continuând cu o primăvară și o vară la fel de secetoase. „Calitatea lucrărilor la semănat în toamnă a scăzut foarte mult, mă refer la păioase și la rapiță, fapt reflectat în producțiile obținute la aceste culturi, mult mai mici decât în anii trecuți. Asistăm de circa trei săptămâni la o creștere foarte mare a temperaturilor în foarte multe zone ale țării, la instalarea fenomenului de caniculă, ceea ce are efecte negative în acest moment la porumb, floarea-soarelui, soia, furaje, legume cultivate în câmp, pomi fructiferi și viță-de-vie”, arată președintele Federației AGROSTAR, Niculae Ștefan.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, Federația AGROSTAR propune următoarele măsuri:

• La nivelul fiecărei localități (UAT) afectată de seceta pedologică și atmosferică să se treacă la identificarea suprafețelor care suferă din cauza acestor fenomene, cu implicare directă asupra cantității și calității recoltelor. Toți fermierii, indiferent de mărimea exploatației, să fie scutiți cu un anumit procent din taxele și impozitele datorate la bugetul local și național;

• Asigurarea cantităților de semințe la nivelul întregii țări cu referire directă la cultura de grâu, știind că România cultivă anual circa două milioane de hectare cu grâu. Se impune transferul acelor cantități de sămânță către zonele afectate de secetă;

• Crescătorii de animale să fie scutiți de taxa datorată autorităților locale pentru suprafețele destinate pășunatului pentru acest an;

• În legumicultură, inventarierea tuturor suprafețelor cultivate în câmp afectate de fenomene meteo, precum secetă, inundații etc., continuarea programelor bugetate de stat privind cultivarea tomatelor, usturoiului și acordarea subvențiilor pentru aceste programe la timp; introducerea unor noi programe în legumicultură din această toamnă și la alte plante cerute pe piață pentru reducerea importurilor;

• În pomicultură și viticultură: sprijinirea în continuare a măsurilor privind refacerea plantațiilor îmbătrânite și neprofitabile, înființarea de noi plantații, iar impozitarea să fie scutită pe o perioadă de 2-3 ani de la intrarea pe rod, pentru a permite fermierilor capitalizarea;

• Raportat la această perioadă grea pe care o traversează agricultura, se impune identificarea tuturor resurselor de apă care poate fi folosită la irigat, fără alte aprobări de la unele instituții care ar întârzia această măsură;

• Bugetarea și continuarea programelor antigrindină și de stimulare a precipitațiilor;

• Instituțiile agricole județene trebuie să devină cu adevărat un partener al fermierilor, să-i ajute, să-i îndrume în rezolvarea urgentă a problemelor agricole. Măsurile coercitive să fie ultimele aplicabile și nu invers, cum s-a mai întâmplat;

• Banii de la APIA, acordați sub formă de subvenție, să fie dați la timp, așa cum au promis guvernanții;

• Continuarea programului de refacere a sistemului național de irigații, precum și a lucrărilor Canalului Siret-Bărăgan.

Toate neajunsurile vor avea impact asupra forței de muncă, care e oricum deficitară

Dacă nu se vor lua rapid măsuri, mulți fermieri din toate sectoarele agriculturii vor da faliment, primii fiind cei mici, implicând și pierderea multor locuri de muncă, este de părere președintele AGROSTAR, Niculae Ștefan, care a adăugat: „Toate neajunsurile din agricultură vor avea un impact major și asupra forței de muncă, care și așa e deficitară în agricultură. Piața forței de muncă în țara noastră a devenit foarte scăzută și de foarte multe ori neprofesională, cu referire strictă la agricultură în general. Se impun măsuri energice în acest sector al pieței forței de muncă: școli profesionale care să pregătească muncitorii din această ramură având în vedere robotizarea foarte rapidă a acesteia, menținerea în continuare la angajator a scutirii procentuale a celor care angajează tineri profesionalizați din impozitele datorate bugetelor locale dacă aceștia sunt din zona respectivă, programe speciale de guvernare pentru tinerii din mediul rural, pentru ca aceștia să rămână la sate, stimulând astfel ca satul românesc să nu se depopuleze și mai tare și să moară”.

Securitatea alimentară a țării poate fi afectată

Pe 14 iulie 2020, Curtea Constituțională a României a dezbătut și s-a pronunțat pe legea care prevede despăgubiri pentru agricultorii afectați de secetă, CCR considerând că legea este neconstituțională în ansamblul ei. Federația AGROSTAR solicită Parlamentului României rediscutarea acestei legi în regim de urgență și punerea ei într-un cadru legal constituțional. „Dacă despăgubirile nu vin la timp, mulți agricultori vor intra în faliment, fie ei mari sau mici, cu consecințe pe termen scurt și lung asupra producției agricole din România, afectând chiar securitatea alimentară a țării. De asemenea, a fost promulgată Legea vânzării-cumpărării terenurilor, cu ultimele modificări. Noi, Federația AGROSTAR, am susținut în plenul Comisiilor de Agricultură din parlament ca vânzarea terenurilor să fie oprită către străini, punându-se anumite condiții la vânzare, considerăm că este un act de dreptate pentru România și pentru fermierul român”, apreciază Niculae Ștefan.

Federația AGROSTAR, organizație sindicală reprezentativă la nivelul sectoarelor agricultură, acvacultură, pescuit, silvicultură și economia vânatului, are în componență salariați din agențiile Ministerului Agriculturii, din cercetarea agricolă, societăți comerciale agricole cu capital privat, producători agricoli și crescători de animale. Federația este afiliată pe plan internațional la EFFAT și UITA.

Ministerul Agriculturii anunță că producătorii agricoli ale căror culturi înființate în toamna anului 2019 au fost afectate de seceta pedologică manifestată în anul agricol 2019-2020 vor beneficia de despăgubiri și că declararea ca neconstituțională a Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile, adoptată de Parlamentul României, nu va influența acest proces.

Proiectul de Ordonanță de urgență elaborat de MADR cuprinde dispoziții referitoare la instituirea unei scheme de ajutor de stat conform reglementărilor în vigoare. Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 1.088.409,00 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii pe anul 2020, prin rectificare bugetară. Proiectul de act normativ a fost notificat la Comisia Europeană, iar în prezent parcurge etapele de avizare interministerială.

După expirarea termenului de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat și primirea Deciziei (CE) privind aprobarea acordării ajutorului de stat, se efectuează autorizarea la plată a beneficiarilor şi se poate constitui obligația de plată a acestui ajutor de stat. Plata se va realiza de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

„Ministerul Agriculturii a inițiat toate demersurile legale necesare pentru ca fermierii afectați de secetă să primească despăgubiri care vor compensa pierderile suferite pentru ca aceștia să dispună de resursele financiare pentru finanțarea lucrărilor agricole viitoare.

Legea privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile, inițiată de Parlamentul României, constituie un demers independent de acțiunile întreprinse de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și nu influențează sub nicio formă acordarea de despăgubiri fermierilor ale căror culturi înființate în toamna anului 2019 au fost afectate de secetă”, precizează un comunicat de presă al MADR.

Pe 14 iulie 2020, Plenul Curții Constituționale, în cadrul controlului anterior promulgării, a luat în dezbatere obiecția de neconstituționalitate a Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile, obiecție formulată de Guvernul României. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat ca Legea privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile este neconstituțională în ansamblul său și nu poate fi pusă în aplicare.

Reamintim că ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că despăgubirile pentru seceta pedologică extremă, care a afectat peste 30.000 de fermieri, vor fi acordate la începutul lunii septembrie. Peste 70% din suprafaţa afectată de secetă a fost cultivată cu grâu. „Au fost afectaţi 34.647 de fermieri, iar suprafaţa afectată este de 1.168.000 de hectare cu culturi înfiinţate în toamna anului trecut. Am definitivat proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru instituirea acestei scheme de ajutor şi a fost prenotificat la Comisia Europeană”, a declarat Adrian Oros.

Ministrul a arătat care este cuantumul despăgubirilor plătite la hectar. Anume, pentru grâu și secară – 925 lei, orz – 912 lei, orzoaică – 951 lei, triticale – 805 lei, ovăz – 772 lei şi rapiţă – 1.002 lei.

Din 14 august, fermierii pot solicita la APIA banii pentru despăgubiri.

Prima sesiune din 2020 de depunere a cererilor de finanțare pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” a fost lansată de AFIR pentru perioada 15 iulie - 15 octombrie 2020. Fondurile disponibile sunt de 43.022.207 euro, din care 20 de milioane de euro sunt pentru tinerii fermieri din diaspora. Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul-limită (15 octombrie 2020, ora 16:00), dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale subliniază faptul că în primele cinci zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplică această prevedere și sesiunea rămâne deschisă chiar dacă suma alocată a fost epuizată.

„Submăsura 6.1, „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, este una din liniile de finanțare care a fost intens solicitată de către fermierii români. Având în vedere lansarea primei sesiuni de primire a cererilor de finanțare din acest an, AFIR a aplicat mai multe măsuri de simplificare a modului în care sunt oferite informațiile preliminare legate de această submăsură. Felul în care este accesat Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 este și o responsabilitate a noastră. Suntem extrem de atenți la modul în care furnizăm informații și cât de accesibile le facem celor care vor să depună un proiect de investiții. Nu doar numărul beneficiarilor, ci și numărul de solicitanți și al celor care au aflat despre PNDR este unul din rezultatele care trebuie cuantificate.
A ști din auzite despre fonduri europene nu este același lucru cu a accesa, în speță a înțelege cum funcționează sistemul de implementare, cu tot ceea ce înseamnă asta. Marea responsabilitate, până la implementarea efectivă a proiectului, este aceea de a explica pe înțelesul tuturor atât oportunitățile oferite de accesarea fondurilor europene, cât mai ales condițiile de accesare și modul efectiv în care se depune și implementează un proiect cu fonduri europene nerambursabile. Tot acest efort de comunicare este dublat de conceperea unor proceduri clare și simplu de urmărit, proceduri care se actualizează permanent pentru a oferi o accesibilitate cât mai mare la fondurile disponibile prin Program”, a declarat Mihai-Liviu Moraru, director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Prin urmare, pentru submăsura destinată tinerilor fermieri, pe lângă Ghidul solicitantului tehnic și detaliat, AFIR a conceput un material care să înlesnească asimilarea facilă a informațiilor privind accesarea submăsurii. Materialul conține informații de bază, cum ar fi: cuantumul fondurilor care pot fi accesate, beneficiarii eligibili, criteriile de selecție sau condițiile de accesare. „O altă inițiativă pe care am concretizat-o recent este și publicarea unei aplicații suport, care ajută solicitanții să-și facă o idee clară și concretă despre dimensiunea economică a exploatației agricole pe care tinerii o preiau, lucru foarte important în procesul de eligibilitate a cererilor de finanțare. Această aplicație este cea pentru calcularea coeficienților de calcul ai producției standard (Standard Output – SO) și poate fi accesată direct pe pagina de internet a agenției, la adresa: http://so.afir.info/. Aceste măsuri pe care le-am luat acum vor fi dezvoltate și în viitorul Program, pentru toate liniile de finanțare”, a precizat Mihai-Liviu Moraru.

50.000 de euro, sprijinul nerambursabil acordat sub formă de sumă forfetară, în două tranșe

Cu câteva zile înainte de lansarea submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, AFIR a publicat versiunea finală a Ghidului solicitantului, din care spicuim câteva elemente.

Beneficiarii submăsurii sunt tinerii fermieri care se instalează pentru prima oară ca unic șef al exploatației agricole. De asemenea, beneficiază de fondurile submăsurii persoanele juridice cu mai mulți acționari unde un tânăr fermier se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație.

În cadrul acestei sesiuni de depunere de proiecte, vor beneficia de alocare distinctă tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi/manageri ai exploatației și care îndeplinesc cel puțin una dintre condițiile următoare:

- au absolvit în ultimul an calendaristic dinaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol: postuniversitar, universitar, preuniversitar atât din țări membre UE, cât și din țări terțe UE;

- au avut un loc de muncă atât în țări membre UE, cât și din țări terțe UE în domeniul agricol, cel puțin trei luni în ultimul an dinaintea depunerii cererii de finanțare.

Exploatația pentru care se solicită finanțarea trebuie să aibă o dimensiune economică cuprinsă între 12.000 – 50.000 SO, să fie înregistrată ca microîntreprindere/întreprindere mică și să fie înregistrată obligatoriu în Registrul Unic de Identificare de la APIA, în Registrul agricol și/sau în Registrul exploatațiilor de la ANSVSA.

Sprijinul public nerambursabil este de 50.000 de euro pentru exploatațiile între 30.000 SO și 50.000 SO și de 40.000 de euro pentru exploatațiile între 12.000 SO și 29.999 SO.

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se acordă sub formă de sumă forfetară în două tranșe. Astfel, 75% din cuantumul sprijinului se acordă la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole), de la semnarea contractului de finanțare.

Pragul de calitate pentru prima etapă lunară (15 iulie – 15 august) este de 90 de puncte și scade la 85 de puncte pentru a doua etapă (16 august – 15 septembrie), iar pragul minim de depunere este de 25 de puncte, aferent perioadei 16 septembrie – 15 octombrie 2020.

Sprijinul va fi acordat pentru facilitarea începerii activităților agricole pentru instalarea tânărului fermier într-o exploatație agricolă, pe baza Planului de afaceri. Pot fi eligibile toate cheltuielile propuse în Planul de afaceri indiferent de natura acestora, respectând condițiile prevăzute în Ghidul Solicitantului și în Fișa tehnică a submăsurii 6.1. Aici se poate include și capitalul de lucru, achiziția de teren sau material biologic, efectuare de studii precum cel pentru sectorul pomicol sau privind potențialul agricol (dacă e cazul) precum și activitățile relevante pentru implementarea corectă a Planului de Afaceri aprobat.

Tânărul fermier trebuie să își stabilească domiciliul în unitatea administrativ-teritorială în care exploatația este înregistrată. Totodată, sediul social al beneficiarului trebuie să fie localizat în aceeași UAT în care este înregistrată exploatația.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții de fonduri nerambursabile au la dispoziție Ghidul solicitantului, împreună cu anexele necesare pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată submăsurii 6.1.

În campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2020, finalizată pe 10 iulie, au fost înregistrate 830.898 de cereri, pentru o suprafață declarată la plată de 9.879.977,25 hectare, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Perioada de depunere a cererilor unice de plată fără penalizări s-a desfășurat în intervalul 2 martie - 15 iunie 2020, fiind depuse 826.964 de cereri pentru o suprafață de 9.814.937,86 hectare.

În ce privește perioada de depunere a cererilor cu penalizări de 1% pentru fiecare zi de întârziere, mai exact intervalul 16 iunie – 10 iulie 2020, au fost înregistrate 3.934 de cereri, pentru o suprafață declarată la plată de 65.039,39 hectare.

Nicio cerere unică de plată depusă după data de 10 iulie 2020 nu mai este admisă.

În imagine regăsiţi situaţia depunerii cererilor unice de plată pentru fiecare centru judeţean APIA. Astfel, se poate observa că județele cu cele mai multe cereri înregistrate sunt Suceava (45.800 de cereri), Bihor (35.526 de cereri), Dolj (35.013 cereri), Maramureș (33.878 de cereri) și Botoșani (31.988 de cereri). În ceea ce privește județele cu cele mai mari suprafeţe solicitate la plată, acestea sunt: Timiș (540.317,91 ha), Constanța (500.657,75 ha), Teleorman (429.283,14 ha), Dolj (424.522,65ha) și Ialomița (378.820 ha).

Comparativ cu anul trecut, numărul cererilor a scăzut cu 13.373 de cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 235.245,94 ha, fapt care confirmă tendința de comasare a terenurilor de la an la an.

Sprijinul financiar vine din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii.

Fermierii pot depune până la 28 iulie 2020, la centrele judeţene ale Agenției de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), pe raza cărora se află sediul social al solicitantului, cererile de plată pentru ajutorul de stat în sectorul creşterii animalelor aferente serviciilor prestate în trimestrul al II-lea și luna iunie a anului 2020. Cererile pot fi depuse direct la sediul centrului județean unde este depusă cererea inițială anuală sau transmise de către fermieri prin mijloace electronice (poșta electronică, fax etc.)/servicii poștale/încărcate pe serverul extern pus la dispoziție de APIA (accesibil de pe internet la adresa http://213.177.4.194:8084/).

Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor, va fi însoţită de următoarele documente: memoriul tehnic cu activităţile, inclusiv lucrările efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de ameliorare şi/sau conservare, aprobat de ANZ; lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile prevăzute la art. 7 alin. (2) în luna/trimestrul pentru care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ; facturile lunare/trimestriale în care să fie menţionate activităţile efectuate şi cuantumul acestora, precum şi perioada facturată; copii certificate conform cu originalul de către solicitant; copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată; în cazul în care nu s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat, adeverinţa emisă de aparatul de specialitate al primarului localităţii unde a fost depusă cererea, care să ateste solicitarea acestuia, cu obligaţia depunerii ulterioare a atestatului de producător până la finele lunii în care a fost emis acesta; documentul care atestă schimbarea formei de organizare a beneficiarului serviciilor contractate după caz; dovada contului bancar activ, dacă este cazul.

Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, va fi însoţită de următoarele documente: memoriul tehnic cu activităţile, inclusiv lucrările efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de ameliorare şi/sau conservare, aprobat de ANZ; lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile prevăzute la art. 7 alin. (3) în luna/trimestrul pentru care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ; facturile lunare/trimestriale în care să fie menţionate activităţile  efectuate şi cuantumul acestora, precum şi perioada facturată, copii certificate conform cu originalul de către solicitant; documentele justificative de încasare de la beneficiarii ajutorului de stat a sumelor corespunzătoare, în funcţie de intensitatea ajutorului de stat pentru serviciul prestat aferent lunii/trimestrului, copii certificate conform cu originalul de către APIA; copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată; în cazul în care nu s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat, adeverinţa emisă de aparatul de specialitate al primarului localităţii unde a fost depusă cererea, care să ateste solicitarea acestuia, cu obligaţia depunerii ulterioare a atestatului de producător până la finele lunii în care a fost emis acesta; documentul care atestă schimbarea formei de organizare a beneficiarului serviciilor contractate după caz, originalul şi copii pentru efectuarea conformităţii cu originalul de către APIA; dovada contului bancar activ, dacă este cazul.

Totodată, pentru ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor asociațiile pot opera facturile aferente serviciilor prestate accesând următoarea adresă: http://213.177.4.194:953/. Documentele postate/transmise vor purta sintagma „conform cu originalul” însoțite de semnătura fermierului și vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.