APIA - REVISTA FERMIERULUI

Fermierii mureșeni care au fost prezenți alături de angajații APIA din centrele locale la protestele din fața Guvernului de miercuri, 29 noiembrie 2017, spun despre aceștia din urmă că nu ei ar trebui să reprezinte subiect de discriminare prin diminuările salariale conform noii grile, în condițiile în care își îndeplinesc atribuțiunile de serviciu cu brio, iar subvențiile ajung la timp în contul producătorilor agricoli.

Ioan Pălășan (C&Pi Comprod SRL), fermier care lucrează 450 ha cu fânețe și teren arabil și deține aproape 300 de bovine pe raza județului Mureș, spune că a venit la proteste în semn de solidaritate cu angajații APIA în condițiile în care, de 10 ani, aceștia le-au fost aproape producătorilor din sectorul vegetal și animal.

„APIA este prima instituție pe care am întâlnit-o în statul român în care se folosesc toate cele opt ore dintr-o zi pentru rezolvarea problemelor fermierilor. Ba, mai mult, ei, de multe ori, ne primesc seara la ora 19, la ora 20, sâmbăta, de multe ori și duminica în perioadele de vârf, pentru a putea beneficia noi, fermierii, de fonduri la timp și în cuantumul stabilit de lege. Dacă oamenii aceștia reușesc să muncească cel puțin opt ore pe zi, consider că nu de la ei trebuie începute tăierile salariale, sancționarea și discriminarea lor salarială în comparație cu instituțiile centrale ale APIA”, a afirmat Pălășan.

Zootehnistul a continuat și a precizat că în cazul plăților, acțiunea a demarat bine în toamna acestui an. Pălășan recunoaște că mai avut parte în acest an de controale ca în cazul anilor anteriori și a și primit avansul.

„A funcționat bine sistemul de acordare a avansurilor. Acum așteptăm să se deruleze în continuare celelalte măsuri de ajutorare cu subvenții agricole”, a mai precizat crescătorul de bovine.

Chiar dacă nu-i convine dacă angajații APIA ar intra în grevă generală în perioada următoare, ca urmare a nerezolvării problemelor acestora, Pălășan ar accepta situația, în condițiile în care APIA este singura instituție care a atras integral fondurile europene.

„Nu este în interesul nostru, al fermierilor, să încurajăm greva generală a angajaților APIA, pentru că asta se va răsfrânge în decalarea, în întârzierea acordării de plăți, de subvenții, dar dacă asta va fi dorința dânșilor și Ministerul Agriculturii nu găsește soluții de bun simț, soluții care să fie la îndemâna sa, n-ar fi o problemă pentru câte persoane sunt. Este singura instituție care lucrează cu fonduri europene și care atrage integral toate fondurile europene. Când se raportează, pe investiții noi se atrag sume de ordinul a câtorva procente, după care, atrăgându-se fondurile prin APIA totalmente, ne lăudăm cu procente foarte mari. Procentele mari se datorează acordării integrale a subvențiilor europene prin intermediul APIA locale și centrale”, a mai adăugat mureșeanul.

IMG 20171129 103501„Nu știm ce se va întâmpla cu noi de la 1 ianuarie 2018”, Elena Constantinescu, Sindicatul Național APIA

Aflată în prima linie a protestelor din fața Executivului, Elena Constantinescu, președinta Sindicatului Național al APIA, a mărturisit că protestatarii militează în continuare pentru o echitate atât în ceea ce privește nivelul de muncă, precum și al salarizării aparatului APIA central.

„Mulțumim pe această cale colegilor din sediul central care ne-au dovedit respectul și loialitatea lor atunci când au ieșit în stradă săptămâna trecută. Singura noastră solicitare pentru care am militat și vom milita în continuare este să fim salarizați conform Legii 1/2004 și noi, în continuare, să funcționăm ca o singură agenție. În Legea 1/2004 este vorba despre o agenție ca un tot unitar. Este singura doleanță a noastră și remarcați nemulțumirea salariaților APIA din toată țara”, a menționat funcționarul. „Nu știm ce se va întâmpla cu noi de la 1 ianuarie 2018. Domnul ministru (n.r. - Petre Daea) ne-a transmis să stăm liniștiți și să muncim. La îndemnul dumnealui am dat un răspuns chiar în ziua în care am protestat prim dată în fața MADR că muncim, că fermierii nu vor fi afectați, că plățile se vor efectua, ne-am organizat în așa fel încât activitatea APIA să decurgă în continuare la parametri normali”.

Ea a ținut să-i liniștească pe fermieri și să le comunice faptul că autorizarea plăților va continua să fie efectuată în parametri normali, în ciuda protestelor.

„Noi, salariații APIA, am stabilit ca munca să ne-o ducem până la capăt. Asta va însemna, probabil, nopți nedormite, dar noi ne vom face datoria în primul rând față de oameni, față de fermieri. Fermierii nu trebuie să sufere pentru nemulțumirile noastre, deși fermierii ne-au înțeles doleanțele, ne-au înțeles nemulțumirile și o parte dintre dânșii sunt aici, alături de noi. Oamenii nu vor suferi. Autorizarea plăților se va face în parametri normali, în timp util, pentru că, până la urmă, dezvoltarea unei exploatații agricole depinde în mare măsură de subvențiile de la UE, cât și de la statul român”, a conchis Mateescu.

Și Octavian Mateescu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor APIA, a precizat că angajații APIA sunt în continuare alături de fermieri și le promite acestora că nu vor pune în pericol plata subvențiilor către aceștia.

„Asta în situația în care sperăm să ne rezolvăm și noi problemele”, a menționat el.

Tudose: 12.498 lei, salariu lunar, un director APIA din teritoriu

În timp ce sutele de protestatari transmiteau, care mai de care, mesaje „încurajatoare” către guvernanți, aceștia, în frunte cu premierul Mihai Tudose, participau la ședința săptămânală a Executivului.

Acesta nu a rămas indiferent la protestele de afară însă le-a transmis tranșant celor din stradă că un salariu de director APIA din teritoriu, de aproape 12.500 lei lunar, este prea mare.

„Tot apropo de salarizare, apropo de niște manifestații din fața Guvernului – informație publică, cât are unul dintre domnii din piață – 12.498 lei, salariu lunar, un director de la APIA, din teritoriu. I se pare puțin, nouă ni se pare mult. Un director dintr-un județ ia cât un ministru”, a afirmat Tudose în deschiderea ședinței de Guvern.

În urmă cu șapte zile, în timp ce sute de angajați ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) își strigau nemulțumirile în fața sediului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), șeful instituției, PSD-istul Petre Daea, le transmitea acestora din cealaltă parte a Bucureștiului, de lângă liniștea grătarului și a cărnii de porc, că nu înțelege de ce subordonații săi părăsesc locul de muncă „căutându-și ceea ce au”, adică „retribuții respectabile și meritate”.

Cu aceeași fermitate în glas, tipică unei anumite perioade din istorie, ministrul Agriculturii le-a transmis protestatarilor, indirect, prin intermediu mass-media, să stea liniștiți și să muncească în folosul și pentru fermieri. În plus, el a menționat că îi respectă pe aceștia, dar că nu le poate promite ceea ce nu poate face, adică probabil să emită o ordonanță prin care angajații APIA locale să nu piardă la salariul net între 682 de lei și 2858 de lei.

IMG 20171129 100003„Le transmit celor pe care îi respect foarte mult – pe lucrătorii din APIA – spunându-le ca de fiecare dată să fie în slujba fermierului și să-și facă datoria față de fișa postului, având în vedere răspunderea excepțională pentru acordarea subvențiilor la timp, când țara face eforturi extraordinare, să aloce bani de la bugetului statului pentru a ajunge rapid la fermieri, în așa fel încât să execute la timp lucrările în folosul țării și pentru respect față de cetățenii ei. De aceea, n-am înțeles și nu voi înțelege niciodată de ce unii părăsesc locul de muncă, căutându-și ceea ce au, iar ei nu înțeleg că respectul trebuie păstrat, indiferent unde te afli, dat fiind faptul că ai o misiune care este remunerată și care are în spațiul realității o importanță deosebită. (...) Astăzi le promit celor de la APIA să stea liniștiți și să muncească în folosul și pentru fermieri, pentru că sunt plătiți astăzi, sunt plătiți la zi și au nivele de retribuție respectabile și meritate. Este păcat să căutăm în sacul altuia, când în geamantanul tău n-ai introdus efortul zilnic și lacrima de sudoare (...). Cel care vă vorbește a avut întotdeauna grijă să-i respecte pe toți și să nu promită ceea ce nu poate face, dar să facă ceea ce a stabilit”, a afirmat în curtea unui retailer Petre Daea, ministrul Agriculturii.

Reamintim că DOAR angajații APIA din centrele județene, începând cu nivelul de consilier superior Gradația 3 și până la nivelul de director executiv Gradul II, Gradația 5, ar urma să piardă la salariul net între 682 de lei și 2858 de lei, potrivit simulărilor de plată (stat de funcții) întocmite conform Legii Salarizării nr. 153/2017, Anexa VIII, cap. I, lit. a, pct. II, motiv pentru care există riscul unor mișcări spontane de protest.

Potrivit sindicaliștilor APIA, centrele locale nu pot fi încadrate ca unități deconcentrate, în condițiile în care, potrivit Legii 1/2004, legea de înființare, entitățile locale sunt și ele definite ca organe de specialitate ale administrației centrale. Or, asta vine în contradicție cu Anexa VIII a Legii, situație reglementată însă prin „Legea nr. 207/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare”.

Publicat în Știri

În timp ce sute de angajați ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) își strigau nemulțumirile în fața sediului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), miercuri, 22 noiembrie 2017, șeful instituției, PSD-istul Petre Daea, le transmitea acestora din cealaltă parte a Bucureștiului, de lângă liniștea grătarului și a cărnii de porc, că nu înțelege de ce subordonații săi părăsesc locul de muncă „căutându-și ceea ce au”, adică „retribuții respectabile și meritate”.

Cu aceeași fermitate în glas, tipică unei anumite perioade din istorie, ministrul Agriculturii le-a transmis protestatarilor, indirect, prin intermediu mass-media, să stea liniștiți și să muncească în folosul și pentru fermieri. În plus, el a menționat că îi respectă pe aceștia, dar că nu le poate promite ceea ce nu poate face, adică probabil să emită o ordonanță prin care angajații APIA locale să nu piardă la salariul net între 682 de lei și 2858 de lei.

„Le transmit celor pe care îi respect foarte mult – pe lucrătorii din APIA – spunându-le ca de fiecare dată să fie în slujba fermierului și să-și facă datoria față de fișa postului, având în vedere răspunderea excepțională pentru acordarea subvențiilor la timp, când țara face eforturi extraordinare, să aloce bani de la bugetului statului pentru a ajunge rapid la fermieri, în așa fel încât să execute la timp lucrările în folosul țării și pentru respect față de cetățenii ei. De aceea, n-am înțeles și nu voi înțelege niciodată de ce unii părăsesc locul de muncă, căutându-și ceea ce au, iar ei nu înțeleg că respectul trebuie păstrat, indiferent unde te afli, dat fiind faptul că ai o misiune care este remunerată și care are în spațiul realității o importanță deosebită. (...) Astăzi le promit celor de la APIA să stea liniștiți și să muncească în folosul și pentru fermieri, pentru că sunt plătiți astăzi, sunt plătiți la zi și au nivele de retribuție respectabile și meritate. Este păcat să căutăm în sacul altuia, când în geamantanul tău n-ai introdus efortul zilnic și lacrima de sudoare (...). Cel care vă vorbește a avut întotdeauna grijă să-i respecte pe toți și să nu promită ceea ce nu poate face, dar să facă ceea ce a stabilit”, a afirmat în curtea unui retailer Petre Daea, ministrul Agriculturii.

Până la ora terminării protestului, ministrul preferat al șefului PSD, Liviu Dragnea, nu a dat curs invitației protestatarilor din fața MADR de a li se alătura și de a negocia cu aceștia o soluție de trecere a angajaților APIA locale pe o grilă de salarizare similară celei din aparatul central.

Unul dintre liderii sindicaliști mai vocali ai APIA, Octavian Laurian Mateescu, alături de un fost șef APIA centrală, Nicolae Horumbă și de o președintă a unei alte organizații sindicale APIA, Elena Constantinescu, a precizat la ieșirea de la discuțiile cu reprezentanții Ministerului Agriculturii, cu cei ai conducerii actuale APIA, precum cu cei de la dialog social și de la Ministerul Muncii că negocierile nu au dus nicăieri, dar că nu vor periclita plățile către fermieri prin conflictul de muncă declanșat... până la un anumit punct.

„Am transmis că nu vrem discriminare, unii pe o grilă și alții pe o grilă (n.r. - de salarizare). Fermierii sunt partenerii noștri. (...) N-o să periclităm plățile... până la un anumit moment”, a declarat Mateescu la ieșirea din sediul MADR.

Reamintim că DOAR angajații APIA din centrele județene, începând cu nivelul de consilier superior Gradația 3 și până la nivelul de director executiv Gradul II, Gradația 5, ar urma să piardă la salariul net între 682 de lei și 2858 de lei, potrivit simulărilor de plată (stat de funcții) întocmite conform Legii Salarizării nr. 153/2017, Anexa VIII, cap. I, lit. a, pct. II, motiv pentru care există riscul unor mișcări spontane de protest.

Potrivit sindicaliștilor APIA, centrele locale nu pot fi încadrate ca unități deconcentrate, în condițiile în care, potrivit Legii 1/2004, legea de înființare, entitățile locale sunt și ele definite ca organe de specialitate ale administrației centrale. Or, asta vine în contradicție cu Anexa VIII a Legii, situație reglementată însă prin „Legea nr. 207/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare”.

Publicat în Știri

BusinessMark anunță organizarea evenimentului „Romanian Food&Agribusiness Conference 2017”, ce va avea loc în 23 noiembrie la Hotel Radisson Blu, București.

„Ne propunem să discutăm despre oportunități, perspective și soluții pentru creșterea agriculturii românești, alături de cei mai importanți jucători din domeniu, în cadrul celei de-a cincea ediții a evenimentului”, anunță organizatorii.

Tematica acestei ediții cuprinde aspecte ce țin de bilanțul agricol în 2017 - prioritățile și strategia de dezvoltare pentru creșterea potențialului agricol al României în anul 2018, PNDR 2014-2020 - nivelul absorbției efective a fondurilor nerambursabile la finalul anului 2017 și perspectivele pentru anul următor, subvenții în agricultură, stimularea asocierilor dintre agricultori și facilitățile fiscale oferite cooperativelor agricole, creșterea productivității în agricultură, SMART Agriculture, strategii de marketing în agribusiness, aspecte privind distribuția, logistica și supply chain-ul în agribusiness, industria agroalimentară, siguranța și securitatea alimentară, agricultură BIO, utilizarea energiilor regenerabile în agricultură și eficientizarea costurilor, aspecte fiscale și legislative specifice domeniului.

Participanții au ocazia să interacționeze cu următorii speakeri: Adrian Pintea, director general Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Carmina Paraschiv, CEO Ana și Cornel,
Sorin Minea, președinte Angst și președinte Romalimenta, Laurențiu Baciu, președinte LAPAR,
Marius Bîcu, managing Partner Unilact Transilvania – De la Ferma, Dorin Cojocaru, președinte APRIL, Florin Căpățână, vicepreședinte al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România,
Cornel Cărămizaru, director general FrieslandCampina, Alina Constantinescu, administrator Ferma vegetală Nasul Roșu, reprezentanți CEC Bank și Wise Finance Solutions.

Conferința se adresează companiilor din FMCG, producătorilor, procesatorilor, asociațiilor și agențiilor din industria agricolă, agricultori–sectorul vegetal, zootehnie, distribuitori și retaileri, investitori, furnizori de input-uri agricole, soluții, echipamente și servicii specifice industriei, experți în domeniu.

Înscrierea la eveniment se va face prin completarea formularului de înregistrare, disponibil pe site-ul BusinessMark, și trimiterea acestuia la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Publicat în Comunicate

Executivul de la București a aprobat în ședința săptămânală de miercuri, 27 septembrie 2017, cuantumuri ale plăților pentru ajutoare în agricultură în valoare totală de circa 1,8 miliarde euro și a consfințit posibilitatea ca APIA să poată achita în avans sume în cadrul tuturor schemelor specifice.

Mai exact, este vorba de plățile directe în sectorul vegetal care se acordă pentru anul de cerere 2017, plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic și schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine care se acordă pentru anul de cerere 2017.

„Începând cu data de 16 octombrie 2017, Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură poate acorda plăți în avans în cadrul tuturor schemelor de plăți, iar începând cu data de 1 decembrie 2017, va efectua plățile corespunzătoare diferenței între cuantumul calculat și acordat în avans și plafonul financiar ar fiecărei scheme, în condițiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate”, anunță în mod oficial Guvernul Tudose. „Plățile se acordă în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în anii 2017 și 2018 și se vor face în lei, utilizând ultimul curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2017”.

Potrivit unui comunicat de presă remis de Guvern, schemă de plată unică pe suprafață este în cuantum minim de 97,2452 euro/ha, plată redistributivă de 5 euro/ha pentru primul interval - 1-5 ha inclusiv și de 48,3251 euro/ha pentru al doilea interval: peste 5 și până la 30 ha inclusiv, în timp ce plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, denumită și plată pentru înverzire va fi de 57,1745 euro/ha, iar plata pentru tinerii fermieri – 24,3113 euro/ha.

„Suma totală necesară aplicării schemelor de plăți directe în sectorul vegetal este de 1,574 miliarde euro, din care 919,14 milioane euro pentru schema de plată unică pe suprafață, 97,07 milioane euro pentru plata redistributivă, 540,4 milioane euro pentru plata pentru înverzire și 18,01 milioane euro pentru tinerii fermieri”, anunță Executivul Tudose.

De asemenea, guvernul a aprobat plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic și a stabilit cuantumul acestora pentru anul de plată 2017. Concret, vor fi alocate 24,08 milioane euro pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte, 101,2 milioane euro pentru sectorul carne, specia bovine, respectiv 50,78 milioane euro pentru speciile ovine/caprine.

„Cuantumul acestor ajutoare se calculează prin raportarea sumelor prevăzute la cantitățile de lapte livrate și/sau vândute direct eligibile, respectiv la efectivele de bovine sau femele ovine/caprine eligibile”, conform documentului de presă de la Guvern.

Nu în ultimul rând, Guvernul României a aprobat plafonul de 48,5 milioane euro, aferent plății directe pentru schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine care se acordă pentru anul de cerere 2017.

„Cuantumul pentru această schemă se calculează prin raportarea plafonului la efectivul de animale eligibile”, se mai precizează în finalul comunicatului.

Măsurile de sprijin auu fost confirmate oficial încă din seara zilei de marți, 26 septembrie 2017, cu ocazia sărbătoririi a 17 ani de activitate a AFIR. În alocuțiunea de deschidere, șeful MADR, Petre Daea, preciza că, cităm: „Pe data de 16 octombrie 2017 toate măsurile sunt asigurate, inclusiv actul normativ care mâine (n.r. - miercuri, 27 septembrie 2017) va lua drumul Guvernului pentru a intra în dispozitivul juridic, organizatoric, în așa fel încât în ziua de 16 octombrie să fie prima zi de acordare a subvențiilor, în așa fel încât cu dumneavoastră să vă faceți datoria (n.r. - fermieri, reprezentanți ai instituțiilor statului implicate în proces etc.)”.

APIA a fost lăudat de ministrul Daea, în condițiile în care potrivit raportului pe care l-a primit de la Comisia Europeană (CE), agenția a ajuns la un procent de accesare a plăților pe FEGA de 99,04 la sută.

Publicat în Știri

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că eliberează adeverinţe pentru beneficiarii Măsurii 14T (fosta Măsura 215) – Plăți privind bunăstarea animalelor – pachet b) – păsări – Campania 2017, care intenţionează să acceseze credite pentru finanţarea activităţilor curente de la băncile care au încheiat Convenţii cu APIA pentru anul de cerere 2017.
 
Astfel, potrivit convenţiilor și actelor adiționale încheiate, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA va elibera o a doua adeverință care confirmă faptul că solicitantul a depus în perioada 03 - 31.01.2017, aferentă anului de angajament 2017, cererea de plată și a primit suma reprezentând 50% din valoarea sumei solicitate în cererea de plată.

Totodată, prin această a doua adeverință se confirmă suma reprezentând 25% din valoarea sumei solicitate în cererea de plată aferentă anului de angajament 01.01. - 31.12.2017.

În cazul neeliberării niciuneia dintre adeverinţele precizate, se poate elibera, la cererea solicitanţilor, o adeverință prin care se confirmă faptul că solicitantul a depus cerere de plată și reprezintă 75% din valoarea sumei solicitate în cererea de plată aferentă anului de angajament 2017.

Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru Plățile privind bunăstarea animalelor, Campania 2017.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maximum 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor.

Toate convenţiile încheiate între Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, bancă şi Fondul de Garantare sunt postate pe site-ul instituției: www.apia.org.ro .

În conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobândă aferentă acordării creditelor este de RON-ROBOR 6M + maximum 2%.

Publicat în Comunicate

Doar până la data de 31 mai 2017, inclusiv, fermierii care au solicitat subvenții în cadrul Campaniei 2017 au posibilitatea să facă modificări în cererile unice de plată depuse, fără aplicarea de penalităţi, anunță Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Potrivit specialiștilor agenției, solicitanții pot completa şi depune la Centrele locale/judeţene/Municipiul Bucureşti ale APIA următoarele formulare:

1. Schimbarea declaraţiei de suprafaţă pentru anul 2017 (formularul M1) prin care se pot realiza mărirea suprafaţei unei parcele/subparcele deja declarate, schimbarea culturii, divizarea parcelei în subparcele, modificarea numărului blocului fizic (dacă fermierul nu a fost notificat de APIA cu privire la erori sau nu a fost supus controlului pe teren), cât și modificarea suprafaţei unei parcele deja adăugată prin formular M2.

În plus, prin formularul M1.2 privind schimbarea declaraţiei cu privire la apa pentru irigaţii 2017 se pot opera modificări ale câmpului 46, cum este și cazul modificării bifei privind utilizarea apei pentru irigaţii sau adăugarea acesteia.

2. Completarea declaraţiei de suprafaţă pentru anul 2017 (formularul M2)

Prin completarea Formularului M2 se poate adăuga una sau mai multe parcele individuale, declarată(e) ulterior depunerii cererii iniţiale, se poate înscrie pachetul/varianta în declaraţia de suprafaţă, atât pentru parcele nou adăugate, cât şi pentru parcele existente în declaraţia de suprafaţă, dar pentru care anterior nu erau solicitate măsuri de dezvoltare rurală, cât și se poate aplica bifa aferentă pachetului/variantei/subpachetului/grupului de pachete/submăsurii din cadrul M10, M 11, M 13, M 214, după caz.

Modificările cererilor unice de plată prin depunerea celor două formulare M1 şi M2 se fac în conformitate cu art. 15 din Regulamentul (UE) nr. 809/2014.

Suprafeţele sunt justificate de documente doveditoare ale utilizării terenului.

Declarația privind completarea cererii în IPA-Online se completează și se semnează de către fermier inclusiv în cazul modificărilor M1 și M2 (parte integranta a cererii unice de plată).

3. Retragerea unei/unor parcele sau unei părţi dintr-o parcelă din declaraţia de suprafaţă, a pachetelor de agro-mediu de pe parcelă (retragere parţială de suprafeţe) (formularul M3), conform art. 3 din Regulamentul UE nr. 809/2014.

O cerere unică de plată poate fi retrasă în totalitate sau parţial în orice moment, în scris. Dacă APIA a informat deja fermierul cu privire la eventualele cazuri de neconformitate din cererea unică de plată, dacă APIA a avertizat fermierul cu privire la intenţia sa de a efectua un control la faţa locului sau dacă, în cadrul unui control la faţa locului, se constată orice neconformitate, nu sunt autorizate retragerile în ceea ce priveşte acele părţi din cererea unică de plată care sunt implicate.

4. Declaraţia de retragere totală a suprafeţei din cererea de plată 2017

Retragerea întregii suprafeţe declarată de fermier în cererea de plată se poate realiza oricând (se specifică clar motivul retragerii), mai puţin în situaţiile precizate la punctul 3.

5. Schimbarea adresei/coordonatelor bancare/numelui societăţii, fără a se modifica CUI-ul (formularul M4) se depune de către fermier, fără penalităţi, în orice moment după depunerea cererii unice de plată până la emiterea Deciziei de plată.
Documente anexate M4, după caz, la solicitarea de modificare a datelor cererii, sunt copia după CUI/CIF / CI pentru modificare denumire/nume/adresa și dovada coordonatelor bancare, ca urmare a modificării datelor bancare.

Modificarea datelor cererii ca urmare a schimbării formei de organizare.

În acest caz se completează „Cererea pentru transfer de exploataţie/schimbarea formei de organizare” care se depune de către fermier la CL/CJ al APIA, fără penalizări, în orice moment după depunerea cererii unice de plată până la finalizarea controlului administrativ. Acest tip de modificare se notifică în termen de 15 (cincisprezece) zile calendaristice de la data apariţiei ei.

Documente anexate în acest caz vor fi copie certificat de înregistrare/respectiv dovada radierii, după caz, precum și dovada coordonatelor bancare.

6. Solicitarea de retragere a sprijinului aferent unei/unor scheme de plată în Campania 2017 este luată în considerare oricând, mai puţin în situaţiile de la punctul 3.

Publicat în Comunicate

Fermierul călărășean Aurel Petruș, administratorul SC Auger Petruș SRL din localitatea Ștefan cel Mare, este supărat nevoie mare pe Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) - Centrul  Județean Călărași, ca urmare a blocării demersurilor de transfer al exploatației, acțiune inițiată la început chiar sub oblăduirea instituției, precum și a penalităților aplicate ulterior, motiv pentru care se gândește să dea în judecată agenția.

Într-un interviu acordat presei cu ocazia unei vizite pe care ministrul Agriculturii, Petre Daea, laolaltă cu șeful PSD, Liviu Dragnea, a efectuat-o în data de 12 mai 2017 în cadrul Amenajării Hidrotehnice Pietroiu-Ștefan cel Mare, Petruș a mărturisit că a fost sancționat în februarie anul acesta de către APIA și că are de înapoiat nu mai puțin de două milioane de lei!

În opinia sa, motivarea acțiunii demarate de cei de la APIA este catalogată drept „penibilă” și se arată dezamăgit de tot acest circ al contestațiilor (mai bine de 12 la număr!).

Norocul său este că partenerii contractuali ai fermei pe care o conduce, cei care, de altfel, și achiziționează materia-primă, i-au deschis linii de credit, iar Petruș reușește să facă producție agricolă ecologică. Și face asta cu succes încă din anul 2000 încoace.

Despre situația în sine, dar și despre producția ecologică și irigații, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Domnule Petruș, păstoriți două ferme cunoscute în localitatea Ștefan cel Mare din județul Călărași: SC Auger Petruș SRL și SC Ecofruct SRL. În cadrul celei dintâi, sunteți chiar administrator. Am auzit că aveți probleme cu un transfer de exploatație, demers făcut chiar sub îndrumarea APIA și pentru care, în prezent, trageți ponoasele. Despre ce este vorba, mai exact?

Aurel Petruș: Transferul de exploatație a fost făcut sub îndrumarea APIA, iar după doi ani ne-au comunicat că demersul nu a fost legal.

Din moment ce am depus toate documentele încă de la bun început, sub îndrumarea lor, făcut totul cu ei, împreună, de ce după un an și jumătate mi se spune că transferul nu se poate face, dar doar verbal? În scris am primit sancțiunea, în februarie 2017. Asta înseamnă să dau pe patru ani înapoi două milioane de lei. Subvenția pe agromediu – circa 450.000 de lei – o vom returna și pe aceasta pe încă trei ani.

R.F.: Juridic, a motivat careva decizia?

A.P.: Motivarea este atât de penibilă, încât mi-e rușine s-o reproduc, dar lor nu știu cum nu le-a fost rușine s-o scrie; este menționat foarte clar acolo: „Transferul nu poate fi luat în considerare, deoarece dacă tranzacția ar fi avut loc în timpul perioadei de valabilitate a contractelor SC Auger, ar fi fost sub arendare”. De la dacă până la cum s-au întâmplat lucrurile este distanță foarte mare.

R.F.: Ce soluție aveți în acest moment?

A.P.: Soluția, deocamdată, a fost că s-a făcut din nou o contestație la procesul-verbal de constatare a acestor sume, la care așteptăm răspuns (cred că până acum s-au depus în jur de șapte contestații la APIA și circa cinci la Ministerul Agriculturii). Toate contestațiile sunt finalizate în felul următor: „Analizând contestația, aceasta se respinge”, fără nicio motivare, nimic. (...) Juriștii pe care i-am consultat până în prezent, toți, spun că noi avem dreptate.

Noi am ridicat problema că angajamentul de agromediu pe agricultura ecologică este unul distructiv, nu unul atractiv, astfel încât să mai determine pe cineva să facă acest lucru. Dimpotrivă, nu poți recomanda vreunui coleg să facă așa ceva. Dacă nu am fi avut un partener extern care să ne susțină financiar, să lucrăm terenul, n-o puteam face, era imposibil.

Angajamentul este pe cinci ani și nu cunosc un altul mai distructiv. Dacă ai greșit în anul V cu trei hectare dintr-o parcelă, dintr-un bloc fizic, dintr-un motiv independent de tine (renunțarea inclusiv din partea arendatorului, chiar dacă ai drept de preemțiune), tu trebuie să returnezi toată subvenția pe cinci ani.

R.F.: Ați mai auzit de situații similare și pe la ceilalți fermieri din localitate?

A.P.: Alți fermieri din Ștefan cel Mare s-au confruntat cu situații diferite, însă provocate tot de APIA Călărași. Vorbim de un grup de 33 de producători agricoli cu probleme; a fost „foc încrucișat”. Sunt 33 de fermieri care au avut contracte de închiriere de islaz, de la primărie. După patru ani de contracte valabile, în 2015 s-a descoperit că acestea nu mai erau valabile. Și acolo, subvenția pe suprafață se va returna pentru patru ani.

R.F.: În Justiție se poate merge? Există vreo bază solidă?

A.P.: Aceasta este ultima soluție. Abia după ce parcurgi toate etapele menționate în decizia APIA de impunere, inclusiv în procesul de constatare a neregulilor, nu ai soluție decât să mergi în instanță. Însă drumul în instanță este anevoios. Dacă vrei să falimentezi un fermier, îl trimiți să dea APIA în judecată.

Și totuși, treaba merge. Auger Petruș SRL are contracte în derulare de peste un milion de euro

Revista Fermierului: Aveți contracte în derulare cu beneficiari externi, pentru marfă?

Aurel Petruș: Încă din anul 2000, suprafețele noastre sunt certificate ecologic. (...) De șapte ani, aproape 80 la sută din marfa produsă pe cele 1.200 ha lucrate merg în Austria, Germania etc. La ora actuală, în derulare sunt contracte de peste un milion de euro.

În momentul de față, avem cultivate 1.200 ha însămânțate cu grâu, rapiță, linte (aproape 200 ha), in de ulei (200 ha), în premieră, anul acesta, avem vreo 20 ha cu sfeclă roșie (un contract cu Spania), soia, porumb ș.a.

R.F.: Blocate și acestea?

A.P.: Deocamdată nu este nimic blocat. Lucrurile sunt în desfășurare. Partenerii externi nu te lasă. Am apelat la ei, la credite, am însămânțat; contractul trebuie dus la capăt. Numai că pe o societate nu s-a luat subvenție din 2015 până la această oră, iar pe cealaltă societate, din 2015 nu s-a încasat nici măcar subsidia pe motorină, din cauza acestui transfer de exploatație care nu s-a vrut să fie procesat de conducerea APIA Călărași.

R.F.: Care este cea mai mare cantitate exportată către procesatorii de marfă ecologică?

A.P.: S-a exportat cel mai mult grâu eco, anul trecut, în jur de 600 de tone, la o medie de 250-300 de euro, în funcție de destinația produsului.

R.F: Această marfă a fost contractată cu un an în urmă?

A.P.: Absolut toate culturile sunt contractate în luna februarie. La Nuernberg se fac toate contractele și știm ce avem de făcut în anul curent.

R.F.: Certificările cu cine le-ați făcut?

A.P.: De trei ani, certificările se fac cu Austria Bio Garantie, un partener care este recunoscut în afară. Nu poți face o certificare cu oricine, pentru a vinde în Germania.

Acest demers este efectuat anual, iar costul certificării este destul de mare. Deja, tarifele s-au aliniat și în România, în mod similar cu cele din Austria. Ca preț, certificarea sare de 25.000 de euro.

R.F.: A reprezentat o pierdere investiția în tot ceea ce înseamnă munca pământului, utilaje etc.?

A.P.: Mai degrabă partea a II-a – investiția în utilaje, într-un centru de sortare și ambalare, obiectiv care trebuia făcut la cererea partenerului se întârzie și nu poate fi finalizat.

R.F.: Investiția în reabilitarea canalelor de irigații vă ajută?

A.P.: O veste bună pentru noi, fermierii din Ștefan cel Mare, este aceea că organizația noastră de utilizatori de apă pentru irigații a accesat un proiect pe subMăsura 4.3, unul de impermeabilizare a 12 km de canale interioare și o stație proprie de repompare. Deja s-a ridicat pe SEAP și sperăm să începem lucrările la ea anul acesta.

Publicat în Din fermă-n fermă!

S-a dat startul primirii cererilor de sprijin pentru accesarea Schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, aferentă Măsurii 15 „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, SubMăsura 15.1  „Plăți pentru angajamente de silvomediu” din cadrul PNDR 2014 – 2020, anunță Agenţia de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție, APIA informează că prima sesiune de recepționare a documentației se va face în perioada  25 aprilie, ora 11:00 – 15 mai 2017, ora 16:00. Odată încheiată perioada de depunere menționată mai sus, cererile de sprijin pot suferi modificări din partea solicitanților până la data de 31 mai 2017, ora 16:00.

„Această Schemă de ajutor de stat care contribuie la prioritatea Uniunii Europene în materie de dezvoltare rurală, «Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură», este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet www.apia.org.ro.”, se mai precizează în comunicat.

Depunerea Cererii de Sprijin se realizează pe suport de hârtie la Centrele Județene sau al Municipiului Bucureşti al APIA. Aceasta va fi însoţită de avizul Gărzii Forestiere și de documentele specificate în Ghidul solicitantului.

Solicitantul sprijinului financiar trebuie să îndeplinească condițiile de eligibilitate și criteriile specifice prevăzute în schema de ajutor de stat și detaliate în Ghidului Solicitantului.

Alocarea financiară pentru sesiunea 01/2017 este de  117.803.922 euro.

Selecția Cererilor de sprijin în cadrul sesiunii se efectuează conform prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr.362/2016, publicat pe site-ul APIA.

Anunțarea rezultatelor selecției se va face prin notificarea beneficiarilor de către Centrele Județene APIA ca urmare a publicării pe site a Raportului de selecție preliminar aprobat de către directorul general al DGDR – AM PNDR.

Beneficiarii schemei de ajutor de stat „ Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite ” – submăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” vor putea aplica pentru schema de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor” – submăsura 15.1„Plăţi pentru angajamente de silvomediu” numai după executarea ultimei lucrări de întreţinere a plantaţiei.

Publicat în Comunicate

Biroul de presă al APIA anunță publicarea în Monitorul Oficial a actului normativ care reglementează acordarea unui ajutor financiar producătorilor de lapte, deținători ai unui șeptel de trei până la nouă bovine.

„Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) aduce la cunoștință producătorilor agricoli că în data de 12 aprilie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253, Hotărârea nr. 211/2017 privind distribuirea unei sume pentru producătorii de lapte din suma stabilită în anexa la Regulamentul delegat (UE) 2016/1.613 al Comisiei din 8 septembrie 2016 de prevedere a unor ajutoare de adaptare excepționale destinate producătorilor de lapte și fermierilor din alte sectoare de creștere a animalelor”, se precizează într-un comunicat de presă.

Potrivit documentului, ajutorul financiar se acordă producătorilor de lapte, persoane juridice (PJ), persoane fizice (PF), persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II) şi întreprinderi familiale (IF).

Cumulativ, potențialii beneficiari trebuie să deţină un efectiv de vaci de lapte de minimum trei şi maximum nouă capete, identificate şi înregistrate în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) la data depunerii cererii, au livrat/vândut direct minimum 4 tone de lapte în perioada 1 aprilie 2015 – 31 martie 2016, să deţină Registrul Individual al Exploataţiei (RIE) cu cod ANSVSA, respectiv să producă şi să livreze/vândă direct lapte la data depunerii cererii.

Producătorii de lapte care dețin un efectiv de vaci de lapte mai mic de trei capete sau mai mare de nouă capete nu beneficiază de prevederile prezentei hotărâri.

Cererile pentru această schemă de ajutoare de adaptare excepţională destinată producătorilor de lapte se depun la Centrele APIA până la data de 2 mai 2017, inclusiv.

Suma  alocată pentru acest tip de ajutor excepțional este de 24.284.644,98 lei, echivalent a 5.448.041,5 euro, care se asigură din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2017.

Plățile pentru ajutoarele de adaptare excepționale destinate producătorilor de lapte și fermierilor din alte sectoare de creștere a animalelor se efectuează până la data de 30 iunie 2017.

Publicat în Știri

Premierul PSD-ist, Sorin Grindeanu, a ținut să-i mai explice încă o dată ministrului Agriculturii, Petre Daea, ținta de absorbție a fondurilor europene destinate agriculturii și dezvoltării rurale (bani pe care programul de guvernare al actualului cabinet, de altfel, se și bazează), și i-a amintit acestuia de targetul de accesare pe anul în curs - 3,5 miliarde de euro pentru anul în curs, ținând să felicite APIA pentru munca depusă.

Aflat într-o vizită oficială la sediul MADR, Grindeanu a precizat, printre altele, că are încredere în ministerul de resort că va putea să obțină acest deziderat, în condițiile în care, mai spune el, absorbția plăților directe „a început extraordinar de bine”.

În plus, în viziunea lui Grindeanu, unele dintre modalitățile de accesare mai rapidă a banilor europeni destinați dezvoltării rurale sunt și „debirocratizarea”, „simplificarea”, respectiv „plimbatul actelor”, aspecte menționate și ele de șeful Executivului de la București în vizita sa „în ograda” lui Petre Daea.

„La zi, astăzi, am vrut să văd cum stăm cu ceea ce domnul ministru și-a asumat, și anume plata către fermieri, plăți directe, un record. Suntem undeva în jur de 2,2 miliarde de euro. Aproape 900.000 de fermieri și-au primit banii. Iată că din 5,2 miliarde pe care noi ni le-am asumat a fi absorbite în anul 2017, 2,2 miliarde au venit până la încheierea primului trimestru, din plățile directe pe care le-au făcut către fermieri. Vreau să-i felicit, și nu vreau să trec peste, pe lucrătorii de la APIA, angajații de acolo, pentru ceea ce au făcut în aceste zile, pentru ceea ce au de făcut în continuare. A fost o muncă pe care erau obișnuiți s-o facă într-un interval mult mai lung. De data aceasta, lucrurile s-au întâmplat mai repede. (...) Am discutat despre cum absorbim iarăși o sumă extrem de importantă, iar ținta este foarte sus – pe AFIR, pe fonduri europene – undeva în jur de 1,6-1,7 miliarde de euro, anul acesta. Rugămintea mea, care nu este a mea, ci am preluat-o din teritoriu și pe care domnul ministru o știe foarte bine, e legată de a se apleca mai mult asupra debirocratizării, a se simplifica foarte mult... sigur, să fie transparent, că ne dorim în continuare, dar a simplifica foarte mult birocrația și tot ceea ce ține de plimbatul actelor. Pe noi ne interesează ca în acest an, pe fonduri europene, în total la Ministerul Agriculturii, mă refer și la subvenții, și pe lucrurile care țin de AFIR, să ne ducem la undeva în jur de 3,5 miliarde (n.r. - de euro), în jurul acestei sume, ceea ce este o țintă pe care sunt convins că MADR poate s-o atingă, mai ales că a început extraordinar de bine”, a afirmat Sorin Grindeanu la ieșirea din Ministerul Agriculturii.

Pe lângă plățile europene, Daea și Grindeanu au mai discutat de avansurile din subvențiile aferente campaniei de depunere a cererilor pentru anul 2018 (cu termen limită de aducere a actelor la APIA 15 mai 2017), precum și de programul guvernamental tomate și sere și despre sistemul antigrindină.

„Ne dorim ca toamna acestui an să înceapă cu niște termene foarte clare, iar avansurile să poată fi date începând de la sfârșitul (...) toamnei acestui an”, a adăugat Sorin Grindeanu. „De asemenea, am avut discuții legate de un program care s-a dovedit până la ora asta și pe care noi l-am lansat, un program de succes, cel legat de tomate. Sunt peste 6.500 de cereri depuse la Ministerul Agriculturii. Este un lucru îmbucurător și care arată că acest program pe care noi l-am gândit ca măsură în programul de guvernare este un succes. (...) Totodată, (n.r. - Petre Daea) mi-a prezentat, și voi vedea săptămâna viitoare la fața locului, sistemul care știu că-i este drag domnului ministru, pentru că a început să lucreze la el din mandatul de secretar de stat și ministru, în 2004, și anume Sistemul Național Antigrindină, extrem de important pentru fermieri și pentru agricultori”.

Marți, 12 aprilie 2017, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informa că la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) au fost depuse, în cadrul Campaniei de primire a cererilor unice de plată în anul 2017, un număr de 453.369 cereri, pentru o suprafaţă de 2.157.767,45 hectare.

Județele în care s-a realizat cel mai mare procent de depunere de către fermieri a cererilor unice de plată  sunt următoarele: Vrancea – 58,24 %, Giurgiu – 58,10 %, Dâmbovița – 57,70 %, Prahova – 56,57 % și Neamț – 55,46 %. În schimb, procente mai scăzute se înregistrează în următoarele județe : Constanța – 37,82 %,  Tulcea – 39,00 %, Ialomița – 41,76 %, Brăila 42,22 % și Sibiu 43,77%.

„Facem un apel către toți potențialii beneficiari ai sprijinului financiar aferent Campaniei 2017, să respecte programările realizate de angajații APIA în vederea depunerii cererilor de plată la sediile APIA județene/locale, având în vedere că acestea se pot depune până la data de 15 mai 2017, în conformitate cu art. 1 lit. a) din Ordinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nr. 18/03.02.2017 privind stabilirea modalităţii de coordonare a implementării schemelor de plăţi directe şi a Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii care se aplică în agricultură.

Respectarea programărilor conduce la fluidizarea fluxului de lucru, evitarea apariției aglomerației și a întârzierilor în depunerea cererilor, precum și la diminuarea timpului necesar fiecărui fermier la completarea și depunerea cererii unice de plată.

În eventualitatea în care programarea inițială nu a putut fi respectată, îi rugăm pe această cale, pe cei care să află în această situație, să contacteze de urgență Centrul județean/local APIA”, precizau oficialii MADR în comunicat.

Sprijinul financiar aferent Campaniei 2017 este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Pe de altă parte, în ceea ce privește sprijinul acordat sectorului tomate în sere, ultimele cifre oficiale provenite de la MADR sunt din data de 4 aprilie 2017. La acea dată, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) erau primite 6.331 de solicitări de înscriere în programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii.

Acestea proveneau din toate județele țării, cele mai multe solicitări fiind din Olt, Giurgiu, Galați, Dolj, Buzău și Teleorman.

„Din cele două cicluri de producţie se estimează a se obţine peste 12.000 tone tomate proaspete provenite din spaţii protejate, în extrasezon”, aminteau specialiștii Ministerului Agriculturii.

Cu privire la Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), ultimele date disponibile relevă faptul că acesta a început să fie implementat încă din anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri de combatere a schimbărilor climatice generatoare de fenomene meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă ș.a. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc), precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Ca mecanism guvernamental de prevenție și protecție împotriva riscurilor climatice, dezvoltarea SNACP este inclusă în Strategia MADR pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020-2030, în Strategia Ministerului Mediului privind Schimbările Climatice, în concepția de dezvoltare a Strategiei Naționale privind managementul riscurilor, aflată în curs de elaborare de către Ministerul Afacerilor Interne, iar parte din unitățile din cadrul Sistemului sunt incluse în infrastructura critică națională.

UCCG Moldova 2 Vrancea este a doua unitate realizată în cadrul Centrului Zonal de Combatere Moldova (pe lângă UCCG Moldova 1 Iași) și a treia unitate operațională din cadul SNACP, alături de UPCCG Prahova și UCCG Moldova 1 Iași. Omologarea unității începe cu patru puncte de lansare (din cele 11 prevăzute în studiul de fezabilitate), amplasate în localitățile Bolotești, Bizighești, Panciu și Anghelești, asigurând protecția unei suprafețe de circa 50.000 ha de culturi valoroase pentru economia agricolă. Investiția a durat 10 ani (2004-2014), a presupus cheltuieli de circa 5,8 milioane lei (1,3 milioane euro) și, în anii următori, urmează să își tripleze suprafața protejată, pe măsură ce se finalizează investițiile. SNACP se apropie de pragul de 30% din structura operațională prevăzută prin legislația în vigoare a fi realizată până în 2024.

Unitățile de combatere a căderilor de grindină de la Prahova și Iași se află în diferite faze de omologare, iar cea de la Vrancea intră de anul acesta în procedura de omologare.

Activitățile de intervenții active în atmosferă (AIA) sunt reglementate prin Legea 173/2008.

Publicat în Știri

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

banner bkt

Banner KV AGRI SUMMIT 2024 300x250px

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista