APIA - REVISTA FERMIERULUI

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis o adresă către Ministerul Agriculturii referitoare la proiectul de hotărâre care aprobă plafoanele financiare alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2020, fermierii fiind nemulțumiți de modul în care s-a decis împărțirea banilor. 

„Referitor la proiectul de act normativ aflat în dezbatere publică pe site-ul MADR, Alianța pentru Agricultură și Cooperare transmite dezacordul membrilor cu privire la propunerea de transfer de sume de bani de la sprijinul cuplat în sectorul vegetal, pentru cartoful timpuriu pentru industrializare, orez și soia către sprijinul cuplat pentru legume cultivate în sere și solarii. Prin parcurgerea proiectului de act normativ înțelegem că suma de 5.443.750 de euro va fi transferată pe o singură schemă de sprijin cuplat și care nu are legătură cu cultura mare. În condițiile în care Uniunea Europeană sprijină culturile proteice, România sancționează producătorii tocmai pe aceste culturi. Vă rugăm să reveniți asupra proiectului și să dispuneți transferul de sume de bani în mod echitabil și fără a dezavantaja exclusiv o categorie de producători agricoli din sectorul vegetal în beneficiul exclusiv al unei alte categorii. Culturile proteice au o importanță deosebită atât în contextul Green Deal, cât și din punct de vedere zootehnic, cultura de soia având un rol deosebit pentru hrana animalelor”, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că a început să facă plățile aferente ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură, pentru cantitățile de motorină utilizate în perioadele 1 iulie - 30 septembrie 2020 (trimestrul III/2020) și în perioadele 1 octombrie – 31 decembrie 2020 (trimestrul IV/2020).

Suma totală care urmează a fi plătită este de 303.088.906 lei, după cum urmează: pentru trimestrul III - 197.992.715 lei, pentru un număr de 17.249 de beneficiari; iar pentru trimestrul IV - 105.096.191 lei, pentru un număr de 13.644 beneficiari.

Imagine1

Publicat în Știri
Vineri, 09 Aprilie 2021 10:31

Agricultura, o moștenire de curaj

Flaviana Tatu a vrut să facă stomatologie, dar munca înaintașilor trebuie dusă mai departe, mai ales dacă aceasta s-a dovedit spornică. A lăsat cabinetul și a preluat o parte din afacerea familiei, aproape 500 de hectare. „Domeniile Lungu” este o afacere pe care nu o poți ignora, mai ales dacă faci parte din sufletul ei.

„Agricultura este loterie. Un an ai, un an abia te strângi, dar pe ansamblu e bine.”

0V5A7594

Ploaia, care a cam lipsit în anul agricol trecut, ne-a împins dialogul la adăpost, într-o stație de condiționat semințe. Stația este relativ nouă, cei aproximativ șapte ani de când a fost implementată investiția nu sunt mulți, la acest nivel de tehnologie. Gazda noastră ne-a explicat că au instalații foarte bune și funcționale și de treizeci de ani. Zice că instalația e folosită doar pentru porumb, pe care îl preia, îl selectează, îl trece prin centre gravitaționale și, în funcție de calibrul dorit, îl aleg, îl separă, îl pun în saci, totul în conformitate cu solicitările clientului, deținătorul de drept al hibrizilor de porumb. E mulțumită de investiție. „A meritat. În ziua de azi, după cum bine știți, nimeni nu mai poate pune, cel puțin la porumb, sămânță care nu este certificată. Și atunci toată sămânța vine printr-un astfel de traseu. Totul e automatizat, inclusiv partea de tratament sămânță, totul e la butoane.”

„În fiecare an reinvestim tot ce se poate, cumpărăm nou, schimbăm.”

Stația depășește capacitatea fermei lor pentru că nu au doar loturi semincere, ne explică Flaviana Tatu: „Parțial producem și noi în câmp un număr limitat de hectare, în funcție de instalațiile de irigat pe care le avem pe câmp, deoarece în ziua de azi loturile semincere nu se mai pot produce dacă nu ai sisteme de irigații. Noi avem irigate, în prezent, 280 de hectare, din 490, toată intrând la loturi semincere, rămânând suprafața cealaltă pentru cultură convențională. În 2019 am fost axați pe porumb, la lot semincer, în 2020 am făcut și floarea-soarelui cam jumătate-jumătate, ca suprafață”. Zice că la cultura convențională au aproape tot, adică orz, grâu, soia, floarea-soarelui, porumb.

Nu au scăpat de calamitate: „Mai ales la soia, calamitate sută la sută anul ăsta. Dar n-avem încotro, trebuie să le acceptăm. La grâu a fost mulțumitor pentru o iarnă fără pic de zăpadă, am scos în jur de 3300 kg la hectar. E ok pentru anul care a fost, în general scoatem în jur la 5000 kg la hectar”.

Am îndrăznit să spun că presupun că ar trebui să fie mulțumită dacă și-a scos investiția, știind că aplică tehnologii costisitoare, chiar ea îmi confirmase asta: „Da, absolut. Tot ce avem în curte e nou: utilaje, agregate. Nici nu se mai poate altfel. Totul este foarte bine gândit și analizat din timp, toate lucrările le facem în perioada oportună, totul, ca lucrurile să iasă așa cum e bine sau cât mai bine posibil”, dar m-a contrazis: „Am scos un pic mai mult decât cheltuiala, dar asta și pentru că investițiile sunt pe măsură, în fiecare an reinvestim tot ce se poate, cumpărăm nou, schimbăm”.

Se mândrește că, pe lângă o echipă tânără și pricepută, dispune de tehnologii de ultim moment, performante și eficiente, pe care aceștia să poată lucra. „Absolut totul este computerizat, de la tractoare până la acest sistem pe care-l vedeți în fața dvs., totul e computerizat. Dacă nu știi puțină engleză, pentru că meniurile sunt în engleză, dacă nu ai puține cunoștințe legate de tehnică, nu ai făcut nimic în ziua de azi.”

„Ori nu sunt bine dirijați banii, ori nu prezintă un real interes zona agricolă, n-aș putea să spun, dar, într-adevăr, față de celelalte state membre ale Uniunii Europene suntem deficitari.”

0V5A7578

E multă birocrație, dar te adaptezi

O mare parte din utilajele cu care se mândrește le-a obținut cu fonduri europene. A realizat două proiecte prin GAL, pe PNDR-ul 2007-2013, unul în valoare de 400 de mii de euro, iar cel de-al doilea, de 200 de mii de euro, cu care a achiziționat utilaje, tractoare, agregate și alte lucruri necesare în fermă.

Am fost surprins să aflu că nu i s-a părut dificil procesul de aplicare: „Dificil nu a fost absolut deloc, am și colaborat cu o firmă de consultanță care ne-a ajutat pe tot parcursul, perioada de monitorizare este într-adevăr undeva la 5 ani, dar nu e niciun fel de problemă, atât timp cât tu-ți faci treaba, pentru care ai și luat toate beneficiile și toate utilajele, noi nu am avut probleme și nu avem nici în continuare, încă sunt în perioada de monitorizare la unul din proiecte, nu e niciun fel de problemă. Bine, e de durată, trebuie să-ți asiguri și partea ta, cofinanțarea, trebuie să o ai și trebuie să-ți asiguri și tot cadrul legal că poți și dispui de anumite lucruri până ce cei de la fonduri europene îți vor înapoia banii și chiar și perioada de monitorizare nu e o problemă, atât timp cât tu-ți faci treaba și lucrurile merg exact cum te-ai și angajat să le faci, nu e un dezavantaj. Din contra, e un avantaj”. Insist legat de birocrație, iar acum recunoaște că din acest punct de vedere e dificil: „Vreau să zic că am semnat cred că vreo șase bibliorafturi doar la un singur proiect, foaie de foaie. Norocul meu a fost că nu le-am făcut singură, ci printr-o firmă de consultanță. E adevărat, birocrația e foarte stufoasă și e mult de muncă, dar nu ai ce să faci, te adaptezi pentru că n-ai încotro”.

În momentul în care am adus aminte de situația fermierului român pus în balanță cu alții de prin Europa în ceea ce privește subvenția la hectar, care e mereu în defavoarea primului, asta în condițiile în care declarativ Uniunea Europeană dorește ca toți agricultorii să fie egali, a reacționat oarecum pesimist. „Nu cred că vom fi egali niciodată, din punctul ăsta de vedere, cred că nici statul, la noi, nu dă o foarte mare importanță zonei ăsteia agricole. Ori nu sunt bine dirijați banii, ori nu prezintă un real interes zona agricolă, n-aș putea să spun, dar într-adevăr, față de celelalte state membre ale Uniunii Europene, suntem deficitari.”

0V5A7582

Agricultura, mai tare decât stomatologia

Prima alegere de carieră a fost stomatologia, o meserie pe care spune că a iubit-o, că a practicat-o cu pasiune, dar apar alte argumente care te determină să decizi altfel. Poate sentimentul responsabilității a fost mai mare, știind că are de dus mai departe o moștenire creată cu mult efort și care a oferit satisfacție întregii familii. „Așa că m-am înscris la Facultatea de Agronomie și o perioadă, în paralel cu studiile, am și lucrat, iar apoi încă o perioadă am lucrat și în stomatologie, și în agricultură, până când mi-am dat seama că nu poți să faci două lucruri bine odată, așa că am renunțat la stomatologie și în prezent sunt doar inginer agronom. Și între timp au mai venit și copiii.”

Tatăl ei, Vasile Lungu, își va fi pus speranța, de la bun început, că fetele lui vor merge pe drumul lui. „Tata, probabil că în sinea lui, spera să aleg domeniul agricol, nici eu și nici sora mea într-o primă instanță nu am ales, de altfel sora mea e notar și eu am ieșit medic stomatolog, după care cred că la mine conștientizarea a venit odată cu primul meu copil, ca să fiu sinceră, mi-am dat seama cât de greu e în domeniul medical, student fiind sau proaspăt absolvent, să intri în meserie. În domeniul stomatologic e foarte greu să-ți creezi o clientelă. În primul rând lumea se uită la tine și dacă nu ai puțin păr alb și câteva riduri, se pare că ești lipsit de experiență și că nu știi să faci nimic. Acum 9 ani mi-am deschis un cabinet stomatologic care nu a funcționat, dar și fiindcă în jurul meu mai aveam încă 6 pe o rază de 100 de metri, însă mă bucur, pentru că nimic nu e rău într-adevăr și totul e spre creșterea noastră, așa că m-a direcționat pe latura cealaltă, pe cealaltă variantă posibilă.”

Așa că se poate spune că toată lumea e fericită, și tatăl, și tânăra agronom. „Îmi place libertatea pe care ți-o dă această meserie. Ca stomatolog, stai închis într-un cabinet, de dimineața până seara, pe un scaun sau eventual în picioare, și nu-i o muncă tocmai grațioasă... dar libertatea pe care ți-o oferă meseria de inginer agronom e alta, stai în natură, lucrezi cu oameni bine școliți în domeniu și beneficiezi efectiv de libertatea asta. Deci nu vă pot spune ce satisfacție poți să ai când știi că ai plantat un bob și vezi etapele creșterii unei plante, rezultatul pe care l-ai obținut, și tot procesul ăsta e plin de încântare. E ca la nașterea unui copil.” Nu ascunde că și aspectul financiar a contat în balanță: „Nu pot să neg că și partea financiară este una benefică, asta e afacerea noastră și de aici ne susținem, și trebuie să recunosc că în perioada asta de criză cred că e o meserie foarte bine aleasă, pentru că întotdeauna domeniul producător și procesator de alimente va fi unul care va rezista”.

Acum, nu ne închipuim că a crescut într-un clopot de sticlă și nu a știut cu ce se ocupă tatăl ei, și s-a întâlnit cu agricultura după ce a terminat stomatologia. Mai ales că Vasile Lungu, pe lângă faptul că este foarte priceput, este și un foarte bun pedagog, dispus tot timpul să ofere din cunoștințele lui. Cu alte cuvinte „nu a picat din lună”, cum se zice. „Cu agricultura am avut contact aproape dintotdeauna, tatăl meu fiind inginer agronom, așa am crescut practic. Știam ce înseamnă câmpul, de la 11 ani tatăl meu mă ducea pe câmp, îmi arăta tot ce înseamnă etapă tehnologică și lucrările care se fac în câmp, îmi arăta exact cum se face spicuitul sau, mă rog, noi îi spuneam castrat la vremea respectivă, și aveam un rând și spicuiam cot la cot cu zilierii și mâncam pâine cu salam și muștar pe câmp, deci eram familiarizată.”

Amintirea momentelor petrecute în copilărie muncind „cot la cot” cu ceilalți o binedispune, nu mergea doar să se uite. Acest fapt îl consideră benefic. „Și eu voi face la fel cu copiii mei, e un mare beneficiu pentru că efectiv am învățat să fim mai chibzuiți, să știm ce înseamnă munca și să ne drămuim. Am fost de mică învățată să muncesc și ăsta e un lucru absolut minunat. E un lucru care rar se vede la generațiile de azi.”

I se pare că tinerii ar trebui să plece în viață cu câteva elemente pe care le consideră esențiale pentru a te putea angaja undeva. „În zilele noastre cred că, nu numai pentru un tânăr fermier, dacă nu ai permis de conducere, nu ai cunoștințe în limba engleză și ceva cunoștințe de tehnologie actuală, nu poți să te angajezi nicăieri. Repet, nu cred că e vorba numai de tineri fermieri, dar în special ei, pentru că în cele mai multe cazuri colaborăm cu firme străine și atunci colaborarea e prin e-mailuri, în engleză sau altă limbă de circulație internațională și nu există altă variantă. Plus tehnologia de pe utilajele din ziua de azi, la care nu ai accesibilitate dacă nu te descurci puțin.”

Privind-o cât entuziasm are, m-am întrebat și am întrebat-o dacă îți trebuie mai degrabă curaj sau mai multă nebunie. Ea crede că un pic din amândouă. „Pentru că ești la mâna Domnului, oricum, și mie-mi spunea tata că agricultura este loterie. Și așa este. Un an ai, un an abia te strângi, dar pe ansamblu e bine.” Eu cred că un pic de curaj e mai necesar. Și cred că asta a moștenit, cu prisosință, Flaviana de la tatăl ei.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - martie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Din fermă-n fermă!

Miercuri, 7 aprilie 2021, Guvernul României a adoptat Hotărârea pentru completarea art. 7 din HG nr. 365/2020 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa”, pentru perioada 2020-2022, precum şi a unor măsuri de aplicare a acesteia.

„Având în vedere necesitatea continuării sprijinirii crescătorilor de scroafe din rasele Bazna și Mangalița, este necesară bugetarea schemei pentru anul 2021, astfel încât să se continue susținerea producției de porci și animale de reproducție”, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Astfel, Executivul de la București a aprobat valoarea schemei de ajutor de minimis, pentru anul 2021, respectiv 700.000 lei, bani care se asigură din bugetul MADR pentru acest an.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Zootehnie, în Registrul Genealogic sunt înscrise 1.030 capete de scroafe din rasele Bazna și Mangalița, deținute de circa 55 de producători.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Zootehnie

Guvernul a aprobat o hotărâre care completează HG nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Astfel, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Agricuturii și Dezvoltării Rurale, prezentul act normativ are în vedere:

  • Actualizarea prevederilor actului normativ cu cele ale Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, aplicabile pentru determinarea nivelului subvenției la motorină pentru plățile aferente anului 2021;

  • Completarea pentru anul 2021 a valorii totale maxime a schemei de ajutor de stat, de la valoarea existentă la finele perioadei 2015 - 2020 de 3.612.688.250 lei, cu suma de 340.550.000 lei;

  • Stabilirea sumei de 340.550.000 lei, necesară pentru plata ajutorului de stat în anul 2021, aferentă cantităților de motorină determinate la plată de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și nedecontate pentru perioada 1 iulie 2020 - 31 decembrie 2020.

Suma prevăzută de actul normativ asigură în anul 2021 plățile aferente ajutorului de stat neachitat în anul 2020, respectiv plăți pentru perioada 1 iulie 2020 - 31 decembrie 2020, conform situațiilor centralizatoare comunicate de către APIA.

Resursele financiare de 340.550.000 lei se asigură în limita prevederilor bugetare aprobate MADR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Miercuri, 7 aprilie 2021, în aproape toată țara fermierii și-au scos tractoarele în stradă și protestează în speranța că, de data aceasta, guvernanții le vor auzi strigătul disperat. De altfel, marți - 6 aprilie, ACCPT Iași (Asociația Cultivatorilor de cereale și Plante Tehnice), asociație care reunește agricultori din toate județele Moldovei și care a inițiat protestele, a trimis o scrisoare deschisă prim-ministrului României, Florin Cîțu.

Tergiversarea acordării despăgubirilor pentru calamitățile culturilor din primăvara anului 2020, întârzierea plății procentului rămas la despăgubirile pentru culturile de toamnă din anul 2019, neplata subvenției la motorină, reducerea substanțială a ANT-ului pentru acest an sunt doar câteva din nemulțumirile agricultorilor care acum își strigă disperarea în stradă.
„Vă cerem imperativ: acordați despăgubirile pentru culturile calamitate în anul 2020! Soluțiile de identificare a sumelor necesare v-au fost prezentate de către reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare. Dorim să înțelegeți clar că pierderile din anul precedent (37% sub producția de cereale a anului 2019) se vor repeta, cu siguranță, și în acest an, peste 40% dintre fermieri fiind în imposibilitatea de a-și asigura necesarul de reluare al activității agricole, fiind penalizați substanțial de către furnizorii de servicii, semințe, inputuri, amendamente, fertilizanți”, se precizează în scrisoarea adresată de agricultori premierului Florin Cîțu, scrisoare deschisă semnată de președintele ACCPT Iași - Emil Bălteanu.

ACCPT Iași arată că anul trecut, ca urmare a secetei din zona de est și sud-est, pentru fermieri înseamnă:

  • Diminuarea cifrei de afaceri cu minimum 40% până la 90%;

  • Întârzieri la plata facturilor pentru inputuri - pierderi de 25 -50%;

  • Despăgubirile ar acoperi costurile cu achiziția fertilizanților care în ultimele două luni au crescut 50-80%;

  • Costul carburanților a crescut cu 20% din 15 noiembrie 2020 și până acum;

  • Distribuitorii nu mai finanțează fermieri cu datorii din anul 2020;

  • Culturile de primăvară au fost mai puternic afectate decât cele de toamnă, iar acestea fiind despăgubite în procent de circa 90%. Nu este corect ca cele de toamnă să fie despăgubite și cele de primăvară nu;

  • Unii fermieri, neîndeplinind contractele de livrări cereale au primit penalități de la 100 până la 800 lei/tonă;

  • Chiar ministrul Agriculturii a afirmat că: „despăgubirile nu acoperă nici pe departe pierderile suferite de fermieri”;

  • Despăgubirile se vor întoarce, în mare parte, la buget prin: tva, impozite, taxe locale.

ACCPT Iași (Grânarii „dă-te pe brazdă”) este o asociație non profit a fermierilor din județele de est ale României (SV, BT, NT, IS, BC, VS, VN, GL, BZ), cu sediul în județul Iași și un număr de 110 membri, fermieri care lucrează o suprafață de peste 40.000 de hectare.
ACCPT Iași este membru al APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România), care alături de alte trei organizații importante (PRO AGRO, UNCSV, LAPAR) formează Alianța pentru Agricultură și Cooperare, una dintre cele mai reprezentative voci ale fermierilor în relația cu instituțiile, la nivel național și internațional.

Foto: Daniel Florici, fermier - județul Iași

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că, începând cu data de 5 aprilie 2021, pune la dispoziție o platformă online prin care pot fi transmise către Centrele județene/locale APIA adeverințele eliberate, la solicitarea fermierului, de către Agenția Națională de Zootehnie (ANZ) și/sau asociațiile acreditate pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei, necesare accesării schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic și Măsurii 10 – Pachet 8 (animale în pericol de abandon), aferente Cererii unice de plată în anul 2021.

Platforma poate fi utilizată atât de către asociațiile acrediatate, cât și de către ANZ, procedura privind accesul la platformă fiind similară.

Fiecare asociație acreditată pentru înființarea și menținerea Registrului genealogic al rasei trebuie să solicite accesul la platforma online printr-o adresă scrisă, însușită sub semnătura președintelui asociației, în vederea alocării de user și parolă. Adresa va cuprinde datele de identificare ale asociației, persoana de contact, precum și specia pentru care aceasta eliberează adeverințe. Solicitările se transmit pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Uniunea „Salvăm Țăranul Român” a transmis Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale câteva solicitări și propuneri cu privire la proiectele de hotărâre puse în dezbatere publică referitoare la programul de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2021, precum și la schema de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi în acest an.

„Am solicitat introducerea în programul de ajutor de minimis pentru cultivatorii de legume în spații protejate și următoarele legume sau o parte dintre acestea, respectiv fasole urcătoare, conopidă, gulii, legume verdețuri. Totodată, la specia ardei s-a omis gogoșarul, pe care am vrea să-l introducem la subvenție în detrimentul verzei roșii, având în vedere că această legumă este deficitară și se regăsește și la SCV (Sprijinul Cuplat în Sectorul Vegetal, n.r.). De asemenea, solicităm ca fermierul să aibă posibilitatea de a merge pe o combinație de minimum două legume incluse în program pe suprafața de 0,1 ha. De exemplu, 0,03 ha cu ardei lung plus 0,07 ha cu tomate; sau orice altă combinație. Cerem acest lucru deoarece proiectul de act normativ a fost pus în dezbatere publică destul de tâirziu, iar fermierii și-au făcut deja planurile de cultură sau chiar au plantat”, precizează Ion Păunel, președinte al Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt, organizație membră a Uniunii „Salvăm Țăranul Român”. 

Legumicultorii mai susțin că perioada de recoltare a speciilor de legume incluse în program nu este conformă cu realizarea acelor producții într-un termen atât de scurt, iar cantitățile cerute spre a fi comercializate se pot realiza pe tot ciclul de vegetație. „Nu trebuie confundată perioda de început de recoltare cu producția totală obținută spre a fi valorificată. Am solicitat să se păstreze aceleași termene de valorificare ca la SCV”, arată Ion Păunel.

O altă solicitare a cultivatorilor de legume este suplimentarea bugetului total alocat cu cel puțin 15.000.000 de euro, deci un buget total de 46.000.000 euro. „Trebuie să se specifice în actele normative că bugetul total va fi împărțit la toți beneficiarii eligibili, pe același principiu ca la SCV”, a adăugat Ion Păunel.

Legumicultorii speră ca MADR să țină cont de solicitările lor, în condițiile în care cererea de legume proaspete în piață pe tot parcursul anului este tot mai mare.  

Despre proiectul de hotărâre pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2021, aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/horticultura/item/4909-legumele-care-intra-la-subventie-ardei-castraveti-tomate-varza-vinete-cultivate-in-sere-si-solarii.html

Despre proiectul de hotărâre pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi”, aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/4893-usturoiul-o-subventie-de-maximum-3-000-euro-ha-in-2021.html

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html  

Publicat în Horticultura

Având în vedere dispozițiile tranzitorii propuse pentru sprijinul acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI), în perioada de tranziție 2021-2022, se vor lansa o serie de măsuri în cadrul cărora este necesară calcularea dimensiunii economice a exploatațiilor agricole în baza coeficienților standard, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Conform ultimelor amendamente aduse Reg. UE 220/2015, denumirea coeficienților SO (standard output) s-a schimbat în SOC (standard output coefficients). Ultimul set de coeficienți standard output, calculat în cadrul Serviciului RICA, îl reprezintă SOC 2017,  ca medie a anilor 2015-2019. „Menționăm că în luna decembrie a anului 2020, MADR, prin serviciul RICA, a transmis setul de coeficienți SOC 2017, către Direcția Generală de Statistică a UE - EUROSTAT, pentru aprobare. Având în vedere faptul că, în momentul de față, valorile coeficienților SOC 2017 nu sunt validate de către Direcția Generală de Statistică a UE – EUROSTAT, pentru măsurile lansate în perioada de tranziție 2021-2022 vor fi utilizate valorile coeficienților standard validate în momentul de față, respectiv SO 2013”, precizează un comunicat de presă al MADR.

În cazul în care valorile SOC 2017 vor fi aprobate în timp util, astfel încât modificările să poată fi introduse în documentele de implementare aferente măsurilor ce urmează a fi lansate, vor fi utilizate valorile actualizate, respectiv SOC 2017.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Citeam mai zilele trecute cum plin de sine și recomandat de nerealizările veșnice ale activității de politician, fostul și sper ,,Ferească Dumnezeu” viitorul ministru al Agriculturii, domnul Daniel Constantin, își prezenta ideea cu ,,tentă de plagiat”, privitoare la nașterea Programului AGRO IMM INVEST și spun asta, deoarece această propunere a fost lansată, prin luna mai a anului 2020, de către mediul asociativ (APA Brăila), iar presa agricolă a scris de nenumărate ori despre această formulă, care apoi a fost îmbrățișată și de alte asociații profesionale, dar poate necitită de domnul Constantin care era ocupat cu alte probleme mai stringente.

Mai mult, această propunere, alături de multe altele, au fost depuse și pe masa Comisiilor de Agricultură de la Camera Deputaților și Senat din legislativul anterior, pe unde și domnia sa era membru, dar unul mai retras, deoarece în toată acea perioadă nu prea l-a văzut nimeni ieșind să găsească soluții la strigătele de ajutor ale fermierilor, dar asta poate și din cauză că ar fi trebuit să gândească și ceva formule concrete pentru asta.

Ar mai fi lucruri de spus pe această direcție, dar mă voi întoarce la ,,măreața” propunere a domnului Daniel Constantin și să ne aplecăm puțin asupra problemei, folosind materialul clientului, așa cum este obiceiul subsemnatului. Aici am în vedere că dacă tot a avut (preluat, dar nici că contează) această idee, măcar să o fi făcut cum trebuie, dar din păcate a picat în plasa colegului de partid, mult mai priceput în ale finanțelor, actualul prim-ministru, domnul Florin Cîțu.

Întâi de toate să privim broderia desenată de subtilul politician liberal care arată în primul rând facilitățile propunerii domniei sale: ,,Conform spuselor vicepreședintelui Biroului Executiv al PNL, proiectul de act normativ care prevede înființarea subprogramului Agro IMM Invest vine la pachet cu trei facilități pentru sectorul agricol. Concret, pe lângă facilitatea acordării unui grant nerambursabil de 10 procente din totalul sumei, noul subprogram prevede rambursări doar de două ori pe an și o perioadă lungă de grație.”

Adică fermierii trebuie să înțeleagă că odată cu acest program, binecuvântarea liberală s-a pogorât asupra lor, iar beneficiile nemăsurate se vor arăta de îndată. Oare? Dar puțintică răbdare pentru a afla răspunsul. „Acest program, atunci când l-am gândit, în lunile octombrie-noiembrie ale anului trecut, se dorea a fi un program-suport, complementar față de alte măsuri care se adoptă. Acum, după ce a trecut timpul, se dovedește a fi un adevărat colac de salvare pentru fermieri. Programul inițial a plecat să vină în sprijinul celor care vor să facă investiții, să cumpere terenuri, să cumpere utilaje, să aducă plusvaloare, prin trei modalități diferite de IMM Invest. Eu am dat ideea ministrului de Finanțe, Florin Cîțu, la vremea respectivă, discutând cu dânsul, cu mediul bancar și cu niște fermieri despre cum putem să ajutăm și așa s-a născut ideea respectivă. Domnia sa a preluat ideea imediat, fără rezerve, considerând că este o măsură bună. Din punct de vedere legal, inițiatorul este Ministerul Finanțelor Publice”, a conchis Daniel Constantin.

Deci mai puteți spune ceva despre grija părintească a domnului Constantin față de fermierii obidiți de problemele secetei catastrofice a anului 2020? Nu contează că ne-a trebuit aproape un an să pricepem nevoia unui program special pentru fermieri, dar și când în final ne-a venit acea idee (că mai încet, încetișor, nici că mai contează), îl facem prost.

Dar întrebarea pe care mi-o pun, l-au făcut prost (programul) că nu se pricep sau intenționat? Am o bănuială și dacă ar fi să ne luăm după modul cum și primul ministru, dar și ceilalți colegi, consideră că nu mai au nimic de învățat, răspunsul ar fi unul singur, dar pe fiecare dintre dvs. vă rog să îl trageți singuri.

Însă, care este în fapt problema? Eu astăzi mă opresc la una singură, dar cred că destul de serioasă și care reglementează cine este eligibil pentru a accesa această măsură.

Astfel, se prevede în OUG de modificare a OUG 110/2017, că beneficiarii eligibili inclusiv pentru AGRO IMM INVEST, adică care au dreptul de a accesa această măsură, trebuie să îndeplinească printre altele și următoarele condiții:

„a) nu este în dificultate financiară în sensul prevederilor articolului 2, punctul 18 din Regulamentul (EU) nr. 651/2014 al comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene.

d) nu se află în interdicţie de a emite cecuri şi nu figurează cu incidente majore cu bilete la ordin în ultimele 6 luni anterioare datei solicitării garanţiei de stat în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăţi, denumită în continuare C.I.P., cu excepția incidentelor bancare majore cu privire la bilete la ordin și/sau cecuri executate, începând cu data de 16 martie 2020, pe perioada stării de urgență, stării de alertă și o lună după încetarea acestora;

g) este eligibil conform reglementărilor interne ale instituției de credit.”

La prima vedere dacă ne uităm la litera „g” de mai sus, am zice: uite domnule că au avut grijă de amărâții de fermieri, în sensul că toate incidentele bancare înregistrate după martie 2020 nu se iau în calcul, adică, mai clar, toate biletele la ordin sau cecurile neachitate de fermieri în urma nerespectării condițiilor contractuale nu se iau în calcul la stabilirea dreptului de a accesa AGRO IMM INVEST.

Dar, ATENȚIE, nu se referă doar la cei afectați de secetă, ci și la toți ȚEPARII, deoarece nicăieri nu se zice în OUG de reglementare a AGRO IMM INVEST că ar fi vorba doar de fermierii afectați de secetă și că trebuie să probeze eventual cu procesele verbale de calamitate.

Ei și, ar zice unii, toți trebuie să trăiască. Teoretic așa este, dar practic tot din taxe și impozite dăm și acești bani.

O altă problemă este că ceea ce se zice la punctul „d”, privitor la permisivitatea eligibilității la cei care au incidente majore de plată, se referă doar la relația cu fondul de garantare, fiindcă la bancă nu se aplică conform literei „g”, plus că această permisivitate se anulează parțial prin prevederile de la litera „a”, unde se vorbește de respectarea prevederilor art. 2 pct. 18 din Reg. CE 651/2014 și unde avem următoarele prevederi: „Pct. 18 - întreprindere în dificultate” înseamnă o întreprindere care se află în cel puțin una din situațiile următoare: (c) Atunci când întreprinderea face obiectul unei proceduri colective de insolvență sau îndeplinește criteriile prevăzute în dreptul intern pentru ca o procedură colectivă de insolvență să fie deschisă la cererea creditorilor săi.

Astfel, o societate care are un bilet la ordin sau mai multe, neachitate, cu valoare mai mare de 45.000 lei pe minimum un bilet sau cec și este pasibilă de o posibilă cerere de insolvență pe motiv de neplată de către creditori, se încadrează la această prevedere și în mod normal nu va fi eligibilă. În Reg. 541/2014 se vorbește de pierderea eligibilității și pentru cei care sunt pasibili să li se ceară insolvență, nu doar la cei care a început procesul. Atunci, de ce am mai făcut mascarada de la litera „d” din OUG de modificare a OUG 110/2017?

Acest punct coroborat și cu prevederile literei „g” din OUG 110/2017, unde se prevede respectarea reglementărilor interne ale instituțiilor de credit, care nu sunt obligate să țină cont de situația existenței de bilete la ordin neachitate, va crea o problemă de aplicare reală, iar fermierii pe care se dorește, cel puțin declarativ, să îi ajutăm de fapt doar le dăm brânci pe scări.

Astfel, un nou program liberal de stimulare economică devine aproape de neaplicat pentru mulți din fermierii afectați de secetă.

Se pune astfel întrebarea cine va verifica respectarea prevederilor Reg. CE nr. 451/2014 în aprobarea cererilor pentru AGRO IMM INVEST, banca, fondul de garantare sau echipele de control care pot veni ulterior și vor cere rambursarea ajutoarelor de stat? Nu de alta, dar s-a mai întâmplat. Atunci politicienii vor ieși în față să își asume prostiile reglementate?

Și uite așa, AGRO IMM INVEST va trece, iar fermierii (mulți dintre ei) vor rămâne la fel, iar propaganda de partid îi va îngropa sub realizările de neimaginat ale guvernării liberale, care devine pe zi ce trece ,,groparul-șef” al agriculturii românești.

Nu ne ajungea echipa ,,de aur” pe care am avut-o și o avem la Ministerul Agriculturii, mai aveam nevoie și de specialiștii de ,,platină” pripășiți prin transferuri politice.

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ - FERMIER

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - martie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Gânduri de fermier

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista