De aproape o sută de ani, brandul Pioneer^® a demonstrat întregii lumi potențialul genetic ridicat al hizibrizilor și tot de atâta timp dominăm topurile productivității cu hibrizii de porumb comercializați. Porumbul marca Pioneer^® este, în mod firesc, pe primul loc și în preferințele agricultorilor din România, iar peste 36% din fermieri aleg „Certitudinea succesului”, cultivând hibrizii noștri.

Faptul că în România avem o echipă dedicată de cercetare, la Afumați, demonstrează atenția cu care compania tratează fermierii și dorința de a aduce în piață produse adaptate condițiillor locale, care vor valorifica la maximum investițiile și încrederea acordată.

Hibridul P9889 demonstrează cele enumerate mai sus, iar în 2022 ocupă cea mai mare suprafață de porumb cultivată cu un hibrid în România.

Perfect adaptat pentru orice tehnologie și zonă

P9889 este un hibrid ce aparține grupei 350 FAO, maturitate de interes pentru țara noastră, perfect adaptat pentru orice tip de tehnologie și zonă în care va fi cultivat. Este un produs ce reușește să valorifice la maxim fiecare picatură de apă, fiind etalonul hibrizilor Optimum^® AQUAmax^®, grupa cea mai cunoscută de hibrizi în toată lumea, ce au ca țintă valorificarea precipitațiilor, toleranța la arșiță, dar și un sistem prin care pierderea de apă este redusă considerabil.

Grupa Optimum^® AQUAmax^® reprezintă o necesitate pentru fermierii din România, unde lipsa precipitațiilor cauzează mari pierderi anual. Pentru a fi siguri de reușita în fermă, avem nevoie de minimum de investiții, pentru a produce maximum posibil.

Productivitatea acestui hibrid este de neegalat! Practic, astăzi, în intervalul de maturitate 300 - 400 FAO, P9889 este imbatabil, cu un avantaj de minimum 500 kg/ha, atât în condiții nefavorabile, cât și în condiții perfecte.

Anul 2021 a fost un an cu producții bune la porumb în toată țara, iar pentru a exemplifica potențialul excepțional al acestui hibrid, amintim producțiile și locul acestuia, obținute în trei locații:

• Mediaș – Agroferm Brăteiu: Locul 1 – 20.637 kg/ha, U - 19,5%

• Zănești – TCE 3 Brazi: Locul 1 – 15.206 kg/ha, U - 18.2%

• Cărpiniș – Semisland Company: Locul 1 – 12.478 kg/ha, U – 14.9%

Locațiile pot fi confirmate de către fermieri și presa prezentă la recoltare, adică informație credibilă. Producțiile sunt obținute în condiții de fermă, cu tehnologia recomandată de Corteva Agriscience, de la erbicidare până la fertilizare.

Producții bune și în fermele în care fertilizarea cu azot este scăzută

Anul acesta, din păcate, am făcut cunoștință cu pragul de sus al prețurilor la azot, elementul esențial pentru producții ridicate în cultura porumbului, iar în testele realizate de echipa de Agronomy de la Afumați, P9889 a demonstrat că poate fi cultivat și în fermele în care fertilizarea cu azot este scăzută (70 kg/ha N s.a.), hibridul reușind o producție de peste 9 t/ha în rotație cu cereale păioase pe o solă aflată în județul Constanța, unde precipitațiile au fost de peste 250 l/mp, de la semănat la recoltat. Evident, rezerva de azot de la cerealele păioase a ajutat, dar randamentul hibridului este incontestabil, indicele de utilizare al azotului fiind unul extraordinar. Pentru fermierii ce își propun fertilizări sub 100 kg/ha azot substanță acivă, acest hibrid este recomandarea noastră numărul unu.

Condițiile meteo actuale ne îndeamnă către precauție, alegeri cumpătate, atenția la cele mai mici detalii și utilizarea experienței acumulate, pentru a avea un an reușit.

Cu siguranță alegerea hibridului potrivit reprezintă un pas esențial către reușită, iar P9889 este definiția reușitei în cultura porumbului.

Articol scris de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Corn & Soybean Corteva Agriscience RO & MD

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În condițiile viitoarelor strategii ale Uniunii Europene - Pactul Verde European, De la fermă la consumator - agricultura din România va fi supusă multor provocări. Companiile producătoare de sămânță, de produse pentru protecția plantelor, de îngrășăminte cercetează și creează produse care să fie în concordanță cu prevederile legislative viitoare. De pildă, Corteva Agriscience va lansa produse care vor ajuta planta să fixeze azotul din atmosferă. Despre provocări, despre noutăți tehnice și tehnologice am vorbit cu Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Maria Cîrjă este un expert în domeniul agricol cu peste 20 de ani experiență în domeniu, un doctorat în Protectia Plantelor și o activitate îndelungată în domeniul tehnic și marketing.  

Reporter: Suntem la început de an, unul în care sperăm să scăpăm de pandemia care ne-a afectat pe toți, într-un fel sau altul...

Maria Cîrjă: În opinia mea, pandemia nu prea a afectat agricultura. Noi ne-am desfăşurat activitatea ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic din acest punct de vedere al sănătăţii publice. Toţi avem nevoie de hrană, iar fermierii îşi desfăşoară activitatea în aer liber, ceea ce de data aceasta i-a ajutat, chiar dacă uneori agricultura, desfăşurându-se în aer liber, suferă foarte mult din cauza condiţiilor meteorologice. Şi noi ştim foarte bine că ce nu ne ajută, cel puţin în ultimii ani agricoli din România, este seceta.

Reporter: Aşa este. Schimbările climatice despre care tot vorbim. Iată, doar zilele trecute au fost 15°C, după aceea, la interval de 24-48 ore s-a ajuns cu temperatura la minus 2°C şi minus 5°C, lucru care afectează plantele, având în vedere diferenţa aceasta mare de temperatură.

Maria Cîrjă: Cu siguranţă culturile de toamnă sunt afectate de aceste oscilaţii de temperatură, planta reacţionează la temperaturile mai ridicate crezând că gata, s-a sfârşit perioada de repaus şi începe vegetaţia, după care ne putem aştepta la un îngheţ şi atunci putem spune că se pot compromite. Dar nu doar culturile de câmp, cerealele şi rapiţa sunt afectate de aceste oscilaţii de temperatură, ci mai mult decât ele sunt culturile perene, cum ar fi livezile, viile, unde astfel de oscilaţii – deja se primesc avertizări – au început să dăuneze. Deci plantele încep să înmugurească şi…

Verben, „Noul Star” pentru T1

Reporter: Şi nu e bine pentru producţia acestui an. Într-adevăr, anul a început cu provocări, pe de o parte temperaturile, pe de alta lipsa apei. Producătorii de produse pentru sănătatea plantelor, eu aşa le numesc având în vedere că produsele de protecţie a plantelor sunt medicamentele care asigură sănătatea plantei, deci producătorii vin mereu în întâmpinarea agricultorilor. Care sunt noutăţile anului 2022 din partea companiei Corteva Agriscience?

Maria Cîrjă: În ceea ce priveşte produsele pentru sănătatea plantelor, pentru protecţia culturilor cum le mai spunem noi, România este una dintre ţările – conform ultimelor informaţii – care consumă cea mai mică cantitate de produse de protecţie a plantelor, ceea ce înseamnă că, dacă ne gândim la efectul lor asupra mediului înconjurător, putem spune că în cazul României nu poate fi vorba despre o poluare, în aceste condiţii. Dar asta nu înseamnă că plantele de cultură sau culturile de cereale, culturile perene nu au nevoie să le menţinem sănătatea, să combatem bolile în primul rând, să combatem dăunătorii care devin din ce în ce mai agresivi, din exact motivele expuse se interzic foarte multe insecticide şi fermierii nu mai au soluţii ca să combată dăunătorii; buruienile din diferite culturi la fel fac probleme foarte mari sau dăunează producţiilor estimate, şi atunci este nevoie de produse pentru sănătatea lor. Corteva vine în fiecare an, sau ne-am dori în acest domeniu să venim în fiecare an cu produse noi. Este foarte greu să dezvolţi o moleculă, s-o descoperi, s-o dezvolţi şi să o înregistrezi în Europa. Înregistrarea unei molecule noi în Europa poate să dureze şi 7-8 ani, după care poţi s-o pui la dispoziţie în ţările Uniunii Europene. În acest an lansăm pentru cultura de cereale un fungicid pentru combaterea bolilor de colet şi foliare, performant, îi spunem noi „Noul Star” pentru tratamentul numărul 1, mai exact este vorba de Verben. Fungicidul Verben conţine două substanţe active care fac un parteneriat foarte bun, mai ales pentru combaterea bolilor la primul tratament, boli ca făinarea, care este una dintre cele mai agresive boli la grâu şi în general la toate cerealele, şi care, dacă nu este combătută, poate să reducă producţiile semnificativ. Bineînţeles că Verben, pe lângă făinare, combate septorioze, combate sfâşierea frunzelor, ruginii, poate fi aplicat şi ca al treilea tratament şi pentru bolile spicului, în special Fusarium. Deci, din acest an avem în portofoliu un nou fungicid pentru cereale, care este deja pe piaţă şi fermierii au început să-l achiziţioneze.

Reporter: Ați spus că se aplică în T1...

Maria Cîrjă: Exact, imediat ce temperatura permite, mai precis când în aer avem între 7 și 10°C, atunci ştim foarte bine că se dezvoltă făinarea, fermierii ştiu acest lucru, fac primul tratament care este cel mai important pentru protejarea grâului, vorbesc mai mult despre grâu pentru că el ocupă cea mai mare suprafaţă. Se poate amesteca cu orice produs de protecţia plantelor, aici nu vorbim doar de fungicide, dacă e nevoie, el merge de sine stătător, dar se poate amesteca cu erbicide, cu stimulatori de creştere, cu insecticide.

Reporter: Pentru perioada imediat următoare, pentru primăvară, aveţi şi produsele tradiţionale. Aveți vreun pachet special pentru fermieri?

Maria Cîrjă: Pachetele pe care noi le-am lansat acum doi ani, deci e al treilea sezon, când deja fermierii s-au obişnuit cu seminţe şi produse de protecţie a plantelor, cei mai importanţi hibrizi de porumb din gama AquaMax se vând împreună cu cele mai performante erbicide postemergente, este vorba de Principal Plus, de Arigo, Mustang, care se vând cu hibrizii de porumb. De asemenea, hibrizii de floarea-soarelui se vând împreună cu erbicidul Express, pentru a evita utilizarea altor erbicide pe bază de tribenuron-metil care nu sunt înregistrate pentru hibrizii de floarea-soarelui cu această genă Express, şi care pot să dăuneze, pot să dea fenomene de fitotoxicitate, iar floarea-soarelui să producă mai puţin decât este potenţialul genetic al hibridului.

Instinct, stabilizator de azot care se utilizează în culturile de cereale, rapiță și porumb, pentru o productivitate mai mare și pierderi mai mici de azot

Reporter: Corteva are în țara noastră o experienţă de zeci de ani...

Maria Cîrjă: Începuturile cercetării în România au avut la bază hibrizi Pioneer. Henry Wallace a fost primul cercetător care a creat primii hibrizi de porumb în lume. Corteva are în România cea mai mare staţiune de cercetare la Afumaţi. Foarte mulţi dintre hibrzii care se comercializează în România sunt creaţi în România de către amelioratorii noştri şi sunt aclimatizaţi, adaptaţi pentru microzonele de cultură din ţara noastră. Deci sunt testaţi până la nivel de sub-regiune, bineînţeles fiecare maturitate pe zona ei. După care intră la comercializare, iar sămânţa pe care noi o punem la dispoziţie, 95% din sămânţa de porumb care se vinde în România este produsă în România de către fermieri români. Deci ferme producătoare de sămânţă, pe care toată lumea le cunoaşte, din sud-estul României până la Neamţ produc sămânţă pentru Pioneer. Şi pot să spun că produc sămânţă de cea mai bună calitate.

Reporter: Am discutat câte ceva despre reducerea utilizării produselor de protecţie a plantelor. Tot strategiile viitoare ale UE prevăd reducerea cu 50% a utilizării îngrăşămintelor...

Maria Cîrjă: Nu este o bucurie pentru fermieri să li se impună o anumită cantitate de azot. Știm cu toţii că azotul este cea mai importantă hrană pentru plante, şi atunci chiar dacă uneori din punct de vedere financiar nu puteam să cumpărăm sau să aplicăm cantitatea de azot de care are nevoie cultura respectivă şi o înjumătăţeam, acum suntem nevoiţi să o reducem mai mult de jumătate, din cauza acestei noi legislaţii europene. Prin urmare, limitarea cantităţii de azot la 170 kg de substanţă activă pe hectar ne-a făcut pe noi, dar şi pe fermieri, să ne gândim la alte soluţii care ne-ar ajuta să suplinească această lipsă de azot sau să o menţinem pe cea pe care o aplicăm la dispoziţia plantelor cât mai mult timp. Pentru că azotul se levigă foarte uşor, de fapt acesta a fost şi motivul pentru care se limitează cantitatea aplicată pentru a reduce cantităţile de nitriţi şi nitraţi din pânza freatică. Şi atunci ce putem face ca azotul aplicat să nu fie spălat şi să-l menţinem la nivelul rădăcinilor? Şi aici Corteva vine cu un produs extraordinar de inovator, care se numeşte Instinct și care se aplică odată cu semănatul sau înainte de semănat, la suprafaţa solului, dacă ne permite umiditatea din sol îl lăsăm neîncorporat, dar dacă nu, ar fi ideal să-i facem o încorporare superficială, care nu face altceva decât să blocheze o bacterie care intervine în descompunerea azotului în nitriţi şi nitraţi, blochează această bacterie, iar azotul rămâne sub forma lui iniţială la nivelul rădăcinilor o perioadă foarte mare, aproape toată perioada de vegetaţie. Dar ce ne interesează pe noi, de exemplu la porumb, ca plantele în momentul înfloritului, când consumă cea mai mare cantitate de azot, să o găsească în sol. Cu acest produs, azotul rămâne nedescompus la nivelul rădăcinilor.

Tot pentru managementul azotului cred eu că anul viitor, dacă nu cel mai târziu în 2024, vom pune pe piaţa din România două produse, aplicate foliar, care vor ajuta planta de cultură să fixeze azotul din atmosferă. Deci sunt deja ţări care folosesc aceste produse şi rezultatele sunt extraordinare. Imaginaţi-vă, să poţi să-ţi iei o anumită cantitate de azot din atmosferă. Deci nu-l aplici, nu dai bani pe el.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat pe pagina sa de internet un proiect de ordonanță cu privire la stabilirea unor măsuri aplicabile managementului produselor fertilizante, precum și pentru modificarea Legii nr. 232/2010 privind regimul de import al mostrelor de îngrășăminte și al îngrășămintelor. Actul normativ stabilește regimul juridic al produselor fertilizante, contravențiile și amenzile pentru comercializarea acestora fără respectarea regulilor.

Astfel, se dorește crearea cadrului instituțional de stabilire a normelor privind punerea la dispoziție pe piață sau introducerea pe piață a îngrășămintelor, transmite MADR.

Produsele fertilizante provenite din spațiul Uniunii Europene, puse la dispoziție pe piață sau introduse pe piață, trebuie să fie însoțite de documente care să ateste că sunt fabricate și autorizate în Uniunea Europeană, inclusiv existența marcajului ,,EC fertilizer”.

Operatorii economici care dețin autorizații RO-ÎNGRĂŞĂMÂNT, eliberate până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe, sunt obligați să solicite înlocuirea acesteia cu autorizația RO-fertilizant, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe.

Pentru produsele fertilizante cu un procent mai mare de 28% azot este obligatorie efectuarea testului de rezistență la detonare de către operatorul economic care solicită autorizarea, valabilitatea testului fiind de 6 luni, în condițiile respectării fișei tehnice de securitate a produsului fertilizant.

 Comercianții de produse fertilizante care sunt înregistrați, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, la Oficiul Național al Registrului Comerțului, au obligația să informeze în scris Direcția Agricolă Județeană (DAJ) pe raza teritorială a căreia își desfășoară activitatea, cu privire la comercializarea produselor fertilizante, în termen de cel mult 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.

Comercianții de produse fertilizante care se înregistrează după data intrării în vigoare a ordonanței la Oficiul Național al Registrului Comerțului au obligația să informeze în scris DAJ pe raza teritorială a căreia își desfășoară activitatea cu privire la comercializarea produselor fertilizante, în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Proiectul de ordonanță poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/5110_a8b7ed00bc34f46b5883ec91a96e7520.html

Foto: NHR Agropartners

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Actuala criză de pe piața energiei afectează industria îngrășămintelor nu doar din Europa, ci din întreaga lume. Prețul îngrășămintelor s-a triplat, efectul fiind majorarea costurilor pentru fermieri până spre 350 de euro pentru fiecare hectar de cereale, comparativ cu 150 de euro pe hectar, anterior, potrivit FranceAgriMer. În Franța, de pildă, fermierii au anunțat că reduc suprafețele cultivate. La noi, unii agricultori s-au aprovizionat din timp cu îngrășăminte și alte inputuri, având ceva bani sau apelând la credite, iar alții încă așteaptă să vadă ce se întâmplă pe piață. Este posibil să fie printre fermieri unii, mulți ori puțini, nu știm, care să nu facă față tuturor scumpirilor, la gaze, energie electrică, îngrășăminte, sămânță și toate celelalte input-uri necesare continuării ciclurilor de producție, și să-și închidă micile afaceri.

În toată această dezordine, cel mai important producător de îngrășăminte utilizate de agricultura și industria românești, Azomureș, a anunțat, luni – 6 decembrie 2021, că începe pregătirile pentru oprirea temporară a activităților de producție. (https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5179-azomures-opreste-temporar-productia-de-ingrasaminte.html). Acest fapt este determinat de prețul foarte mare la gaze naturale și energie electrică. Combinatul din Târgu-Mureș solicită Guvernului României și Parlamentului să acționeze pentru a atenua problema gazelor și a prețurilor ridicate la energie în timp util, astfel încât securitatea alimentară a țării noastre să nu fie compromisă în 2022. Recent, Comisia Europeană a recunoscut rolul industriei fertilizanților în asigurarea securității alimentare la nivel continental, dar a lăsat la latitudinea fiecărui stat membru să ia măsurile necesare.

Azomureș este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din România, aproximativ 10% din consumul național, furnizează 50% din îngrășămintele utilizate în fermele românești și asigură aprovizionarea constantă a unui număr mare de companii din alte industrii.

Cum ar putea fi ajutat producătorul de îngrășăminte de statul român? Probabil că prin subvenții. Dar oare subvențiile, banii publici care ar ajuta combinatul să supraviețuiască acestei perioade dificile, se vor regăsi în prețul produselor? Concret, Azomureș va produce îngrășămintele pentru agricultură la prețuri accesibile oricărui fermier? Sau subvenționăm toți o entitate privată și în acest timp agricultorii vor continua, cei care încă pot, să cumpere îngrășăminte la prețuri prohibitive, iar consumatorul final se va uita anul viitor cu jind la rafturile magazinelor?

Iată ce spunea Ștefan Gheorghiță, fermier din județul Brăila, după anunțul Azomureș de oprire a producției: „Să presupunem că Azomureș a avut contract de gaze și ar fi vândut direct gazele pe piață și a marcat profitul. Sau a cumpărat gazele doar spot? Cineva care consumă circa 10% din consumul României nu are și contracte pe termen lung? Acum, în mod indirect face presiune pe MADR să le dea gaze cu preț bun, adică subvenționat. De cine? De stat, dar tot din banii noștri. Cum ar fi? Dacă este adevărat? Poate cineva să infirme acest scenariu? Cum vom face cu securitatea alimentară?”.

De menționat că Azomureș este furnizor de gaze naturale, deținând licența de furnizare gaze naturale nr. 1907/2013, valabilă până la data de 31 decembrie 2030.

Bineînțeles, anunțul Azomureș nu a rămas fără ecou. „Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale evaluează consecințele directe asupra producției din anul 2022 ale unei eventuale întreruperi a producției de îngrășăminte de către principalul producător de fertilizanți pentru agricultură din România. La solicitarea ministrului Adrian Chesnoiu, o echipă de specialiști lucrează la identificarea unor soluții viabile ce pot fi implementate imediat pentru a preveni scăderea producției agricole și a limita efectele în evoluția prețurilor produselor agricole primare din recolta anului viitor”, transmite MADR.

Ministrul Adrian Chesnoiu a declarat: „Evaluăm impactul economic și social generat de sistarea temporară a producției de fertilizanți. Suntem preocupați de menținerea producției agricole la un nivel care să asigure necesarul de consum la prețuri care să nu afecteze populația. Voi propune spre analiză Guvernului măsuri concrete pentru susținerea fermierilor și menținerea stabilității producției de produse agricole primare și produse agroalimentare procesate”.

Conform datelor MADR, anual, în România se cultivă circa 9,2 milioane de hectare teren arabil, din care o pondere importantă o au culturile de bază care contribuie la siguranța alimentară a populației. Pentru realizarea unor producții constante este importantă îndeplinirea tuturor verigilor tehnologice, utilizarea îngrășămintelor având rolul de a asigura stabilitatea producției și un garant al viitoarelor recolte. „Abandonarea fertilizării de bază cu azot sau reducerea cantităților de îngrășământ utilizate pentru culturile agricole crește riscul reducerii producției de anul viitor cu până la 30%. Azomureș este producătorul de îngrășăminte pe bază de azot care asigură 50% din fertilizanții necesari agriculturii românești”, se precizează într-un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii.

În concluzie, dacă sprijinul statului dat producătorului de îngrășăminte nu se va regăsi și în fermele românești, atunci vom asista din nou la risipirea banilor publici. Poveste fără sfârșit în România ultimilor 30 de ani.

Foto: Azomureș

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Managementul SC Agricost, companie preluată de Al Dahra Agriculture din Emiratele Arabe Unite, a investit în ultimele nouă luni nu mai puțin de 70 de milioane de euro în tehnologii menite să maximizeze producția la hectar și să reducă din nivelul costurilor, miza celor din IMB fiind majorarea suprafețelor însămânțate cu lucernă, a declarat miercuri, 29 mai 2019, Lucian Buzdugan, directorul general al companiei, cu ocazia primei zile din evenimentul Agricost Open Day.

„Au investit mult (n.r. - acționarii Al Dahra Agriculture), mai mult decât se investea înainte. Numai pentru anul trecut și anul acesta (n.r. - patru luni din 2018 și cinci luni din 2019), avem aproape 70 de milioane de euro investiții, numai în tehnologie. Este un concept. Nu luăm utilaje, așa, că mi-au plăcut mie. Eu, ca agronom, mi-ar conveni să am aici, să mă scol în fiecare dimineață și să mă urc în altă mașină. Nu se poate așa. Trebuie să te încadrezi și în performanțe economice, în primul rând, adică să maximizezi producția la hectar, să reduci costurile”, a declarat Buzdugan jurnaliștilor prezenți în Insula Mare a Brăilei (IMB).

Totodată, Lucian Buzdugan le-a vorbit acestora de beneficiile culturii de lucernă, atât din punctul de vedere al aportului de proteină - o miză imensă la nivel global -, cât și al generării de azot biologic, necesar plantelor de cultură.

„Dacă măcar 20 la sută din suprafața României s-ar cultiva cu lucernă, am avea parte de mai multă proteină la hectar și am avea parte de circa 50-100 de kilograme de azot substanță activă, lăsată în sol de o plantă. De această dată, nu este vorba de un azot chimic, ci de unul biologic pe care îl fabrică această minunată plantă și ni-l lasă gratis, în timp ce dincolo este un azot chimic care se spală atunci când plouă, foarte mult se duce în pânza freatică, mai cu seamă în această zonă. Acest azot biologic este consumat de plantele care urmează (n.r. - în rotație) timp de doi, trei ani. Noi practicăm scarificarea, o lucrare a solului la o adâncime de 40-60 cm, cu un consum energetic foarte mare și forță de muncă suplimentară. Asta în timp ce lucerna, datorită sistemului său radicular, penetrează și aproape că lucrează mai bine decât scarificatorul. Rădăcinile care străpung zona aceasta tare (n.r. - hardpan), putrezesc și lasă niște orificii prin care apa ajunge în profunzimea solului sau, atunci când este nevoie de apă, aceasta urcă spre zona necesară”, a mărturisit Lucian Buzdugan. „Ce cultură merită cultivată mai bine decât lucerna? Pentru noi, este o șansă să găsim, să dăm lucernă (n.r. - să comercializăm), să cultivăm. Un mare avantaj este că producem proteină. Noi avem «foame» de proteină. Nivelul alimentar proteic este mai important decât cel glucidic. Atunci când o țară are proteină, cum este cazul SUA, Argentinei, Braziliei, acestea ocupă primele trei locuri în lume în materie de agricultură. Ministerul Agriculturii, factorii politici ar trebui să militeze pentru extinderea suprafețelor cu lucernă, cultură care este foarte pretabilă pentru România. Arabii, dacă vor dori mai multă lucernă decât cea din IMB, pentru că noi nu putem produce mai mult de 12.500 ha, pentru că este o rotație în care trebuie să ne încadrăm, și ar cere și de la alți fermieri români, ar fi un mare avantaj pentru România”.

Profit de 500 de euro la hectar

Tot cu ocazia Agricost Open Day, Buzdugan le-a vorbit celor prezenți despre profitabilitatea acestei culturi fixatoare de azot. Bazându-se pe vasta sa experiență agronomică, șeful Agricost a precizat că suma care i-ar rămâne unui fermier în buzunar ar fi de circa 500 de euro pe hectar, în cazul contractelor la export. Valorificarea materiei prime pe piața internă ar genera un profit și mai mare.

„Programul nostru este de a înfiinţa în Insula Mare a Brăilei 12.500 de hectare de lucernă, deoarece este o cultură pentru care avem desfacere. În prezent, desfacerea e cea mai grea problemă, dar nivelul de profitabilitate este foarte ridicat. Depăşeşte circa 500 de euro pe hectar. Deocamdată, avem vreo 2.500 de hectare de lucernă pentru producţie şi vreo 300-400 de hectare pentru sămânţă”, a adăugat oficialul IMB.

El a precizat totodată că suprafața de 2.500 ha, existentă în prezent, ar urma să se dubleze în luna august a acestui an.

„Acum, în august, mai semănăm 2.500 de hectare, pentru că mai construiesc o fabrică - eu sunt legat de fabrici, fabrici de uscare, pentru că sistemul de producere a fânului de lucernă îmbalotat este următorul: se coseşte, umiditatea la cosire este de 80 de procente (...), se lasă până umiditatea scade la 40% şi atunci o strângem, o tocăm, o transportăm la o fabrică (...) la un uscător, unde se procesează, se usucă, se îmbalotează. Facem cinci coase pe an. Producţia medie este de 17 tone de fân la 12-14% umiditate, cu proteină peste 20”, a explicat Buzdugan.

Şeful Agricost susţine că 2.000 de tone de lucernă sunt vândute în România, la două ferme, una din judeţul Iaşi şi alta din judeţul Ialomiţa, iar restul ajunge în ţările arabe. Totuşi, spune Lucian Buzdugan, de preferat este vânzarea lucernei pe piața internă, întrucât profitabilitatea este mai mare.

„O vindem în ţările arabe şi 2.000 de tone în România. Pentru ce vindem în România, obţinem sprijin cuplat. Pentru ce vindem afară, nu primim decât subvenţia pe hectar, nu obţinem nişte bani suplimentari. Noi am fi interesaţi să vindem toată lucerna în România, dar nu este cerere. Acum, în România, cumpără lucernă două ferme mari de vaci, care s-au hotărât având în vedere calitatea deosebită; una din Iaşi, una din Ialomiţa. Profitabilitatea de 500 de euro este pentru cea exportată. Pentru cea la intern ar fi mult mai mare... Eu aş vrea să o dau pe toată la intern”, a continuat şeful celei mai mari ferme din sud-estul Europei.

Conform precizărilor sursei citate, programul de înfiinţare a 12.500 de hectare de lucernă necesită cinci fabrici de uscare a culturii, o investiţie care se ridică la 18 milioane de euro pentru fiecare unitate.

„Pentru cele 12.500 de hectare de lucernă, îmi trebuie cinci fabrici. Acum am una, o construiesc pe a doua, anul viitor, pe a treia şi tot aşa. De 18 milioane de euro avem nevoie pentru fabrica nouă de lucernă, nu e mult. Utilajele le cumpărăm din Spania. De ce e atât de scumpă? Nu e numai fabrica. Este copertina de depozitare: să aduci 1.000 de tone de lucernă, să o depozitezi, să o prelucrezi în 24 de ore... Fabrica actuală de uscare, prima dată, a avut capacitatea de 400 de tone şi mi-am dat seama că, dacă mă plouă o zi, o ploaie mă opreşte patru zile să recoltez. Este un calcul aproape matematic. Îţi spune că trebuie să dublezi capacitatea de uscare, ca să reduci timpul de recoltare. Timpul de recoltare, coasa, vine prima dată la 21 de zile, apoi, la o lună”, a mai spus Lucian Buzdugan.

Agricost primeşte anual subvenţii europene şi naţionale de circa 10 milioane de euro.

„Pe total fermă, noi primim în jur de 10 milioane de euro anual. Dar eu comparaţia aş face-o întotdeauna: cât primeşte fiecare pe hectar. Dacă ai două hectare, primeşti 350 de euro, dacă ai 10 hectare, primeşti 170 ori 10. Dar ce face ăla care ia 1.700 (n.r. - de euro) şi ce am făcut eu cu banii de pe subvenţii, că de arătat cu degetul... Ţara prin asta devine mai bogată şi mai puternică”, a conchis acesta.

Era Al Dahra, nu Mubadala Investment Company

În ziua de 21 februarie 2018, Revista Fermierului publica un articol amplu despre achiziția Agricost de către Al Dahra. La acea vreme, Constantin Duluțe, fostul acționar principal al Agricost, preciza că o eventuală tranzacție ar urma să implice vânzarea de acțiuni ale companiei, menționând totodată că Mubadala Investment Company nu este cea care ar urma să cumpere.

„Nu, nu este vorba că vreau să vând (n.r. - pachetul majoritar de acțiuni al/ale Agricost către un investitor străin/român în numele unui străin). Discuții sunt; multe companii s-au interesat. Eu sunt interesat de un parteneriat, să atrag ceva investiții. De atunci, nu s-a perfectat nimic. Doar la nivelul discuțiilor, dar nu aș putea spune... Am discutat cu foarte mulți; patru companii până acum, dar nu. Vin, se documentează, întreabă, dar nu s-a perfectat nimic”, preciza Duluțe pentru Revista Fermierului. „Nu s-a pus problema de vânzare (n.r. - a acțiunilor) nicicum; doar parteneriat, dacă ar fi, dar nu vânzare. Pentru moment, nu este nimic concret. (...) Nu (n.r. - nu este vorba de fondul suveran Mubadala, ca potențial investitor).”

La vremea aceea, el mai preciza că nu știe care este motivul zvonurilor lansate în piață privind vânzarea Agricost și a spus că dacă va decide să vândă acțiuni, nu va cere punctul de vedere nimănui.

„De ce sunt zvonurile în piață? Dar cine poate opri zvonurile? Am avut discuții, dar nu s-a hotărât nimic. Au venit oamenii, s-au interesat, au întrebat, dar nu de acum, de doi-trei ani. Nu mă deranjează (n.r. - propagarea zvonului). Fiecare crede ce vrea. Dacă voi face ceva, nu voi cere părerea. Eu vând niște acțiuni, nu vând teren. Terenul îl ia statul”, mai preciza Constantin Duluțe.

În acea perioadă, directorul general al ADS, Cătălin Gheorghe Bologa, confirma pentru Revista Fermierului că nu este la curent cu existența unei astfel de inițiative (due-dilligence privind cumpărarea iminentă a pachetului majoritar de acțiuni și acoperirea redevenței și datoriilor către ADS ale societății citate mai sus), precum și că o astfel de mutare nu poate fi făcută fără ca ADS, MADR și alte instituții să-și dea girul.

„N-am auzit, sincer (n.r. - de o eventuală preluare a unui pachet de acțiuni Agricost de către un investitor străin/român în numele unui străin). Nu am nicio informație. Nu ne putem da un astfel de acord (n.r. - de preluare a unui pachet de acțiuni Agricost). Dacă avem dat în concesiune sau în arendă teren, suprafețele în cauză nu se pot nici vinde, nici tranzacționa, nici plasa, nici subînchiria, nici subconcesiona. Ca atare, dacă este terenul nostru, este exclus așa ceva. Dacă este terenul lui privat, este treaba lui ce face cu el”, a afirmat Cătălin Gheorghe Bologa. „Este teren proprietatea statului. ADS îl administrează. Este dat în concesiune și, cu asta, basta. Dacă ei (n.r. - Agricost) vor să facă ceva, nu pot face”.

Sursa informațiilor: Revista Fermierului, Agepres

În inima Capitalei, la sala „Studio” a Teatrului Național, luni, 14 ianuarie 2019, „natura” pozitivă a celor din Corteva Agriscience România, divizia de agricultură a grupului DowDuPont, s-a revărsat asupra sutelor de invitați la lansarea oficială în țara noastră a identității de brand.

Despre Corteva Agriscience știm încă din luna februarie a anului trecut, atunci când, în data de 28 februarie, James C. Collins Jr., Chief Operating Officer al diviziei de agricultură DowDuPont, anunța numele pe care divizia de agricultură DowDuPont (NYSE:DWDP) îl va avea în momentul separării de compania-mamă, preconizat pentru 1 iunie 2019. Compania de agricultură rezultată în urma acestei separări se numește Corteva Agriscience, numele fiind derivat din îmbinarea cuvintelor „inimă” și „natură” provenite din ebraică „kor-teh-vah” (cor-teva - inima [pământului], natură).

„Suntem trei entități mari, trei giganți, trei companii americane care se unesc. (...) Corteva Agriscience este unul dintre cei mai mari jucători în biotehnologie la nivel mondial. Suntem o companie la care nivelul de investiție zilnică în cercetare ajunge la aproape cinci milioane de dolari, înmulțit cu 365 de zile, investim undeva la două miliarde și ceva de dolari în cercetare”, a declarat Jean Ionescu, director general România și Moldova, Corteva Agriscience, luni, la evenimentul de lansare oficială a identității de brand în România. „Aducând împreună punctele forte ale DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences, vom putea beneficia de o prezență globală, de cunoștințe și de resurse diverse, pentru a ajuta fermele și fermierii să prospere oriunde. Împreună, vom forma un lider agricol unic, mai bine echipat pentru a aduce soluții inovatoare care vor îmbogăți viețile celor care produc mâncare și produse agricole, precum și celor care le consumă, oferind progres pentru generațiile de mâine. Este un mare potențial de creștere pentru România, de care pot beneficia fermierii și consumatorii”.

Corteva Agriscience a atras cele mai promițătoare talente și a dezvoltat tehnologii, inovații și centre de cercetare care îi oferă posibilitatea de a transforma domeniul alimentar, ajutând fermierii să beneficieze de culturi mai bune, mai sănătoase și mai abundente, utilizând pentru aceasta mai puține resurse naturale și contribuind la asigurarea unui lanț alimentar sigur și sustenabil pentru consumatori. Filiala din România a companiei este parte a diviziei comerciale Europa Centrală și de Est și are 145 de angajați cu normă întreagă, plus circa 450 de angajați sezonieri. Departamentul de cercetare al companiei este cel mai mare din România și cuprinde 24 de specialiști.

„Asistăm cu toții la provocări majore care se impun agriculturii. Sectorul trebuie să se integreze, pentru că nu există alte soluții. Șase din șapte furnizori mondiali principali fuzionează, demers la care cu toții asistăm, astăzi, aici. Vorbim de o fuziune a trei mari coloși din industria agricolă”, a afirmat, la rândul său, Maria Cîrjă, marketing manager Corteva Agriscience, România și Moldova. „Cei trei mari coloși – Dow, DuPont și Pioneer – s-au unit pentru că și-au dorit să pună împreună capacitățile de cercetare, de producție și forța de muncă pe care o au și de care dau dovadă pentru a crea produse noi mai prietenoase cu mediul și cu o activitate mai performantă”.

Șapte noutăți agrochimice și genetice

Pe lângă lansarea identității de brand, cu o pauză genială de teatru în care Horațiu Mălăele și Ion Caramitru au fost magistrali, evenimentul în sine a reprezentat și o modalitate de prezentare în premieră a unor produse ale companiei. Vorbim în acest caz de un erbicid, o soluție de management al azotului din sol, precum și de trei hibrizi noi de porumb și doi de floarea-soarelui.

„Venim cu cea mai inovativă soluție în erbicidarea culturilor de cereale. Este vorba de substanța activă halauxifen-metil, sub denumirea generică de Arylex active, pe care astăzi o lansăm aici, în fața dumneavoastră. O substanță activă care se va găsi în erbicidele destinate combaterii buruienilor la foarte multe culturi agricole”, a adăugat Maria Cîrjă. „Tot astăzi, vom lansa o soluție inovativă, și anume N-Lock, acea soluție de management al azotului, în majoritatea culturilor agricole. (...) Lansăm astăzi trei hibrizi de porumb și doi de floarea-soarelui”.

Pachetul tehnologic Pixxaro Super reprezintă o soluție eficientă pentru controlul unui spectru larg de buruieni dicotiledonate anuale și perene, în cultura de cereale păioase. Este o combinație de trei substanțe active cu moduri diferite de acțiune ce asigură prevenirea apariției fenomenului de rezistență.

Pachetul Pixxaro Super conține Pixxaro EC – un litru și Frontal 75 GD – 80 de grame. Doza recomandată este de 0,25 litri de Pixxaro EC și 20 g de Frontal 75 GD la hectar.

Perioada de aplicare este în primăvară, de la faza de trei frunze până la burduf. Perioada optimă de aplicare, când buruienile dicotiledonate sunt răsărite în masă și se află în faza de 2-4 frunze.

„Vorbim de un pachet cu aplicare în post-emergență care vă controlează toate buruienile cu frunză lată din cultura de cereale. Este un erbicid complet, controlând toate buruienile dicotiledonate anuale și perene din cultura de cereale. Această substanță activă – Arylex – este una nouă, care aparține celei mai noi clase, descoperită de compania Corteva – arylpicolonați”, a afirmat Ion Mutafa, category marketing manager erbicide, Corteva Agriscience.

Un alt produs prezentat în cadrul evenimentului de lansare a identității de brand Corteva a fost N-Lock MAX, un stabilizator de azot. Acesta se utilizează cu toate tipurile de fertilizanți cu azot. El asigură folosirea eficientă a azotului în culturile de cereale, rapiță și porumb, garantând o productivitate mai mare și pierderi mai mici de azot.

N-Lock MAX are o formulare modernă bazată pe micro-încapsulare care permite aplicarea activă cu ajutorul mașinilor de erbicidat, având o activitate de până la 12 săptămâni.

„Forma amoniacală a azotului este forma stabilă care rămâne în stratul rădăcinilor, în stratul superficial al solului. Aceasta este forma pe care ne-o dorim s-o avem cât mai mult la nivelul rădăcinilor. Tocmai asta este acest produs N-Lock MAX. Este un produs care menține azotul în stratul rădăcinilor, disponibil plantelor de porumb, de cereale păioase, de rapiță”, a precizat Ciprian Păcuraru, customer technology specialist în cadrul companiei.

În ceea ce privește materialul semincer, în cazul hibrizilor de porumb, prin vocea lui Mihai Valentin, category marketing manager corn&soy, Corteva a prezentat invitaților patru noutăți.

În primă instanță vorbim de P8834 FAO 310 Optimum AQUAMax, un hibrid care aduce un potențial productiv ridicat și înlocuiește hibridul P9175 în propriul portofoliu al companiei.

Densitățile recomandate în condiții de sol neirigat sunt de 68.000-76.000 plante recoltabile la hectar, în solele cu acces la sursă de apă pentru irigat 76.000-85.000 plante recoltabile la hectar.

Are o productivitate excelentă, o excepțională toleranță la secetă și arșiță și o stabilitate bună.

„Acest hibrid are capacitatea, datorită producției extraordinare, de a-și depăși grupa de productivitate. Se bate cu hibrizi din grupa FAO 350 și este un hibrid pe care îl recomand cu cea mai mare tărie pentru cultura dublă”, a menționat Mihai Valentin, category marketing manager corn&soy Corteva Agriscience România.

O altă noutate a fost reprezentată de hibridul de porumb P9889 FAO 380 Optimum AQUAMax. Acesta are o foarte bună toleranță la secetă și arșiță și este recomandat pentru toate zonele de cultură și tehnologii medii și intensive, urmând să înlocuiască un alt hibrid, și anume P9903.

Densitățile recomandate în condiții de sol neirigat sunt de 66.000-75.000 plante recoltabile la hectar, în solele cu acces la sursă de apă pentru irigat 76.000-85.000 plante recoltabile la hectar.

„P9889 va înlocui P9903 care este cel mai bine vândut hibrid din România în momentul de față. Peste 140.000 ha cultivate cu P9903. Productivitatea lui P9889 o depășește cu mult pe ale celorlalți hibrizi din piață și va fi cu siguranță un nou star al grupei semitimpurii”, a continuat Valentin.

Ultimul hibrid nou, prezentat de Mihai Valentin, a fost P0217 FAO 440 Optimum AQUAMax. Acesta este recomandat pentru zonele aride și semiaride de câmpie din sudul și vestul țării.

Densitățile recomandate în condiții de sol neirigat sunt de 60.000-65.000 de plante recoltabile la hectar, în solele cu acces la sursă de apă pentru irigat 68.000-75.000 plante recoltabile la hectar.

„P0217 are un sistem radicular bine dezvoltat. Acesta reușește să exploreze un volum foarte mare de sol, și anume peste șase metri cubi”, a precizat Mihai Valentin.

Nu în ultimul rând, la capitolul noutăți din zona materialului semincer la floarea-soarelui, Andrei Ciocoiu, category marketing manager oilseeds, Corteva Agriscience România, a prezentat doi noi hibrizi, și anume P64LE136 și P64LP130.

Primul din listă - P64LE136 ExpressSun - este un hibrid tolerant la secetă și arșiță, de talie medie, tolerant la lupoaie (Orobanche cumana), rasa G, rezistență la mană rasele 710 și 714, respectiv toleranță bună la Phomopsis și Sclerotinia.

Densitățile recomandate în condiții de sol neirigat sunt de 55.000-58.000 plante recoltabile la hectar, în solele cu acces la sursă de apă pentru irigat 58.000-62.000 plante recoltabile la hectar.

„Este hibridul care a dat cele mai bune rezultate în loturile de testare. Este maximumul de productivitate pe care vi-l poate oferi compania, astăzi. Este un hibrid diferit, cu o talie mai redusă a plantelor, o poziție diferită a calatidiului, de tip pendul. El este recomandat pentru sudul și estul țării”, a afirmat Andrei Ciocoiu, category marketing manager oilseeds, Corteva Agriscience România.

În fine, noutatea absolută, reprezentată de P64LP130, este hibridul semitimpuriu, cu un conținut ridicat de ulei, pretabil la secetă și arșiță. Bazându-se pe tehnologia Clearfield Plus, acest hibrid are o rezistență genetică și tehnologică la lupoaie (Orobanche cumana) din România (OR5+OR7). El are o toleranță bună la Sclerotinia și Phomopsis, plus un grad de autofertilitate ridicat.

Densitățile recomandate în condiții de sol neirigat sunt de 55.000-60.000 plante recoltabile la hectar, în solele cu acces la sursă de apă pentru irigat 60.000-64.000 plante recoltabile la hectar.

„Acesta este hibridul numărul 1 în Turcia. Lucrul acesta ar trebui să ne spună următorul lucru – rezistență la secetă. În Turcia avem seceta aproape cea mai agresivă din câte găsim în această zonă. P64LP130 a devenit în doi ani de zile numărul 1 în Turcia”, a conchis Andrei Ciocoiu.

Corteva Agriscience unește activitățile DuPont Crop Protection, DuPont Pioneer și Dow AgroSciences prin crearea unei companii autonome care transformă deja piața și va avea poziție de lider pe segmentele de piață: Semințe, Protecția Culturilor și Agricultură Digitală.

Noua companie a dezvoltat talente, tehnologii, inovații și capacități de cercetare care îi vor conferi o poziție unică în a transforma sistemul de alimentație ajutând fermierii să producă mai mult și mai sănătos, utilizând o cantitate mai redusă de resurse naturale.