Antoniu Avrămuț a absolvit în această vară Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de Științele Vieții Timișoara și se consideră pregătit să preia de la părinți controlul total al afacerii. Tânărul agronom este deja de ceva vreme managerul Octadiagra, societate care exploatează 500 de hectare în localitatea Tulca, județul Bihor.

Familia Avrămuț lucrează în agricultură de la începutul anilor 2000, însă actuala societate a luat ființă în anul 2009. Cele 500 ha de teren pe care le lucrează sunt cultivate cu porumb, grâu, rapiță, floarea-soarelui, iar de doi ani au început să semene și grâu durum. „Ne-am dori să creștem suprafața lucrată, să ajungem undeva pe la 1.000 ha, deoarece consider că este exact suprafața pe care am putea să o coordonăm cu angajații și utilajele pe care le avem în acest moment, dar încercăm să ne facem afacerea cât mai sustenabilă”, ne-a zis Antoniu Avrămuț, iar sensul sustenabilității în acest caz este cel utilizat în economie, adică „să aibă o durată lungă de viață și să se susțină prin propriile mijloace”.

„În ultimii ani am avut mereu probleme cu seceta și am decis să reducem suprafața cu porumb. Am compensat însă cu grâu și cu floarea-soarelui.”

Din anul 2020, din timpul pandemiei, Antoniu Avrămuț a început să se implice mai mult într-ale fermei. „Am terminat liceul în 2020, am luat examenul de bacalaureat și, după aceea, pentru că școala se făcea online, am reușit să mă implic tot mai mult în viața de la fermă. Îmi place să lucrez cu utilajele agricole, să mă implic. Am făcut cel puțin o dată orice lucrare agricolă din fermă și încerc să mă implic în continuare, total, după întoarcerea la Tulca, de la facultate.”

Ferma familiei Avrămuț are cinci angajați, iar Antoniu lucrează cot la cot cu ei, conducând ba tractorul, ba combina. Era mic atunci când părinții lui lucrau deja în agricultură, însă tânărul fermier cunoaște istoria familiei și a fermei.

„Nu poți să știi ce va urma, însă trebuie să poți să previzionezi cât mai bine, pentru a lua decizia corectă în privința culturilor pe care le semeni.”

Seceta și prețul cerealelor, marile provocări ale lui 2024

La momentul la care a avut loc această discuție, în luna aprilie 2024, Antoniu Avrămuț identificase ca mari provocări ale acestui an seceta și prețul cerealelor. „Principala provocare a acestui an va fi, din nou, prețul cerealelor. De asemenea, va fi secetă, pentru că, în ultima perioadă, la noi în zonă nu prea a plouat. În ultimii ani am avut mereu probleme cu seceta, iar din cauza prețurilor a fost greu să reușim să fim profitabili. Tocmai de aceea am decis să ne axăm pe cultura de grâu și să reducem suprafața cultivată cu porumb, anul acesta având abia în jur de 70 ha. Am compensat însă cu grâu și cu floarea-soarelui. Pare a fi un an agricol destul de dificil, cu multe provocări, având în vedere seceta care a fost în vara și toamna anului trecut. O mare parte din cultura de rapiță a fost compromisă, iar ce a mai rămas nu este în standardele firmei, însă nu avem ce face. Succesul în agricultură înseamnă să poți să îți susții afacerea, să poți să faci față condițiilor meteo care sunt instabile. Nu poți să știi ce va urma, însă trebuie să poți să previzionezi cât mai bine pentru a lua decizia corectă în privința culturilor pe care le semeni”, a arătat Antoniu Avrămuț.

„Este foarte importantă tehnologia. Avem în fermă utilaje care lucrează în sistem de 90% autonom, condiția este să știi să le setezi și să știi să le spui ce au de făcut.”

Tehnica și tehnologia, siguranță în fermă

Părinții lui Antoniu Avrămuț au început, ca mai toți fermierii de la noi, cu un tractor U 650 cu utilajele necesare, pe care în prezent nu îl mai au. Pentru firma Octadiagra, primul tractor achiziționat a fost unul second-hand, în 2009, cu un disc, combinație care lucrează și la acest moment. „În 2012, tatăl meu a ales să cumpere prima combină nouă, un Fendt 5220 E, care lucrează și acum în fermă. A fost primul pas în a achiziționa utilaje de la reprezentantul mărcii Fendt, compania Mewi, cu care colaborăm până în ziua de azi. Am ales acest brand deoarece are un raport calitate-preț imbatabil. Apoi, service-ul a fost mereu de nota 10 și consider că, pentru un utilaj, este întotdeauna important să aibă și un service bun. Fără acesta este foarte greu, pentru că nu îți poți permite să ai în campanie un utilaj defect mai mult de două-trei zile”, povestește tânărul fermier din Bihor. Iar când vine vorba de înlocuirea pieselor defecte, Antoniu Avrămuț punctează că în proporție de 95% utilizează piese originale și doar noi.

„Pe lângă faptul că încerc să estimez ce producții vom avea, îmi concentrez atenția și la cheltuielile pe care le avem, pentru a realiza un maximum de profit cu minimum de cheltuieli.”

Tehnologia are un rol deosebit de important în ferma familiei Avrămuț, care în ultimii ani a investit mult în tehnică agricolă, încercând să reducă din costurile de producție și să realizeze lucrările într-un timp mult mai scurt. „Încercăm să facem toate lucrările în timpul-limită, care în ultimii ani este din ce în ce mai scurt. Operatorilor noștri le place tehnologia. Trebuie să spun că avem în fermă și angajați mai în vârstă, și angajați mai tineri. Pentru cei mai în vârstă este mai complicat să învețe, dar am încercat și mi-am dat interesul, și am reușit să îi învăț să lucreze cu tehnologia actuală, cu utilaje de ultimă generație”, a explicat Antoniu Avrămuț.

Fiecare tractor din fermă este prevăzut cu sistem de ghidare prin GPS, utilajele au funcția SectionControl. „Toate acestea fac posibilă creșterea productivității, reducerea costurilor și ne dau siguranță. Este foarte importantă tehnologia. Avem și noi în fermă utilaje care lucrează în sistem de 90% autonom, condiția este să știi să le setezi și să știi să le spui ce au de făcut. De asemenea, este foarte important să reduci suprapunerile, pentru a putea reduce costurile de producție. Orice suprapunere înseamnă cost de producție suplimentar în tot ceea ce înseamnă motorină, îngrășăminte, semințe, pesticide și mai ales pentru erbicide, unde, dacă se suprapune doza, se poate distruge cultura”, a adăugat tânărul fermier.

Proaspătul inginer agronom se gândește tot timpul la siguranța financiară a fermei. „Încerc în fiecare moment să am un randament cât mai bun în fermă, încerc să am producții cât mai mari, pentru că producția obținută stă la baza realizării profitului. Totodată, pe lângă faptul că încerc să estimez ce producții vom avea, îmi concentrez atenția și la cheltuielile pe care le avem, pentru a realiza un maximum de profit cu minimum de cheltuieli”, ne-a spus în încheiere Antoniu Avrămuț.

Șocurile globale, precum pandemiile, conflictele și evenimentele meteorologice extreme, au pus o presiune considerabilă asupra securității alimentare. Potrivit datelor World Food Security Outlook (WFSO), furnizate de Grupul de date economice pentru dezvoltare al Băncii Mondiale și de practica globală de agricultură (https://microdata.worldbank.org/index.php/catalog/6103), un sfert de miliard de oameni se confruntă cu niveluri de insecuritate alimentară acută în 2024.

Lumea este marcată în prezent de o criză alimentară în escaladare, caracterizată de prețuri ridicate și creșterea foametei. Nivelurile actuale sunt de 2,5 ori mai mari decât în 2016, când aceste cifre globale au început să fie înregistrate. Proiecțiile World Food Bank sugerează că fără acțiuni suplimentare, până în 2030 ar putea fi 950 de milioane de persoane grav afectate de insecuritate alimentară. Astfel, lumea se confruntă cu provocări fără precedent în ceea ce privește securitatea alimentară globală.

Conform Indicelui Global al Securității Alimentare publicat în 2022, elaborat de Divizia de Cercetare și Analiză a Unității de Informații Economice (EIU) și sponsorizat de Corteva Agriscience, din cele 113 țări evaluate, România s-a clasat pe locul 29 cu un scor general de 72,4 din 100 în ceea ce privește accesibilitatea, disponibilitatea, calitatea și siguranța alimentelor, precum și sustenabilitatea și adaptarea. De-a lungul anilor, țara și-a menținut principalele puncte forte printre țările europene în ceea ce privește programele de securitate alimentară.

Abordarea insecurității alimentare poate fi realizată prin metode cheie pentru transformarea sistemelor alimentare globale enumerate ca priorități pentru Banca Mondială pentru Alimente, cum ar fi accelerarea inovației agricole, intensificarea investițiilor necesare în alimente și nutriție și sprijinirea gospodăriilor vulnerabile cu programe de urgență și reziliență.

Mai mult, schimbările în practicile de cultivare pot reprezenta o opțiune, de exemplu, diferite studii în agricultură evidențiază rolul cultivării rapiței în asigurarea unui sistem alimentar mai echilibrat și durabil (Breeding Canola (Brassica napus L.) for Protein in Feed and Food - PMC (nih.gov); Canola/Rapeseed Protein: Future Opportunities and Directions—Workshop Proceedings of IRC 2015 - PMC (nih.gov). Aceasta devine o alegere esențială pentru fermieri prin diversificarea surselor de proteine vegetale și reducerea dependenței de uleiuri rafinate, promovând un sistem alimentar mai echilibrat și durabil.

Un argument suplimentar pentru alegerea de semănare a rapiței îl reprezintă beneficiile ce țin de sănătate umană, produsul finit - ulei de rapiță - fiind recomandat pentru compoziția sa bogată în acizi grași Omega-3 și Omega-6, care sunt esențiali pentru sănătate inimii și a sistemului cardiovascular (Evidence of health benefits of canola oil - PMC (nih.gov). Consumul regulat de ulei de rapiță poate contribui la reducerea riscului de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și alte afecțiuni cronice (The effects of Canola oil on cardiovascular risk factors: A systematic review and meta-analysis with dose-response analysis of controlled clinical trials - ScienceDirect). Prin urmare, cultura de rapiță atrage și beneficii financiare datorită cererii constante pentru uleiuri vegetale și proteine.

Printre cele mai notabile caracteristici ale rapiței este adaptabilitatea sa la diverse condiții climatice și de sol, fapt ce o face potrivită pentru majoritatea regiunilor agricole din România. La nivel local, rapița reprezintă o cultură versatilă și rezistentă, cu multiple avantaje pentru fermierii români. Cultura de rapiță are un ciclu de creștere relativ scurt, ceea ce permite fermierilor să optimizeze utilizarea terenurilor agricole și să beneficieze de rotația culturilor, contribuind la menținerea fertilității solului.

Astfel, alegerea cultivării rapiței reprezintă un angajament ferm pentru construirea unui viitor alimentar mai sigur și mai prosper pentru fermierii români prin alegeri durabile. De pildă, noii hibrizi de rapiță PT314 și PT315 din portofoliul Pioneer^® al companiei Corteva Agriscience reprezintă două soluții inovatoare pentru îmbunătățirea practicilor agricole. Aceștia sunt doi hibrizi productivi cu o eficiență superioară a utilizării azotului, conținut foarte ridicat de ulei și rezistență excelentă la boli. În plus, hibridul PT303 Sclerotinia Protector rămâne o alegere populară printre fermierii români, fiind unic în Europa datorită toleranței sale excepționale față de patogenul Sclerotinia sclerotiorum pentru acei fermieri care vizează recolte record și nu pot implementa corespunzător rotația culturilor.

Roland Heilman, fermier din județul Bihor, localitatea Tărian, a avut în sezonul 2022 - 2023 o suprafață de 100 ha semănată cu rapiță, din totalul de 600 ha pe care le lucrează în cadrul fermei Mady Speed Int SRL. Hibridul PT303 Sclerotinia Protector a fost semănat după cultură de grâu și a oferit o producție de 5.840 kg/ha. „Am început recoltatul la finalul lunii iunie, anul trecut, și pot spune că am avut o producție foarte bună, PT303 este un hibrid remarcabil. Am avut noroc că a plouat, am semănat 100 ha de rapiță, toată suprafața cu hibrizii Pioneer PT303 și PT313”, a spus Roland Heilman.

În 2023, în județul Argeș s-au înregistrat rezultate foarte bune la cultura de rapiță, iar un exemplu este fermierul Cristian Anghel, care a obținut o producție de 4.560 kg/ha. „Am avut 150 ha cu rapiță semănată după grâu, terenul a fost dezmiriștit, am adoptat sistemul de lucrări minime, astfel că am semănat cu o semănătoare minimum-till. Recoltatul a avut loc după data de 15 iulie 2023, rezultatele au fost foarte bune, și pot spune că hibridul PT303 Sclerotinia Protector s-a comportat foarte bine în condiții nu tocmai optime din punct de vedere climatic”, a precizat Cristian Anghel.

Compania Corteva Agriscience se angajează să susțină agricultura, punând la dispoziția fermierilor resurse esențiale pentru a face față insecurității alimentare, ajutându-i să atingă randamente ridicate și să fie viabili.

Articol de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Bihorenii sunt recunoscuți ca fiind oameni cumsecade, ambițioși și cu un simț întreprinzător foarte dezvoltat. Iar dacă vine vorba despre fermierii din județul Bihor, aceste caracteristici pot fi mult mai accentuate. Așa este sigur în cazul lui Attila Nagy, un tânăr fermier neaoș, în vârstă de 44 de ani, care a reușit să lase meseria de tractorist deoparte și să se dezvolte ca fermier autentic, pornind de la aproape nimic.  

Comunitatea pe care o regăsim de fiecare dată în rândurile fermierilor din această zonă a țării este cu totul aparte, formată din oameni calzi, cinstiți, altruiști și deosebit de uniți. În această comunitate l-am regăsit pe Attila Nagy, administratorul fermei Atiagro, pe care am avut deosebita plăcere de a-l asculta, vorbind pe larg despre tot ceea ce creează domnia sa în jurul localității Săcueni din nordul județului Bihor.

„Am lucrat, ca tractorist, de la 17 ani. Am început să lucrez pe cont propriu în 2002, după ce m-am însurat. Cu banii pe care i-am primit în dar la nuntă am cumpărat un tractor și am înființat o mică fermă.”

Fermă pornită de la zero, cu banii de la nuntă

Attila Nagy s-a născut în Săcueni, județul Bihor, în 1978 și tot aici a făcut școala. „Am doar șapte clase, însă am lucrat ca tractorist de foarte tânăr, de la 17 ani, mergând pe urmele răposatului meu tată. Am început să lucrez pe cont propriu în 2002, după ce m-am însurat cu actuala mea soție. Cu banii pe care i-am primit în dar la nuntă am cumpărat un tractor românesc U650 și am înființat o mică fermă”, ne spune fermierul. Astăzi lucrează 1.900 de hectare.

La început, a prestat servicii agricole, împreună cu cumnatul lui. „În acea perioadă, lucram zi și noapte cu tractorul românesc U650. Am solicitat de la vecinul meu să-mi împrumute un plug și cu aceste două utilaje am început. Pentru noi au fost ani grei, am luat pământ în arendă și era destul de dificil să ne descurcăm. Apoi, a venit o perioadă când proprietarii de terenuri mi-au spus că nu mai merită să le lucrez pământul, să fac prestări, și m-au întrebat dacă doresc să-l iau în arendă. Mi-au spus că dacă eu am lucrat acest pământ, pe mine trebuie să mă întrebe primul. Tot ceea ce am avut eu la început au fost cei 86 de ari pe care i-am primit de la soacra mea cadou de nuntă, plus 75 de ari pe care i-am moștenit de la bunicii mei. Ne-am priceput să întreținem utilajele, iar tractorul îl reparam singuri, eu fiind tractorist de meserie. Am început cu cultura mare, grâu, rapiță, triticale, porumb, floarea-soarelui, apoi am cultivat și sfeclă de zahăr”, povestește Attila Nagy.

„Am investit foarte mult în calitatea solului.”

Nu a fost ușor fără sprijin financiar. Cu toate astea, fermierul bihorean a muncit mult, cu pasiune și a crescut treptat. „La un moment dat am ajuns să achiziționăm și utilaje mai bune. Acum avem foarte multe utilaje de la Titan Machinery, de la remorci până la tractoare. În prezent, lucrăm o suprafață de 1.900 de hectare. Facem rotația culturilor grâu, rapiță, porumb și floarea-soarelui, fiecare în proporții aproximativ egale.”

În ferma lui Attila Nagy lucrează în total 19 tractoriști, câte unul la o sută de hectare. „Tot timpul mai păstrăm câte doi oameni de rezervă, care să intervină la nevoie. Cel mai important este faptul că toți sunt loiali, lucrează de mult aici în fermă. Fiecare este disciplinat, știe ce are de făcut. Au experiență și lucrează fără să fie nevoie să stau cu ochii pe ei. Totul este foarte bine organizat pe departamente. Eu sunt o persoană organizată. După ce am terminat stagiul militar, am devenit mai disciplinat și am rămas așa până astăzi.”

Attila Nagy și-a pierdut tatăl în urmă cu 27 de ani, n-a mai apucat să vadă cum a dezvoltat ferma vegetală. „Am trei copii, o fetiță de 8 ani, un băiețel de 13 ani și o fată de 16 ani. Pot să spun că băiatul lucrează deja foarte bine pe tractor, pricepe foarte repede. Și fetița cea mică îmi promite că vine să mă ajute, iar cea mare, de 16 ani, își dorește să se implice pe partea de documentație.”

În opinia lui Attila Nagy, dacă nu ai o moștenire este foarte greu astăzi să te apuci de agricultură. „Este aproape imposibil să te apuci acum de agricultură fără o sumă mai mare de bani investită la început și fără vecini care să fie dispuși să renunțe la teren. Aici în această zonă, peste 90% (n.r. dintre fermieri) suntem prieteni, ne ajutăm reciproc, iar acest lucru este mai rar. Suntem oameni cu bun-simț. Eu trăiesc aici de 44 de ani și nu am avut niciodată probleme cu colegii, și totul este bazat pe respect, așa procedează toată lumea. Fiecare îl ajută pe cel de lângă el, suntem o comunitate de oameni buni”, punctează fermierul.

„Odată cu preluarea terenurilor în arendă, am cumpărat și câte un utilaj, altfel degeaba avem suprafață mare dacă nu avem capacitatea de a o lucra.”

Întreaga suprafață exploatată a fermei bihorene de la Săcueni este cât de cât comasată. Din cele 1.900 de hectare, în timp, Attila Nagy a reușit să strângă în proprietate 400 de hectare. „Noi am reușit să aducem întreaga suprafață exploatată la o formă cât mai compactă, cu ajutorul vecinilor și prietenilor din această zonă, cu care avem o relație deosebită. Am pornit de la nimic, totul am realizat împreună cu soția mea.”

Creșterea suprafeței exploatate, în plan

Oleaginoasele, floarea-soarelui și rapița, sunt vândute imediat după recoltare, pentru că sunt dificil de stocat. În schimb, celelalte culturi, în jur de 30-40%, sunt depozitate. „Acum este foarte greu să vindem pentru că vin cerealele din Ucraina la prețuri foarte mici și este o problemă. Au avut noroc numai cei care au vândut în toamnă, când încă era un preț bun și au prins câte un contract bun, dar anul ăsta e mai greu. În perioada aceasta, nu prea mai mișcă nimic în piață. Eu nu fac nici contracte futures. Înainte de recoltat cu două-trei săptămâni, în situația în care este un preț bun, încerc să închei contract, să păstrez acel preț, dar mai devreme de atât nu închei contract.”

Attila Nagy își dorește să mărească suprafața de exploatat, deoarece are oameni și utilaje care pot face față la o suprafață dublă decât lucrează în prezent. „Mai puțin în ceea ce privește combinele de recoltat, unde ne trebuie combine de capacitate mai mare. Aplicăm tehnologii pe cicluri întregi de vegetație, cu analize de sol, cartare agrochimică, fertilizare ș.a.m.d. Am investit foarte mult în calitatea solului, încât și dacă nu am mai aplica fertilizant doi-trei ani, cred că solul s-ar păstra în continuare la un nivel foarte bun. Mă gândesc să achiziționez o tehnică mai avansată de aplicare a fertilizantului, tehnica de la Titan Machinery, cum ar fi Sulky (n.r., fertilizatoare Sulky, capabile de aplicare fertilizant cu rată variabilă prin mapare și cartare agrochimică).”

„Cel mai important lucru este să știi unde trebuie să folosești fiecare tractor. Dacă nu-l folosești unde trebuie, nu faci nici economie și nu ai nici productivitate.” 

Cele mai bune utilaje pentru o agricultură performantă

În ceea ce privește tehnica agricolă, numărul utilajelor și capacitatea tehnologică au crescut pe măsură ce s-a mărit suprafața de exploatare. „Odată cu preluarea terenurilor în arendă, am cumpărat și câte un utilaj ca să facem față, altfel degeaba avem suprafață mare dacă nu avem capacitatea de a o lucra. Apoi, și cum stai cu oamenii… trebuie să stai foarte bine, la fel de bine cu utilajele, pentru a face agricultură performantă.” În doi ani, Attila Nagy a cumpărat în total șapte tractoare de la Titan Machinery România. „Avem o relație de prietenie cu reprezentanții Titan Machinery, o relație bazată pe încredere. Sunt servit cum se cuvine, începând de la partea de comunicare, până la utilaje și service. Tehnicienii nu au nevoie să vină ca în alte părți de zece ori ca să rezolve o lucrare. Cei de la Service Titan Machinery vin în ziua în care sunt chemați, identifică problema și o rezolvă în aceeași zi. Pe de altă parte, noi respectăm toate termenele de mentenanță, iar în cazul în care ar apărea o problemă minoră, o rezolvăm preventiv, astfel încât să nu degenereze într-o problemă mai mare sau mai greu de rezolvat. Am noroc pentru că am oameni care cunosc principiul de funcționare a utilajelor și au grijă de ele.”

Cel mai vechi tractor din fermă este un Case International 5130 fabricat în 1993, funcțional și astăzi. Are 26.000 de ore de funcționare. „Până acum încă nu i-am deschis motorul și cutia. Mai avem două tractoare Magnum de 250 și de 280 CP (n.r., putere nominală) și mai multe remorci Pronar. Mai deținem două tractoare Puma, unul 185 și al doilea 240 CVX. În 2018 am achiziționat de la Titan Machinery și un tractor Case IH Maxxum 125, iar peste trei ani, în 2021, am cumpărat încă un Maxxum 150. În ceea ce privește tractoarele mici, avem un tractor mai vechi Case IH JX U115 și cinci tractoare Farmall: un A95, un U 105, două C 115 și un C 120. Înainte să cumpărăm cel mai mare tractor Puma, ne-am hotărât să încercăm și transmisia CVX de la Case IH, pentru că am auzit foarte multe lucruri bune despre ea de la prietenii fermieri care aveau așa ceva. Ne ajută foarte mult și, în plus, este mai comodă operarea unui tractor cu transmisie continuă CVX. În ceea ce privește consumul tractoarelor, suntem foarte mulțumiți, iar cu tracțiunea nu am avut probleme. Toate tractoarele, de la Magnum 280, până la cele cinci tractoare Farmall cu care lucrăm, au un consum foarte bun. Cel mai important lucru este să știi unde trebuie să folosești fiecare tractor. Dacă nu-l folosești unde trebuie, nu faci nici economie și nu ai nici productivitate. Trebuie să le folosești la parametrii pentru care au fost concepute. Cele două tractoare Maxxum sunt foarte bune, se mișcă bine, trag bine, au greutate”, arată Attila Nagy.

Referitor la mașinile agricole din spatele tractoarelor, fermierul din Bihor deține o semănătoare Väderstad Spirit (n.r., semănătoare pneumatică pentru plante păioase - Spirit  A600S de 6 metri), cumpărată recent, de care este foarte încântat. „Am achiziționat Väderstad pentru că vreau să fac agricultură performantă, iar ca să faci așa ceva îți trebuie cele mai bune utilaje, iar Väderstad reprezintă vârful, având precizie, viteză, tehnologie multiplă.”

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare Titan Machinery România

Potrivit unei informări transmise marți, 29 ianuarie 2019, de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Vrancea, ca urmare a faptului că într-o exploatație agricolă din comuna Homocea au fost depistați 24 de purcei necrotaliaţi, dintre care 10 erau cumpăraţi din judeţul Bihor, autoritatea a plasat ferma în cauză sub restricție sanitar-veterinară temporară.

În plus, proprietarul a primit o amendă în cuantum de 2.700 de lei pentru achiziția de animale vii fără documente sanitare veterinare şi deţinerea în exploataţie de animale neidentificate.

„O echipă formată din reprezentanţi ai DSVSA Vrancea şi ai Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Vrancea s-a deplasat la M.P. din localitatea Homocea, unde au fost identificaţi un număr de 25 porci, cu vârste şi greutăţi diferite, dintre care doar unul era crotaliat. Din totalul de 25 de purcei, M.P. declară că 10 purcei au fost cumpăraţi de pe raza judeţului Bihor”, precizează voci autorizate ale DSVSA Vrancea.

Godacii sunt examinați zilnic în vederea identificării virusului pestei porcine africane, dar până în prezent rezultatul a fost negativ.

„M.P. a fost sancţionat contravenţional cu o amendă în valoare de 2.700 lei în conformitate cu prevederile H.G. 984/2005 pentru cumpărarea de animale vii fără documente sanitare veterinare şi deţinerea în exploataţie de animale neidentificate. De asemenea, se vor lua măsuri şi cu persoanele ce se fac vinovate. Suplimentar, exploataţia a fost pusă sub restricţie sanitară veterinară temporară, iar porcii sunt examinaţi zilnic. În data de 28.01.2019 au fost prelevate 19 probe de sânge în vederea examinării pentru pesta porcină africană, iar rezultatul a fost negativ”, au adăugat medicii veterinari.

Săptămâna trecută, bărbatul a fost oprit în judeţul Covasna, în urma unor controale în trafic, transportând alţi 38 de porci, pentru care nu a putut demonstra provenienţa. El a fost amendat cu 7.200 lei, iar animalele au fost confiscate în vederea eutanasierii.

Autorităţile continuă colaborarea în vederea aplicării de măsuri imediate privind circulaţia porcilor vii şi sistarea răspândirii virusului pestei porcine africane.

Cele mai noi date statistice privind situația prezenței pestei porcine africane în Bihor, valabile până la data de 9 august 2018, indică un număr de 27 de focare, dintre care 26 la porcii domestici şi unul la mistreţi, comparativ cu cele 20 de focare existente la sfârşitul lunii iulie.

Conform unui document de presă dat publicităţii vineri de DSVSA Bihor, focarele au fost diagnosticate pe raza următoarelor localităţi: Crestur, Olosig, Cherechiu, Sânicolaul de Munte, Abrămuţ, Cheşereu, Cubulcut, Albiş, Galoş Petreu şi Făncica - la porcii domestici, respectiv la porcii mistreţi în Cubulcut - Fond vânătoare 9.

În vederea prevenirii răspândirii bolii, au fost uciși atât porcii bolnavi, cât şi cei care au fost în contact cu aceştia şi au fost recoltate probe pentru examene de laborator de la animalele moarte şi sacrificate, fiind afectaţi în total 261 de porci.

Potrivit procedurilor, specialiştii din cadrul DSVSA Bihor au luat imediat măsuri privind punerea sub supraveghere sanitară veterinară a exploataţiilor, impunerea de restricţii de mişcare, efectuarea dezinfecţiei exploataţiilor afectate, a spaţiilor de cazare ale porcilor, a aleilor, a perimetrelor, a ustensilelor şi a obiectelor potenţial contaminate.

DSVSA Bihor a informat că focarele au fost identificate în baza buletinelor de analiză emise de Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti (I.D.S.A.) - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Pestă Porcină Africană.

Pe lângă hibridul Pioneer PT225 care i-a adus fermierului giurgiuvean Cătălin Corbea o producție de 5,9 tone la hectar, lucrările minime ale solului practicate în ferma sa, precum și utilizarea aceleiași game de implemente și-au spus și ele cuvântul.

Fiecare dintre producătorii agricoli selectați de această dată din șase județe ale țării, prezentați de companie într-o campanie complexă de conștientizare, are o modalitate diferită de a lucra solul, de a-l amenda, de aceea experiența fiecăruia este binevenită.

„Din Giurgiu și până în Bihor, de la Constanța și Tulcea, până în Prahova și Ilfov, hibrizi precum PT225, PT234, PT200CL, PR44W29 și PR46W14 au asigurat producții de peste 4 tone/ha și titulatura de fermier campion”, au precizat comunicatorii firmei.

Un astfel de exemplu a fost și cel din localitatea Prundu, județul Giurgiu, în cadrul societății Totagro, loc în care hibridul PT225 a generat o producție de 5.900 kg/ha. Fermierii campioni sunt de această dată Cătălin și Adrian Corbea. Aceștia lucrează 4.000 ha, iar pe 1.300 ha au semănat rapiță.

Secretul acestora? Lucrările minime ale solului.

„După recoltarea grâului am început pregătirea terenului, în iulie, cu un utilaj special marca Horsch, deci mergem pe lucrări minime ale terenului. Am semănat cu o semănătoare din aceeași marcă. Îngrășăminte am aplicat doza totală de 800 kg/ha, 500 în toamnă și restul în primăvară. În toamnă am aplicat două fungicide, dintre care unul are și substanță activă cu rol de regulator de creștere, insecticid, un erbicid preemergent și unul în vegetație. Rapița a avut o dezvoltare perfectă în toamnă, am avut în jur de 30-40 plante/mp, totul a fost în parametrii optimi. Apoi în primăvară am venit cu trei stropiri cu fungicid și insecticid și încă două cu insecticid. Campania de recoltat am început-o pe data de 10 iulie și a durat trei săptămâni. Toamna aceasta, vom semăna 1.500 ha cu rapiță, iar de la Pioneer am ales hibrizii PT225, PT264 și un hibrid mai tardiv, PT271”, a specificat fermierul campion Cătălin Corbea.

În cadrul societății Agricola Herăști, Marian Pană și Florin Oprea au devenit fermieri campioni datorită hibridului PT225 cu care a obținut 5.592 kg/ha. Aceștia lucrează 1.200 ha, dintre care 350 ha au fost însămânțate cu rapiță în campania 2016-2017.

De această dată, cei doi au mers pe lucrările clasice ale solului.

„Am semănat după grâu și am pregătit terenul în mod clasic, am arat, am discuit, am băgat și combinatorul, am aplicat înainte de semănat 250 kg/ha complexe 18.36.0, iar în primăvară am continuat cu uree, 200 kg/ha, un fertilizant în cantitatea de 150 kg/ha și azot 100 kg/ha. În toamnă am aplicat un singur erbicid pentru samulastră, în timp ce în primăvară am aplicat 3 fungicide, 3 insecticide, și 2 foliare, fiecare executate la o singură trecere. Am recoltat începând cu 3 iulie, iar campania a durat în jur de 3 săptămâni”, a declarat Florin Oprea.

Mai mult, acesta a adăugat faptul că în acest an cultura s-a dezvoltat în parametrii optimi, a intrat bine în iarnă și nu a avut probleme speciale. În această toamnă va semăna 350 ha cu rapiță, dintre care 200 ha cu hibrizii Pioneer PT225 și PT264.

Un alt fermier campion din județul Giurgiu este domnul Biță Răcman, care a obținut 5.200 kg/ha cu hibridul PT200CL. Acesta lucrează 2.100 ha, dintre care 1.100 cu rapiță. Ca plante premergătoare a avut grâu, porumb și soia, iar lucrările pentru pregătirea terenului, și inclusiv semănatul, au avut loc în perioade diferite.

„Am pregătit diferențiat terenul, în funcție de solă și cultura premergătoare. Înainte de semănat am aplicat îngrășăminte, triplu 15, între 250-300 kg/ha, în funcție de solă. Rapița am semănat-o începând de pe 10 august, până în octombrie, am întors vreo 70 ha pentru că am greșit tehnologia. Odată cu semănatul am mai dat 100 kg/ ha de azotat de amoniu. După semănat am dat cu tăvălugul, o dată, chiar și de 2 ori, unde a fost nevoie. Apoi 2 insecticide în toamnă și 2 fungicide. În primăvară am început cu tot ce e mai bun pentru ea: azotat de amoniu – 200 kg/ha, uree cu eliberare controlată 180 kg/ha pe unele sole, în momentul în care i-a dat butonul floral i-am dat 200 kg/ha de Sulfamo, aplicat cu o mașină specială. Tot în primăvară am mai aplicat patru fungicide.

La recoltat, am început primul, cu vreo 10 zile înaintea tuturor, că am avut PT200CL însămânțat după soia și a cam grăbit cultura, dar culmea e că am avut producție bună. Iar la cea însămânțată în octombrie, pe care am greșit-o că am erbicidat, și am semănat-o din nou, am avut chiar și 5.500 kg/ha. Nu a avut insecte, că am semănat-o târziu, dar am și tratat-o corespunzător”, a punctat fermierul campion.

În această toamnă, Răcman ar vrea să însămânțeze toată suprafața cu rapiță, dar bineînțeles că nu-i permite rotația culturilor. Așa că va semăna pe 1.000 ha doar hibrizii PT200CL, în proporție de 80 %, și PT264 diferența de 20%.

În cadrul societății agricole Euroagrano, fermierul Adrian Răducă a obținut 4.800 kg/ha cu hibridul PR44W29 și 4.600 kg/ha cu hibridul PT225. În localitatea Izvoarele – Giurgiu, acesta lucrează 860 ha dintre care pe 242 ha a avut rapiță.

„Plantele premergătoare au fost orzul și grâul, semănăm doar în arătură, perioada 1-5 august. Am aplicat complexe 18.46.0 - 150 kg/ha și apoi la sfârșitul lunii octombrie am mai aplicat nitrocalcar - 100 kg/ha. În toamnă am aplicat un erbicid, 2 insecticide și 2 l de bor. Apoi în primăvară am aplicat 2 fertilizări cu nitrocalcar, câte 200 kg/ha, 2 fungicide și 3 insecticide. Am recoltat în perioada 29 iunie – 5 iulie. În toamna aceasta voi însămânța 360 ha cu rapiță, iar ca hibrizi am ales PT200CL, PT225 ȘI PT264”, a precizat fermierul campion Adrian Răducă.

Și Gheorghe Preda a mizat tot pe lucrările minime ale solului

Și în județul Ilfov hibrizii Pioneer au oferit producții mari, care i-au făcut fermieri campioni pe unii agricultori. Un exemplu este Gheorghe Preda, care a obținut 5.200 kg/ha cu hibridul PT234 și 4.000 kg/ha cu PT225. În total acesta lucrează 1.700 ha, iar rapiță a avut, în campania 2016-2017, 360 ha.

„Ca plantă premergătoare am avut grâu și am mers pe lucrări minime ale solului, din păcate, anul acesta voi schimba strategia. Am semănat în perioada 28 august – 6 septembrie. În toamnă am aplicat 220 kg/ha complexe 18.46.0, iar în primăvară 250 kg/ha nitrocalcar, 180 kg/ha Sulfamo și pe unele sole 80-90 kg/ha azotat de amoniu. Am aplicat 2 fungicide și 2 insecticide, iar în primăvară am aplicat 3 fungicide și 4 insecticide. Recoltatul l-am început pe 27 iunie, iar în toamna aceasta voi semăna 400 ha cu rapiță cu hibrizii PR44W29, PT234, PT225 și PT264”, a precizat fermierul campion Preda.

Tot în județul Ilfov, fermieri campioni au devenit în acest an: Adrian Tone - Bangkok Impex - care a obținut 4.700 kg/ha cu hibridul PT200CL, Melania Nuria - Agricola Berceni - care a obținut 4.600 kg/ha cu hibridul PT200CL, Aurel Dumitrașcu - Angend - a semănat hibridul PT225 și a obținut 4.500 kg/ha, în timp ce Costea Alex - Agro Mydacris - și Gheorghe Lefter - Agromec Moara Vlăsiei - au avut producția de 4.300 kg/ha cu hibridul PT225.

„Secretele” lui Radu Jolta – lucrările clasice ale solului și utilizarea combinatorului de mai multe ori

În județul Bihor, localitatea Vestagrar, fermierul campion a devenit domnul Radu Jolta, care a obținut 5.600 kg/ha cu PT225 și 5.100 kg/ha cu PR46W14.

„Lucrez 1.300 ha, iar pe 400 ha am avut rapiță. Am semănat-o după grâu, am mers pe lucrările clasice ale solului, iar cu combinatorul am dat de mai multe ori, de câte ori a fost necesar pe fiecare solă. Am pregătit terenul în luna august și am semănat începând din 26 august până în 15 septembrie. La pregătirea patului germinativ am dat 200 kg/ha complexe 14.14.14 și ca fertilizare în primăvară, la începutul lui martie, am dat 130 kg/ha nitrocalcar, la sfârșitul lui martie alte 130 kg/ha nitrocalcar și între 10-15 aprilie 150 kg/ha Sulfamo.

Ca tratamente, am aplicat două erbicide pentru decotiledonate și monocotiledonate, apoi între 6-8 frunze am aplicat un fungicid cu rol de regulator de creștere și tot în toamnă am mai aplicat și 2 insecticide. În primăvară am aplicat două tratamente pentru ceutorincus, pe 10 martie și pe 20 martie, apoi la apariția butonului floral un nou tratament cu insecticid, după care la începutul deschiderii florilor un alt insecticid, după care un tratament pentru boli la începere lungirii tijei florale, și când florile erau înflorite în proporție de 30-40%, am mai făcut un tratament pentru boli, iar înainte de recoltat am aplicat un tratament împotriva deschiderii silicvelor. De recoltat am recoltat în perioada 29 iunie-15 iulie”, a specificat fermierul Radu Jolta.

În această toamnă, el va semăna 350 ha cu rapiță, iar din portofoliul Pioneer a ales hibrizii PT225, PT271, PT200CL și PR46W14.

În județul Tulcea, fermier campion a devenit Costel Croitoru, care a obținut 4.500 kg/ha cu hibridul PT225, în timp ce în județul Prahova, fermier campion este Ene Mihai, care a obținut 4.450 kg/ha cu hibridul PT234.

În județul Constanța, Dumitru Tănase lucrează 640 ha, dintre care rapiță a semănat 140 ha. A devenit fermier campion cu hibridul PT225 cu care a obținut 4.020 kg/ha.

El tot pe lucrările clasice a mizat.

„Merg pe lucrări clasice ale solului, am semănat după grâu în perioada 1-5 septembrie. Înainte de semănat a am aplicat îngrășăminte 18.46.0, 200 kg/ha, apoi un insecticid, după care un fungicid, un îngrășământ foliar și un erbicid, că altfel nu se poate. Am continuat în primăvară cu două tranșe de azot, 200 kg/ha, două fungicide, un erbicid și trei tratamente cu insecticide. Am recoltat începând cu 5 iulie. Toamna aceasta voi semăna rapiță pe 160 ha, dintre care cu hibrizii Pioneer PT225 și PT246 voi semăna 95 ha”, a conchis fermierul campion constănțean.

Autoritățile locale din județul Bihor au declarat recent presei centrale că suprafaţa totală care a fost vândută în baza Legii 17, în perioada 2014-2016, este de 3.265,54 de hectare, din care 1.235 doar în anul 2016.

Citându-l pe Nicolae Hodişan, directorul Direcţiei Agricole Bihor, presa centrală a anunțat că în judeţ, începând cu anul 2014, de când a intrat în vigoare Legea 17 ce reglementează vânzarea terenurilor din extravilan, au fost depuse 3.196 de oferte de vânzare din care doar în anul 2016 sunt 1.201.

Suprafețele vizate de cumpărători se vând la un preț care variază de la 25.000 de euro până la peste 100.000 de euro/hectarul, cele mai scumpe fiind livezile din zona comunei Paleu, învecinată municipiului Oradea, conform aceleiași surse. Achizitorii sunt în general persoane fizice, dar şi câteva firme, printre care şi unele cu acţionari străini.

Judeţul Bihor are o suprafaţă agricolă de 487.852 de hectare, la finele anului 2015, din care 314.501 ha teren arabil. Aceasta a crescut cu aproape 15.000 de hectare începând cu anul 1991, din care o treime după 2007, anul intrării în UE. Ele au fost redate agriculturii prin desecări şi alte lucrări, dar şi prin stimularea tinerilor fermieri de a porni afaceri prin programele naţionale de finanţare.

Pe de altă parte, suprafeţele de păşuni din judeţ au scăzut, statistic, de la 136.000 de hectare la 123.000 de hectare, afirmând că aceste suprafeţe trebuiau păstrate ca atare, fiind declarate la 1 ianuarie 2007, în momentul aderării la UE.