Timp de două zile, 5 și 6 octombrie 2023, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a participat la întâlnirile Prezidiilor COGECA și COPA, desfășurate la Bruxelles. În intervențiile lor, reprezentanții AAC au insistat pe SUR-NGT și impactul cauzat de importurile masive de cereale și plante oleaginoase din Ucraina asupra agriculturii românești.

În cadrul reuniunii COGECA Praesidium, COPA Praesidium, a ședinței comune a COPA și COGECA și ședința grupului de la Visegrad extins, delegația română a dezbătut și intervenit pe cele mai recente poziții ale COPA-COGECA privitoare la impactul și efectele importului și tranzitului produselor agricole din Ucraina, elemente cheie de integrat într-o strategie europeană a proteinelor, necesitatea acordării derogărilor pentru 2024 pentru GAEC 7 (rotația culturilor) și GAEC 8 (teren lăsat pârloagă) și stadiul discuțiilor privind propunerea Regulamentului de utilizare sustenabilă a pesticidelor (SUR) și prelungirea autorizării pentru Glifosat. Alianța pentru Agricultură și Cooperare a fost reprezentată de Florentin Bercu – UNCSV, Alina Stancu – UNCSV, Marius Micu - PRO AGRO și Vlad Macovei - AFF.

Intervențiile delegației române

Florentin Bercu, director executiv UNCSV: „Fac un apel la toate organizațiile naționale din cele 27 de state să susținem prin intermediul poziției COPA - COGECA întărirea mecanismelor existente pentru a repartiza cantități maxime care să fie exportate și tranzitate pentru toate statele membre. Astfel, nu vom mai pune un efort prea mare doar pe umerii a două sau cinci state, ci pe toate cele 27 sau cât mai multe pentru a atenua impactul într-un mod mai echitabil. Nu am avut un partener corect în Ucraina. Am făcut concesii semnificative și am făcut multe compromisuri, dar Ucraina pare să continue să ridice provocări și să acționeze într-un mod agresiv, abuziv și lipsit de respect. Chiar plângerea depusă la Organizația Mondială a Comerțului pare a fi mai degrabă o tactică de intimidare, decât o soluție adecvată. Trebuie să subliniem că doar 10-15% din suprafața agricolă din Ucraina este afectată sau se află în zona afectată de conflicte, restul suprafețelor fiind în condiții de siguranță. Marfa poate fi depozitată în aceste zone în siguranță, fără a fi necesară o evacuare urgentă, care ar putea supraîncărca piața europeană. Vă rog să fim solidari și să ne susținem pentru a depăși această situație dificilă. Nu dorim să împiedicăm ajutorul către Ucraina, dar trebuie să ne asigurăm că fermierii noștri pot să-și continue activitatea fără să întâmpine dificultăți majore sau să intre în faliment. În privința fondurilor sau compensațiilor, există mai multe aspecte de luat în considerare. În primul rând, sumele alocate sunt de circa 2% din impactul provocat, fiind insuficiente pentru a acoperi daunele cauzate și se acordă cu o întârziere foarte mare. În al doilea rând, efectele se răsfrâng la o scară largă, inclusiv asupra infrastructurii rutiere, feroviare, portuare și a altor aspecte conexe. Aș dori să subliniez încă o dată necesitatea de a mobiliza resursele și a construi o infrastructură de capacitate mult mai mare pentru viitor.

Acordăm o atenție deosebită solicitării de derogări privind GAEC 7 și GAEC 8. România dorește să exprime recunoștința sa pentru eforturile depuse de Secretariatul COPA-COGEGA și pentru documentele transmise în acest sens. Cu toate acestea, vă rugăm să insistăm în continuare în vederea obținerii acestor derogări pentru anul 2024 cât mai prompt posibil. Această urgență se datorează faptului că fermierii au deja demarat procesul de însămânțare a culturilor de toamnă. În absența acestor derogări, există riscul ca aceștia să renunțe la terenurile mai sărace, care sunt în mod obișnuit destinate culturilor de cereale de toamnă și să nu le mai cultive în sezonul următor. Situația se complică și mai mult în primăvară, când există un risc crescut de secetă. Prin urmare, vă rugăm să susținem în unanimitate, atât la nivelul COPA-COGEGA, cât și în cadrul organizațiilor membre în relația cu autoritățile naționale, reprezentanțele permanente, acordarea derogărilor pentru GAEC 7 și GAEC 8 pentru anul 2024, așa cum s-a întâmplat și în anul 2023. Avem încredere că, prin eforturile noastre comune, vom depăși aceste crize și această perioadă dificilă”.

Marius Micu, vicepreședinte PRO AGRO și vicepreședinte COPA: „Este foarte important să existe o distribuție echitabilă în toate cele 27 de state membre a cantității de cereale și semințe oleaginoase care urmează să fie importate, respectiv tranzitate. De asemenea, este necesar să se creeze mai multe rute de tranzit și să se stabilească un prag maxim de cantitate pentru fiecare produs agricol pe fiecare rută de tranzit. Astfel de dispoziții ar diminua povara asupra producătorilor de UE din țările vecine și ar asigura că produsele de bază ajung în țările mai puțin dezvoltate din țări terțe.

Doresc să subliniez că România a avut o poziție clară și constantă în ceea ce privește regulamentul SUR și utilizarea pesticidelor. Suntem conștienți de necesitatea reducerii utilizării pesticidelor, precum și de situația specifică a fiecărei țări. Comisia Europeană ar trebui să prezinte un pachet legislativ la nivel european care să asigure utilizarea cât mai rapid cu putință a noilor tehnici de ameliorare genomică și abia după ce acestea se pot folosi la scară largă de statele membre care vor dori, să discutăm de regulamentul SUR. În procedura legislativă, ar trebui să evităm să înaintăm sau să oprim discuțiile privind regulamentul SUR până când nu vom avea discuțiile consolidate referitoare la acest pachet legislativ privind tehnicile de ameliorare genomică. Este important să fim sinceri în această privință și să recunoaștem că fermierii nu vor putea beneficia de aceste noi soiuri mai tolerante la secetă și dăunători mai devreme de opt ani, moment în care se vor aplica prevederile din regulamentul SUR”.

Vlad Macovei, președinte AFF: „Este nevoie să accentuăm presiunea asupra Comisiei Europene în a lua decizii pentru fermierii statelor-membre din Europa Centrală și de Est. Este datoria Comisiei Europene de a veni cu compensații financiare substanțiale pentru țările din vecinătatea Ucrainei, ale căror piețe agricole sunt puternic afectate din cauza războiului. Repet, este obligația Comisiei de a găsi soluții pentru a-i salva pe agricultori, într-o conjunctură în care aceștia nu au nicio vină, iar organizațiile de fermieri din aceste state ar trebui să ceară acest lucru într-un mod mult mai persuasiv decât s-a făcut până acum. Trebuie să luptăm pentru a învinge nivelul de ipocrizie care există în acest moment la Bruxelles. La ultimele dezbateri din Parlamentul European, majoritatea europarlamentarilor care au luat cuvântul, fiind din țările care nu suferă de distorsiuni ale pieței pe urma mărfurilor agricole din Ucraina, le cereau și fermierilor din România să nu blocheze circulația cerealelor ucrainene către țările sărace din Africa. Tocmai, tranzitul mărfurilor agricole din Ucraina a fost permis, în permanență, în România, în discuție fiind exclusiv importurile. Mi-e greu să cred că la acest nivel se pot face asemenea erori grosolane, și repetate, din neștiință”.

Ca urmare a insistențelor reprezentanților AAC, organizațiile profesionale ale fermierilor și cooperativelor din grupul extins al țărilor de la Visegrad vor transmite un punct de vedere comun către COPA - COGECA și autoritățile europene, mesaj care va fi preluat și susținut oficial și de COPA – COGECA, prin care se va sublinia necesitatea creșterii numărului rutelor de tranzit, cel puțin cele din Grecia și Italia, și împărți cantitățile de produse agricole cu proveniență Ucraina pe fiecare punct/rută de import și tranzit.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Din 5 septembrie 2023, Alexandru Țachianu, fermier din județul Dâmbovița, este vicepreședinte al Grupului de Lucru Cereale și Oleaginoase în cadrul COPA - COGECA. Mandatul este pe o perioadă de doi ani și nu este remunerat.

Cu studii superioare în domeniul științelor agronomice și al dezvoltării rurale, vorbind fluent două limbi străine (engleza și germana), Alexandru Țachianu nu a avut probleme în cursa pentru vicepreședinția Grupului de Lucru de la COPA - COGECA. De asemenea, calitatea sa de tânăr fermier a cântărit mult în alegerea ca vicepreședinte.

Încă din timpul studiilor Alexandru Țachianu a activat în mediul asociativ, în prezent detinând funcția de vicepreședinte al Asociației Fermierilor din România, organizație care face parte din Federația PRO AGRO. Totodată, tânărul fermier are o vastă experiență în administrația publică din România. Mandatele de președinte cu rang de secretar de stat și director general al Agenției Domeniilor Statului (ADS) și ulterior secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au contat din punct de vedere al experienței în lucrul în echipă, dar și în proiecte de anvergură.

„Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a susținut eforturile domnului Țachianu în vederea câștigării acestui mandat, iar rezultatul votului nu a fost decât o confirmare a importanței României în cadrul COPA – COGECA”, transmite AAC.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, membră a COPA-COGECA, anunță că va participa la manifestul fermierilor și cooperativelor organizat de Grupul de la Visegrad extins. Manifestația se va desfășura la Bruxelles, pe 23 mai 2023, între orele 11:00 și 13:00, în zona Schuman. Vor fi prezenți 200 de participanți din șase țări (România, Polonia, Ungaria, Cehia, Bulgaria și Slovacia), iar 50 vor fi din partea României.

„Protestul este consecința nemulțumirii și dezamăgirii profunde a fermierilor și cooperativelor din țările vecine Ucrainei în legătură cu soluția găsită de Comisia Europeană la problemele și dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agroalimentar, pe fondul distorsiunilor de piață cauzate de acest conflict armat. Comerțul internațional cu mărfuri agroalimentare cu Ucraina a fost liberalizat pentru încă un an. Compensația plătită unor țări este cu mult sub nivelul necesar. Nu toate țările din Europa Centrală și de Est afectate de liberalizarea comerțului cu Ucraina sunt compensate. Subliniem sprijinul nostru pentru Ucraina, poporul ucrainean și fermierii ucraineni. Sperăm să se încheie rapid conflictul militar neprovocat de Ucraina și susținem acordarea de ajutor Ucrainei, dar un astfel de ajutor nu trebuie să pericliteze viabilitatea și competitivitatea fermierilor din Uniunea Europeană sau să conducă la lichidarea acestora”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Situația este gravă. „Ca urmare a unor eșecuri de facto a așa-numitelor culoare de solidaritate, fermierii din țările noastre se confruntă în prezent cu o scădere rapidă a prețurilor și cu o lipsă a cererii de cereale și semințe oleaginoase din cauza unui exces al ofertei față de cerere. Stocurile sunt la 150% din nivelul tipic pentru această perioadă a anului, iar următoarea recoltă începe în două luni și există o posibilitate reală să nu avem cui să vindem și să nu fie loc de depozitare pentru cerealele și semințele oleaginoase din recolta viitoare.”

Culoarele de solidaritate nu funcționează. „Situația este cauzată, în principal, de importul fără taxe vamale pentru produsele agricole ucrainene care intră în Uniunea Europeană, unde au fost importate grâu, porumb și soia, chiar dacă acestea erau destinate țărilor terțe sau cumpărătorilor tradiționali de produse ucrainene. Pentru a ajuta Ucraina să își exporte producția agricolă și să hrănească țările dependente de importuri, Comisia a introdus așa-numitele coridoare de solidaritate, dar acestea au fost abuzate de intermediari oportuniști pentru a se îmbogăți ușor și rapid.”

Piața îi dezamăgește pe fermieri. „Europa Centrală și de Est este inundată de producția ucraineană. Prin urmare, fermierii vor căuta alternative de depozitare sau alte opțiuni de comercializare, cu prețul unor condiții comerciale mai proaste. Într-un termen atât de scurt, nu există nicio posibilitate reală de a crește capacitatea de depozitare, cel puțin nu fără a compromite parametrii de calitate ai producției și, în principal, capacitatea acesteia de a rezista la mucegai și dăunători. Această situație poate avea cel mai mare impact, în special asupra fermierilor mai mici.”

Fermierii nu sunt cauza inflației în Europa. „Prețul grâului este determinat de piețele mondiale, urmând logica echilibrului dintre cerere și ofertă. Fermierii nu au provocat și nici nu au exploatat în mod intenționat situația pieței anul trecut, deoarece ei nu pot influența prețul final la destinația finală a produsului lor și în acest moment nu pot influența nici situația pieței.”

Nici fermierii ucraineni nu au beneficii. „O mare parte din grâul ucrainean și alte produse agricole nu au ajuns în țările cu o dependență ridicată de importurile de alimente, ci pe piața europeană, fără a îndeplini parametrii de calitate stricți și fără a fi cultivate cu același respect pentru mediu pe care Uniunea Europeană îl cere agricultorilor. Având în vedere că produsele agricole de bază sunt importate în Uniunea Europeană nu de către fermieri, ci de către comercianți, această preluare parțială a piețelor noastre nu este nici măcar în beneficiul fermierilor ucraineni (cei pe care ar trebui să-i ajute culoarele de solidaritate), care primesc doar o fracțiune din prețul real.”

Consumatorii sunt în pericol. „Considerăm că este o problemă majoră faptul că, odată ce mărfurile trec granița în Ucraina, acestea trec pe piața unică liberă a UE și este foarte dificil să distingem destinația lor finală. Nici măcar statisticile oficiale nu pot să reflecte realitatea, deoarece există speculații cu privire la reambalarea mărfurilor sau amestecarea deliberată a grâului ucrainean și a altor cereale cu producția locală, pentru a respecta parametrii de calitate și a reduce riscul de a depista alimente nesănătoase în lanțul alimentar.”

Camioanele supraîncărcate care vin din Ucraina distrug infrastructura. „Numărul camioanelor încărcate cu produse primare procesate (ulei, făină, mălai, zahăr) a crescut și este nevoie de contingente în toate statele membre pentru a ține situația sub control și pentru a nu duce la distrugerea industriilor din țările din Europa de Est. Infrastructura din țările limitrofe este incapabilă să facă față acestui aflux masiv de produse agricole provenite din Ucraina, deoarece aceasta abia poate asigura nevoile propriilor țări. Dacă nu se iau măsuri, va exista un blocaj total în următoarea campanie. Astfel, o mulțime de cantități recoltate vor fi lăsate și puse direct pe câmp sau nu vor fi recoltate deloc, deoarece nu există transport și nici spațiu de depozitare disponibil.”

Ce solicită fermierii europeni

Fermierii și cooperativele din Europa Centrală și de Est, care participă la protestul din 23 mai 2023 la Bruxelles, au următoarele revendicări:

Cerințe principale

• Restabilirea taxelor vamale și contingentelor la produsele agricole și alimentare ucrainene;

• Extinderea listei de produse reglementate de regulamentele privind măsurile preventive temporare referitoare la importurile din Ucraina pentru a include ouăle, carnea de pasăre, uleiul, făina, mălaiul, zahărul, fructele și legumele, precum și prelungirea acesteia până la aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană;

• Este favorabil faptul că importurile au fost interzise până la 5 iunie 2023, dar ceea ce este în continuare îngrijorător este faptul că acelor contracte deja în vigoare li s-a permis să rămână necontrolate. În acest fel nu poate exista o situație clară cu privire la acestea, deoarece ele pot fi falsificate, adăugate cantități suplimentare și antedatate. În cazul în care, după 5 iunie, interdicția de import în cele 5 țări este ridicată, fermierii solicită extinderea împărțirii riscurilor între toate statele membre ale UE, astfel încât fiecare stat să primească și să utilizeze un contingent de produse agricole din Ucraina, direct proporțional cu mărimea țării și a populației sale, astfel încât să poată fi în continuare ajutată Ucraina și să nu fie aduse țările din Europa de Est în blocaj logistic, fermierii în faliment și colaps;

• Extinderea listei țărilor care pot decide să interzică introducerea anumitor mărfuri agroalimentare din Ucraina pe piețele proprii cu Cehia;

• Extinderea listei țărilor eligibile pentru pachete de compensare, inclusiv Rezerva de criză cu Cehia;

• Crearea unui fond special pentru sprijinirea fermierilor din Europa Centrală și de Est, deosebit de afectați de consecințele invaziei rusești în Ucraina, finanțat în afara fondurilor alocate Politicii Agricole Comune;

• Să se permită statelor membre din Europa Centrală și de Est să aplice ajutor național în conformitate cu deciziile guvernelor lor;

• Creșterea finanțării pentru construirea rutelor de transport, a infrastructurii de transport și a porturilor care să permită tranzitul eficient al produselor agricole și alimentare din Ucraina către porturile din Marea Baltică și Marea Neagră;

• Să se acorde sprijin financiar și de personal pentru serviciile fitosanitare naționale care examinează produsele agricole importate;

• Consolidarea mecanismelor de control a transportului pe culoarele de solidaritate și calității produselor transportate;

• Asigurarea răspunsurilor mai rapide din partea autorităților Uniunii Europene la situația economică actuală din sectorul agricol;

• Atingerea obiectivelor PAC fără reducerea competitivității producătorilor agricoli și impunerea concurenței neloiale asupra produselor agroalimentare din UE în detrimentul celor din afara UE – Reciprocitate.

Cerințe secundare

• Verificarea ipotezelor din cadrul Green Deal și evaluarea impactului Directivei privind emisiile industriale și a Regulamentului privind utilizarea durabilă a produselor fitosanitare asupra producției agricole (SUR);

• Retragerea propunerilor cuprinse în Legea refacerii naturii, a căror implementare ar duce la eliminarea multor operațiuni de creștere a animalelor;

• Introducerea NGT(tehnici de ameliorare moderne) în același pachet cu SUR și implementarea SUR numai după ce avem alternative și opțiuni eficiente și eficace;

• Sprijinirea îmbunătățirii habitatului, asigurarea densităților de populație la suprafață și asigurarea protecției populației;

• Asigurarea urgentă a convergenței plăților pe suprafață la nivelul UE.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe 8 martie 2023, chiar de Ziua Internațională a Femeii, Cristina Cionga, director adjunct al Forumului APPR, a fost aleasă în funcția de vicepreședinte al Grupului de Lucru „Cereale” din cadrul COPA-COGECA.

„Cristina a câștigat detașat, cu un număr de 79 de voturi, o urmare firească a recunoașterii activității foarte bune depuse în cadrul celei mai mari organizații a fermierilor europeni”, transmite Forumul APPR.

Pe locul al doilea, cu 60 de voturi a fost ales Guido Sedler (Germania), care va ocupa cel de-al doilea fotoliu de vicepreședinte al Grupului de Lucru „Cereale”.

„În fața sectorului de cultură mare stau din ce în ce mai multe provocări. Doar implicarea și colaborarea cu ceilalți actori de pe filiera agroalimentară, dialogul continuu cu autoritățile europene și cu reprezentanții societății civile pot menține fermierii europeni pe harta producției de hrană. Este crucial să fim acolo unde se decide soarta agriculturii!”, a declarat Cristina Cionga.

Noua funcție va aduce o serie de noi activități pentru directorul adjunct al Forumului APPR, care este însă foarte pregătită să preia portofoliul, alături de colegul german.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html                      

A VIII-a ediție a Congresului „De la fermieri pentru fermieri”, eveniment organizat de Forumul APPR, va avea loc pe 23 februarie 2023, la Hotel Crowne Plaza din București, începând cu ora 11:00. Cum se vede viitorul PNS și cele mai așteptate noutăți oficiale vor fi dezbătute la congresul fermierilor.

„Discuțiile vor avea un puternic focus asupra strategiei de dezvoltare a agriculturii din România. Asociația noastră a făcut demersuri multiple pentru ca Planul Național Strategic pentru noul exercițiu financiar să fie cât mai aplicabil, pragmatic pentru fermierii români. Prin urmare, vom avea alături personalități marcante care contribuie direct la procesul de decizie privind agricultura europeană (reprezentanţi ai autorităților naţionale şi europene, cât şi fermieri şi cercetători de pe alte meridiane) pentru a ne împărtăși din opiniile și viziunea lor”, precizează Alina Crețu, director executiv al Forumului APPR.

Având în vedere prezența personalităților care participă nemijlocit la procesul decizional privind agricultura națională și europeană, la evenimentul anual al Forumului APPR vor fi discutate provocările agriculturii europene.

„Prin experiența și know-how-ul său vast, agricultura românească joacă un rol cheie în agricultura noastră europeană competitivă și durabilă. Pentru a reuși pe deplin acest lucru, trebuie să asigurăm integrarea deplină a sectorului agroalimentar românesc în lanțul valoric bazat pe piață al UE. De asemenea, participarea activă la procesul decizional al UE va ajuta sectorul agricol românesc să-și apere interesele și să asigure viabilitatea investițiilor viitoare”, transmite Pekka Pesonen, secretar general al Copa-Cogeca.

Într-o perioadă extrem de sensibilă din punct de vedere al securității alimentare, fermierii trebuie să beneficieze de informații cât mai corecte, iar „împreună spune Alina Crețu, vom putea să găsim cele mai bune soluții pentru îndeplinirea țintelor de sustenabilitate”.

Mihai Dumitru, director general adjunct DG Agri, va fi, de asemenea, prezent la cea de-a opta ediție a Congresului „De la fermieri pentru fermieri”, oficialul afirmând că: „Acum trebuie să ne concentrăm pe punerea rapidă în practică a PAC 2023-2027, așa cum a fost stabilită prin ultima reformă PAC din 2021 și prin cele 28 Planuri Naționale Strategice aprobate de Comisia Europeană anul trecut și să obținem rezultatele planificate de fiecare țară în PNS respectiv”.

Ca la fiecare ediție, vor fi decernate trofeele „Porumbul de Aur 2022”, secțiune care premiază excelența fermierilor autohtoni din anul precedent congresului. Totodată, vor fi organizate sesiuni paralele specializate, cu participare internațională, una de politici agricole - AgroPolicy, alta dedicată producătorilor de sămânță Embryo.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Anul agricol 2022–2023 abia a început, însă calendaristic se încheie un an. Cum a fost el? Probabil că toți ne uităm în urmă și facem bilanțul. Privesc și eu la 2022, din perspectiva agriculturii, și tot ce-mi vine în minte e acest banc: „Ce este haosul?” întreabă un ascultător la Radio Erevan. „Nu dăm răspunsuri la întrebări din agricultură”. Și, curând, România împlinește 33 de ani de democrație. Peste trei decenii de haos... O situație care, în opinia mea, e întreținută de clasa politică, care clasă este oglinda societăţii româneşti. Ce vedem în oglindă suntem chiar noi, cetățenii României, prezenta clasă politică românească fiind imaginea exactă a națiunii. Nu ne place ce vedem în oglindă, nu? Ne înfurie.

Cel mai adesea, furia este vizibilă pe internet, pe toate rețelele sociale existente, toți apasă cu furie tastele gadgeturilor din dotare, aruncând în eter vorbe grele, sperând că undeva este un superman care va vedea și va îndrepta lucrurile. Concret, nimic. Discuțiile în contradictoriu prin intermediul internetului nu sunt nicidecum constructive, acolo toată lumea jignește, nimeni nu ascultă, mulți nu înțeleg ce citesc, nu ne respectăm opiniile, social media ajungând azi o imensă găleată cu gunoi. Lăturile de acolo nici măcar porcii nu le-ar înghiți. O tânără crescătoare de vaci mi-a zis recent că internetul n-ar trebui lăsat pe mâinile oricui, prea mulți au acces la o lume virtuală în care au impresia că pot face orice și oricum.

Ne-am înfuriat? Păi, haideți să schimbăm și să ne schimbăm! Supermanii din online nu există în viața reală.

Pentru agricultură, și 2022 a fost un an dificil. Nici următorii nu se arată mai buni. Ce facem, renunțăm? Să fim serioși, după ani de muncă, nu-ți vine să renunți. Te descurci, te adaptezi, cauți soluții, te informezi, discuți cu semenii tăi, nu le pui piedici. Rezolvarea stă în noi, doar trebuie să găsim calea. Iar calea dialogului este una dintre soluții.

„Dialog” în agricultură: „De ce organizația X primește bani de la stat ca să reprezinte fermierii români la Copa-Cogeca?”. Poate pentru că altfel nu am avea reprezentare în cadrul celei mai mari organizații profesionale la nivel de Uniune Europeană? Fermierul european este înscris de obicei în mai multe asociații și la fiecare plătește o cotizație anuală. Copa-Cogeca trăiește din cotizațiile fermierilor membri. În România câte asociații își permit să trăiască din cotizații? Vă zic eu că-mi ajung degetele de la o mână, pentru răspuns. Hai, înfuriați-vă, tastați-vă neputința și aruncați-vă focul în eterul internetului! Însă, dacă vreți să faceți ceva cu adevărat, să vă schimbați soarta, așa încât să fie bine, faceți un pas către viața reală, îndreptați-vă către o asociație care credeți că v-ar putea reprezenta domeniul, plătiți cotizație, implicați-vă în organizare, angajați, pe banii din cotizații și sponsorizări, specialiști în drept, în comerț, în tot ce aveți nevoie, pe care apoi să-i trageți la răspundere. Așa cum e acum, o mie și mai bine de forme de asociere, fiecare cu propriul interes, fiecare purtând discuții cu autoritățile când vrea, cum vrea și dacă vrea, vedeți ce iese. Avem acte normative fără legătură cu realitatea din teren, orice adaptare duce inevitabil la o altă neadaptare. Undeva e un scurtcircuit, pentru rezolvarea căruia nu s-a găsit niciun „electrician”, de peste trei decenii.

Încă un „dialog” din agricultură: „Cum a scos Y 20 de tone la hectarul de porumb? E un mincinos, se dă mare, e plătiti de compania Z”. Poate că Y e un manager în adevăratul sens al cuvântului, pentru că până la urmă o afacere sustenabilă e condusă de un om sau de o echipă care știe ce și cum să facă astfel încât să nu depindă în cea mai mare măsură nici de Dumnezeu, nici de clasa politică și nici de orice alți factori externi.

Întotdeauna de vină sunt alții pentru neputințele noastre. În schimb, noi ce facem, în afară de a ne vărsa furia pe internet? Să-și răspundă fiecare.

În ultima lună, am participat la câteva evenimente ale unei organizații profesionale din agricultura autohtonă. Am întâlnit tineri fermieri din toate colțurile țării. Agricultura e grea, a naibii de grea, se lucrează afară, iarnă–vară sub cerul liber, nu-i ușor nici pe câmp, nici în zootehnie, legumicultură, pomicultură sau viticultură. Însă munca poate fi ușoară și-ți poate aduce beneficii dacă ea îți place, dacă orice activitate ai face o faci cu pasiune. Tinerii ăștia pe care i-am întâlnit au preluat sau vor prelua afacerile agricole ale familiei. Sunt pasionați, caută să se instruiască, găsesc soluții să aducă plusuri în ferme, sunt încântați să se vadă, să schimbe opinii, participă la tot soiul de evenimente pentru a lua contact cu alții ca ei, pentru a cunoaște ceva noutăți, pentru a socializa în beneficiul propriilor afaceri. Vă spun cu mâna pe inimă, lumea reală e diferită de tot irealul de pe așa-numitele rețele sociale. Mie, lumea asta reală, tinerii aceștia care se ocupă de diverse afaceri din agricultură, care-și doresc să facă bani în agricultura românească, care vor să schimbe mentalități, care nu doar privesc, ci chiar aduc Occidentul în fermele de la noi, deci mie, oamenii ăștia îmi dau încredere în viitor. Mă uit la ei, zâmbesc și parcă văd cum haosul rămâne-n urmă și cum România devine țara din care oamenii nu mai vor să plece.

Pentru noul an ce vine, ce-mi doresc mie vă doresc și vouă: sănătate și binecuvântare. Să stăm mai mult în afara lumii virtuale, să punem mai des mâna și ochiul pe cărți, reviste, să ne relaxăm la un spectacol de teatru, la un film, să ascultăm la radio o muzică bună sau o emisiune care să ne aducă plusvaloare în viață, să ne uităm la televizor pentru a ne bucura, pentru a afla, a învăța, să ne întâlnim mai mult cu oameni ca noi, să ne trăim viețile.

Să fim bine!

Editorial scris de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

11 noi cooperative agricole au aderat la Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV, a anunțat organizația profesională a cărei Adunare Generală a avut loc în zilele de 15 și 16 decembrie 2022. Astfel, UNCSV a ajuns la 51 de membri, cooperative agricole funcționale din sectorul vegetal. Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sector Vegetal s-a înființat în anul 2017.

Cooperativele agricole reunite în UNCSV însumează peste 750 de persoane juridice și 150 persoane fizice. Membrii afiliați în cooperativele agricole din uniune exploatează suprafețe între 1,5 ha și 1.900 ha.

„Cooperativele agricole autentice nu sunt o alternativă, ci singura cale optimă de reducere semnificativă a riscurilor principale la care sunt expuși agricultorii individuali, indiferent de mărimea lor. Rolul cooperativelor este să ajute la optimizarea costurilor membrilor și să aducă valoare adăugată produselor prin investiții în comun. Cooperativele agricole performante trebuie să răspundă nevoilor majorității membrilor, scopului pentru care au fost create și să combine negocierea cu mutualizarea, standardizarea și optimizarea”, transmite UNCSV.

Reprezentanții cooperativelor au dezbătut problemele cu care se confruntă atât în desfășurarea și eficientizarea activității cooperativelor, cât și a exploatațiilor unde își desfășoară activitatea. De asemenea, au discutat despre proiectele legislative cu impact în sectorul vegetal. Un subiect important în cadrul discuțiilor a fost legat de îmbunătățirile care trebuie aduse pentru a avea soluții integrate, privind managementul riscului comercial și agroclimatic.

Misiunea de bază a UNCSV este să asigure reprezentativitate pentru cooperativele agricole la nivel național și european, să urmărească încurajarea fenomenului dezvoltării și eficientizării activității fermierilor prin cooperative agricole consolidate, sustenabile și durabile, care să aibă capacitatea de a întări puterea de negociere a fermierilor în lanțul agroalimentar.

UNCSV și-a propus să ajute la perfecționarea managerilor cooperativelor, contribuind la promovarea practicilor de bună guvernare în cadrul cooperativelor agricole și la dezvoltarea competențelor acestora și prin schimburi de experiență la cooperative de succes din Europa. În 2023, timp de câte o săptămână, membrii UNCSV vor vizita cooperative din Israel, Estonia, Spania și Franța, pentru a înțelege modul de organizare, funcționare, guvernanță și management. Ultimul schimb de experiență la care au participat 35 de președinți/directori de cooperative din România, Grecia și Estonia, a avut loc în Atena, în perioada 20 – 26 noiembrie 2022, urmare a desfășurării primei mobilități din proiectul Erasmus + „Bune practici de guvernanță în cadrul cooperativelor agricole – GGPAC”, al cărui coordonator/beneficiar este UNCSV.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

De mai bine de doi ani, prețurile la îngrășămintele utilizate în agricultură cresc continuu, atingând niveluri nemaivăzute până acum în Europa. În unele cazuri, prețurile la îngrășămintele importante s-au triplat. Nicio regiune din lume nu se confruntă astăzi cu creșteri de prețuri de o asemenea magnitudine, arată Copa – Cogeca. Stocurile fermierilor europeni se epuizează rapid, iar prețurile și disponibilitatea continuă să fie problematice pe termen scurt, în special pentru sezonul actual de aplicări în primăvara lui 2023.

Organizația fermierilor și a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană așteaptă de la Comisia Europeană măsuri pe termen scurt pentru a reduce impactul șocurilor internaționale actuale, cât și pe termen mediu/lung pentru a răspunde problemei dependenței de importuri de îngrășăminte și furaje, lipsei de transparență pe piața îngrășămintelor și reducerea durabilă a îngrășămintelor sintetice. Însă, de fiecare dată, CE dă răspunsuri relevante pentru problemele pe termen mediu și lung fără a răspunde deloc provocărilor pe termen scurt.

În opinia reprezentanților Copa – Cogeca, consecințele penuriei de îngrășăminte se vor resimți în mai multe feluri la recolta din 2023, afectând randamentul, calitatea culturii și rotația culturilor, prețurile pe care le plătesc consumatorii și competitivitatea agricultorilor europeni.

„Comisia Europeană refuză, din motive ideologice, să acorde agricultorilor soluții pe termen scurt, ceea ce pune în pericol viabilitatea multor ferme. Ce sens are o nouă comunicare dacă aceasta cuprinde atât de puține propuneri? În ceea ce privește obiectivele pe termen lung, mi se pare că viziunea Comisiei este clară din 2019, când a fost lansată Strategia De la fermă la consumator”, arată Christiane Lambert, președintele Copa. Președintele Cogeca, Ramon Armengol este de părere că CE pasează responsabilitatea către statele membre, prin ajutoarele de stat și planurile naționale strategice. „Ar putea apărea perturbări semnificative de piață, în funcție de reacția statelor membre. Îngrășămintele sunt un factor de producție cheie în agricultură și este foarte îngrijorător că nu avem un răspuns clar pe acest subiect. Sperăm să avem un schimb de opinii cât de curând cu Janusz Wojciechowski, comisarul pentru agricultură, pentru a înțelege cum poate planul Comisiei să răspundă în mod concret la problemele care vor decurge din comunicarea sa.”

Propunerile Copa – Cogeca

Copa și Cogeca consideră binevenită crearea unui observator de piață pentru îngrășăminte, lansarea unui Consiliu european pentru inovare pentru agricultura rezilientă, îmbunătățirea accesului la îngrășăminte ecologice, fluxurile de deșeuri și sprijinul pentru amoniacul verde. Însă, acestea sunt măsuri pe termen lung care nu vor reduce impactul pe termen scurt asupra disponibilității și prețului îngrășămintelor.

Pe termen scurt, eforturile Comisiei pentru adoptarea de către Consiliu a propunerii de a suspenda tarifele la import pentru uree și amoniac și solicitarea ca statele membre să pună în aplicare ajutoarele de stat și să asigure accesul la gaze naturale pentru producătorii de îngrășăminte, nu reprezintă un răspuns suficient la perturbările prezente acum pe piața îngrășămintelor.

Copa și Cogeca au sugerat extinderea suspendării tarifelor la import pentru toate îngrășămintele de nitrogen și fosfat. Ar trebui facilitat și aspectul logistic și ar trebui să se asigure flexibilitate normativă. Aici este inclusă suspendarea aplicării limitei de 60 mg/kg la cadmiu pentru îngrășămintele fosfatice, pentru a permite livrarea din țări din Africa de Nord (Maroc) în locul Rusiei, precum și derogări la limitele stabilite de Directiva privind nitrații și facilitarea regulilor administrative privitoare la importuri.

Foto: NHR Agropartners

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În perioada 27-29 aprilie 2022, cele patru organizații (APPR, LAPAR, PRO AGRO și UNCSV) reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, au făcut o vizită de lucru la sediul Copa-Cogeca din Bruxelles. Deplasarea a fost prilejuită de reuniunea Copa Praesidium și a ședinței comune Copa - Cogeca.

Am participat și eu, pentru prima dată, în primul rând în calitatea mea de fermier, întrucât organizația LAPAR era deja reprezentată prin președintele Nicu Vasile. N-am mers să ma fudulesc, cum ar spune unii, pe banii membrilor sau ai contribuabililor, ci am mers pe banii mei pentru a vedea care-i atmosfera de lucru, cum sunt oamenii, cum se abordează lucrurile în cadrul celei mai mari organizații de fermieri la nivel european.

Vreau, în rândurile de față, să las câteva impresii personale, și doar pe scurt punctez subiectele abordate: s-a vorbit despre Politica Agricolă Comună 2023-2027; s-a cerut revizuirea actuală a Directivei pentru utilizarea durabilă a pesticidelor și propunerea pentru un regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor; s-a discutat despre impactul pe care îl va avea asupra fermierilor români decizia Comisiei Europene de a elimina taxa pe import pentru produsele agricole primare și procesate din Ucraina, AAC având un schimb de opinii cu Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru Agricultură; reprezentanții Alianței au participat la Copa Praesidium, unde s-a dezbătut conflictul din Ucraina și modul în care afectează securitatea alimentară a lumii.

Revenind la impresiile mele, România a pierdut mult prin faptul că nu a avut continuitate ca prezență în cadrul acestei organizații profesionale, Copa-Cogeca. Nu te poți duce acolo și să speri că te vei impune ca țară, fără să ai legături solide de comunicare cu restul țărilor. Aceste legături nu le stabilești văzându-te o dată la câțiva ani, atunci când ai bani să-ți plătești cotizația. Am citit pe fețele multor participanți din alte țări durata legăturilor de colaborare/amiciție/prietenie și de aici ne putem imagina și care este susținerea între ei, ca oameni, și țările lor.

Am văzut o deschidere foarte mare din partea celor cu care am intrat în dialog. Chiar s-au bucurat că România a avut o prezență semnificativă de data aceasta și implicit și-a expus punctul de vedere prin luările de poziție ale colegilor din delegație. Am fost mândră de președintele meu, Nicu Vasile, când a explicat foarte clar că România nu poate accepta nici măcar 10% din reducerea cantității de îngrășăminte întrucât suntem cu mult în urma mediei europene. Asta, în contextul în care în discuții s-a menționat, doar ca idee, că dacă 20% reducere din cantitatea de îngrășăminte este mult, poate să încercăm să acceptăm 10%.

Am descoperit că în echipa Copa-Cogeca, din aproximativ 50 de angajați, 8 sunt români, ceea ce înseamnă o șansă extraordinară pentru noi ca țară.

Mi-a părut nespus de rău că au trecut atâția ani în care n-am știut/n-am vrut sau nu ne-a păsat, ca țară, să valorificăm aceasta șansă! Da, am spus-o conștient, ca țară, nu ca fermieri! Agricultura este ramura economică a statului, nu a fermierilor! Fermierii sunt doar rotițele acestui mecanism care compun ramura economică numită agricultură. Asta, pentru cei care se vor grăbi să spună că prezența României la Copa-Cogeca este o chestiune care privește doar fermierii, nu și statul român. Orice om care gândește și înțelege ce înseamnă UE și globalizarea nu poate spune că fermierii singuri, fără sinergiile create în relația cu statul, prin europarlamentari, miniștri, Ministerul Agriculturii și reprezentanța de la Bruxelles, pot schimba mare lucru. Doar cei care trăiesc ca o broască în fântână, fără să știe că există și ocean, pot gândi așa.

Agriculturii noastre nu-i vrea nimeni răul la nivel european, ci noi, ca stat, nu știm să ne apărăm drepturile. OK, poate nu sunt încântați de potențialul pe care-l avem sau de puterea noastră, dacă am avea o agricultură dezvoltată la potențialul ei, asta poate fi adevărat, dar nimeni nu ne poate lua niciun drept dacă ni-l apărăm.

Cel mai mare dușman al fermierului român este tot fermierul român! Atâta timp cât faci parte, ca fermier, dintr-o organizație de fermieri care luptă ca statul să nu mai plătească cotizația la Copa-Cogeca, în condițiile în care știm cu toții că astăzi nu-i o breaslă a fermierilor care să înțeleagă importanța noastră acolo, la Copa-Cogeca, și să-și plătească singuri cotizația, înseamnă că te sabotezi singur. Mai mult, sunt mulți fermieri care fac parte din toate organizațiile. Aici vorbesc de fermierii mari. Recunosc că nu-i prea înțeleg cum pot fi și pentru, și contra prezenței noastre la Copa-Cogeca.

Ar mai fi multe de spus, dar mă opresc aici, cu speranța că domnul ministru Chesnoiu, un om care înțelege importanța prezenței fermierilor români la Copa-Cogeca, va da curs cât mai repede întâlnirii solicitate de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare pentru a modifica legislația și a face funcționale grupurile de dialog civil, la nivel național, unde organizațiile care vor să se implice în munca aceasta titanică, pentru apărarea intereselor agriculturii românești la nivel european, să-și desemneze membrii care să lucreze efectiv la documente de poziție și să participe activ în ședințele de lucru. Alianța a făcut invitații și altor organizații să-și desemneze membrii, dar acestea au refuzat. În schimb, unele și-au păstrat poziția de a împroșca cu noroi în cei care muncesc, atât cât pot și cât le permite priceperea lor, pentru apărarea drepturilor fermierilor români la nivel european.

Editorial scris de: DR. ING. NINA GHEORGHIȚĂ, vicepreședinte LAPAR

Fermierii europeni își doresc să aibă acces și să utilizeze îngrășăminte organice, să alterneze culturile, căutând permanent soluții pentru a păstra și pentru a crește fertilitatea solului. Însă, astăzi, fermierii europeni sunt supuși concurenței neloiale cu produse venite din țări terțe care nu sunt obligate să respecte aceleași reguli de producere ca în Uniunea Europeană.

Joi, 28 aprilie 2022, unii dintre cei care au un cuvânt de spus în felul în care se face și mai ales se va face agricultura în Europa au ieșit în spațiul public cu declarații controversate.

Unul este chiar responsabilul de strategiile europene Green Deal și Farm to Fork, Frans Timmermans, prim-vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, care a declarat: „Dacă nu înțelegem că Farm to Fork este o încercare de a salva agricultura, nu de a o pedepsi, în lumina efectelor devastatoare ale pierderii biodiversității și ale schimbărilor climatice asupra producției de alimente la nivel global, suntem într-adevăr într-o atitudine greșită”.

Președintele COPA, cea mai mare organizație a fermierilor europeni, Christiane Lambert a răspuns: „Domnul Timmermans pare că nu trăiește pe aceeași planetă cu noi”.

Soluțiile extreme nu fac bine nimănui, asta este cert. Așa cum este adevărat că fermierii își pot face treaba și mai bine decât în prezent, dar pentru asta au nevoie de instrumente.

„Este o realitate că fermierii europeni pierd din competitivitate în mod constant. Este o realitate că astăzi nu avem sau nu mai avem acces la fertilizanți în cantități suficiente, la produse de protecția plantelor care sunt scoase aproape zilnic din uz. Este o realitate că fermierul european plătește importurile cu furaje proteice pe care nu le poate produce în Europa, neavând acces la cele mai noi tehnici de ameliorare genetică. Este o realitate că milioane de hectare sunt cultivate în mod sustenabil astăzi în UE, prin acoperirea terenurilor cu covoare vegetale, lucrări minime ale solului, cantități drastic diminuate de combustibil utilizate în agricultură și investiții majore în tehnologii digitale. Da, fermierii înțeleg că sunt ambiții mari legate de strategia Farm to Fork, dar să nu uităm că fermierii sunt supuși unei concurențe neloiale cu produsele venite din țările terțe care nu trebuie să respecte aceleași reguli de producere. Reziliența este esența muncii agricultorului și nu noi suntem cei care profită de această criză, din contră suntem și noi direct afectați de impactul acesteia”, a punctat Alina Crețu, director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR).

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html