COPA COGECA - REVISTA FERMIERULUI

Anul agricol 2022–2023 abia a început, însă calendaristic se încheie un an. Cum a fost el? Probabil că toți ne uităm în urmă și facem bilanțul. Privesc și eu la 2022, din perspectiva agriculturii, și tot ce-mi vine în minte e acest banc: „Ce este haosul?” întreabă un ascultător la Radio Erevan. „Nu dăm răspunsuri la întrebări din agricultură”. Și, curând, România împlinește 33 de ani de democrație. Peste trei decenii de haos... O situație care, în opinia mea, e întreținută de clasa politică, care clasă este oglinda societăţii româneşti. Ce vedem în oglindă suntem chiar noi, cetățenii României, prezenta clasă politică românească fiind imaginea exactă a națiunii. Nu ne place ce vedem în oglindă, nu? Ne înfurie.

Cel mai adesea, furia este vizibilă pe internet, pe toate rețelele sociale existente, toți apasă cu furie tastele gadgeturilor din dotare, aruncând în eter vorbe grele, sperând că undeva este un superman care va vedea și va îndrepta lucrurile. Concret, nimic. Discuțiile în contradictoriu prin intermediul internetului nu sunt nicidecum constructive, acolo toată lumea jignește, nimeni nu ascultă, mulți nu înțeleg ce citesc, nu ne respectăm opiniile, social media ajungând azi o imensă găleată cu gunoi. Lăturile de acolo nici măcar porcii nu le-ar înghiți. O tânără crescătoare de vaci mi-a zis recent că internetul n-ar trebui lăsat pe mâinile oricui, prea mulți au acces la o lume virtuală în care au impresia că pot face orice și oricum.

Ne-am înfuriat? Păi, haideți să schimbăm și să ne schimbăm! Supermanii din online nu există în viața reală.

Pentru agricultură, și 2022 a fost un an dificil. Nici următorii nu se arată mai buni. Ce facem, renunțăm? Să fim serioși, după ani de muncă, nu-ți vine să renunți. Te descurci, te adaptezi, cauți soluții, te informezi, discuți cu semenii tăi, nu le pui piedici. Rezolvarea stă în noi, doar trebuie să găsim calea. Iar calea dialogului este una dintre soluții.

„Dialog” în agricultură: „De ce organizația X primește bani de la stat ca să reprezinte fermierii români la Copa-Cogeca?”. Poate pentru că altfel nu am avea reprezentare în cadrul celei mai mari organizații profesionale la nivel de Uniune Europeană? Fermierul european este înscris de obicei în mai multe asociații și la fiecare plătește o cotizație anuală. Copa-Cogeca trăiește din cotizațiile fermierilor membri. În România câte asociații își permit să trăiască din cotizații? Vă zic eu că-mi ajung degetele de la o mână, pentru răspuns. Hai, înfuriați-vă, tastați-vă neputința și aruncați-vă focul în eterul internetului! Însă, dacă vreți să faceți ceva cu adevărat, să vă schimbați soarta, așa încât să fie bine, faceți un pas către viața reală, îndreptați-vă către o asociație care credeți că v-ar putea reprezenta domeniul, plătiți cotizație, implicați-vă în organizare, angajați, pe banii din cotizații și sponsorizări, specialiști în drept, în comerț, în tot ce aveți nevoie, pe care apoi să-i trageți la răspundere. Așa cum e acum, o mie și mai bine de forme de asociere, fiecare cu propriul interes, fiecare purtând discuții cu autoritățile când vrea, cum vrea și dacă vrea, vedeți ce iese. Avem acte normative fără legătură cu realitatea din teren, orice adaptare duce inevitabil la o altă neadaptare. Undeva e un scurtcircuit, pentru rezolvarea căruia nu s-a găsit niciun „electrician”, de peste trei decenii.

Încă un „dialog” din agricultură: „Cum a scos Y 20 de tone la hectarul de porumb? E un mincinos, se dă mare, e plătiti de compania Z”. Poate că Y e un manager în adevăratul sens al cuvântului, pentru că până la urmă o afacere sustenabilă e condusă de un om sau de o echipă care știe ce și cum să facă astfel încât să nu depindă în cea mai mare măsură nici de Dumnezeu, nici de clasa politică și nici de orice alți factori externi.

Întotdeauna de vină sunt alții pentru neputințele noastre. În schimb, noi ce facem, în afară de a ne vărsa furia pe internet? Să-și răspundă fiecare.

În ultima lună, am participat la câteva evenimente ale unei organizații profesionale din agricultura autohtonă. Am întâlnit tineri fermieri din toate colțurile țării. Agricultura e grea, a naibii de grea, se lucrează afară, iarnă–vară sub cerul liber, nu-i ușor nici pe câmp, nici în zootehnie, legumicultură, pomicultură sau viticultură. Însă munca poate fi ușoară și-ți poate aduce beneficii dacă ea îți place, dacă orice activitate ai face o faci cu pasiune. Tinerii ăștia pe care i-am întâlnit au preluat sau vor prelua afacerile agricole ale familiei. Sunt pasionați, caută să se instruiască, găsesc soluții să aducă plusuri în ferme, sunt încântați să se vadă, să schimbe opinii, participă la tot soiul de evenimente pentru a lua contact cu alții ca ei, pentru a cunoaște ceva noutăți, pentru a socializa în beneficiul propriilor afaceri. Vă spun cu mâna pe inimă, lumea reală e diferită de tot irealul de pe așa-numitele rețele sociale. Mie, lumea asta reală, tinerii aceștia care se ocupă de diverse afaceri din agricultură, care-și doresc să facă bani în agricultura românească, care vor să schimbe mentalități, care nu doar privesc, ci chiar aduc Occidentul în fermele de la noi, deci mie, oamenii ăștia îmi dau încredere în viitor. Mă uit la ei, zâmbesc și parcă văd cum haosul rămâne-n urmă și cum România devine țara din care oamenii nu mai vor să plece.

Pentru noul an ce vine, ce-mi doresc mie vă doresc și vouă: sănătate și binecuvântare. Să stăm mai mult în afara lumii virtuale, să punem mai des mâna și ochiul pe cărți, reviste, să ne relaxăm la un spectacol de teatru, la un film, să ascultăm la radio o muzică bună sau o emisiune care să ne aducă plusvaloare în viață, să ne uităm la televizor pentru a ne bucura, pentru a afla, a învăța, să ne întâlnim mai mult cu oameni ca noi, să ne trăim viețile.

Să fim bine!

 

Editorial scris de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - noiembrie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Editorial
Vineri, 16 Decembrie 2022 20:50

Noi cooperative agricole s-au alăturat UNCSV

11 noi cooperative agricole au aderat la Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV, a anunțat organizația profesională a cărei Adunare Generală a avut loc în zilele de 15 și 16 decembrie 2022. Astfel, UNCSV a ajuns la 51 de membri, cooperative agricole funcționale din sectorul vegetal. Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sector Vegetal s-a înființat în anul 2017.

Cooperativele agricole reunite în UNCSV însumează peste 750 de persoane juridice și 150 persoane fizice. Membrii afiliați în cooperativele agricole din uniune exploatează suprafețe între 1,5 ha și 1.900 ha.

„Cooperativele agricole autentice nu sunt o alternativă, ci singura cale optimă de reducere semnificativă a riscurilor principale la care sunt expuși agricultorii individuali, indiferent de mărimea lor. Rolul cooperativelor este să ajute la optimizarea costurilor membrilor și să aducă valoare adăugată produselor prin investiții în comun. Cooperativele agricole performante trebuie să răspundă nevoilor majorității membrilor, scopului pentru care au fost create și să combine negocierea cu mutualizarea, standardizarea și optimizarea”, transmite UNCSV.

Reprezentanții cooperativelor au dezbătut problemele cu care se confruntă atât în desfășurarea și eficientizarea activității cooperativelor, cât și a exploatațiilor unde își desfășoară activitatea. De asemenea, au discutat despre proiectele legislative cu impact în sectorul vegetal. Un subiect important în cadrul discuțiilor a fost legat de îmbunătățirile care trebuie aduse pentru a avea soluții integrate, privind managementul riscului comercial și agroclimatic.

Misiunea de bază a UNCSV este să asigure reprezentativitate pentru cooperativele agricole la nivel național și european, să urmărească încurajarea fenomenului dezvoltării și eficientizării activității fermierilor prin cooperative agricole consolidate, sustenabile și durabile, care să aibă capacitatea de a întări puterea de negociere a fermierilor în lanțul agroalimentar.

UNCSV și-a propus să ajute la perfecționarea managerilor cooperativelor, contribuind la promovarea practicilor de bună guvernare în cadrul cooperativelor agricole și la dezvoltarea competențelor acestora și prin schimburi de experiență la cooperative de succes din Europa. În 2023, timp de câte o săptămână, membrii UNCSV vor vizita cooperative din Israel, Estonia, Spania și Franța, pentru a înțelege modul de organizare, funcționare, guvernanță și management. Ultimul schimb de experiență la care au participat 35 de președinți/directori de cooperative din România, Grecia și Estonia, a avut loc în Atena, în perioada 20 – 26 noiembrie 2022, urmare a desfășurării primei mobilități din proiectul Erasmus + „Bune practici de guvernanță în cadrul cooperativelor agricole – GGPAC”, al cărui coordonator/beneficiar este UNCSV.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

De mai bine de doi ani, prețurile la îngrășămintele utilizate în agricultură cresc continuu, atingând niveluri nemaivăzute până acum în Europa. În unele cazuri, prețurile la îngrășămintele importante s-au triplat. Nicio regiune din lume nu se confruntă astăzi cu creșteri de prețuri de o asemenea magnitudine, arată Copa – Cogeca. Stocurile fermierilor europeni se epuizează rapid, iar prețurile și disponibilitatea continuă să fie problematice pe termen scurt, în special pentru sezonul actual de aplicări în primăvara lui 2023.

Organizația fermierilor și a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană așteaptă de la Comisia Europeană măsuri pe termen scurt pentru a reduce impactul șocurilor internaționale actuale, cât și pe termen mediu/lung pentru a răspunde problemei dependenței de importuri de îngrășăminte și furaje, lipsei de transparență pe piața îngrășămintelor și reducerea durabilă a îngrășămintelor sintetice. Însă, de fiecare dată, CE dă răspunsuri relevante pentru problemele pe termen mediu și lung fără a răspunde deloc provocărilor pe termen scurt.

În opinia reprezentanților Copa – Cogeca, consecințele penuriei de îngrășăminte se vor resimți în mai multe feluri la recolta din 2023, afectând randamentul, calitatea culturii și rotația culturilor, prețurile pe care le plătesc consumatorii și competitivitatea agricultorilor europeni.

„Comisia Europeană refuză, din motive ideologice, să acorde agricultorilor soluții pe termen scurt, ceea ce pune în pericol viabilitatea multor ferme. Ce sens are o nouă comunicare dacă aceasta cuprinde atât de puține propuneri? În ceea ce privește obiectivele pe termen lung, mi se pare că viziunea Comisiei este clară din 2019, când a fost lansată Strategia De la fermă la consumator”, arată Christiane Lambert, președintele Copa. Președintele Cogeca, Ramon Armengol este de părere că CE pasează responsabilitatea către statele membre, prin ajutoarele de stat și planurile naționale strategice. „Ar putea apărea perturbări semnificative de piață, în funcție de reacția statelor membre. Îngrășămintele sunt un factor de producție cheie în agricultură și este foarte îngrijorător că nu avem un răspuns clar pe acest subiect. Sperăm să avem un schimb de opinii cât de curând cu Janusz Wojciechowski, comisarul pentru agricultură, pentru a înțelege cum poate planul Comisiei să răspundă în mod concret la problemele care vor decurge din comunicarea sa.”

 

Propunerile Copa – Cogeca

 

Copa și Cogeca consideră binevenită crearea unui observator de piață pentru îngrășăminte, lansarea unui Consiliu european pentru inovare pentru agricultura rezilientă, îmbunătățirea accesului la îngrășăminte ecologice, fluxurile de deșeuri și sprijinul pentru amoniacul verde. Însă, acestea sunt măsuri pe termen lung care nu vor reduce impactul pe termen scurt asupra disponibilității și prețului îngrășămintelor.

Pe termen scurt, eforturile Comisiei pentru adoptarea de către Consiliu a propunerii de a suspenda tarifele la import pentru uree și amoniac și solicitarea ca statele membre să pună în aplicare ajutoarele de stat și să asigure accesul la gaze naturale pentru producătorii de îngrășăminte, nu reprezintă un răspuns suficient la perturbările prezente acum pe piața îngrășămintelor.

Copa și Cogeca au sugerat extinderea suspendării tarifelor la import pentru toate îngrășămintele de nitrogen și fosfat. Ar trebui facilitat și aspectul logistic și ar trebui să se asigure flexibilitate normativă. Aici este inclusă suspendarea aplicării limitei de 60 mg/kg la cadmiu pentru îngrășămintele fosfatice, pentru a permite livrarea din țări din Africa de Nord (Maroc) în locul Rusiei, precum și derogări la limitele stabilite de Directiva privind nitrații și facilitarea regulilor administrative privitoare la importuri.

 

Foto: NHR Agropartners

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

În perioada 27-29 aprilie 2022, cele patru organizații (APPR, LAPAR, PRO AGRO și UNCSV) reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, au făcut o vizită de lucru la sediul Copa-Cogeca din Bruxelles. Deplasarea a fost prilejuită de reuniunea Copa Praesidium și a ședinței comune Copa - Cogeca.

Am participat și eu, pentru prima dată, în primul rând în calitatea mea de fermier, întrucât organizația LAPAR era deja reprezentată prin președintele Nicu Vasile. N-am mers să ma fudulesc, cum ar spune unii, pe banii membrilor sau ai contribuabililor, ci am mers pe banii mei pentru a vedea care-i atmosfera de lucru, cum sunt oamenii, cum se abordează lucrurile în cadrul celei mai mari organizații de fermieri la nivel european.

Vreau, în rândurile de față, să las câteva impresii personale, și doar pe scurt punctez subiectele abordate: s-a vorbit despre Politica Agricolă Comună 2023-2027; s-a cerut revizuirea actuală a Directivei pentru utilizarea durabilă a pesticidelor și propunerea pentru un regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor; s-a discutat despre impactul pe care îl va avea asupra fermierilor români decizia Comisiei Europene de a elimina taxa pe import pentru produsele agricole primare și procesate din Ucraina, AAC având un schimb de opinii cu Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru Agricultură; reprezentanții Alianței au participat la Copa Praesidium, unde s-a dezbătut conflictul din Ucraina și modul în care afectează securitatea alimentară a lumii.

Revenind la impresiile mele, România a pierdut mult prin faptul că nu a avut continuitate ca prezență în cadrul acestei organizații profesionale, Copa-Cogeca. Nu te poți duce acolo și să speri că te vei impune ca țară, fără să ai legături solide de comunicare cu restul țărilor. Aceste legături nu le stabilești văzându-te o dată la câțiva ani, atunci când ai bani să-ți plătești cotizația. Am citit pe fețele multor participanți din alte țări durata legăturilor de colaborare/amiciție/prietenie și de aici ne putem imagina și care este susținerea între ei, ca oameni, și țările lor.

Am văzut o deschidere foarte mare din partea celor cu care am intrat în dialog. Chiar s-au bucurat că România a avut o prezență semnificativă de data aceasta și implicit și-a expus punctul de vedere prin luările de poziție ale colegilor din delegație. Am fost mândră de președintele meu, Nicu Vasile, când a explicat foarte clar că România nu poate accepta nici măcar 10% din reducerea cantității de îngrășăminte întrucât suntem cu mult în urma mediei europene. Asta, în contextul în care în discuții s-a menționat, doar ca idee, că dacă 20% reducere din cantitatea de îngrășăminte este mult, poate să încercăm să acceptăm 10%.

Am descoperit că în echipa Copa-Cogeca, din aproximativ 50 de angajați, 8 sunt români, ceea ce înseamnă o șansă extraordinară pentru noi ca țară.

Mi-a părut nespus de rău că au trecut atâția ani în care n-am știut/n-am vrut sau nu ne-a păsat, ca țară, să valorificăm aceasta șansă! Da, am spus-o conștient, ca țară, nu ca fermieri! Agricultura este ramura economică a statului, nu a fermierilor! Fermierii sunt doar rotițele acestui mecanism care compun ramura economică numită agricultură. Asta, pentru cei care se vor grăbi să spună că prezența României la Copa-Cogeca este o chestiune care privește doar fermierii, nu și statul român. Orice om care gândește și înțelege ce înseamnă UE și globalizarea nu poate spune că fermierii singuri, fără sinergiile create în relația cu statul, prin europarlamentari, miniștri, Ministerul Agriculturii și reprezentanța de la Bruxelles, pot schimba mare lucru. Doar cei care trăiesc ca o broască în fântână, fără să știe că există și ocean, pot gândi așa.

Agriculturii noastre nu-i vrea nimeni răul la nivel european, ci noi, ca stat, nu știm să ne apărăm drepturile. OK, poate nu sunt încântați de potențialul pe care-l avem sau de puterea noastră, dacă am avea o agricultură dezvoltată la potențialul ei, asta poate fi adevărat, dar nimeni nu ne poate lua niciun drept dacă ni-l apărăm.

Cel mai mare dușman al fermierului român este tot fermierul român! Atâta timp cât faci parte, ca fermier, dintr-o organizație de fermieri care luptă ca statul să nu mai plătească cotizația la Copa-Cogeca, în condițiile în care știm cu toții că astăzi nu-i o breaslă a fermierilor care să înțeleagă importanța noastră acolo, la Copa-Cogeca, și să-și plătească singuri cotizația, înseamnă că te sabotezi singur. Mai mult, sunt mulți fermieri care fac parte din toate organizațiile. Aici vorbesc de fermierii mari. Recunosc că nu-i prea înțeleg cum pot fi și pentru, și contra prezenței noastre la Copa-Cogeca.

Ar mai fi multe de spus, dar mă opresc aici, cu speranța că domnul ministru Chesnoiu, un om care înțelege importanța prezenței fermierilor români la Copa-Cogeca, va da curs cât mai repede întâlnirii solicitate de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare pentru a modifica legislația și a face funcționale grupurile de dialog civil, la nivel național, unde organizațiile care vor să se implice în munca aceasta titanică, pentru apărarea intereselor agriculturii românești la nivel european, să-și desemneze membrii care să lucreze efectiv la documente de poziție și să participe activ în ședințele de lucru. Alianța a făcut invitații și altor organizații să-și desemneze membrii, dar acestea au refuzat. În schimb, unele și-au păstrat poziția de a împroșca cu noroi în cei care muncesc, atât cât pot și cât le permite priceperea lor, pentru apărarea drepturilor fermierilor români la nivel european.

 

Editorial scris de: DR. ING. NINA GHEORGHIȚĂ, vicepreședinte LAPAR

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - mai 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Editorial

Fermierii europeni își doresc să aibă acces și să utilizeze îngrășăminte organice, să alterneze culturile, căutând permanent soluții pentru a păstra și pentru a crește fertilitatea solului. Însă, astăzi, fermierii europeni sunt supuși concurenței neloiale cu produse venite din țări terțe care nu sunt obligate să respecte aceleași reguli de producere ca în Uniunea Europeană.

Joi, 28 aprilie 2022, unii dintre cei care au un cuvânt de spus în felul în care se face și mai ales se va face agricultura în Europa au ieșit în spațiul public cu declarații controversate.

Unul este chiar responsabilul de strategiile europene Green Deal și Farm to Fork, Frans Timmermans, prim-vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, care a declarat: „Dacă nu înțelegem că Farm to Fork este o încercare de a salva agricultura, nu de a o pedepsi, în lumina efectelor devastatoare ale pierderii biodiversității și ale schimbărilor climatice asupra producției de alimente la nivel global, suntem într-adevăr într-o atitudine greșită”.

Președintele COPA, cea mai mare organizație a fermierilor europeni, Christiane Lambert a răspuns: „Domnul Timmermans pare că nu trăiește pe aceeași planetă cu noi”.

Soluțiile extreme nu fac bine nimănui, asta este cert. Așa cum este adevărat că fermierii își pot face treaba și mai bine decât în prezent, dar pentru asta au nevoie de instrumente.

„Este o realitate că fermierii europeni pierd din competitivitate în mod constant. Este o realitate că astăzi nu avem sau nu mai avem acces la fertilizanți în cantități suficiente, la produse de protecția plantelor care sunt scoase aproape zilnic din uz. Este o realitate că fermierul european plătește importurile cu furaje proteice pe care nu le poate produce în Europa, neavând acces la cele mai noi tehnici de ameliorare genetică. Este o realitate că milioane de hectare sunt cultivate în mod sustenabil astăzi în UE, prin acoperirea terenurilor cu covoare vegetale, lucrări minime ale solului, cantități drastic diminuate de combustibil utilizate în agricultură și investiții majore în tehnologii digitale. Da, fermierii înțeleg că sunt ambiții mari legate de strategia Farm to Fork, dar să nu uităm că fermierii sunt supuși unei concurențe neloiale cu produsele venite din țările terțe care nu trebuie să respecte aceleași reguli de producere. Reziliența este esența muncii agricultorului și nu noi suntem cei care profită de această criză, din contră suntem și noi direct afectați de impactul acesteia”, a punctat Alina Crețu, director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR).

alina cretu

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Alianța pentru Agricultură și Cooperare anunță că a reușit să obțină pentru fermieri derogările solicitate pe strategiile Green Deal, cât și sprijin european pentru conturarea unei strategii privind independența proteică a Europei.

Cu urmare a demersurilor intense întreprinse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare către Copa-Cogeca și autoritățile naționale pentru obținerea unor derogări de la Pactul Verde European în contextul conflictului ruso-ucrainian, Comisia Europeană a anunțat că este dispusă să accepte derogări importante de la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al  Parlamentului European și al Consiliului și de la Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei în ceea ce privește punerea în aplicare a anumitor condiții referitoare la plata pentru ecologizare pentru anul de cerere 2022.

Cele mai importante pentru fermierii noștri, cu un impact imediat, constau în derogarea de la articolul 44 alineatul (4) din Regulamentul mai sus amintit, permițând statelor membre să decidă ca terenurile aflate în pârloagă să fie considerate o cultură distinctă, chiar dacă aceste terenuri au fost pășunate sau recoltate în  scop de producție.

De asemnea, prin derogare de la articolul 45 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, pentru anul de revendicare 2022, statele membre pot decide ca terenurile necultivate să fie considerate zonă de interes ecologic în temeiul articolului 46 alineatul (2), primul  paragraf, litera (a), din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, chiar dacă aceste terenuri au fost pășunate sau recoltate în scop de producție sau au fost cultivate.

Se va aplică factorul de ponderare stabilit pentru terenurile aflate în pârloagă în anexa X la Regulamentul (UE) 1307/2013.

La fel de importantă este derogarea de la articolul 45 alineatul (10b) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, derogare care permite utilizarea de produse de protecție a plantelor în acele zone destinate pășunării sau recoltate în scopuri de producție.

Cu privire la un alt obiectiv al Alianței pentru Agricultură și Cooperare privind o strategie pentru creșterea producției de proteaginoase la nivelul Uniunii Europene, în cadrul Consiliului AGRI-FISH din 21 martie 2022, a fost prezentată o notă informativă intitulată „Îmbunătățirea potențialului proteinelor pe bază de plante în Europa, în conformitate cu obiectivele stabilite în Pactul Verde European”. Acesta a fost inițiată de reprezentanța austriacă și a primit sprijinul a alte 19 state membre, printre care și România.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a susținut în cadrul Consiliului AGRI-FISH această inițiativă, declarând că este binecunoscut faptul că UE este dependentă de importuri proteice din țări terțe, dintre care 76% din provin din soia și șroturi din soia. A transmis că România va sprijni demersul prin cultivarea unor soiuri de proteaginoase și leguminoase cu potențial mare de producție și cu rezistență crescută la condițiile climatice.

În urma dezbaterilor, președinția franceză a concluzionat că este absolut necesară dezvoltarea, în continuare, a producției de proteine ​​vegetale și a surselor alternative de proteine ​​animale în UE și a invitat Comisia să prezinte o strategie UE de tranziție a proteinelor, care încurajează cultivarea de proteine ​​vegetale pentru alimente și hrană pentru animale în UE, precum și utilizarea altor surse durabile de proteine.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

În ultimii ani, sectorul agricol românesc a fost și continuă să fie sub un real asediu. Alinierea la noile condiții ale Politicii Agricole Comune și strategiile europene de implementare a Green Deal-ului au pus o presiune enormă pe fermierul român, dar și pe cel european. În calitate de reprezentant al României la Copa – Cogeca, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) este în permanent contact cu realitățile agriculturii europene, dar și cu impactul pe care îl au pachetele legislative emise de Comisia Europeană din dorința de a trece la o agricultură verde până în 2030.

„Lupta pe care o ducem cu organismele europene continuă, mai ales când în joc este siguranța alimentară europeană și națională. Criza provocată de COVID-19 ne-a pus în situația de a ne reorganiza și de a găsi soluții pentru a adapta practicile agricole. O nouă criză se întrevede prin prisma conflictului ruso-ucrainean. Invazia Ucrainei riscă să perturbe piețele globale pentru produsele agricole și mărfurile necesare producției agricole, cum ar fi energia, îngrășămintele și cerealele-oleaginoasele. Rusia este cel mai mare furnizor de combustibil al UE (18% din importurile UE provin din Rusia); exporturile rusești de îngrășăminte către UE reprezintă 3 miliarde euro sau aproximativ 30% din importurile de îngrășăminte la nivelul Uniunii, iar în cazul României ajung și până la 40%. Aceste lucruri nu pot rămâne fără ecou la nivelul agricultorului român”, transmite AAC.

În fața acestor noi provocări Alianța pentru Agricultură și Cooperare nu poate rămane fără o reacție fermă. Cele patru organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, având în vedere contextul actual dificil, solicită o serie de acțiuni și măsuri pentru evitarea colapsului sectorului agroalimentar autohton. Prin urmare, AAC cere derogare de la prevederile Strategiei Farm to Fork cu privire la suprafețele necultivate pentru conservarea biodiversității, acum fiind esențială orice suprafață agricolă. Totodată, Alianța solicită derogare de la limitările privind reducerea la 50% a fertilizanților și pesticidelor.

„Alianța pentru Agricultură și Cooperare recunoaște în continuare nevoia de o dezvoltare durabilă, adaptarea politicii agricole pentru prezent și viitor. PAC nu include însă numai protecția mediului și a climei, ci în primul rând un sector agricol eficient din punct de vedere economic și al securității agroalimentare. Obiectivele PAC sunt foarte importante pentru fermierii și cooperativele agricole din România și se vor aproba doar prin implicarea directă și concertată a Copa-Cogeca și a autorităților din statele membre. Acum este nevoie de unitate și reprezentarea activă a sectorului agroalimentar românesc în toate forumurile existente la nivel european, de către toate organizațiile fondate și conduse de producători agroalimentari. În actualul context de criză este mult mai importantă construcția, unitatea, prezența activă la nivelul tuturor forurilor, decât acțiuni divergente care tind să dezbine și să afecteze profund interesele fermierilor și cooperativelor. Reprezentativitatea AAC este o certitudine și nu poate fi contestată. Aceasta se poate dovedi oricând cu actele constitutive, membrii fondatori, participarea acestora în organele de conducere și luarea deciziilor, aspecte validate de instanță și considerăm normal, ca orice entitate/persoană, înainte să conteste să se asigure că din actele constitutive ale așa-ziselor „organizații de fermieri” pe care le reprezintă reiese că sunt formate din producători, că aceștia au drept de decizie și se reprezintă într-un mod transparent prin organele de conducere. Alianța pentru Agricultură și Cooperare își manifestă în continuare deschiderea pentru colaborare în cadrul grupurilor de dialog civil naționale cu toate organizațiile producătorilor, pentru o prezență proactivă a sectorului agroalimentar la nivelul autorităților naționale și europene”, precizează AAC într-un comunicat de presă transmis redacției.

Cele patru organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare (APPR, Federația PRO AGRO, LAPAR și UNCSV), însumează aproximativ 3.500 de fermieri care lucrează o suprafață totală de 2,5 milioane ha, la care se adaugă 1,5 milioane ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează o cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Pe 15 februarie 2022, cu o zi înainte de cea de-a VII-a ediție a Congresului APPR „De la fermieri pentru fermieri”, la București, Asociația Producătorilor de Porumb din România a organizat Adunarea generală și alegeri (https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5262-alegeri-in-appr-nicolae-sitaru-reales-presedinte-iar-vicepresedinte-este-theodor-ichim-reprezentantul-agricultorilor-dobrogeni.html, aici am publicat despre alegerile pentru funcția de președinte și noul Consiliu director al APPR). În fața fermierilor membri ai Asociației, așa cum era firesc, s-au prezentat faptele anului recent încheiat.

Raportul de activitate pentru 2021, inclusiv raportul financiar-contabil prezentat de directorul executiv, Alina Crețu, a arătat expansiunea rapidă și diversificarea ariei acoperite de APPR, care se apropie tot mai mult de dezideratul său de a deveni un „Institut al fermierului”.

Activitatea de testare a crescut de zece ori în ultimii doi ani, Rețeaua Independentă de Testare și Analiză în Câmp (RITAC) ajungând să numere 31 de locaţii cu 850 de parcele de testare, adică un total de peste 5.300 de microparcele la cele șase culturi de câmp de importanță majoră pentru România (porumb, păioase, floarea-soarelui, rapiță, soia și sorg).

alina cretu

APPR și-a extins parteneriatele de cercetare europene și naționale în proiecte privind digitalizarea agriculturii și practicile de agricultură regenerativă (pentru stocarea carbonului), cu finanțare din programul sectorial al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), din Programul European Horizon 2020, precum și cu suportul unor companii multinaționale furnizoare de soluții bazate pe știință.

În ceea ce privește implicarea în dialogul social cu autoritățile de la București și Bruxelles, Cristina Cionga, director pentru afaceri europene, a arătat că reprezentanții APPR au participat activ la toate consultările prilejuite de creionarea Planului Național Strategic, a propunerilor avansate de fermieri în cadrul PNRR, la grupurile de lucru specializate ale organizației europene Copa-Cogeca, ale Confederației Europene a Porumbului, ale Platformei Agriculture & Progress, ca și la grupurile de dialog civil organizate de Comisia Europeană.

cristina cionga

În acest context, echipa APPR a crescut rapid prin atragerea unor tineri profesioniști, agronomi sau specialiști în politici europene, sprijiniți de expertiza unor veterani în cercetarea agricolă.

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) este o asociație profesională formată din producători agricoli care dețin suprafețe de lucru cuprinse între 25 ha și 50.000 ha, dar și reprezentanți ai lanțului profesional de porumb din România.
APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa, precum și din organizația-umbrelă a fermierilor europeni și a cooperativelor lor, Copa-Cogeca. Obiectivul principal al APPR este furnizarea de expertiză tehnică, economică și legislativă pentru membri și colaborarea cu organizațiile profesionale ale fermierilor din România.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Screenshot 20210531 131456

Treisprezece parteneri ai Mesei rotunde pentru lanțul agroalimentar în domeniul protecției plantelor reacționează într-o scrisoare comună la obiectivele de protecție a plantelor din Strategia „De la fermă la consumator”. Semnatarii solicită Comisiei Europene să aibă în vedere un calendar realist, înainte de a lua orice decizie legislativă sau de a efectua modificări în viitorul apropiat.

După aniversarea Strategiei „De la fermă la consumator” la data de 20 mai, mai mulți membri ai Mesei rotunde pentru lanțul agroalimentar în domeniul protecției plantelor au semnat și publicat luni, 31 mai 2021, o scrisoare deschisă pe tema importanței realizării unei evaluări cuprinzătoare înaintea oricărei decizii de reducere a gradului de utilizare a pesticidelor, inclusiv a obiectivului de reducere cu 50% a utilizării substanțelor chimice, stabilit în Strategia „De la fermă la consumator”.

În Europa, gradul de utilizare a pesticidelor și riscurile aferente au scăzut semnificativ în ultimii 50 de ani. Datorită inovației în agricultură, rata medie de utilizare a ingredientelor active pe hectar în cazul erbicidelor, de exemplu, a scăzut cu 97%1. „În sfârșit, în ultimii 60 de ani, s-au redus ratele medii de utilizare a ingredientelor active nou introduse. În prezent, mai puțin de 470 de substanțe active, inclusiv 29 de substanțe active cu risc scăzut și 23 de substanțe de bază, sunt disponibile pe piață pentru a proteja producția vegetală și de plante”, se arată în scrisoarea deschisă.

Max Schulman, președinte al Mesei Rotunde și membru al Organizației fermierilor finlandezi (MTK), afiliată Copa – Cogeca, a afirmat că: „În viitorul apropiat vor apărea modalități de a lucra mai eficace cu mai puține produse fitosanitare, cu ajutorul tehnologiilor de biocontrol, a sistemelor de rotație a culturilor, a metodelor digitale sau a noilor tehnici genomice. Cu toate acestea, pe teren nu sunt disponibile toate aceste opțiuni, iar obiectivul politic al Strategiei „De la fermă la consumator” de a reduce și mai mult utilizarea substanțelor active reprezintă o provocare pentru toate sectoarele europene de producție. Există o nevoie clară de realizare a unei evaluări cuprinzătoare a impactului cumulat asupra economiei, societății și mediului al diferitelor obiective care privesc agricultura comunitară, stabilite în strategiile „De la fermă la consumator” și în materie de biodiversitate, înainte de a lua orice decizie politică sau de reglementare, obligatorie”.

Publicat în Comunicate

Sectorul agroalimentar european este îngrijorat din cauza unui regulament al Uniunii Europene care ar urma să se aprobe și care va afecta sectoarele agricol și forestier. Este vorba de actul delegat de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului pentru stabilirea criteriilor tehnice de screening, pentru determinarea condițiilor prin care o activitate economică se califică drept o contribuție substanțială la climă, reducerea schimbărilor climatice sau adaptarea la schimbările climatice, și pentru a determina dacă această activitate economică nu cauzează vreun prejudiciu semnificativ oricăruia dintre celelalte obiective de mediu.

Reprezentanții sectorului agroalimentar susțin că actul delegat ia o poziție puternică și disproporționată față de sectoarele agricol și forestier, care, cu siguranță, nu sunt beneficiarul principal al produselor financiare pe care se concentrează Regulamentul 2020/852. Toate organizațiile naționale membre ale Copa-Cogeca sunt îngrijorate cu privire la viitor. Alianța pentru Agricultură și Cooperare, membră Copa-Cogeca, anunță că a fost transmis un document de poziție către instituțiile europene cu rol de decizie în acest dosar. „Am comunicat, de asemenea, tuturor autorităților române implicate riscurile și repercusiunile pentru sectorul agroalimentar și pentru România ale aprobării acestui act delegat și am solicitat retragerea acestuia. Nu suntem de acord nici cu lipsa de reprezentativitate din grupul de experți tehnici și de pe platforma nou-creată. Privitor la activitățile economice bioenergetice, criteriile tehnice sunt nepractice, nefezabile și, mai presus de orice, necesită eforturi disproporționate. Dacă actul delegat ar fi aprobat în forma prezentată, producătorii din sectorul agroalimentar, silvic și nu numai vor putea accesa finanțări doar dacă se respectă simultan toate criteriile menționate în anexa actului delegat”, precizează reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

Practic, prin actul contestat se creează două sisteme paralele și constrângeri suplimentare față de prevederile Politicii Agricole Comune. Producătorii din sectorul agroalimentar și cooperativele agricole vor avea costuri mult mai mari pentru finanțare sau vor avea din ce în ce mai greu acces la finanțare. Producătorii reamintesc că, în România, deja au un acces limitat la finanțare și costuri mai mari decât media europeană.

„Producătorii din sectorul agroalimentar și cooperativele trebuie să se poată baza pe sprijin pentru a continua să investească în metode de producție mai durabile, în tehnologii și afaceri mai inteligente, prin măsuri de adaptare. Garantarea accesului la resurse financiare este cheia, inclusiv la cele alocate în vederea recuperării în urma pandemiei de COVID-19. Este important ca în acest proces să se realizeze un bilanț și să se aibă în vedere legislația deja existentă, precum și munca agricultorilor, a proprietarilor de păduri și a cooperativelor, în ameliorarea durabilității în agricultură și silvicultură”, transmit reprezentanții sectorului agroalimentar românesc.

Punctele de vedere ale autorităților și organizațiilor profesionale din țările membre UE în legătură cu actul delegat de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 sunt așteptate până mâine, 18 decembrie 2020.

Foto: Titan Machinery România

Publicat în Știri

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

banner bkt

Banner KV AGRI SUMMIT 2024 300x250px

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista