FEADR - REVISTA FERMIERULUI

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că au fost stabilite cuantumurile aferente Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal și zootehnic, pentru anul de cerere 2019. Valoarea totală a plafonului este de 246.232.400 de euro, iar banii sunt asigurați de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii (MADR).

Astfel, prin hotărâre de guvern au fost aprobate următoarele sume pe care le primesc producătorii agricoli pentru anul de cerere 2019:

- ANT 1 pentru culturi amplasate pe teren arabil: 13,3202 euro/ha (plafon 93.831.650 de euro);

- ANT 2 și ANT 3 pentru in și cânepă pentru fibră: 8,9570 euro/ha (plafon 6.050 de euro);

- ANT 4 pentru tutun: 1.569,4413 euro/ha (plafon 1.656.200 de euro);

- ANT 5 pentru hamei: 400,2599 euro/ha (plafon 92.400 de euro);

- ANT 6 pentru sfeclă de zahăr: 73,8219 euro/ha (plafon 1.667.050 de euro);

- ANT 7 Schema decuplată de producție, specia bovine, sector lapte: 17,7220 euro/tonă (plafon 20.376.400 de euro);

- ANT 8 Schema decuplată de producție, specia bovine, sector carne: 69,1109 euro/cap (plafon 85.631.700 de euro);

- ANT 9 Schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine: 4,7157 euro/cap (plafon 42.970.950 de euro).

Plățile pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1 octombrie 2019.

APIA reamintește că, în perioada 16 octombrie – 29 noiembrie 2019, au fost autorizate plăți în avans aferente Campaniei 2019 în sumă de 1,319 miliarde de euro, reprezentând cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima data plata în avans.

De asemenea, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură informează că, începând cu 2 decembrie 2019 și până în prezent, pentru efectuarea plăților regulare aferente anului de cerere 2019 au fost autorizați 759.466 de fermieri (90% din numărul fermierilor eligibili la plata regulară), suma totală ajungând la 690,98 milioane de euro, distribuită astfel:

- 598,32 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

- 77,30 milioane de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

- 15,36 milioane de euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Publicat în Știri

În ședința Executivului din data de 27 februarie 2019, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a anunțat că, în 2019, cultivatorii de roșii vor avea la dispoziție suma de 50 de milioane de euro pentru Programul Tomata, respectiv 2 milioane de euro pentru susținerea producției de usturoi.

În cazul culturii tomatelor, anul trecut, numărul beneficiarilor a depășit 16.500.

„Avem pe agenda ședinței de astăzi două măsuri de susținere a producătorilor agricoli prin care încurajăm producția de legume românești. Pentru al treilea an consecutiv, sprijinim agricultorii să cultive tomate în spații protejate. Anul acesta vom aloca 50 de milioane de euro pentru finanțarea acestui program care se bucură de interes din ce în ce mai mare din partea fermierilor. Dacă în anul 2017, primul an de aplicare, sprijinul a fost acordat pentru aproximativ 8.000 de agricultori, anul trecut, numărul beneficiarilor s-a dublat, a crescut la peste 16.500”, a precizat Dăncilă. „De asemenea, începând cu acest an vom demara un program similar pentru susținerea producției de usturoi românesc. Este un program care se va derula sub forma unei scheme de ajutor de minimis, gândită pentru o perioadă de trei ani, respectiv 2019-2021, iar bugetul alocat pentru primul an este de 2 milioane de euro”.

Totodată, premierul a vorbit despre suma care a intrat în țară în această săptămână de la FEADR, destinată investițiilor în mediul rural, laolaltă cu cele de pe FEGA care vor intra în conturile României în martie, urmând să totalizeze peste 475 de milioane de euro.

„Guvernul continuă să sprijine agricultura, atât prin programe finanțate din fonduri naționale, cât și prin acordarea la timp a subvențiilor, dar și prin atragerea fondurilor europene. Tot din agricultură, avem o altă veste bună. Săptămâna aceasta, au intrat în țară aproape 300 de milioane de euro pentru susținerea PNDR, ceea ce înseamnă că, de la începutul anului, agricultura românească și dezvoltarea rurală au beneficiat deja de peste 1,5 miliarde de euro din fonduri europene”, a mai precizat Viorica Dăncilă. „În primele zile ale lunii martie, vor mai intra din FEGA încă 175 de milioane de euro pentru fermieri”.

România este a treia țară din UE în ceea ce privește volumul plăților pentru investiții destinate agriculturii și dezvoltării rurale în perioada 2014-2018, după Franța și Germania, cu un grad de absorbție ce a ajuns la 48 la sută.

Publicat în România Agricolă

Luni dimineață (16 octombrie 2017), la ora 00:00:01, APIA va efectua primele transferuri în contabilitate ale avansurilor din plățile FEGA și din cele compensatorii pe dezvoltare rurală pentru un număr de 467.775 de fermieri, a anunțat șeful APIA, Adrian Pintea, într-un interviu acordat Revistei Fermierului și a menționat, totodată, că în ceea ce privește calculul avansului din sumele compensatorii pe măsurile de dezvoltare rurală, baza este reprezentată de cuantumurile aferente anului de cerere 2017, nu de cele ale anului trecut, așa cum s-a vehiculat în ultima perioadă.

În plus, el a mărturisit că, în prezent, se lucrează în baza vechiului sistem informatic, dar cu acele cuantumuri „actualizate” și cu „sistemul parametrizat”.

Potrivit lui Pintea, APIA a închis Campania 2017 de primire cu 885.854 de cereri bifate, un număr mai mic, în comparație cu cel din anul 2016 (circa 900.000 de cereri), dar și că suprafața solicitată la plată s-a majorat cu aproximativ 200.000 ha.

Demn de menționat este faptul că în ceea ce privește cuantumul, și acesta este mai mare în 2017, în comparație cu 2016. În exercițiul financiar anterior, pentru FEGA, am avut parte de un plafon financiar de 1,772 miliarde de euro, în timp ce pentru acest an dispunem de 1,801 miliarde de euro.

„Suprafața este puțin mai mare, dar și plafonul financiar este mai mare pentru anul 2017”, a punctat oficialul APIA.

cuantumuri 1

Revista Fermierului: Gurile rele spun că, în acest moment, la APIA... „de IACS nu se ocupă nimeni”. Așa să fie? Apoi, s-ar părea că primul efect al blocării licitației pentru dezvoltarea sistemului informatic al agenției a și apărut deja. Aceleași guri rele spun că avansul de 85 la sută din plățile compensatorii pe măsurile de dezvoltare rurală (agromediu și zonă defavorizată) nu ar fi calculat de APIA din cuantumul pe 2017, ci din cel de pe 2016. Să înțelegem că actualul soft APIA nu permite procesarea dosarelor fermierilor cu noile valori?

Adrian Pintea: Am observat că există deja în piață o abundență de informații – unele adevărate, unele mai puțin adevărate. Concret însă, în momentul de față, la APIA se află în desfășurare o licitație la care au fost depuse trei oferte; totul urmează calea legală. Îmi doresc atât pentru mine, cât și pentru toată echipa și pentru instituție în sine ca această licitație să fie transparentă și să nu apară niciun fel de problemă. Categoric, este un interes mare pentru acest proces, fiind în joc o sumă mare de bani alocată sistemului informatic al APIA, în fapt noului acord-cadru pentru următorii trei ani.

Revenind, în momentul de față a fost depusă o contestație de către o altă persoană, conform legii; poate să depună oricine. S-au transmis toate documentele către CNSC și să se decidă ulterior asupra acesteia. Mai departe însă, licitația își urmează pașii, procedurile și termenele legale care trebuie îndeplinite.

De aici însă și până la calculul avansului din plățile compensatorii în baza cuantumului de anul trecut, până la alte probleme... Inclusiv fosta firmă cu care APIA a avut un contract pe o perioadă de trei ani de zile, am văzut și de la dânșii o declarație publică potrivit căreia nu există niciun fel de problemă în ceea ce privește decurgerea avansului. Acesta, așa cum am mai declarat de nenumărate ori, în data de 16 octombrie 2017 va demara.

Până aseară (n.r. - 11 octombrie 2017), din numărul total de 885.000 de fermieri care au depus cereri de sprijin în anul 2017, deja avem pregătiți, totul, calculați, cu toate controalele administrative făcute, 467.775 de fermieri gata să primească acest avans.

Începând de astăzi (pentru a nu genera blocaje în sistemul informatic, în sensul în care dacă site-ul este accesat de 5.000 de useri, oricât de stabil ar fi, ar putea să „crape”), dăm (n.r. - banii), iar efectiv, transferul, se va face la data de 16 octombrie. Luni dimineață, la ora 00:00:01, vom face primele transferuri în contabilitate, respectând regulamentul european și legislația națională. Practic, în data de 16 octombrie 2017, de dimineață, vor pleca primele ordine de plată, cu un număr de fermieri din 467.775 de fermieri, fizic, cât este posibil să autorizăm.

În ceea ce privește cuantumurile, atât pentru FEGA, cât și pentru FEADR, acestea sunt cele aferente anului 2017. Că se lucrează pe vechiul sistem? Este normal, dar cu acele cuantumuri actualizate și cu sistemul parametrizat. Pe asta se lucrează și, dacă s-a dat drumul la calcul, aici nu face nimeni ce vrea, ci trebuie să respecte legislația aferentă anului respectiv. Prin eforturi susținute atât ale agenției, cât și, în special, ale MADR, s-a obținut derogarea (puține țări au reușit) la avans de 70 la sută FEGA, respectiv 85% FEADR. Marea majoritate a statelor au 50 de procente FEGA și 70% FEADR. În comparație cu anul 2016, atunci când s-a acordat avans din FEGA 69 la sută, în anul 2017 se acordă maximul – 70%, iar la FEADR, anul trecut, pe 2016, a fost 84 de procente, iar anul acesta vor fi 85 la sută FEADR.

În plus, pentru prima dată în istoria agenției, am reușit să dăm un avans și în sectorul zootehnic și s-a mers pe sprijin cuplat. Tot ceea ce este pe cuantumuri 2FEGA, sprijinul cuplat în sectorul ovine și caprine, s-a mers către această zonă și nu către bovine, pentru că la bovine avem perioadă de retenție de 6 luni, care merge până la 15 noiembrie, și normal că nu puteam da avans înainte. La ovine însă, erau cele 100 de zile. Am zis că dacă pe acest segment se poate, de ce să-i stopăm, să nu le dăm și să aștepte data de 15 noiembrie, precum ceilalți?

Am stabilit cuantumul la ovine și la caprine pentru avans ca fiind de 16 euro pe cap de animal.

R.F.: Un alt mesaj panicard al ultimelor zile era acela potrivit căruia unele dosare de subvenții verificate de inspectorii Curții de Conturi a României ar avea probleme. Vorbim de acel eșantion de 0,1 la sută din 100.000 de cereri pentru subvenții depuse de fermieri (cazul APIA Iași). Cum comentați?

A.P.: În fiecare an sunt verificări ale Curții de Conturi. Ca o paranteză, aparatul central al APIA, în ultima lună, a avut parte de patru misiuni de audit de la Comisia Europeană, ba această instituție, ba Curtea Europeană de Conturi și este un lucru, până la urmă, normal. De acolo vin banii și trebuie să fii verificat cu privire la ceea ce ai făcut. Chiar astăzi, 12 octombrie 2017, avem parte de o misiune de la ECA în desfășurare, pe măsurile delegate pe FEADR. Aceasta se desfășoară în județe, au fost la Buzău, iar colegii pe care îi am în teren m-au informat că a fost o misiune reușită. La fel, Curtea de Conturi a României are fie misiuni financiare, fie de fond, la trei ani. Pentru fiecare centru județean, având personalitate juridică, ordonator terțiar de credite, se întocmesc decizii ale camerelor de conturi județene în care sunt transmise opiniile. Normal, se poate contesta orice lucru, dar nu ar fi un caz special Iașiul. Oricum, pe orice decizie a Curții de Conturi se pot purta negocieri în cameră preliminară, se discută, poate a fost o interpretare eronată a unuia sau a altuia.

R.F.: S-a spus nu o dată că 16 octombrie 2017 este data de start a plății avansului din subvenții pentru Campania 2017. Să mai spunem o dată, clar, care va fi procentul achitat fermierilor din schemele de plată pe suprafață și din plățile compensatorii. De asemenea, dacă sunt elemente noi în procedurile de plată anul acesta, ar fi demn de menționat și acest aspect. În fine, cu cât a crescut suprafața solicitată la plată, anul acesta, și cu cât a scăzut cuantumul?

A.P.: Am primit decizia CE prin care și solicitarea României de a declanșa avansul începând cu data de 16 octombrie 2017 și de încheiere la data de 30 noiembrie a fost acceptată. Astfel, din FEGA acordăm 70 la sută și 85% din FEADR. Atât pe FEGA, cât și pe FEADR, cuantumurile sunt acelea care sunt publicate și pe site-ul APIA, aferente anului de cerere 2017.

Am reușit și am închis Campania 2017 de primire cu 885.854 de cereri, un număr mai mic, în comparație cu cel din anul 2016, de circa 900.000 de cereri. Lucrul îmbucurător pentru noi a fost acela că a crescut suprafața cu vreo 200.000 ha.

Publicat în Interviu

Miercuri, 13 septembrie 2017, ministrul de Finanțe, Ionuț Mișa, a făcut anunțul care cu siguranță îi va bucura pe fermierii români: Ministerul Agriculturii va beneficia de un plus bugetar de 1,8 miliarde de lei pentru plata integrală în avans a schemelor de plăți, astfel încât înființarea culturilor să nu fie în pericol, precum și pentru cofinanțarea proiectelor PNDR 2020 cu sursă financiară europeană FEADR.

„La Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, au fost majorate fondurile cu 1,8 miliarde pentru schemele de plăți directe pe suprafață. Aceste sume vor asigura integral plata în avans pentru înființarea culturilor în anul 2018. Totodată, se va asigura cofinanțarea proiectelor depuse în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 finanțate din FEADR”, a afirmat ministrul de Finanțe, Ionuț Mișa, în deschiderea ședinței de guvern.

Prima rectificare a bugetului pentru 2017 a fost aprobată astăzi de guvern în condițiile înregistrării unei creșteri economice de 5,8% pe primul semestru, ceea ce a determinat o creștere a PIB cu 21,9 miliarde de lei, conform estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză, de la 815,2 miliarde de lei la 837,1 miliarde de lei.

Veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu 1.060,7 milioane de lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu 1.705,2 milioane de lei, iar deficitul bugetar se menține la 2,96% din PIB, potrivit metodologiei cash.

Toate instituțiile publice au asigurate integral fondurile necesare acoperirii cheltuielilor de funcționare. De asemenea, prin rectificarea bugetară se asigură plata majorărilor salariale pentru diferite categorii de personal din sistemul bugetar aprobate în acest an, extinderea acordării bursei studenților pe toată durata anului universitar, derularea Programului pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii „Start-up Nation-România”, începerea selecției beneficiarilor de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie, plata în avans a fondurilor de sprijin pentru agricultori.

 

Publicat în Știri

Administratorul fermei băcăuane I.I. Iosif Bejan din Parincea, Bacău, ajuns agricultor datorită sutelor de mii de euro câștigate prin muncă asiduă în sectorul de construcții din străinătate, este de părere că asocierea din agricultura românească va ajunge la nivelul mult-așteptat doar după întoarcerea celor circa patru milioane de emigranți, oameni care vin cu un alt tip de mentalitate de peste hotare.

„Eu zic că lucrurile se vor schimba mult atunci când se vor întoarce cele aproximativ patru milioane de emigranți români. Dintre ei sunt mulți cei care ar putea face ceva. Vin cu o altă mentalitate, cu o altă gândire”, a afirmat producătorul agricol.

El recunoaște că a ajuns în sectorul agribusiness românesc pentru simplul fapt că a crescut la țară, dar în special datorită banilor încasați în cei 13 ani petrecuți pe șantiere din țară și din străinătate. De asemenea, Bejan confirmă faptul că munca de agricultor i-a fost facilitată și de cunoștințele dobândite în liceul agricol și se plânge, printre altele, de lipsa angajaților bine pregătiți, de lipsa de loialitate a acestora, dar și de lipsa predictibilității legislativ-economice.

„Cam 300.000 de euro (...) am cheltuit la întoarcerea în țară. (...) Inițial, am avut 350 ha de teren în lucru, după care am renunțat la 100 de hectare pentru că nu erau productive. Nu-mi mai ajungeau nici utilajele: trebuia să achiziționez altele, alți bani adică. Oricum, și la 250 ha, investiția în utilaje a fost de aproximativ 500.000 de euro. Nici eu n-am fost agricultor. Am lucrat pe șantier de la 17 ani până la 30 de ani. Am crescut însă la țară. Am făcut liceul agricol înainte. N-am lucrat în agricultură pentru că a venit Revoluția, s-a terminat tot, fiecare a plecat unde a putut, iar sectorul a ajuns la pământ. Când am luat 200 ha prima dată era tot pârloagă, nu era lucrat”, a afirmat Iosif Bejan.

Într-un interviu acordat Revistei Fermierului, Iosif Bejan a mărturisit că se așteaptă de la guvernanții români să-și respecte promisiunile, astfel încât proiecțiile de business să nu fie date peste cap de la an la an.

„Guvernanții ar trebui să dea ceea ce promit, nu în plus. Spre exemplu, vreau să investesc într-un tractor. Îmi fac un plan că iau banii de pe sfeclă și de pe soia. Când colo, mă trezesc că la soia încasez mai puțin cu 100 de euro, iar la sfeclă, cu 200 de euro. Ei, eu am avut 36 de hectare, înmulțut cu 200 euro pierdere, asta înseamnă 7.200 de euro; o rată la un utilaj. Nu este puțin”, se plânge Bejan de lipsa de predictibilitate și de promisiunile nerespectate.

Revista Fermierului: Domnule Bejan, în prezent, care este structura de cultură a fermei pe care o conduceți?

Iosif Bejan: 250 ha cultivate cu cereale și plante tehnice, din care doar două hectare în proprietate. În toamnă am însămânțat în mare parte grâu și rapiță, însă rapița am întors-o toată. Și asta din cauză că, în toamnă, nu a fost ploaie suficientă și nu a răsărit. De asemenea, nu am avut un utilaj bun cu care să însămânțez, motiv pentru care plantele nu au răsărit. Am semănat și porumb, floarea-soarelui, soia, mazăre.

R.F.: Ați cultivat soia pentru plata cuplată pe produs, dar și pentru restul subvențiilor, corect?

I.B.: Am însămânțat soia pentru a beneficia atât de banii de pe plata cuplată, cât și pentru sumele destinate ZIE. Din punct de vedere al cuantumului, anul trecut s-au plătit la soia 210 euro, în condițiile unei producții minime de 1.400 de kilograme boabe la hectar. Obligativitatea constă în livrarea mărfii cu contract de vânzare-cumpărare către un procesator. Aici am întâmpinat însă probleme.

R.F.: Ce fel de probleme, mai exact? Mai sunt procesatori de soia pe piață, în adevăratul sens al cuvântului?

I.B.: Nu prea mai sunt. Cei care achiziționează soia boabe de la fermieri, traderii, fac tot felul de învârteli. Se bazează doar niște documente care atestă că sunt și procesatori, însă doar atât, astfel încât fermierii să poată beneficia de plata cuplată. Fără plată cuplată, soia nu este rentabilă, mai ales la noi în zona Bacăului, unde nu avem irigații; dacă faci producție de două tone la hectar ești campion! Cu două tone producție, nu se recuperează nici măcar investiția la hectar. Venind plata cuplată – circa 200 de euro – plus SAPS și toate celelalte se compensează și există chiar și un profit. În plus, soia fixează în mod natural azotul în sol, mai exact în jur de 80 kg la hectar.

R.F.: Pe ce soi ați mizat la soia? Dar la porumb? În cazul grâului, ați achiziționat genetică românească sau străină?

I.B.: În cazul soiei am însămânțat Pioneer M10. Porumb am avut de la Syngenta. Grâul nu a fost românesc. Am semănat două soiuri comercializate de Brise, și anume Arezzo și Accroc. Ei au venit cu semințele, cu tot ceea ce înseamnă pesticide, îngrășăminte, pachete tehnologice pentru grâu, iar plata a fost în cereale, la recoltat. Am mers pe acest sistem cu plata în cereale pentru că ni s-a oferit un preț bun la grâu – 700 lei pe tonă, ridicat din câmp. Am semnat așa în condițiile în care, în prezent, materia-primă de acest tip se vinde la un preț de 54 de bani kilogramul. Și am înțeles că speranțe de creștere nu mai sunt. Dimpotrivă.

R.F.: Cu toate acestea, temerile privind posibila scădere a recoltei de grâu din Franța ridică prețurile futures pe bursa Euronext. Revista Fermierului chiar a scris recent despre acest aspect.

I.B.: A crescut prețul grâului, dar puțin. Era la un moment dat 54 de bani kilogramul, iar acum este la un nivel de 60 de bani/kg. Cel puțin la noi în zonă, grâul nu este o cultură profitabilă. Punem mai mult floarea-soarelui și rapiță, culturi care aduc bani. Pe lângă soia, de anul acesta am însămânțat și mazăre, cultură care și ea adaugă azot în sol și se încadrează în culturile aprobate pentru ZIE. Mazărea furajeră are un potențial de producție bun în zona noastră, mai exact de 3-5 tone la hectar. Dacă respecți tehnologia, iar prețul este bun, ajungi să încasezi undeva aproape de 90 de bani pe kilogram. Totul în condițiile în care investiția se situează undeva la 1.600-1.800 lei la hectar, pe an agricol. Producția de mazăre furajeră, în zona în care lucrez eu terenul, este de 4.000 de kilograme în medie, nivel profitabil pentru noi.

R.F.: Pe ce utilaje ați mizat până în prezent? Sunt oferte peste oferte și o multitudine de comercianți la noi în țară. Vi le puteți permite?

I.B.: Problema este toate utilajele sunt scumpe pentru noi, mai ales pentru cei cu suprafețe mici. Dacă nu prestezi servicii și pentru alții, nu se prea mai justifică investiția. Însă, nici de prestat nu prea mai ai pe unde. Toată lumea și-a cam luat câte ceva. Finanțările se dau, dar pe perioade prea scurte. În cinci-șase ani să returnezi 200.000 de euro înapoi este cam greu. Mi s-a spus nu o dată: „De ce îți iei tu utilaj de 200.000 de euro?”. Simplu – pentru că mai ieftin nu găsim. Mai ieftine sunt hârburile cu care, la o suprafață de 200 ha, când mergi la recoltat nu te poți încumeta. Nu poți merge la recoltat cu o combină de 1000 CP; nu face față.

R.F.: Cum ați făcut rost de bani pentru investiția în exploatația pe care o dețineți?

I.B.: Am fost în străinătate și am muncit pe brânci. În afară nu se făceau bani din agricultură, ci din construcții, în cazul imigranților. Am avut un serviciu bun. Apoi, am reușit să-mi fac documentele și să-mi fac o mică firmă. Am activat în regim propriu. Am câștigat bani cu care am venit și, într-un an, doi, pe toți i-am „băgat” în pământ.

R.F.: Cu ce sumă v-ați întors mai exact?

I.B.: Cam 300.000 de euro pe care i-am cheltuit la întoarcerea în țară. În plus, ulterior, alte leasinguri. Am avut 350 ha de teren în lucru, după care am renunțat la 100 de hectare pentru că nu erau productive. Nu-mi mai ajungeau nici utilajele: trebuia să achiziționez altele, alți bani etc. Și la 250 ha lucrate, investiția în utilaje este de aproximativ 500.000 de euro.

Să știți, eu nici n-am fost agricultor! Am lucrat pe șantier de la 17 ani până la 30 de ani. Am crescut însă la țară. Am făcut liceul agricol înainte. N-am lucrat în agricultură pentru că a venit Revoluția, s-a terminat tot, fiecare a plecat unde a putut, iar sectorul a ajuns la pământ. Când am luat 200 ha prima dată era tot pârloagă, nu era lucrat.

R.F.: Cele 250 ha pe care le lucrați în prezent sunt suprafețe comasate?

I.B.: Toată suprafața de care vorbiți este împărțită în 30 de parcele! Asta înseamnă contracte de arendă cu aproximativ 200 de persoane. Acum, APIA nu mai cere contracte de arendă, ci doar adeverința de la Primărie, cu lista proprietarilor. La Primărie ducem contractele de arendă, ele sunt centralizate și înregistrate. La APIA mergem doar cu centralizatorul și adeverința de la rolul agricol. În anii trecuți însă, înșiram la APIA toate actele; de pomană.

IMG 20170622 114920De ce au tăiat din subvenție?

Revista Fermierului: Apropo de APIA, s-a văzut o ușoară îmbunătățire în lucrul cu fermierii. Cel puțin în ultimul an așa se observă. S-au dat și banii mai devreme...

Iosif Bejan: Cu siguranță, totul a fost o chestie de imagine. S-au dat banii mai devreme. Pentru noi a fost OK că s-au dat aceste sume la timp. Însă, nu se știe cum se vor mai da următorii bani. (...) Au acordat la timp subvenția, dar de ce au tăiat din ea? Am avut sfeclă de zahăr anul trecut și promisiunea a fost de circa 800 de euro la hectar subvenție; am primit doar 610 euro plată cuplată.

R.F.: Care a fost explicația? Au fost prea mulți producători de sfeclă?

I.B.: Da. Însă, la calculul inițial, suprafața se încadra la nivel de țară la 800 și ceva de euro. Ni s-au dat doar 610 euro. Restul? Sunt bani mulți pentru noi...

R.F.: Asta în condițiile unor costuri de cât anume la hectar în cazul sfeclei?

I.B.: Costurile la hectar cu sfecla de zahăr sunt de 7.000 de lei; de la 6.000 de lei investiție la hectar poți spune că produci sfeclă. Fără irigații, fără nimic, pe câmpurile de la mine din zonă, am reușit să obțin totuși 48 de tone de sfeclă de zahăr pe hectarla plată, livrabile la fabrica de zahăr Agrana Roman. Chiar dacă prodcătorul de zahăr ridică marfa din câmp, totul este conta cost pentru fermier. Procesatorul trimite o mașină de recoltat direct din pământ, forță de muncă și utilaj pentru încărcat și, astfel, se ajunge la 10 bani kilogramul de sfeclă, la 48 de tone media la hectar, adică la 4.800 de lei în cazul meu. Ce facem cu restul, până la 7.000 de lei? Toată subvenția mea s-a dus către această cultură... Eu speram să-mi rămână ceva din subsidia pe suprafețele cu sfeclă. Din 800 de euro la hectar, pus SAPS, plus, plus... M-am gândit că la aproape 1.000 de euro subvenție la hectar cheltui 500-600 cu terenurile și cultura... Nu mi-a mai rămas nimic.

R.F.: Din ce vă rămâne cel mai mult ca profit? De asemenea, care este „cultura-regină” în exploatația dumneavoastră și de unde ați achiziționat genetica pentru ea?

I.B.: Sunt două culturi importante în cazul meu: floarea-soarelui și rapița. Semăn trei—patru hibrizi de la trei-patru firme diferite. Nu e vorba de risc, însă mă cunosc cu toți distribuitorii și promotorii și iau de pe la fiecare. În prezent, cea mai mare pondere din suprafața pe care o dețin este reprezentată de cultura florii-soarelui; vorbim de circa 100 ha. Rapiță am avut însămânțate 90 ha, însă, așa cum am menționat anterior, am fost nevoit s-o întorc pe toată. Am mărit astfel suprafața cultivată cu floarea-soarelui, ca urmare a faptului că am întors toată rapița. Dacă era rapiță, floarea-soarelui aș fi avut doar 20-30 ha în acest an; pentru rotație nu mai aveam unde să însămânțez.

R.F.: La dumneavoastră în zonă se mai vinde teren arabil?

I.B.: Nu se mai vinde teren. În prezent, am semnate aproape 200 de contracte de arendă pentru 250 ha. Proprietarii din zona mea au teren puțin. În zona în care muncesc eu sunt proprietari care au și câte 10 ari într-o tarla. Astfel de proprietari se gândesc că iau puțin pe suprafețe așa mici și se spun că este mai bine să vină an de an și să ridice arenda (vreo doi saci de grâu) decât să vândă terenul. La noi nu sunt proprietari cu suprafețe de 5-10 hectare.

R.F.: Cam cu cât merge la vânzare hectarul de teren pe la dumneavoastră prin zonă? Asta în cazul în care proprietarii se decid să vândă...

I.B.: Vorbim de o sumă de până la 2.000 de euro, 10.000 de lei să spunem. Și nici nu merită mai mult. Acele 10.000 de lei nu le scot nici în 15 ani de lucrat acel pământ, ca și profit.

R.F.: Ați încercat să depuneți proiecte pe fonduri ENPARD sau FEADR?

I.B.: Am întocmit un proiect în 2008, când au demarat plățile pe fonduri FEADR. Am avut noroc că a fost prima sesiune. Am luat atunci 90.000 de euro pentru utilaje (tractor John Deere, iar plugul și utilaje de pregătit solul de la Kuhn). Ulterior, nu am mai reușit. Nici n-am mai încercat, văzând că am un vecin și coleg de breaslă care se chinuie de vreo doi-trei ani și nu prinde nimic. Asta în condițiile în care omul este proprietar pe 150 ha!

R.F.: Știm că ați mai interacționat cu presa de specialitate și v-ați plâns că mesajul a fost trunchiat. Ce mesaj și cui vreți să transmiteți? Noi vă stăm la dispoziție...

I.B.: Cui vrem noi să transmitem mesaje nu ne aud. Am fost și la mitinguri la București de atâtea ori... (...) Guvernanții ar trebui să dea ceea ce promit! Spre exemplu, vreau să investesc într-un tractor. Îmi fac un plan că iau banii de pe urma comercializării sfeclei și soiei. Când colo, mă trezesc că la soia încasez mai puțin cu 100 de euro, iar la sfeclă cu 200 de euro. Ei, eu am avut 36 de hectare, înmulțut cu 200 euro pierdere, asta înseamnă 7.200 de euro; o rată la un utilaj. Nu este puțin.

Apoi, banii pe motorină vin târziu. Anul trecut, ne-au dat un leu șaizeci și ceva de bani, în timp ce anul acesta puțin peste 1,40 lei. De ce e mai mică subsidia? Se taie mereu. Nu cerșim, nu cerem în plus. Să ni se dea ceea ce s-a promis și să se încerce să se ajungă la nivelul subvențiilor din afară. Cum poți fi competitiv pe piața comună? Prețul grâului se face la Bursa din Paris sau Londra. Fermierul de acolo are 1.000 de euro subvenție la hectar, în timp ce noi avem 150 de euro și vindem grâul la fel, cu același preț.

Personal, mă întreb încontinuu de ce nu se implementează și la noi programele bune din străinătate? În săptămâna 12-18 iunie 2017 am vizitat Polonia; e ceva de vis, e schimbată total. Ei au accesat aproape toți banii pe dezvoltare rurală, iar la noi se pun doar piedici, noi nouă, ca să nu luăm banii. Eu zic că cineva are interes în acest sens.

Mesajul mai este că nu suntem lăsați să facem treabă. Nu vrem mereu controale, piedici. Pe lângă APIA, avem controale de la Finanțe, Garda de Mediu, Arme și Muniții (erbicide, azotoase etc.). Toți vin, te caută și automat îți găsesc ceva. Până la urmă, cele 250 ha sunt lucrate doar de mine. Am doar un angajat care face pază și manipulare. Nu-mi convine și n-ai om pregătit să-i dai utilajul de 100.000 – 150.000 de euro pe mână.

R.F.: Totuși, marii producători de utilaje școlesc operatorii...

I.B.: Îi școlesc și apoi îți pleacă din fermă. Găsesc pe moment oferte mai bune. Poate de la mine primesc 2.000 de lei, însă vecinul le poate propune un salariu de 2.500 de lei, numai ca să plece de la tine. (...) Ne „ardem” unul pe celălalt. Mâncătoria aceasta este peste tot la noi în țară. Asta este mentalitatea noastră și nu ne vom schimba. Nu suntem educați să colaborăm unul cu celălalt.

R.F.: Ați încercat vreo formă de asociere în zona dumneavoastră?

I.B.: Nu. Pe vremea când se discuta mult de grupurile de producători, când se dădeau bani pentru depozitare, cu finanțare 75-90 la sută, am încercat împreună cu un vecin să-i convingem și pe alții. Mulți dintre aceștia sunt însă în vârstă, rămași cu ideea CAP-ului în cap și n-a mers. (...) Eu zic că lucrurile se vor schimba mult atunci când se vor întoarce cele aproximativ patru milioane de imigranți români. Dintre ei sunt mulți cei care ar putea face ceva. Vin cu o altă mentalitate, cu o altă gândire. Aceștia știu ce înseamnă progam, corectitudine. Acolo, dacă n-ai de muncă, ești dat afară din casă. Aici se profită. Angajații nu stau la tine, pleacă la celălalt, dacă nu-i lași să bea, spre exemplu. Asta-i marea problemă la noi, la țară.

Publicat în Interviu

În limita marjelor legale în care angajații Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) operează (până la granița conflictului de interese și a resposabilităților deținerii unei funcții publice), aceștia au trecută în fișa postului obligativitatea să fie primii „consultanți” ai potențialilor beneficiari de fonduri FEADR, anunță șeful agenției, Adrian-Ionuț Chesnoiu, într-un interviu acordat în exclusivitate publicației Revista Fermierului.

Potrivit spuselor sale, această formă de consultanță trebuie să se materializeze sub forma obligativității transmiterii către potențialii beneficiari de fonduri FEADR a unei palete complete de informații de care aceștia din urmă au nevoie pentru implementarea cu succes a unui proiect de absorbție de bani europeni.

„Totdeauna am acceptat și toată lumea se uită către obligațiile angajatului AFIR, dar nimeni nu stă să analizeze ce s-a obligat beneficiarul prin propria cerere de finanțare, redactată și transpusă (nevoia lui) în acest document. (...) Angajații agenției au trecută în fișa postului – și eu am întărit această obligație – că primul consultant al lor este angajatul AFIR. Consultant în sensul în care ușile noastre sunt deschise non-stop, în marja limitelor legale în care noi suntem ținuți de conflictul de interese și de obligațiile și responsabilitățile deținerii unei funcții publice, ei sunt obligați să le acorde toată importanța și toată informația de care ei au nevoie pentru a-și atinge cu succes implementarea unui proiect”, a precizat Chesnoiu.

Acesta nu s-a oprit însă doar la un îndemn. El a vorbit concret de discuțiile pe care le-a avut cu câteva zile în urmă cu mai multe companii de asigurare, astfel încât să poată fi identificate soluții viabile pentru potențialii beneficiari ai agenției, în vederea îndeplinirii acelor obligații prevăzute de legislația națională pentru semnarea contractelor.

„Astfel (...) să nu mai avem cazuri în care nu am contractat pentru că ei (n.r. - potențialii beneficiarii de fonduri FEADR) n-au putut să-și asigure cofinanțarea, nu am contractat pentru că beneficiarii publici nu au putut să încheie în termenul legal proiectele tehnice sau să îndeplinească celelalte condiții impuse de legislația națională, proceduri și, bineînțeles, fișele măsurilor respective”, a precizat directorul general AFIR.

Pentru că au fost atât de multe informații cuprinse în interviu, vă mai spunem doar că s-a discutat despre raportarea pe grad de absorbție, despre dorința beneficiarilor de a avea ghiduri clare, simple, explicite și fără interpretări, despre realocarea banilor în cadrul măsurilor din PNDR 2017-2020, desecretizarea pragurilor de calitate, cât și despre acțiunile de prevenție privind neregulile care pot apărea în implementarea proiectelor finanțate prin PNDR și altele.

Revista Fermierului: Sunt fermieri, potențiali beneficiari de fonduri FEADR, care spun că ar fi fost mai relevantă raportarea pe grad de absorbție și nu pe numărul de proiecte selectate. Se oferă și un exemplu - luna noiembrie 2016. Atunci au fost selectate pentru accesarea banilor europeni 22 de procente din proiectele depuse pe agricultură, dar au fost efectuate doar 5% din plăți. Cum comentați, domnule Chesnoiu?

Adrian-Ionuț Chesnoiu: Monitorizarea gradului de absorbție și a modului de implementare a PNDR 2014-2020 se face strict pe cifre directe, oficiale, și pe gradul de absorbție raportat la sumele plătite. Numai că beneficiarul de fonduri europene, în ultima perioadă, a uitat să facă distincție între plățile directe – Pilonul I de dezvoltare, respectiv măsurile de investiții reprezentate de Pilonul II de dezvoltare și care cad în sarcina AFIR.

Pe fiecare măsură și submăsură în parte din cadrul PNDR 2014-2020 noi avem o alocare destinată fiecărei sesiuni de depunere a proiectelor. În momentul în care această alocare se depășește – avem dintr-odată un coș cu proiecte cu o valoare mult mai mare – se fac și se trec toate etapele procedurale prin cadrul agenției, avem un număr de cereri selectate care se transformă într-o valoare definită (în exemplul nostru, suma maximă scoasă la licitație, practic, de AFIR, în cadrul acelei sesiuni) și proiectele care se califică pentru etapa următoare, și anume încheierea contractului de finanțare. După încheierea contractului de finanțare, intrăm într-o lungă etapă procedurală care presupune mai mulți pași, și anume verificarea documentelor, implementarea planului de afaceri, verificarea și autorizarea cererilor de plată, pași care durează.

Suntem totuși în al treilea an de implementare a noului program, sesiunile au fost lansate, astfel că avem în momentul de față 4 miliarde de euro accesați sau în curs de accesare cu măsurile lansate în 2017, unde avem aproape 1,8 miliarde de euro, destinați beneficiarilor fondurilor europene.

Bineînțeles, încercăm să accelerăm și nivelul de plăți, dar asta ține foarte mult de beneficiarii noștri.

R.F.: S-a constatat în ultimul timp o creștere a nivelului de calitate a actului de absorbție a fondurilor FEADR, mulțumită angajaților agenției pe care o conduceți? Știm că există indicatori de performanță care trebuie atinși de subalternii dumneavoastră.

A.I.C.: AFIR are oameni foarte bine pregătiți. Am constatat lucrul acesta și este excelent că este așa.  Bineînțeles, a fost o perioadă de acomodare între ceea ce îmi doresc eu de la ei și ce performanțe manageriale îmi doresc să ating în acest mandat pe care îl am în fruntea agenției.

R.F.: Ați vehiculat și un termen?

A.I.C.: Da, am dat și un termen. Termenele sunt întotdeauna verificate. Sper ca până la finele anului în curs să implementăm tot ceea ce ne-am dorit. Lucrurile încep să se miște, în sensul în care beneficiarii noștri au înțeles necesitatea ca accelerarea implementării acestor proiecte să se facă cât mai aproape de termenele-limită prevăzute, astfel încât să nu ne trezim cu situațiile din PNDR 2007-2013, să trecem cu proiecte în tranziție, să vedem că avem dezangajare pentru faptul că sumele care n-au fost consumate sau cele care au rezultat din economiile procedurilor de achiziții derulate în cadrul acestor proiecte nu mai pot fi rescoase la depunere pentru beneficiarii noștri.

R.F.: Și aici putem vorbi inclusiv din motive independente de AFIR sau de potențialii beneficiari, cum a fost și cazul accesului la cofinanțare.

A.I.C.: AFIR se află în discuții cu Asociația Română a Băncilor. Chiar în dimineața de 8 iunie 2017 a fost o întâlnire în sensul acesta la AFIR. Căutăm soluții. Am discutat și am invitat la discuții mai multe companii de asigurări, astfel încât să putem găsi niște soluții viabile pentru potențialii beneficiari ai agenției, în vederea îndeplinirii acelor obligații prevăzute de legislația națională pentru semnarea contractelor, astfel încât să nu mai avem cazuri în care nu am contractat pentru că ei n-au putut să-și asigure cofinanțarea, nu am contractat pentru că beneficiarii publici nu au putut să încheie în termenul legal proiectele tehnice sau să îndeplinească celelalte condiții impuse de legislația națională, proceduri și, bineînțeles, fișele măsurilor respective.

R.F.: S-a luat în discuție (din nou) realocarea banilor în cadrul măsurilor din PNDR 2017-2020? Potențialii beneficiari spun că această măsură ar fi necesară pentru „fluidizarea fondurilor”.

A.I.C.: Începând cu 1 ianuarie 2018, se va realiza prima etapă de analiză a gradului de implementare și a gradului de absorbție pe fiecare măsură în parte. Ulterior, împreună cu factorii de decizie – ministrul Agriculturii, Petre Daea, și secretarul de stat, Alexandru Potor –, vom veni cu anumite decizii și cu o analiză riguroasă pentru a vedea cum putem și unde trebuie să intervenim.

R.F.: Tot potențialii beneficiari solicită ghiduri clare, simple, explicite și fără interpretări. Totodată, se dorește o procedură unică de evaluare a acestora, astfel încât să nu mai fie interpretate după bunul plac al evaluatorilor. Și aceștia dau și exemple - sunt județe care depun multe proiecte și altele care nu depun nimic. Știm că se implementase un sistem de evaluare a performanțelor angajaților. Mai este funcțional acest sistem? Salariile nu se pliază pe acest sistem, dacă este funcțional?

A.I.C.: Procedura de evaluare a proiectelor este unică atât pentru beneficiari, cât și pentru angajații AFIR. În ceea ce privește solicitarea de ghiduri clare și transparente, trebuie să vă spun că a fost una dintre principalele mele direcții de acțiune în momentul în care am preluat acest mandat. Deși ghidurile sunt făcute prin consultare publică cu beneficiarii noștri, în cadrul comitetelor de monitorizare, am intensificat împreună cu Autoritatea de Management - al cărei atribut este elaborarea acestor ghiduri și verificarea lor, pentru a corespunde cu prevederile din fișele măsurilor și din PNDR – și am încercat să facem niște ghiduri cât mai simplificate. Astfel, beneficiarii noștri și deopotrivă angajații noștri le vor înțelege, interpreta și aplica deopotrivă în aceeași manieră.

Însă în pregătirea etapelor viitoare am luat o decizie, în sensul în care am înființat un comitet de lucru la nivelul agenției. Acesta va fi organizat sub coordonarea mea directă, din care vor face parte cei trei directori adjuncți pe liniile lor de competență, directorii generali adjuncți – șefii CR-uilor, la nivel de regiune – pentru tot ceea ce înseamnă luarea acestor decizii, plus directorii direcțiilor de specialitate.

Lucrul efectiv la analiza acestor ghiduri va fi făcut de către experții din teritoriu. Este foarte greu de la nivel central să ai predictibilitatea necesară și o imagine de ansamblu a problemelor cu care se confruntă colegii mei care se află în evaluare, care fac vizitele pe teren, care stau în permanent contact cu beneficiarii noștri. Probabil, calitatea acestei analize va fi una cât mai aproape de realitatea lucrurilor din teren. Vă asigur că veți vedea schimbări importante în sensul acesta la finalizarea acestor analize.

R.F.: Se vrea desecretizarea pragurilor. Mai exact, potențialii beneficiari de fonduri FEADR vor asta pentru a nu mai majora nejustificat veniturile consultanților. Ca exemplu, fermierii care își doresc bani europeni pentru investiții mărturisesc că dacă s-ar ști de la bun început că un prag este de 80 de puncte, să spunem, nu s-ar mai semna contracte cu consultanți, pentru că deponentul ar ști că nu este capabil să ducă la bun sfârșit cerințele (și-ar cunoaște limitele).

A.I.C.: Pragurile acestea de calitate nu au fost, nu sunt și nu vor fi niciodată secrete. S-a implementat foarte clar această politică, prin care ordinul ministrului de aprobare a lansării sesiunilor de depunere a proiectelor se publică cu șapte zile înaintea deschiderii efective a sesiunii. Mai mult decât atât, ele întotdeauna se decid prin intermediul Comitetelor de Monitorizare.

Un beneficiar de fonduri europene trebuie să plece întotdeauna de la nevoia pe care o are și nu de la modul în care se lansează o sesiune de apeluri sau ce praguri de calitate trebuie să îndeplinească. Nevoia există, trebuie să și-o îndeplinească foarte clar și să știe ce să facă. Trebuie să ieșim din acea logică de a ne adapta nevoia în funcție de ce posibilități lansează statul membru prin sesiunile destinate investițiilor în agricultura românească. Într-adevăr, consultanța din România, destinată acestor proiecte cu finanțare europeană, este un domeniu care ne interesează foarte mult. Am discutat și cu secretarul de stat MADR, Alexandru Potor, că este o zonă în care trebuie să ne implicăm activ, în sensul în care acești consultanți care își oferă serviciile către beneficiarii noștri trebuie să aibă deopotrivă aceeași responsabilitate pe care o are beneficiarul și angajatul AFIR. Și asta, pentru că toți acești trei piloni suntem responsabili pentru implementarea cu succes a obiectivelor unui proiect. Atunci când definești obiectivul unui proiect cu finanțare europeană, trebuie să știi foarte clar ce obligații îți asumi.

Totdeauna am acceptat și toată lumea se uită către obligațiile angajatului AFIR, dar nimeni nu stă să analizeze ce s-a obligat beneficiarul prin propria cerere de finanțare, redactată și transpusă (nevoia lui) în acest document. (...) Angajații agenției au trecută în fișa postului – și eu am întărit această obligație – că primul consultant al lor este angajatul AFIR. Consultant în sensul în care ușile noastre sunt deschise non-stop, în marja limitelor legale în care noi suntem ținuți de conflictul de interese și de obligațiile și responsabilitățile deținerii unei funcții publice, ei sunt obligați să le acorde toată importanța și toată informația de care ei au nevoie pentru a-și atinge cu succes implementarea unui proiect.

R.F.: Nu în ultimul rând, potențialii beneficiari se plâng că acele condiții din ghiduri sunt – spun ei –„aberante, impuse artificial pentru respingerea unui număr mare de proiecte, în timp ce altele sunt ușor de speculat și au rezultate care nu se resimt în economie”. Iar ca exemple în acest sens sunt enumerate sM 6.1 (cu 1,8 hectare înscrise la APIA se pot obține 40.000 euro) pentru ca, în cazul sM 6.2, cu un xerox la sat să obții 40.000 de euro.

A.I.C.: Acest PNDR 2014-2020 a fost gândit undeva în anii 2012-2013, negociat cu Comisia Europeană, raportat la o analiză care s-a dorit a fi predictibilă pentru această perioadă – 2014-2020. Acolo, după cum bine știți, sunt foarte multe măsuri, submăsuri și linii de finanțare destinate beneficiarilor. Or, fiecare măsură are rolul și scopul ei bine definit în atingerea obiectivului general al PNDR-ului, de dezvoltare a satului românesc.

R.F.: Ca și în cazul APIA, unde avem peste 80 de scheme de plată, și în cazul AFIR sunt câteva măsuri și submăsuri care par a nu mai răspunde nevoilor actuale sau nu au răspuns niciodată în viziunea unora. Pare a fi mult prea stufoasă actuala Politică Agricolă Comună (PAC). Alta pare a fi viziunea la nivelul anilor 2016-2017, față de cea din 2012-2013. Cel puțin, așa reiese din discuțiile cu fermierii, potențiali beneficiari de fonduri FEADR.

A.I.C.: Așa este, dar gândirea de dezvoltare a Uniunii Europene (UE) este pe ciclu bugetar. Un ciclu bugetar durează cinci ani. Noi suntem într-un feedback permanent cu beneficiarii noștri și, acolo unde putem, intervenim într-o discuție generoasă cu Comisia Europeană (CE) și chiar ne luptăm pentru atingerea tuturor acestor obiective și modificări în PNDR, astfel încât ele să corespundă realității românești. Nu putem veni însă cu o modificare radicală de PNDR, pentru că atunci va persista întrebarea: «Când ați fost serioși? În 2012, când ați propus acest program de dezvoltare, sau acum, când spuneți că el se modifică radical?».

Revenind la exemplul dat de cititorii dumneavoastră în întrebarea anterioară, cel de instalare a tinerilor fermieri, submăsura 6.1 are un rol bine definit. Este o măsură forfetară destinată tinerilor fermieri, în vederea atragerii lor către satul românesc.

R.F.: O măsură care s-a bucurat de succes...

A.I.C.: Am fost la Iași și am văzut că sunt anumite proiecte de succes ale tinerilor, care au accesat prima dată măsura destinată lor, după care măsurile de investiții, pentru că acesta este rolul unei măsuri forfetare. Vorbim de sume care să ajute tinerii să se capitalizeze, să se organizeze, să-și definească foarte bine nevoia pe care o vor avea în viitor și, după aceea, să acceseze măsuri destinate investițiilor. Și, aici, poate ar fi foarte important rolul acestor consultanți, și anume să le facă foarte bine definirea PNDR-ului și a măsurilor cu care ei trebuie să debuteze, dacă sunt debutanți în agricultură, precum și a celorlalte măsuri care să-i ajute să dezvolte ceea ce deja eu făcut prin instalarea lor în mediul rural. Nu în ultimul rând, rolul consultanților ar putea fi, bineînțeles, și de dezvoltare și diversificare a activității către zone de activitate non-agricolă care să-i ajute în perioadele în care agricultura nu le aduce suficiente venituri, să vină să se capitalizeze prin pensiuni, xerox-uri și alte activități în mediul rural, generatoare de venituri pentru ei.

R.F.: Ați constatat cumva o diferență de viziune între fermierii mari, cu alte nevoi de finanțare, și cei care aspiră la statutul de tineri fermieri sau cei de nivel mediu?

A.I.C.: PNDR are suficiente resurse pentru toate categoriile de fermieri. Într-adevăr, acest program este oarecum direcționat către fermierii mici și mijlocii, care au nevoie de un sprijin pentru dezvoltare, astfel încât să ajungă la dezideratul dezvoltării sustenabile a activității pe care o fac. Sunt și fermierii mari care spun că pe ei îi dezavantajează puțin programul, rata de cofinanțare este mult mai mare, rata de sprijin public este mică și nu prea sunt foarte încântați să vină să depună.

Noi întotdeauna am ținut cont de informațiile venite și de nevoia beneficiarilor noștri. La subMăsura 4.1 – sprijin în zootehnie, s-a mărit dimensiunea exploatației agricole, astfel încât să corespundă cu realitatea din teren.

chesnoiu middleGrupul de la Vișegrad plus România și Bulgaria, o voce comună în adaptarea regulamentelor europene privind banii FEADR la nevoile din regiune

Revista Fermierului: Cu ce vești veniți din Polonia, de la întâlnirea Grupului de la Vișegrad? Ce s-a stabilit la această întâlnire a șefilor de agenții de investiții în agricultură? Se pare că acest grup tinde să devină din ce în ce mai influent la nivel de Bruxelles...

Adrian-Ionuț Chesnoiu: Pe mine m-a interesat foarte mult să văd modul de abordare în prima mea întâlnire cu alți șefi de agenții din alte state, să văd care este abordarea lor, raportată la acest fond european de dezvoltare rurală, și cum fac ei față acestor provocări apărute în implementarea proiectelor sau în absorbția fondurilor europene.

R.F.: Aveți vreun exemplu de succes în accesarea fondurilor FEADR? Polonia, spre exemplu?

A.I.C.: Toată lumea vorbește de Polonia că este un exemplu de succes, deși la această întâlnire am putut oferi și noi un exemplu de succes. Mai exact, în sensul în care am reușit să negociem cu CE anumite aspecte pe care polonezii le au doar la nivel de deziderat. Bineînțeles, Polonia este un stat cu o dezvoltare fantastică, cu  absorbție de fonduri europene foarte importantă.

Ce s-a constat – și am căzut cumva de comun acord asupra sa – a fost un sprijin al tuturor statelor membre ale Grupului de la Vișegrad plus România și Bulgaria, astfel încât pentru problemele cu care noi ne confruntăm, și uneori sunt destul de asemănătoare, să fim cumva o voce importantă la nivelul CE, astfel încât adaptarea regulamentelor europene și a legislației europene în implementarea acestor fonduri să fie adaptată și la specificul și nevoile acestei zone din S-E Europei.

R.F.: Puteți enumera câteva dintre propunerile AFIR în ceea ce privește viitoarea modificare a PAC care se prefigurează deja la orizont? Vom avea un feedback din partea agenției pe această speță?

A.I.C.: Vom avea și feedbackul agenției, numai că PAC este un subiect care ține foarte mult de direcția de dezvoltare și de strategia Ministerului Agriculturii. Este o zonă în care, deși suntem membrii grupului de lucru, nedefinindu-se încă o poziție, n-aș vrea să lansez public niciun fel de piste. Bineînțeles, noi avem o contribuție întotdeauna permanentă în cadrul acestui grup de lucru.

Ce am solicitat eu – și a fost punctul de vedere pe care l-am exprimat întotdeauna la aceste întâlniri – a fost să ținem mai mult cont de ceea ce beneficiarii fondurilor și cei care lucrează efectiv în agricultură au nevoie, astfel încât în cadrul negocierilor privind noua PAC să fim mai apropiați de realitatea românească decât de realitatea statelor mari agricole din vestul Europei. Și, dacă facem o analiză foarte clară, asta și vedem în actuala PAC, deși România, la vremea respectivă, deținea un comisar european care a gândit această Politică Agricolă Comună.

Bineînțeles, am susținut și susțin în continuare asociațiile profesionale sau asociațiile de profil ale agricultorilor care sunt constituiți în astfel de entități. Am transmis către ei, prin secretariatul acestui grup de lucru, solicitări prin niște chestionare, astfel încât să vedem cât mai multe informații și unde sunt zonele în care apar interese comune pentru ei. Astfel, în funcție de asta și de feedbackul pe care noi îl putem avea prin ceea ce s-a întâmplat în implementarea programului 2007-2013, să le transpunem în realități.

R.F.: Domnule Chesnoiu, să trecem acum la elementele de noutate, și anume la acțiunile de prevenție privind neregulile care pot apărea în implementarea proiectelor finanțate prin PNDR. Au fost mereu discuții ample cu privire la controale și, mai ales, la ce s-ar putea întâmpla referitor la problemele cu condițiile artificiale. Aici, deja, aceste viitoare acțiuni de prevenție par a fi clar în favoarea potențialilor beneficiari de fonduri FEADR.

A.I.C.: Vin de la Vișegrad cu această constatare că toate țările care implementează fonduri cu finanțare europeană se confruntă cu aceste mici probleme și cu acest concept de condiții artificiale, în ceea ce înseamnă implementarea proiectelor cu finanțare europeană.

Este un proiect la care eu am ținut foarte mult și vă și spun de ce: am constatat, încă din perioada în care eram outsider, raportat la activitatea agenției (nu numai AFIR, ci la tot ceea ce înseamnă absorbție de fonduri europene în România), că oarecum între entitățile care finanțează astfel de proiecte și beneficiari s-a creat o oarecare prăpastie. Am spus că rolul unui manager în astfel de situație este să reconstruiască punțile de comunicare între angajații entității publice și beneficiarii programelor de finanțare. Acest mecanism de prevenție și acest plan de prevenire, sprijin și îndrumare pe care noi vrem să-l facem pentru beneficiarii noștri constituie tocmai această punte de legătură. Astfel, am luat legătura cu directorii direcțiilor de specialitate din aparatul central: angajați, experți, împreună cu cei din teritoriu, și am mers la întâlnirea cu beneficiarii fondurilor noastre ca să vedem ce probleme au, ce obiective și-au propus prin proiectele pe care ei le finanțează și cum noi – agenția, reprezentanții statului român – putem face posibilă această atingere a obiectivelor, în condiții de legalitate și de respectare a tuturor normelor europene și naționale.

Din semnalele pe care le am în acest moment, beneficiarii au considerat extrem de utilă această acțiune și o vom continua. În prima etapă am inclus doar 14 oficii județene, trei centre regionale, dar ele se vor extinde la nivel național și inclusiv eu voi participa, alături de colegii mei. Acum am suficient de multe probleme la care trebuie să le găsesc rezolvare în timp scurt, dar în etapa viitoare ne vom revedea cu presa în vizite de lucru la beneficiarii noștri, astfel încât să vedem și realitatea acestor activități.

R.F.: Trebuie să specificăm foarte clar că acestea nu vor fi „alte controale”, niște metode punitive orientate către beneficiarii de fonduri FEADR, ci modalități de a-i ajuta pe aceștia să evite pericolul reprezentat de diferitele probleme care i-ar putea împiedica să-și desfășoare în bune condițiuni activitatea.

A.I.C.: În accepțiunea AFIR, sub mandatul meu, controlul este ultimul element la care trebuie să ne raportăm. Sprijinul acesta pe care noi îl dăm beneficiarilor începe la primul lor contact cu angajatul AFIR, mergând până la acele informații oferite, stabilirea cadrului legal în care se desfășoară această relație la care eu țin foarte mult, modul în care aceștia vor înțelege să-și îndeplinească obiectivele.

Ca exemplu, la subMăsura 6.1, forfetară, destinată în general tinerilor, am venit cu un plan de implementare a proiectului, diferit față de cel cu care vine consultantul în planul de afaceri, în care colegii mei de la nivel teritorial analizează planul de afaceri, iar beneficiarului, în momentul în care vine la prima tranșă de plată, i se înmânează acest plan de monitorizare a implementării. Apoi, beneficiarii iau un prim contact cu ofițerul care va monitorizarea implementării proiectului, acesta îi sfătuiește, le spune ce au de făcut etc. De asemenea, am venit mai în față cu termenul care înainte era în ultimele trei luni, pentru tranșa a II-a de plată, și l-am adus la șase luni. Cu siguranță, analizez acum cu colegii mei posibilitatea ca, în fiecare an, ofițerul care monitorizează implementarea proiectului să meargă în vizită de studiu, astfel încât să vadă beneficiarul nostru cu ce probleme se confruntă și cu ce-i poate fi de folos.

R.F.: Care este nivelul fondurilor disponibile în perioada următoare pentru finanțarea proiectelor de investiții în agricultură și în dezvoltarea mediului rural? Să vorbim și de stadiul implementării PNDR la zi.

A.I.C.: Stadiul implementării, excluzând oarecum acea sumă alocată României pentru proiectele de tranziție, suntem la 17%, per total la 21 la sută grad de absorbție. Sunt 1,7 miliarde de euro puse la dispoziția beneficiarilor noștri în 2017. Am venit acum cu deschiderea sesiunii pentru proiectele pentru irigații – subMăsura 4.3 – cu 150 de milioane euro. Pe toate măsurile deschise, gradul de solicitare este unul foarte mare.

Spre exemplu, alocarea publică totală a fost și este pentru acest exercițiu financiar de 6 miliarde de euro, aproximativ, pentru măsurile destinate investițiilor și nu celor de agromediu, care sunt efectuate prin plăți directe la APIA.

Avem selectate în 2015 aproximativ 900 de milioane de euro. Am alocat – și o parte sunt deja alocați în 2016 – 1,5 miliarde de euro, iar în 2017 vorbim deja de 2,2 miliarde de euro, cu acea suplimentare pe măsura de irigații pe care am deblocat-o în urma unei vizite a Comisiei Europene în cadrul comitetului de monitorizare și am reușit să mărim acea suprafață irigabilă la 1,8 milioane ha. La începutul programului aveam 826.000 ha suprafață viabilă, cu 616.000 ha unde se puteau face investiții. Acum, s-a extins suprafața viabilă la 1,8 milioane ha și, sperăm noi, că prin negocierile pe care le ducem cu Comisia Europeană, să putem să mărim toată suprafața pe care se poate face investiție la 1,8 milioane ha.

R.F.: Să discutăm puțin de noile prevederi privind procesul de evaluare a proiectelor finanțate prin PNDR 2020.

A.I.C.: În contextul existenței măsurilor care duc automat la contractarea mult mai rapidă și finanțarea acelor cereri bonitabile, prin modificarea aceasta de ROF, avem o situație extrem de practică. Avem depuneri, avem un număr foarte mare de cereri de finanțare depuse, se face un clasament de autoscorare pe baza punctajului acordat de beneficiar, 80 la sută din alocarea sesiunii se transformă în proiecte care vor fi verificate cu prioritate. Apoi le verificăm și ce este selectabil intră imediat la contractare printr-un raport intermediar de selecție, iar celelalte intră o parte în zona de contestații (și se judecă aceste contestații), deopotrivă cu evaluarea celorlalte proiecte până la integalitatea lor și publicarea raportului final de selecție.

Publicat în Interviu

La ora actuală, toată documentația care trebuia reactualizată și refăcută pentru toate cele 40 de amenajări aferente etapei I esteîn curs de licitație, potrivit spuselor lui Valentin Apostol, consilierul ministrului Agriculturii, care a adăugat că primele lucrări ar putea să înceapă efectiv la data de 15 august, iar cel de-al doilea pachet de lucrări, la 30 octombrie.

În cadrul seminarului „Reabilitarea sistemului de irigații și oportunități de afaceri în România și Republica Moldova”, care a avut loc joi, 19 mai 2017, la București, Apostol a invitat firmele de proiectare din Israel și SUA, alături de cele din România, să participe la campania de proiectare și reabilitare a documentației.

„Participarea lor la această fază de proiectare și de refacere a documentației ar fi foarte importantă pentru derularea în ritm mai accelerat a acestei etape”, a precizat oficialul ministerului de resort.

Conform spuselor sale, în prezent, în actuala formă de dezvoltare a sistemului de irigații, sunt funcționale 850.000 ha, fără a fi luată în discuție reabilitarea.

„Până la ora actuală, contractele sunt pentru circa 400.000 ha. Eu sper că anul acesta se va apropia valoarea contractată până aproape de cele 800.000 ha”, a adăugat Apostol.

Cu ocazia evenimentului organizat de Ambasada Israelului în România, laolaltă cu cea a SUA și Ministerul Economiei și Industriilor, Valentin Apostol a mărturisit că autoritățile de la București sunt în discuții cu Uniunea Europeană în vederea extinderii suprafețelor care vor fi reabilitate pe fonduri europene la circa 1,8 milioane ha.

„Încercăm să începem aceste discuții cu Uniunea Europeană după data de 15 august 2017 și sperăm că odată cu extinderea suprafețelor, și solicitarea beneficiarilor pentru echipamentul de irigat pe care dumneavoastră îl puneți la dispoziție va fi din ce în ce mai mare”, s-a adresat Apostol celor prezenți la eveniment.

Viorel Nica„Dumneavoastră trebuie să contactați consultanții”, le-a transmis Viorel Nica producătorilor de instalații performante de irigat

Invitat la eveniment în calitate de președinte al Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (LUAI), fermierul Viorel Nica, el însuși deținător a nu mai puțin de 12 echipamente performante destinate udării, le-a transmis importatorilor de instalații de irigat din SUA și Israel să ia legătura direct cu firmele de consultanță către care se îndreaptă potențialii beneficiari de fonduri FEADR.

Astfel, spune el, bazându-se pe cele mai noi informații din domeniu, consultanții pot recomanda producătorilor agricoli cele mai performante echipamente de irigații, cu consum minim de energie electrică.

„Pentru furnizorii de echipamente pentru irigații: dumneavoastră trebuie să contactați consultanții, pentru că fermierul și OUAI-ul merg la consultant pentru a accesa un proiect, consultantul să știe și să aibă aceste prospecte pe care dumneavoastră ni le înmânați astăzi nouă, ca fermierul sau conducerea executivă a OUAI-urilor să-și aleagă echipamentul cel mai bun și cel mai performant. Eu dețin în unitate 12 echipamente foarte performante tip pivoți și vă spun sincer că producția de porumb față de neirigat crește cu 10 tone pe hectar, producția de grâu cu peste trei tone la hectar, producția de rapiță peste două tone și sunt într-o zonă foarte secetoasă, în sud-estul României, în Bărăganul ialomițean. Dacă reușim să introducem în OUAI-urile noastre, în curțile fermierilor, pe terenurile fermierilor aceste echipamente de pompare și repompare a apelor cu un consum foarte mic de energie și cu un volum mare de apă, ne vom putea mândri cu acea plusvaloare”, a conchis Nica.

Cu ocazia lansării de către Guvernul României a programului de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, în valoare de un miliard de euro, Ambasada Statelor Unite ale Americii şi Ambasada Statului Israel au participat, împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, la un seminar privind „Reabilitarea sistemului de irigaţii şi oportunităţi de afaceri în domeniul agricol din România”. Acest proiect reprezintă o recunoaştere a faptului că o infrastructură de irigaţii reabilitată va îmbunătăţi vieţile a milioane de români care lucrează în sectorul agricol din România.

Seminarul a informat companii de irigaţii americane şi israeliene despre oportunităţile de afaceri din România prin proiectele de reabilitare a infrastructurii principale și secundare de irigaţii. În cadrul acestui program, Guvernul României a alocat un miliard de euro pentru bugetul pe 2017-2020 al Ministerului Agriculturii pentru reabilitarea de stații de pompare de bază, stații de repompare, conducte de refulare, canale de aducțiune, canale de distribuție și construcții hidrotehnice pentru o suprafaţă de circa două milioane de hectare.

Mai mult, companiile au avut oportunitatea de a afla despre diferite proiecte şi posibilităţi de cooperare direct de la reprezentanţii Ministerului Agriculturii. La seminar, companii din Statele Unite şi Israel au prezentat tehnologie de ultimă oră care ar putea ajuta autorităţile române în eforturile de reabilitare a acestui important sector.

Publicat în Tehnica agricola

Senatorul PSD Lucian Trufin a anunțat vineri, 31 martie 2017, că va începe organizarea de întâlniri locale cu fermierii din județul Botoșani pentru a-i informa și a le prezenta măsurile pe care le pot accesa în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală.

Toate aceste întâlniri vor fi organizate împreună cu autoritățile administrației publice din fiecare localitate și vor fi prezenți consultanți în accesarea proiectelor europene, precum și reprezentanți ai instituțiilor din domeniul agriculturii de la nivel județean.

„Așa cum am promis atunci când am candidat pentru Parlamentul României, în perioada imediat următoare mă voi deplasa în fiecare zonă a județului Botoșani pentru a organiza sesiuni de informare și pregătire a fermierilor botoșăneni privind măsurile din Programul Național de Dezvoltare Rurală. Aceste consultări și dezbateri publice le voi realiza sub egida «Forumului fermierilor botoșăneni», eveniment pe care îl voi realiza periodic pentru producătorii și agricultorii din Botoșani”, a declarat Lucian Trufin, conform unui comunicat de presă remis redacției.

Fermierii și asociațiile agricole din județul Botoșani care vor să obțină finanțări prin PNDR vor avea la dispoziție următoarele măsuri: instalarea tânărului fermier: 50.000 euro/proiect; dezvoltarea fermelor mici: 15.000 euro/proiect; activități în agricultură: 2.000.000 euro/proiect; activități non-agricole: 200.000 euro/proiect; servicii non-agricole: 50.000 euro/proiect; producție agricolă: 70.000 euro/proiect; start-up nation: 44.000 euro/proiect.

Programul întâlnirilor pentru prima parte a lunii aprilie va fi următorul:
Vineri, 7 aprilie, ora 10.00, în Trușești, la Campusul Școlar „Demostene Botez” vor fi invitați fermierii din: Trușești, Blândești, Sulița, Durnești, Ștefănești, Dobârceni și Gorbănești.
Vineri, 7 aprilie, ora 13.00, în Todireni, la căminul cultural vor fi invitați fermierii din: Todireni, Lunca, Albești, Românești, Santa Mare, Hlipiceni, Călărași și Răuseni.
Sâmbătă, 8 aprilie, ora 11.00, în Manoleasa, la Căminul Cultural vor fi invitați fermierii din: Manoleasa, Ripiceni, Mihălășeni, Avrămeni, Adășeni și Mitoc.
Sâmbătă, 8 aprilie, ora 14.00, în Săveni la sala de ședințe a primăriei vor fi invitați fermierii din: Săveni, Vlăsinești, Hănești, Dângeni, Ungureni, Știubieni și Drăgușeni.
Duminică, 9 aprilie, ora 12.00, în orașul Darabani, la Casa de Cultură vor fi invitați fermierii din: Darabani, Concești, Hudești, Suharău, Havârna, Mileanca, Coțușca, Viișoara, Păltiniș și Rădăuți Prut.

3.400 de proiecte depuse de tinerii fermieri, la nivel național, selectate

Nu mai devreme de joi, 30 martie 2017, aproximativ 3.400 de proiecte propuse de tinerii fermieri în sesiunea din 2016, cu o valoare totală de peste 139 de milioane de euro, au fost selectate pentru finanţare nerambursabilă prin măsura sM 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, anunță Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Potrivit unui comunicat al agenției, AFIR a publicat pe pagina oficială de internet Rapoartele de selecţie aferente submăsurilor 6.1 şi 6.3 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020), prin care se acordă fonduri nerambursabile pentru instalarea tinerilor fermieri (sM 6.1) şi pentru dezvoltarea fermelor mici (sM 6.3).

„Comitetul de selecţie constituit la nivelul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (format din experţi ai AFIR şi ai Autorităţii de Management pentru PNDR) a selectat pentru finanţare 3.121 de proiecte propuse de tinerii fermieri, dintr-un total de 4.545 de proiecte depuse în sesiunea din 2016, mai exact, în perioada 28 aprilie - 31 octombrie 2016. Proiectele selectate au fost depuse online la AFIR prin sM 6.1 «Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri» şi sunt în valoare de 128 de milioane de euro. De asemenea, ulterior soluţionării contestaţiilor depuse la rapoartele de selecţie, au mai fost selectate pentru finanţare alte 270 de proiecte pentru instalarea tinerilor fermieri. Valoarea totală nerambursabilă a acestor proiecte este de aproximativ 11,2 milioane de euro", precizează AFIR.

De la demararea programului şi până în prezent, AFIR a semnat contracte de finanţare cu 2.977 de tineri fermieri, beneficiari ai sM 6.1, în valoare totală de aproximativ 124 de milioane de euro. Dintre tinerii fermieri care au primit sprijin prin PNDR, 930 sunt femei şi 160 sunt persoane juridice.

Suprafaţa totală a exploataţiilor agricole sprijinite ca urmare a semnării contractelor de finanţare cu tinerii fermieri este, până în acest moment, de circa 18.600 de hectare.

De asemenea, au fost selectate 992 de solicitări de finanţare a proiectelor pentru dezvoltarea fermelor mici prin intermediul sM 6.3 ''Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici", în valoarea totală nerambursabilă de aproximativ 15 milioane de euro.

„Solicitările au fost depuse la sediile Oficiilor judeţene ale AFIR în sesiunea anuală 2016, desfăşurată în perioada 28 aprilie - 31 octombrie. În această sesiune au fost depuse 3.688 de solicitări de finanţare în valoare de aproximativ 55,3 milioane de euro. Până în acest moment, AFIR a contractat 821 de proiecte de investiţii pentru dezvoltarea fermelor mici, în valoare totală nerambursabilă de 12,3 milioane de euro”, spune Agenţia.

Suprafaţa totală a fermelor mici care au primit sprijin este de circa 2.700 de hectare. Dintre cei 821 de fermieri beneficiari ai sM 6.3, 195 sunt femei şi şase sunt constituiţi ca persoane juridice.

Finanţarea acordată prin PNDR - sM 6.1 este 100% nerambursabilă şi se acordă pentru o perioadă de maximum 3 sau 5 ani (perioada de 5 ani se aplică doar pentru sectorul pomicol). Valoarea sprijinului este, în funcţie de dimensiunea exploataţiei, de 40.000 euro sau de 50.000 euro.

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se acordă sub formă de primă în două tranşe (75% din cuantumul sprijinului la încheierea deciziei de finanţare şi 25% din cuantumul sprijinului se acordă cu condiţia implementării corecte a planului de afaceri).

Instalarea tinerilor fermieri reprezintă activitatea de administrare cu drepturi depline în calitate de şefi/ manageri ai unei exploataţii agricole, pentru prima dată. Exploataţia agricolă produce în principal produse agricole vegetale şi/sau animale (materie primă) pentru consum uman şi hrana animalelor. Astfel, sunt eligibile în cadrul sM 6.1, investiţiile în ferme zootehnice (de exemplu: bovine, ovine, caprine, suine, păsări, apicultură), precum şi cele în sectorul vegetal.

Potrivit AFIR, sunt foarte căutate investiţiile în legumicultură, fie că sunt în spaţiu deschis, în câmp, fie că este vorba despre sere şi solarii de legume.

Totodată, prin sM 6.1, se poate obţine sprijin pentru producerea de material săditor sau chiar pentru pomicultură.

Finanţarea acordată prin PNDR - sM 6.3 este 100% nerambursabilă şi se acordă pentru o perioadă de maximum 3 sau 5 ani (perioada de 5 ani se aplică doar pentru sectorul pomicol) şi este de 15.000 de euro. Sprijinul pentru dezvoltarea fermelor mici se acordă sub formă de primă în două tranşe, astfel: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea deciziei de finanţare, iar 25% din cuantumul sprijinului se va acorda cu condiţia implementării corecte a planului de afaceri.

Publicat în Comunicate

Unele voci din sectorul zootehnic românesc ar fi interpretat greșit „normalitatea” auditului unității specializate de control a DG AGRI din cadrul Comisiei Europene (CE) în ceea ce privește acordarea sprijinului cuplat în România și s-ar fi grăbit cu afirmațiile că ni s-ar putea „tăia banii”, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Potor, în primul său interviu oficial acordat Revistei Fermierului chiar în biroul său.

„(...) Aici este o chestie pe care oamenii au interpretat-o: au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Așa a fost întrebată toată lumea! Oamenii au plecat însă de la ideea că avem o problemă, că ne iau banii ș.a.m.d.”, a precizat Potor ca răspuns la unele acuze din mediul online, conform cărora Uniunea Europeană (UE) nu ar agrea subvenția plătită fermierilor români și ar cere explicații clare despre prag/plafon (thresholds/ceilings), în corelare cu dificultățile sectorului.

El a explicat în detaliu motivația din spatele setului de întrebări transmis de DG AGRI pe zona de sprijin cuplat în zootehnie (vacă de lapte și oaie), respectiv pe sectorul vegetal și a precizat că la întâlnirea din 23 ianuarie 2017, de la Bruxelles, nu a „negociat” nimic în sensul ca România să piardă bani, totul urmând să fie jucat la următoarea întâlnire tehnică din 8 februarie 2017.

Miza întâlnirii din februarie, de la Bruxelles, spune el, este reprezentată de clarificarea situației HG pentru acordarea sprijinului pe 2016!

Planul de bătaie al MADR, a mai adăugat Potor, este să continue discuțiile cu fermierii români, mult mai în detaliu, și să le comunice întrebările celor de la DG AGRI, dar și felul în care MADR intenționează să răspundă preliminar, lucru care, de altfel, s-a și întâmplat între timp de la data interviului (30 ianuarie 2017).

De altfel, există și un calendar!

„Îmi doresc ca alături de organizațiile profesionale să avem o discuție în care să se dezbată felul în care acestea acestea văd cum anume ar trebui să se răspundă întrebărilor respective”, a afirmat oficialul MADR.

În exclusivitate despre faptul că, la o eventuală recomandare a UE în urma discuțiilor din 8 februarie 2017, putem modifica inclusiv notificările din 2014 și din 2016 cu privire la sprijinul cuplat, dar și despre prioritățile Ministerului Agriculturii în ceea ce privește fondurile FEADR și altele, în cele ce urmează.

Incitant!

Revista Fermierului: În urma întâlnirii pe care ați avut-o în ianuarie la Bruxelles, voci din sectorul zootehnic au acuzat delegația României că nu a fost bine pregătită, că fermierii riscă să piardă sprijinul cuplat și că acest aspect ar fi fost special negociat acolo. Să clarificăm puțin situația...

Alexandru Potor: La întâlnirea de la Bruxelles am avut un mandat legat de Consiliul de Miniștri, în care s-au discutat chestiuni de agendă, printre care, poate cel mai important - pachetul lapte (dacă el trebuie să continue și după anul 2020). Ulterior a fost abordată și această problemă legată de sprijinul cuplat pentru sectorul vegetal și zootehnie.

Oamenii s-au inflamat degeaba, prezumând că pe 23 ianuarie 2017 s-a negociat chestia aceasta cu sprijinul cuplat, ceea ce nu este real. Da, sunt întrebări; Comisia Europeană (CE) auditează permanent măsurile. A venit și rândul sprijinului cuplat, implementat de România, pe anul 2015. Cei de la DG AGRI ne-au adresat anumite întrebări, iar acestea urmează să fie discutate într-o reuniune ulterioară cu ei (n.r. - 8 februarie 2017).

Acum, având în vedere că noi trebuie să emitem Hotărârea de Guvern pentru sprijinul aferent anului de cerere 2016, am zis că dacă specialiștii CE au niște întrebări pe care vor să le lămurească, noi să le răspundem corespunzător.

R.F.: Vorbiți de anul de cerere 2016, dar nu spuneți nimic de 2015.

A.P.: Problema este că eu nu voi putea ataca problema anului 2015 în faza actuală, deoarece mi se va răspunde: „Mai târziu!”. Cei de la DG AGRI au o procedură proprie destul de lungă.

Pe mine mă interesează foarte clar să clarific ce HG dau pe 2016. În același timp mă ajută și să le răspund lor în viitor, pentru auditul care se finalizează pe parcurs, privitor la 2015. Eu am nevoie de o întâlnire cu DG AGRI să discut sprijinul cuplat – și agricol, și zootehnic – plecând de la principii actuale. Voi avea în vedere ce obiecții au avut ei, de fapt clarificări pentru anul de cerere 2015.

R.F.: Ce obiecții au avut cei de la DG AGRI față de măsurile notificate de România în ceea ce privește sprijinul cuplat în agricultură și zootehnie?

A.P.: Ca obiecții, în mare, vorbim de felul în care România poate justifica acordarea sprijinului cuplat pe fiecare categorie notificată, în sensul că vor să vadă dacă aceasta este în declin, dacă nu ș.a.m.d.

În acest sens, noi voi pregăti un document. Ne dorim o discuție serioasă cu reprezentanții sectorului vizat, ocazie cu care să le spunem: „Fraților, acestea sunt întrebările din partea CE! Iată, la vaca de lapte am fost întrebați cum justificăm că este în declin sectorul?”. Este o chestie evidentă că este în declin, pentru că noi am pornit de la anul de referință 2009, în care aveam 1,4 milioane vaci.

Permanent, noi am avut scăderi ale numărului de animale. Fluctuațiile au gravitat în jurul a 1,1 milioane de capete. Potrivit cifrelor raportate în INSAMM (notificate la Bruxelles), avem țintele setate pe ani, până în 2020. Avem o țintă de distribuție pentru a atinge 1,4 milioane de capete, pentru că noi variem tot timpul - 300.000 de animale.

Banii pe care noi îi aveam pentru 300.000 de capete – circa 86,1 milioane euro – împărțiți la numărul de animale, ar trebui să ne dea 287 de euro pe vaca de lapte (sumă valabilă pentru anul 2017). Tot în jur de 300 de euro erau previzionați și pentru anii 2015 și 2016. Problema este că din 300.000 de capete, de fapt, am dat, pentru că nu s-au îndeplinit condițiile de eligibilitate, bani doar pentru aproximativ 87.000 de capete de vaci cu lapte circa o mie și ceva de euro. Asta a ridicat semnul de întrebare – ”De ce atât de mulți bani? De ce ați selectat intervalul 10-250 de capete?”, era întrebarea prezentă constant pe buzele celor de la CE.

R.F.: Care este planul de bătaie al Ministerului Agriculturii?

A.P.: Eu aș vrea să discut mult mai în detaliu cu reprezentanții sectorului sprijiit și să le comunic întrebările celor de la DG AGRI, dar și felul în care MADR intenționează să răspundă preliminar. Mai exact, îmi doresc ca alături de organizațiile profesionale să avem o discuție în care să se dezbată felul în care acestea acestea văd cum anume ar trebui să se răspundă întrebărilor respective.

Justificarea pe care o pregătește serviciul de politici publice este următoarea: tot ce este de la unu la nouă capete de vaci cu lapte reprezintă fermele de subzistență, iar produsul lor nu merge către piață. Eu nu pot - așa cum arată măsura care sprijină un sector sensibil - să aloc bani acestei zone pentru că voi fi acuzat că fac protecție socială și ni se iau banii în mod sigur. De aceea, în ceea ce privește limita rezonabilă, sunt realizate în prezent calcule despre viabiliatea economică a exploatațiilor, mai exact care sunt fermele care trimit lapte către piață, pentru procesare.

R.F.: Măsura notificată are o limită. Ne-au tras europenii de urechi că vrem să continuăm acordarea sprijinului?

A.P.: „De ce așa?”, au întrebat auditorii CE, în condițiile în care România s-ar cam fi dus spre maximum (spun asta după ce am discutat cu cei de la politici publice). „Zona aceasta, de peste 250 de capete, nu este în pericol! Le acordați în continuare bani?”, au mai afirmat în discuțiile din ianuarie, cu noi, angajații DG AGRI. Ei cred că acestea sunt exploatații foarte mari, viabile, și că sunt sprijinite în continuare, mascat. De fapt, acesta este și scopul măsurii, și anume de a preveni declinul. CE spune însă că fermele situate în acest palier sunt OK, funcționează, s-au dotat.

R.F.: Nu înțeleg motivul întrebărilor, în condițiile în care măsura era DEJA notificată la Bruxelles. Cum vă explicați?

A.P.: Corect. Sprijinul cuplat pentru 2015 și 2016, practic tot ceea ce înseamnă asta, a fost setat în anul 2014; a fost stabilit cum ne notificăm măsura. Pentru anii 2017, 2018, 2019 și 2020, măsura a fost notificată în 2016, în august. Ambele chestiuni au fost deja notificate la CE.

R.F.: La momentul notificării, specialiștii DG AGRI au avut ceva de obiectat?

A.P.: Nu au avut obiecții atunci. Asta este chestia foarte interesantă. CE a fost notificată de măsura noastră. Din câte știu eu, lucrurile au fost setate sau, cel puțin, nu au fost păreri contra față de subiectul acesta.

R.F.: Există vreun act normativ european care să împiedice majorarea sprijinului cuplat pe cap de animal eligibil, dacă numărul total de animale nu atinge pragul prevăzut?

A.P.: În mod sigur că nu există nicio interdicție la nivel de regulament. Nu este trecută nicio specificație vizavi de chestiunea aceasta.

R.F.: Există un set de întrebări ale DG AGRI pe zootehnie (vaca de lapte și oaie), respectiv pe zona de vegetal. Ce feedback vă așteptați din partea fermierilor, în condițiile în care organizațiile profesionale le-au primit deja de la dumneavoastră, inclusiv cu drafturile de răspuns? Știm că documentul a fost „sifonat” către presă chiar de către un executiv dintr-o astfel de asociație cu mult înainte să plecați la Bruxelles... Care este strategia?

A.P.: Setul de întrebări a fost deja transmis către asociații. Urmează apoi o etapă de discuții cu liderii acestora pentru ca, ulterior, să se realizeze consolidarea textului într-un document de poziție a României. În continuare, se are în vedere finalizarea echipei de negociere, adică experți de la Politici Publice, de la APIA și de la Relații Europene. Punctul cinci – deplasarea la Bruxelles la data de 8 februarie 2017. Ulterior, ne întoarcem cu concluziile și pe urmă gândim HG pentru 2016. În fine, orientări răspuns audit pentru 2015. Acesta este calendarul pe care eu îl supraveghez. Rezultatul acestui demers va sprijini HG în ceea ce privește sprijinul cuplat.

R.F.: Puteți modifica notificarea măsurii? Vă așteptați la probleme?

A.P.: Aici este problema. Nu este cazul unei modificări. Dacă s-a notificat într-o formă, teoretic, dacă spui că vrei să modifici sprijinul cuplat, s-ar putea să ai o problemă. De fapt, noi mergem să explicăm, astfel încât ei să înțeleagă foarte clar de la noi de ce am optat pentru chestiunile acestea.

Pe de altă parte, nu poți modifica o notificare, dar poți ține cont de recomandările CE, dacă reprezentații Comisiei aleg să facă aceste recomandări.

R.F.: Practic, vă doriți o revizuire în urma recomandărilor DG AGRI, tocmai bună de implementat.

A.P.: În interiorul meu, îmi doresc să existe o asemenea chestiune. Dacă ei au niște lucruri care li se par în neregulă... Adică obiectivul meu este să le demonstrez complet despre ce este vorba cu subiectul acesta. Dacă au niște obiecții, să le pună sub forma unei recomandări pe noi s-o putem s-o implementăm, să nu existe un conflict.

R.F.: Un fost lider PNL afirmă pe contul său de social media că sprijinul cuplat pentru zootehnie este în pericol. Ce mesaj îi transmiteți?

A.P.: Obiectivul nostru este să plătim cât mai rapid fermierilor toate formele de sprijin disponibile pentru România, inclusiv ANT. Pe partea de sprijin cuplat, că e vorba de zootehnie, că e vorba de vegetal, ne preocupă foarte mult să răspundem complet solicitărilor Comisiei Europene și asta facem. Asta este motivația pentru care am pregătit și întâlnirea de pe 8 februarie 2017.

R.F.: Există vreun pericol în momentul de față de a pierde bani după discuțiile din 8 februarie 2017?

A.P.: Nu, nu, nu! Din punctul meu de vedere, nu plecăm cu premisa de a nu avea sprijin cuplat sau de a ni se tăia banii. Noi plecăm acolo cu obiectivul de a explica în mod clar și complet celor de la ce CE întrebărilor puse pe un audit care este normal. Și aici este o chestie pe care oamenii au interpretat-o: au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Așa a fost întrebată toată lumea! Oamenii au plecat de la ideea că avem o problemă, că ne iau banii ș.a.m.d.

„Încercăm extinderea suprafeței potențial eligibile în cadrul Măsurii 4.3”

Revista Fermierului: În ceea ce privește fondurile FEADR, sunt zvonuri potrivit cărora există încă discuții între echipa dumneavoastră și cea AFIR în ceea ce privește prioritățile privind finanțarea anumitor măsuri. Care este situația actuală a fondurilor europene pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală destinate României? Prioritatea fermierilor pare să fie Măsura 4.3...

Alexandru Potor: Se lucrează în interiorul MADR pentru a pregăti lansările anului 2017, pentru măsurile care privesc atât beneficiarii publici, cât și pe cei privați. Intră și Măsura 4.3 aici, în ceea ce privește

De asemenea, se lucrează la elaborarea calendarelor de lansare a viitoarelor sesiuni. Imediat ce vor fi stabilite sume, calendare ș.a.m.d., acestea vor fi date în consultare publică, iar după aceea se va trece la o implementare foarte rapidă a sumelor pe care le avem în PNDR până la faza actuală. Nu pot vehicula deocamdată cifre exacte, pentru că ele fac obiectul discuției. Chiar acum, asta discutăm, și anume care este disponibilul de bani și ce se va face cu ei.

R.F.: Pe Măsura 4.3 ați avut discuții extinse cu fermierii. Care sunt prioritățile MADR în acest caz?

A.P.: Pe Măsura 4.3 există discuții foarte importante în ceea ce privește modificarea ariei care va fi afectată pe partea de irigații. Punctul nostru de vedere este de a încerca extinderea suprafeței potențial eligibile în cadrul Măsurii 4.3. Există întrebări din partea CE pentru a clarifica și acest aspect și pregătim materiale tehnice pentru că și ei lucrează după anumite etape.

R.F.: FOSTUL comisar pentru agricultură și dezvoltare rurală al CE și FOSTUL premier tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, insista foarte mult ca România să acceseze bani FEADR prin Programul LEADER, dar nu neapărat pentru zona agricolă: „Vă invit să ieșiți din șablonul agricultură” era îndemnul premierului Dacian Cioloș către liderii GAL-urilor adunați la București în urmă cu un an. Ce va fi pe zona LEADER domnule Potor?

A.P.: În momentul de față s-a postat în consultare publică Ghidul Măsurii 19.2, cel care privește proiectele care vor fi selectate în cadrul strategiilor GAL. La începutul lunii februarie a.c., această etapă va fi finalizată și, odată ce va fi definitivat acest aspect, inclusiv măsura în discuție va fi în calendarul de lansări.

Aici avem un obiectiv important, și anume ca inclusiv pe LEADER să înceapă în forță GAL-urile.

R.F.: Aveți vreun plafon bugetat pe Măsura 4 până acum? S-a discutat de vreo sumă?

A.P.: Nu s-a discutat de nicio sumă, dar vom încerca să mergem către a avea maximum posibil.

R.F.: Ați prioritizat ceva pe Măsura 4? Anumite investiții?

A.P.: Nu, nu s-a putut. Prioritizările vor fi în funcție de ceea ce va rezulta și după analiza cu autoritatea de management (AM) și cu APIA.

R.F.: În ce stadiu se află modificarea PNDR 2014-2020?

A.P.: Au fost primite întrebări din partea CE. Se cer explicații pe ceea ce am propus noi la modificare în cadrul Comitetului de Monitorizare anterior.

R.F.: Ați propus ceva concret ca răspuns?

A.P.: Acțiunea este în lucru chiar acum.

Publicat în Interviu

În contextul în care peste 40 de procente, mai exact 5,3 milioane hectare din totalul de 13,3 milioane hectare de teren arabil din România, sunt deținute de investitori străini, potrivit raportului comandat de Comisia pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene (CE) la Institutul Olandez de cercetare Transnational Institute (TNI), Nicolae Apopi, fermier din Banat, consideră că singura șansă de stopare a acestui aflux care a aluat amploare este de a-i finanța pe fermierii cu experiență și pe tinerii producători agricoli români să achiziționeze pământ.

Însă, mai spune el, trebuie neapărat avută în vedere școlarizarea acestora.

„Nu mai putem face mare lucru decât să căutăm finanțări avantajoase pentru fermierii care s-au format, români care au experiență și pentru cei care doresc să investească în agricultura românească; la cei tineri mă refer. Dar să nu uităm, acei tineri au nevoie de școlarizare, de informații. Degeaba încercăm să finanțăm niște tineri care nu au informații, nu au cultură și dragoste pentru agricultură”, a precizat Apopi într-un interviu.

Producătorul agricol din Banat a oferit propriul exemplu atunci când a vorbit de tineri, mai exact de experiența sa de muncă din Germania care l-a determinat ca în anii 2000 să demareze propriul business agricol cu 39 ha arendate și doar unul în proprietate!

În prezent, el a ajuns să controleze circa 2.000 ha de teren în Banat, din care 700 de hectare sunt în proprietate, printr-o societate cu o cifrăm anuală de afaceri de aproximativ 2,5 milioane de euro.

Care este secretul în baza căruia bănățeanul își ține aproape arendatorii, dar și altele, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Cum a ajuns Nicolae Apopi unul dintre cei mai importanți fermieri din Banat?

Nicolae Apopi: Eu am plecat chiar de la zero. În anul 1998 am fost în practică agricolă în Germania, când am terminat facultatea, și am stat la o fermă, acolo. Când m-am întors acasă, am demarat businessul în agricultură. Am început întâi cu comerț - importam utilaje agricole și, ulterior, am început să dezvolt și ceea ce aveam acasă, în familie, de ordinul a 40 ha în arendă, din care doar un hectar proprietate! Ulterior, în 2004, am început să dezvolt și zona de cultură mare pe suprafețe mult mai mari – 380 ha în acel an, în arendă, plus proprietate suprafețe până în 10 ha.

R.F.: Ce suprafață lucrați în prezent? Aveți probleme cu investitorii străini care vă „suflă-n ceafă” când vine vorba de achizițiile uneori agresive de teren arabil? Ați reușit să achiziționați și dumneavoastră ceva teren?

N.A.: În ziua de astăzi am ajuns să lucrăm o suprafață de 2.000 de hectare în Banat. Dorința de a comasa suprafețele și de a le lucra cu utilaje performante a dus la ambiția de a mări suprafața lucrată în societatea noastră.

În altă ordine de idei, dacă la începuturile afacerii nu am avut sentimentul și nici educația că acel teren lucrat trebuie și cumpărat, nu numai lucrat în arendă, ulterior m-am trezit cu investitori străini care au început să cumpere în jurul meu și mi-au dat astfel un semnal că trebuie să și cumpărăm terenuri, nu numai să le luăm în arendă. Până atunci eu am crezut că va fi pe vecie înțelegerea cu arenda. După aceea, mi-am dat seama că pierzând o anumită suprafață din motiv că proprietarul a vândut către altcineva, mi s-a trezit interesul de a achiziționa teren. În prezent, SC Popagra SRL a ajuns și la o supafață de circa 700 ha în proprietate.

R.F.: Cum reușiți să-i țineți aproape pe arendatori, în condițiile în care, numai în comuna Livezile, aproape chiar și de dumneavoastră, avem mai bine de două treimi din teren înstrăinat către resortisanți de pe alte meleaguri?

N.A.: Această întrebare, dacă o aveam acum 10-15 ani, și era adresată mai multor oameni din structurile statului, cred că nu se ajungea astăzi aici. Din păcate, după ce am făcut o greșeală mare, acum venim și ne cerem păreri unul altuia ce mai facem acum. Aceste firme și persoane străine au profitat de neinformarea noastră și au cumpărat terenurile atunci când au avut o valoare destul de joasă, pe când noi nici nu aveam informația sau educația că trebuie să cumpărăm pământ.

Dimpotrivă, toată lumea vindea la vremea aceea. Acum, astăzi, ce este de făcut? Nu mai putem face mare lucru decât să căutăm finanțări avantajoase pentru fermierii care s-au format, români care au experiență și pentru cei care doresc să investească în agricultura românească; cei tineri mă refer. Dar să nu uităm, acei tineri au nevoie de școlarizare, de informații. Degeaba încercăm să finanțăm niște tineri care nu au informații, nu au cultură și dragoste pentru agricultură.

R.F.: Cum îi țineți dumeavoastră aproape pe arendatori?

N.A.: Am încercat să ridicăm potențialul de producție al fermei, astfel încât să pot ridica nivelul arendelor. Prin această metodă reușesc să-mi țin arendatorii aproape. Chiar am exemple unde nu doresc să dea pământ străinilor, deoarece am reușit și le-am dat o arendă mai bună decât o făceau acei străini.

R.F.: Este un secret arenda?

N.A.: Pentru mine nu este, ci mai degrabă un mod de publicitate. Prin a da o arendă corespunzătoare, atrag arendatorii către mine. Ofer o arendă bună și în funcție și de calitatea pământului. Nu vă pot spune o cifră medie, pentru că apoi s-ar traduce că eu atât dau arendă. Însă, cea mai mică arendă este de 900 kg de grâu la hectar, din care eu plătesc arendatorului toate taxele către stat, impozitul pe venit, fondul către sănătate, iar el rămâne cu circa 730 kg pe care le primește în natură sau contravaloarea în bani, iar cel mai mult plătesc 1.300 kg, minus taxele și impozitele aferente stopajului la sursă, iar beneficiarul rămâne cu 1.030 kilograme curat.

R.F.: Care este cifra de afaceri a celor două societăți?

N.A.: Dacă vorbim de societatea care se ocupă de agribusiness – SC Agro Baden Banat – adică de comerțul la nivel regional cu utilaje noi și second hand, cu piese, cu achiziții de cereale, cu inputuri, atunci cifra se ridică la circa opt milioane de euro pe an, iar societatea prin care lucrăm terenul agricol are o cifră de afaceri de aproximativ 2,5 milioane euro.

„În acest an care urmează nu voi mai înțelege (eventualele probleme ale APIA)”

Revista Fermierului: De ce continuăm să avem probleme cu plățile pe suprafață la 10 ani de activitate APIA? Avem întârzieri, erori de soft, ne întâlnim frecvent cu situații de interpretare a actelor normative europene, birocrație...

Nicolae Apopi: Din punctul meu de vedere, problemele continuă să fie generate la nivelul administrației. Nu suntem bine organizați, nu formulăm texte de lege clare, coerente, pe înțelesul tuturor. Din ce am constatat până în prezent, normele de aplicare ale actului normativ privind acordarea subvențiilor au fost de „n” ori corectate prin articole care duc la altele și tot așa.

Pe de altă parte, dacă un funcționar APIA nu înțelege bine acel text de act normativ, cum să-l înțeleagă un fermier? De aceea, ne întâlnim cu aceste greșeli enorme care frânează enorm de mult și duc la instabilitate, la incertitudine, la neîncredere, la fel și fel de zvonuri. Interpretând în trei, patru feluri acel text de lege sau acel articol, sigur că vom avea diferențe de la un centru APIA la altul. Și, atunci, ne confruntăm cu acest blocaj care pleacă din interior și nu are de-a face cu comunitatea europeană absolut deloc.

În momentul în care vom fi capabili să scoatem legi coerente, clare și simplificate, eliminăm și birocrația.

R.F.: Ce se mai aude cu proiectul de asociație înființat la începutul anului acesta?

N.A.: Acum câteva luni am înființat Asociația Producătorilor Români de Cereale (APRC). Am avut câteva întruniri, ocazii cu care ne-am pus ideile pe hârtie și am încercat să construim un statut față de care să fim toți fondatorii mulțumiți de funcționalitatea lui.

Din cauza faptului că ne-a prins campania de vară, fiecare a avut mai mult sau mai puțin timp să aloce acestor întâlniri. Eu zic că un lucru pripit nu iese bine. Mi-am pus mari speranțe în această asociație și cred că în această iarnă o vom pune la punct, urmând să funcționeze în colaborare cu celelalte asociații din România.

R.F.: Ce suprafață ați reușit să adunați laolaltă în APRC?

N.A.: Membrii APRC totalizează o suprafață de aproximativ 40.000 ha. Vom avea un cuvânt de spus în piață datorită capacității mari de producție a fermelor noastre. Sunt exploatații cu randament destul de ridicat. Facem calitate și cred că vom reuși să dăm o valoare în plus producției noastre prin acest element de cantitate.

R.F.: Că tot am vorbit de asociere, de ce tot fuge fermierul român de ea?

N.A.: Cred că avem un mic defect care ni se trage de foarte mult timp, nu de ieri, de astăzi, din câte am auzit și eu de pe la bunicii mei sau de pe alți fermieri mai vechi ca mine. Este vorba de teama de a nu se îmbogăți celălalt din cauză că a colaborat cu tine. Cred că mai este vorba și de orgoliu.

R.F.: Cât ați primit ca plăți directe în 2016? Ați înregistrat întârzieri?

N.A.: Din cifrele pe care mi le aduc aminte, am primit 158,9 euro pe hectar. Din informațiile pe care le-am primit și din țările vecine, de la fermieri cu care am o colaborare foarte strânsă, din Germania, din Austria, din Franța, și în țările vecine s-au înregistrat întârzieri, mai mult sau mai puțin ca la noi. Au întârziat banii destul de mult, dar din apariția șefului APIA la televizor și din explicația sa că este nevoie de un nou sistem informatic pentru a putea procesa aceste date, eu am înțeles. M-am împrumutat la bancă, am suportat dobânda și am înțeles.

În acest an care urmează nu voi mai înțelege. Cred că s-au pus deja lucrurile la punct cu sistemele informatice. Din punctul meu de vedere, sistemul informatic revine în responsabilitatea altor ministere de a-l pune la punct, încă de pe vremea când începea noul programul de finanțare europeană 2015-2020.

R.F.: I-ați înțeles pe agricultorii care au achiziționat inputuri de la dumneavoastră și nu au putut restitui banii la timp?

N.A.: Avînd și un business în comerțul cu inputuri la nivel regional, am înțeles. Și eu sunt fermier pe lângă ei. Dacă am câștigat, am câștigat împreună, iar dacă am pierdut, am pierdut împreună.

R.F.: Pe fondurile SAPARD/FEADR ați reușit să accesați ceva bani?

N.A.: De când activez în agricultură, am realizat două proiecte de finanțare. Am întocmit unul când în perioada când se făcea SAPARD-ul, în perioada 2006-2008, în valoare de 800.000 de euro pentru achiziții utilaje și de echipamente. În 2008-2010 am făcut și un proiect FEADR la o valoare de 700.000-800.000 de euro.

„Producțiile au fost de lăudat. Nu le-am mai întâlnit pe toate, laolaltă, în același an”

Revista Fermierului: Care a fost structura de cultură a anului agricol care s-a încheiat și ce ați pregătit pentru sezonul agricol următor? Care au fost producțiile înregistrate în acest an?

Nicolae Apopi: Din punctul de vedere al structurii culturilor, anul 2015-2016 a arătat așa: circa 900 ha cultivate cu grâu, aproximativ 300 ha însămâțate cu rapiță, 100 ha cu orz, 150 ha cu soia, 300 ha cu floarea-soarelui, iar restul cu porumb (100-150 ha).

Producțiile au fost de lăudat. Nu le-am mai întâlnit pe toate, laolaltă, în același an. La grâu am obținut o medie de 7.200 kilograme la hectar pe întreaga suprafață. Sămâna de grâu utilizată n-a fost însă românească. Eu nu cultiv grâu românesc. Din toate testele pe care le-am făcut, la mine în fermă merge cel mai bine o genetică franceză – Momont. Prima dată a fost adusă de KWS în România. Ulterior a apărut o firmă care a preluat departamentul de cereale și care se ocupă doar de acest lucru. Este o genetică rezistentă și la secetă și una care oferă cantitate, dar și o calitate medie, ceea ce mă ajută în comercializare.

Apoi, ne putem lăuda la orz cu o producție de nouă tone la hectar. Am avut un hibrid în test de la Syngenta. Am fost extrem de mulțumit de producția pe care am avut-o, dar având în vedere condițiile meteo din această toamnă (exces de umiditate), orzului neplăcându-i excesul de umiditate, n-am mai însămânțat în această toamnă. Asta nu înseamnă că la anul nu-l vom reintroduce în cultură. Încerc să mă pliez pe condițiile pedoclimatice de a-mi forma structura de culturi, respectând și celelalte reguli care sunt în agricultură, adică rotația ș.a.m.d. Câteodată însă ești nevoit să realizezi un echilibru în a respecta aceste elemente pe fondul mișcărilor climatice.

La floarea-soarelui am reușit o producție de 3,6 tone media la hectar. Rapiță convențională am făcut 5.050 kilograme media pe 300 ha, iar la soia am obținut 3,6 tone de boabe.

În cazul porumbului am realizat 9.500 kilograme porumb-boabe la hectar, cu o umiditate de 18, dar în condițiile în care pe 15% din suprafață am avut băltiri, din cauza precipitațiilor abundente din vară.

Noi, în campania de grâu, am avut într-o singură zi, în data de 27 iunie 2016, timp de 12-14 ore, în jur de 140 de litri de precipitații pe metrul pătrat.

R.F.: Ce faceți cu producția? O stocați sau o vindeți?

N.A.: Încercăm să ne împărțim riscurile. Urmărim bursele. Încercăm să vindem înainte de recoltă o anumită cantitate. O parte dacă este un preț bun în recoltă și o parte pe depozitare pentru a vinde în perioada următoare.

R.F.: Oamenii se plâng în mod constant de prețul mic la grâu. Cu cât ați reușit să contractați dumneavoastră?

N.A.: Am reușit și am obinut prețuri mai bune înainte de recoltă. Ulterior am comercializat o mică parte în timpul recoltei, profitând de unele nevoi ale unor traderi în „momentul X”, „calitatea Y”. Având aceste stocuri, fiindcă avem depozit de cereale și triem marfa când o depozităm pe calități, o mare parte din marfă am contractat-o pentru la anul, cu anumite prețuri. Ca medie însă, am obținut un preț satisfăcător pentru producția pe care am avut-o, în unele contracte acesta depășind 0,60 lei pe kilogram.

Publicat în Interviu

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista