Joi, 30 noiembrie 2023, la Bruxelles, au avut loc întâlnirile Praesidium COGECA și Praesidia COPA-COGECA, la care Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a fost reprezentată, în format fizic, de către Florentin Bercu, director executiv Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV.

Principalul subiect al Praesidium COGECA a fost alegerea conducerii, care are loc o dată la trei ani. Au fost doi candidați pentru poziția de președinte și opt candidați pentru poziția de vicepreședinte.

COGECA (Confederația Generală a Cooperativelor Agricole, înființată în 1959) reprezintă interesele generale și specifice ale cooperativelor europene agroalimentare, forestiere și piscicole în rândul instituțiilor UE și al altor organizații socio-economice care contribuie la luarea deciziilor europene.

România, prin Alianța pentru Agricultură și Cooperare l-a desemnat candidat pentru poziția de vicepreședinte COGECA pe Florentin Bercu, descris fiind ca un „tânăr cu o pasiune înnăscută pentru agricultură, cooperative și zonele rurale”.

Florentin Bercu a obținut 109 voturi, clasându-se pe locul trei din numărul de 155 voturi exprimate.

Prin alegerea lui Florentin Bercu în funcția de vicepreședinte al COGECA, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) își consolidează poziția la nivelul COPA-COGECA.

În prezent, România are, în structura de conducere, un vicepreședinte COPA - Marius Micu (Federația Națională PRO AGRO), care reprezintă organizațiile fermierilor, și un vicepreședinte COGECA - Florentin Bercu (UNCSV), care reprezintă organizațiile cooperativelor agricole din România.

De asemenea, la nivelul Grupurilor de Lucru, AAC deține două funcții de vicepreședinte: Liliana Piron (LAPAR, Plăți Directe) și Alexandru Țachianu (Federația Națională PRO AGRO, Cereale și Oleaginoase).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agricultura și fermierii din România au mare nevoie de asociere, dar nu doar pe hârtie, ci în cooperative agricole care să își îndeplinească menirea, aceea de a genera valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor și care, în plus, să aibă o activitate economică relevantă, să reziste pe piață și să se dezvolte.

„România are nevoie de cooperative agricole autentice de succes!”, susțin reprezentanții Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), organizație care numără 25 de cooperative agricole active în sectorul vegetal, structuri care au în componență, în total, 436 de agricultori (între 5 – 45 membri în cooperative).

Din totalul cifrei de afaceri a cooperativelor de cultură mare din țara noastră, membrii UNCSV dețin 80%. Fermierii vând între 50-100% din producție prin intermediul cooperativei.

Agricultorii afiliați în cooperativele membre UNCSV exploatează suprafețe de la două hectare la 1960 de hectare. 6 cooperative au între 600 – 1000 ha; 13 cooperative între 1000 – 10.000 ha și 6 cooperative au în exploatare suprafețe mai mari de 10.000 ha.

Ieri, 14 ianuarie 2021, o delegație din partea Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal s-a întâlnit la sediul Ministerului Agriculturii cu ministrul Adrian Oros și cu echipa tehnică din MADR care are responsabilități pe sectorul cooperativelor. „Am prezentat rezultatele obținute și prioritățile UNCSV. Am arătat modele de cooperative funcționale, cu bune rezultate, cooperative care au adus plusvaloare și stabilitate fermierilor membri cooperatori, care au reușit să depășească, împreună, asociați, dificultățile generate de anul agricol 2020, fiind grav afectați de seceta pedologică severă. S-a demonstrat încă o dată că asocierea în cooperative agricole este singura soluție pentru toți fermierii (mici, medii și mari), pentru capitalizarea acestora pe termen lung, adaptarea la cerințele pieței și asigurarea unei stabilități economico-sociale spațiului rural. Aceste realizări și realități mai pot fi continuate doar dacă, prin politicile agricole promovate în continuare, va fi facilitat accesul la investiții al cooperativelor agricole funcționale, ținând cont de experiență și corelarea cu capacitatea de implementare a acestora. S-a pus accent și pe necesitatea digitalizării, debirocratizării și simplificării procedurilor de accesare și implementare a investițiilor. UNCSV își manifestă în continuare disponibilitatea de a veni cu propuneri constructive și soluții, menținându-și rolul de partener de dialog interinstituțional corect, pentru consolidarea cooperativelor agricole din România, întărirea sectorului agroalimentar autohton și echilibrarea balanței comerciale agroalimentare a țării noastre”, ne-a povestit directorul executiv al UNCSV, Florentin Bercu. El a punctat că, în 2 ani și 10 luni de activitate, Uniunea Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal a transmis către autoritățile statului peste 540 de adrese oficiale, reprezentând amendamente, solicitări și inițiative legislative.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

UNCSV – Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal lansează o provocare Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), respectiv să militeze pentru adaptarea condițiilor de asigurare, a costului primelor de asigurare, a franșizelor, la nevoile fermierilor, astfel încât să se obțină atât o creștere numerică, cât și o extindere teritorială a riscurilor acoperite, fapte care ar avantaja toți actorii din agribusiness.

Ca urmare a unui comunicat de presă al organizației societăților de asigurare-reasigurare și a prezentării unui ghid cu informații utile despre polițele de asigurări agricole, dedicat fermierilor, UNCSV face următoarele precizări:

• Utilitatea încheierii asigurărilor agricole este unanim acceptată de toți partenerii care activează în agribusiness având punctul central în fermierul autohton, care, utilizând inputuri furnizate de distribuitorii din amonte, urmărește realizarea de producții competitive pe care să le livreze în piața agricolă având ca obiectiv dezvoltarea și capitalizarea sa permanentă.

• Fermierii sunt primii interesați să se asigure împotriva riscurilor care pot afecta culturile agricole. Ne referim atât la polițe de asigurări agricole pentru riscuri standard, cât și pentru riscuri catastrofice.

• Realitățile agroclimatice din ultimii ani au scos și mai mult în evidență necesitatea întocmirii polițelor de asigurări agricole care să ofere protecție activității și investițiilor fermierilor și cooperativelor împotriva evenimentelor de risc.

• Realitatea a arătat că marea majoritate a polițelor de asigurări agricole sunt pentru protejarea împotriva riscurilor climatice standard cum ar fi: grindina, furtunile, ploi torențiale, incendiu, înghețuri timpurii de toamnă, înghețuri târzii de primăvară și alunecările de teren.

• Apare din ce în ce mai necesară utilitatea întocmirii unor polițe de asigurări agricole pentru acoperirea riscurilor catastrofice cum ar fi seceta, arșița atmosferică și înghețul de iarnă (gerul). Având în vedere aspectele de mai sus, sunt puține societățile de asigurare care au în portofoliu astfel de produse de asigurare. Dintre acestea condițiile specifice de încheiere și despăgubire sunt foarte diferite și nu sunt tocmai în sensul acoperirii fermierilor și par mai mult o afacere financiară pentru societățile de asigurări. Exemple în acest sens ne sunt semnalate de membrii noștri din fiecare județ. Nicio companie de asigurări nu asigură concret împotriva secetei și arșiței, ci pierderile de venit și/sau producția scontată, corelată cu celelalte condiții. Acestea cresc costurile cu asigurarea și fac ca despăgubirea să fie mult mai mică decât prima achitată, cel puțin la rata de repetitivitate a secetei, pe un interval de zece ani.

• Contractul de asigurare agricolă trebuie să fie în esența sa rezonabil pentru ambii parteneri contractuali. Condițiile de asigurare din zilele noastre știm cu toții că nu sunt așa, iar fermierii sunt captivii unor polițe de asigurare agricole aproape nenegociabile. Acesta este încă un motiv pentru care fermierii nu se asigură.

România și producătorii din sectorul agroalimentar au nevoie de o soluție complexă de gestionare a riscurilor din agricultură, unul sau mai multe produse de asigurare acoperitoare. „Ne dorim afaceri securizate. Ne dorim culturi asigurate, dar pentru asta este nevoie de echitate și echilibru între toți actorii, pentru a nu permite practicilor comerciale neloiale să continue și pe acest segment”, a punctat Florentin Bercu, director executiv UNCSV.

Ministerul Agriculturii, la solicitarea Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a Federației Naționale PRO AGRO și a Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, a aprobat, pentru perioada 20 ianuarie – 1 mai 2020, tratarea semințelor de porumb cu produsul de protecție a plantelor Nuprid AL 600 FS (600g/l imidacloprid). Pentru cultura de floarea-soarelui nu se va emite autorizație temporară la tratamente pe bază de neonicotinoide pentru campania de primăvară 2020. Fermierii vor fi controlați de către Autoritatea Națională Fitosanitară, iar dacă nu respectă regulile privind tratamentele fitosanitare referitoare la neonicotinoide, vor risca excluderea de la plata subvențiilor.

Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a precizat că autorizația temporară pentru tratamente pe bază de neonicotinoide vizează exclusiv porumbul și sfecla de zahăr. „Ținând cont de potențialul ridicat de atac al dăunătorilor Tanymecus dilaticollis, Agriotes spp., Bothynoderes punctiventris, Chaectonema tibiali și luând în considerare faptul că nu există alternativă care să permită menținerea competitivității fermelor din România, până la identificarea unor soluții chimice alternative, este imperios necesară utilizarea de sămânță tratată în zonele și pe suprafețele unde, fără o astfel de soluție, culturile de porumb și sfeclă de zahăr vor fi compromise. Unica soluție pentru controlul eficient al acestor dăunători a fost și rămâne tratamentul semințelor cu insecticide pe bază de neonicotinoide. Neaplicarea unui tratament corespunzător la sămânță impune efectuarea de tratamente în perioada de vegetație cu insecticide care pot duce mult mai ușor la unele incidente de mortalitate a familiilor de albine și poluarea mediului înconjurător”, a explicat Emil Dumitru.

Autorizațiile temporare reprezintă instrumente legale pe care le au la dispoziție statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecție a plantelor pentru situațiile cu risc fitosanitar asupra culturilor.

Raportat la numărul de autorizații temporare acordate de statele membre europene în perioada 2008-2018, derogările pe care România le-a dat reprezintă aproximativ 1,3% din numărul totalul de autorizații temporare acordate în țările din Uniunea Europeană. (Despre derogări, mai multe informații aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/item/4308-derogarile-colacul-de-salvare-al-fermierilor.html).
Secretarul de stat Emil Dumitru a punctat că, „având în vedere importanța sectorului apicol din România și luând în considerare Rezoluția Parlamentului European referitoare la Inițiativa UE din 18 decembrie 2019 privind polenizatorii, MADR nu va acorda, în acest an, autorizație pentru utilizarea în situații de urgență a produselor de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide pentru tratarea semințelor de floarea-soarelui. În România, floarea-soarelui este una dintre principalele culturi melifere și, ținând cont de faptul că țara noastră s-a situat, în anul 2018, pe locul II în Uniunea Europeană din punctul de vedere al numărului de familii de albine și pe locul I din punctul de vedere al producției de miere, apreciem că este importantă dezvoltarea în continuare a sectorului apicol în parteneriat cu fermierii”.

APPR, una dintre organizațiile profesionale care au solicitat derogări, a anunțat și ea, imediat ce ministerul a autorizat tratamentul semințelor de porumb cu neonicotinoide, faptul că fermierii vor beneficia și în campania de primăvară 2020 de protecția împotriva temutului dăunător Tanymecus dilaticollis. „Asociația noastră continuă, pentru al patrulea an, proiectele de cercetare aplicată pentru a găsi cele mai eficiente soluții de combatere a acestui dăunător”, a menționat Alina Crețu, director executiv APPR.

Uniunea cooperativelor din sectorul vegetal (UNCSV) salută acordarea derogării pentru folosirea neonicotinoidelor la cultura porumbului, însă susține că este nevoie de derogare și pentru floarea-soarelui. „Având în vedere suprafața redusă cultivată cu rapiță în toamna lui 2019, ar fi trebuit să crească suprafața cu floarea-soarelui în 2020, dar să vedem dacă va fi așa, mai ales acum, fără tratamentul semințelor cu neonicotinoide. Este nevoie de derogare și pentru floarea-soarelui. Sperăm ca, în acest an, să nu fie atacuri masive și să nu se întoarcă suprafețe mari”, a declarat Florentin Bercu, director al UNCSV.

Ionel Arion, președintele Federației PRO AGRO, care are în județul Ialomița o fermă vegetală, dar este și apicultor, este curios ce motive se vor mai găsi, după ce neonicotinoidele nu vor mai fi folosite, pentru rata ridicată de mortalitate la albine. „Oare sectorul eco poate produce și hrăni atâția oameni câți suntem pe pământ? Nu cumva trăim și ne ghidăm doar emoțional, și nu rațional? Nu cumva suntem un pic mai mult ghidați sau manipulați spre a ne face singuri viitorul mai greu? se întreabă Ionel Arion. Vom trăi în viitorul nu prea îndepărtat vremurile în care nu o să mai știm dacă laptele produs de vacă mai este comestibil, pentru că avem ca alternativă laptele din grăsimi hidrogenate, de exemplu. Sunt și fermier în vegetal, dar și apicultor. Nu putem fără polenizatori să avem producții constante, cum nu putem să renunțăm nici la a mai cultiva floarea-soarelui. Mă gândesc cu groază ce am de făcut ca fermier în cazul în care, din alte motive decât cele legate de acest dăunător, nu pot cultiva nici porumb în această primăvară...”

Porumbul și sfecla, culturi cu șansă în 2020

România produce, în medie, 16 milioane de tone de porumb de pe 2,6 milioane de hectare. În fiecare an, cultivatorii de porumb se confruntă cu atacul dăunătorilor de sol rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) și viermii sârmă (Agriotes spp.), care infestează suprafețe mari de teren arabil și care, prin atacul lor, provoacă pierderi importante de producție și, implicit, economice atât pentru agricultori, cât și pentru bugetul statului. Prin urmare, se impune aplicarea unor metode specifice de combatere chimică. „În prezent, în România, nu există o alternativă viabilă pentru tratamentul semințelor de porumb care să împiedice pierderile de producție din cauza atacurilor dăunătorilor de sol, care, accentuez, nu pot fi combătuți prin tratamente în perioada de vegetație, tratamente de corecție. Cultura porumbului nefiind o cultură cu influență asupra sectorului apicol și ținând cont de faptul că nu există o alternativă viabilă, am luat hotărârea de a emite această autorizație temporară de tratare a semințelor de porumb cu produse de protecție a plantelor neonicotinoide”, a arătat oficialul MADR.
În ceea ce privește sfecla de zahăr, Emil Dumitru a afirmat că interzicerea utilizării neonicotinoidelor pentru protecția culturilor de sfeclă de zahăr determină fermierii să recurgă la tratamente în vegetație, care sunt costisitoare, ducând la creșterea costurilor de producție și, totodată, sunt mai puțin eficiente pentru combaterea dăunătorilor gărgărița sfeclei (Bothynoderes punctiventris) și rățișoara sfeclei de zahăr (Tanymecus palliatus). „Deja România importă o cantitate medie anuală de 375.000 de tone de zahăr, cu un efort valutar de circa 157 milioane euro/an”, a punctat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii.

Sfecla de zahăr se cultivă anual în România pe o suprafață medie de 25.000 de hectare, iar semințele de sfeclă, plantele în curs de răsărire și în primele faze de vegetație sunt atacate fie alternativ, fie concomitent de un complex de dăunători, în funcție de zona de cultură, de desprimăvărare și de condițiile de iernare ale adulților/larvelor, în funcție de specie.

Trasabilitatea PPP, urmărită cu strictețe

Autorizația temporară pentru tratamente pe bază de neonicotinoide s-a dat, poate începe tratarea semințelor, însă toată lumea trebuie să respecte niște condiții. Însămânțarea se face numai în zonele și pe suprafețele puternic afectate de atacul dăunătorilor de sol Tanymecus dilaticollis și viermii sârmă Agriotes spp., iar tratamentul seminței de porumb va fi făcut doar de către prestatorii de servicii autorizați.

Compania responsabilă de comercializarea produsului de protecție a plantelor (PPP), respectiv deținătorul omologării sau reprezentantul acestuia în țara noastră, va vinde produsul direct sau prin distribuitori la operatorii economici prestatori de servicii autorizați/înregistrați la oficiile fitosanitare județene. Prestatorii de servicii trebuie să facă dovada că tratamentul se face în stații/mașini de tratare a semințelor și cu personal calificat. De asemenea, prestatorii vor fi controlați de către inspectorii din cadrul oficiilor fitosanitare județene.

Prestatorii de servicii autorizați sunt obligați să țină o evidență strictă a loturilor de sămânță tratată, și anume: cantitatea de produs cumpărată, cantitatea de produs utilizată, cantitatea de sămânță tratată, cantitatea de sămânță rămasă neînsămânțată, precum și distribuitorul/furnizorul pentru care s-a efectuat tratamentul seminței. Situația se va transmite săptămânal la oficiul fitosanitar județean.

În poziția preliminară a Uniunii Naționale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) pentru PAC post-2020 am subliniat zece puncte principale care ar trebui luate în considerare pentru un sector agroalimentar autohton puternic și pentru venituri împărțite echitabil pe lanțul alimentar, a precizat pentru Revista Fermierului într-un interviu proaspătul director general al UNCSV, Florentin Bercu.

Discuția cu fostul director executiv al Pro Agro a avut loc la nici două săptămâni de la ședința de inaugurare și operaționalizare a Uniunii Naționale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), „prima de acest gen din România”, așa cum afirmă însuși inițiatorii demersului.

UNCSV reunește pentru început opt cooperative agricole ca membri fondatori, enumerând aici Agrisud Cooperativă Agricolă, Argeș Biosud Cooperativă Agricolă, Braicoop Cooperativă Agricolă, Dobrogea Sud Cooperativă Agricolă, Oltenia Cereal Nord Cooperativă Agricolă, Tinoasa Cooperativă Agricolă, Unirea Covurlui Cooperativă Agricolă și 15 Februarie Rotunda Cooperativă Agricolă, care au o cifră de afaceri însumată de peste 100 de milioane de lei și acoperă o suprafață de aproximativ 150.000 de hectare, aflată în continuă extindere.

Din echipa de conducere a UNCSV fac parte Nicolae Sofone - Președinte Cooperativa Agricolă Dobrogea Sud și președinte al uniunii, Alexandru Haită – Director Cooperativa Agricolă Tinoasa și vicepreședinte al UNCSV, Mircea Paul Băluță – Director Cooperativa Agricolă Argeș Biosud și Membru al Consiliului de Conducere, Ștefan Stănescu – Membru Cooperativa Agricolă 15 Februarie Rotunda și Membru în Consiliul de Conducere, Ciprian Coja – Director Cooperativa Agricolă Unirea Covurlui și membru în Consiliul de Conducere, Florin Constantin – președinte Onorific UNCSV, respectiv Florentin Bercu – director UNCSV.

Mai spunem doar că UNCSV are în vedere crearea de filiere scurte, clarificarea complexităților privind cadastrul agricol și tranzacțiile cu terenuri agricole, promovarea unor măsuri specifice cooperativelor agricole și României în PAC post 2020, în special finanțări și scheme de sprijin specifice, precum și de schimburi de bune practici.

Mai multe, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Domnule Florentin Bercu, aceasta nu este prima discuție pe care o purtăm cu dumneavoastră pe tema cooperativelor și a oportunității existenței și funcționării acestora în interesul agricultorilor, horticultorilor și zootehniștilor români. Care sunt totuși argumentele dumneavoastră în favoarea funcționării acestor forme asociative la noi în țară?

Florentin Bercu: Am început să cred în cooperativele agricole încă din anul 2006, atunci când am observat cum funcționează acestea în Marea Britanie. La momentul respectiv am conștientizat că acestea reprezintă atât o soluție eficientă de redresare, cât și de întărire a sectorului agrozootehnic românesc, dacă nu chiar singura. Cu toate că, la acea vreme, fermierii români nici nu voiau să audă de cooperative, în prezent această reticență a fost depășită. Mulți dintre aceștia fie sunt deja membri în astfel de organizații, fie cochetează cu ideea.

Totodată, în contextul problemelor cu care se confruntă producătorii agricoli din România, precum și al soluțiilor pe care le-au identificat omologii lor din alte state în vederea remedierii unor situații similare, am fost convins că aceste cooperative agricole moderne pot fi utile fermierilor dacă sunt organizate și conduse într-un mod profesionist. În acest sens, am decis să aprofundez acest subiect îmbinând practica cu teoria și încercând să vin cu plus valoare prin lucrarea de doctorat și postdoctorat.

R.F.: V-ați alăturat astfel UNCSV, părăsind funcția de director executiv pe care o dețineați în cadrul Pro Agro...

F.B.: Am petrecut șase ani minunați în cadrul Federației Naționale Pro Agro. Am învățat foarte multe lucruri utile, am fost implicat total și am făcut tot ceea am știut și putut, astfel încât federația să se dezvolte, să se consolideze și să-și atingă obiectivele pentru care a fost constituită de membrii fondatori, dar am simțit că încep să mă plafonez având aceleași activități. Mi-am spus că este cazul să accept o provocare nouă prin care să contribui mai mult la dezvoltarea, eficientizarea cooperativelor agricole și sectorului cooperatist, continuând munca începută prin studiile postuniversitare.

Trebuie să menționez că UNCSV este ca o „rază de lumină” printre organizațiile profesionale din România pentru că este o organizație formată doar din cooperative agricole înființate pe Legea 566/2004 cu modificările și completările ulterioare, cât și din societăți cooperative agricole pe Legea 1/2005. Astfel, prin intermediul acestora, fermierii pot avea acces la beneficii economice concrete, punctuale pentru aceștia.

R.F.: Vorbiți foarte frumos de UNCSV. Care sunt obiectivele sale pe termen scurt și pe termen mediu?

F.B.: Pentru o organizație nou-înființată, UNCSV are obiective ambițioase. Mai exact vorbim, de promovarea cooperativelor agricole și îmbunătățirea cadrului normativ specific, de promovarea și validarea facilităților fiscale pentru cooperativele agricole și membrii acestora, cât și de clarificarea aspectelor legate de dubla impozitare a cooperativelor și a membrilor cooperatori. Totodată, UNCSV are în vedere crearea de filiere scurte, clarificarea complexităților privind cadastrul agricol și tranzacțiile cu terenuri agricole, promovarea unor măsuri specifice cooperativelor agricole și României în PAC post 2020, în special finanțări și scheme de sprijin specifice, precum și de schimburi de bune practici.

R.F.: Asta înseamnă că UNCSV comunică în mod constant cu autoritățile specializate pe problematica specifică.

F.B.: Confirm cele spuse de dumneavoastră. Am transmis deja autorităților competente propuneri pentru viitoarea Politică Agricolă Comună post-2020, pentrun îmbunătățirea Ordinului 619/2015 cu modificările și completările ulterioare și - cel mai important pentru membri noștri și cooperativele agricole din România - am transmis împreună cu COOP RO adrese la toate sediile ANAF județene referitoare la facilitățile fiscale acordate prin Legea nr. 164/2016 cooperativelor și membrilor acestora.

R.F.: Iată și o întrebare la care cred că vă așteptați: - care este solicitarea prioritară a UNCSV în contextul noii PAC?

F.B.: În poziția preliminară a UNCSV pentru PAC post-2020 am subliniat 10 puncte principale care ar trebui luate în considerare pentru un sector agroalimentar autohton puternic și pentru venituri împărțite echitabil pe lanțul alimentar.

Fiind vorba despre o organizație a cooperativelor agricole, voi detalia puțin doar partea specifică a sectorului. Concret, atunci când ne gândim la viitoarea PAC, în opinia cooperatorilor din uniune este important să se ia măsuri suplimentare când vine vorba de sprijinirea cooperativelor agricole și a grupurilor de producători, în scopul de a elimina blocajele care împiedică manifestarea deplină a acestor forme de asociere și a altor tipuri de grupuri de producători pentru a îmbunătăți funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente.

În plus, măsurile de sprijin trebuie să meargă dincolo de simpla concentrare a ofertei. Acestea trebuie să aibă printre obiective și sprijinirea prelucrării, generarea de valoare adăugată, plasarea pe piață, precum și stimularea înființării de rețele comerciale ale cooperativelor, grupurilor de producători și organizațiilor producătorilor din sectorul agroalimentar, după modelele existente în unele state membre (SM). Aceste măsuri trebuie să respecte integritatea cooperativelor și ar trebui să fie, de asemenea, non-denaturante dintr-un unghi de politică din domeniul concurenței, respectiv să contribuie la o piață unică funcțională.

În vederea promovării pe deplin a agricultorilor, cât și utilizarea și implicarea lor în aceste măsuri, este necesar să li se ofere certitudine juridică atunci când vine vorba de dreptul concurenței. În acest sens și în conformitate cu una dintre recomandările Task Force-ului Piețe Agricole este imperativ să se revizuiască Legea Concurenței. Recunoscând specificitățile sectorului agricol și permițând agricultorilor să lucreze în mod colectiv sunt două condiții prealabile fundamentale pentru a consolida poziția agricultorilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente și, prin urmare, a îmbunătăți puterea lor de negociere. Acest lucru înseamnă eliminarea practicilor comerciale neloiale și revizuirea legislației în domeniul concurenței.

În România sunt înregistrate 763 de cooperative și societăți cooperative agricole. Dintre acestea, doar 299 înregistrează activități economice cu o cifră de afaceri cumulată de 100 milioane de euro, la care se adaugă reticența la asociere din România și dezvoltarea destul de timidă a lor în comparație cu celelalte state membre (fiind în urmă cu cel puțin 30 de ani). Din acest motiv se impune ca, în cazul cooperativelor agricole și al grupurilor de producători, să fie eliminată obligativitatea încadrării în programele de finanțare cu fonduri europene la suma maximă nerambursabilă din totalul cheltuielilor eligibile în funcție de valoarea producției standard (SO) ale majorității membrilor acestora pentru investiții în reproducție, prelucrare, procesare, ambalare, depozitare și comercializare. Și asta deoarece acestea necesită investiții foarte mari, iar fermierii ezită să investească împreună cu alți fermieri din neîncredere și pe fondul efectelor sistemului cooperatist comunist specific care a existat în România.

Solicităm pe această cale ca aceștia să poată beneficia de sprijin public nerambursabil între 50% - 90% din totalul cheltuielilor, fără a fi limitați la SO, și să fie încurajate investițiile în magazine și rețele comerciale ale cooperativelor agricole și grupurilor de producători.

Precizăm că formele de asociere din România sunt încă la început, spre deosebire de majoritatea țărilor europene, fapt vizibil și în numărul de proiecte depuse și finanțate până în prezent, care sunt mai puțin de 10, din 2007 până în prezent.

R.F.: În final, de la ce ar trebui plecat atunci când vorbim despre cooperativele agricole?

F.B.: Primul lucru de la care trebuie plecat este înțelegerea fenomenului și aplicarea principiilor cooperatiste. În acest context, vorbim de educarea, informarea și instruirea membrilor cooperatori pentru a produce în funcție de cerințele pieței și creionarea unei strategii profitabile pe termen lung. De asemenea, trebuie avut în vedere controlul democratic al membrilor cooperatori în cadrul cooperativei. Demn de luat în seamă este și faptul că asocierea și cooperarea dintre producători sunt esențiale în ceea ce privește consolidarea puterii de negociere și rentabilizarea afacerii pe termen lung.

Apoi, relevante pentru discuția privind cooperativele agricole sunt și realizarea de investiții în comun pentru obținerea de produse cu valoare adaugată, care să vină în sprijinul creșterii eficienței economice a membrilor, precum și introducerea inovațiilor și a tehnicilor moderne de management, marketing și comerț, respectiv cooperarea între aceste forme asociative în vederea atingerii obiectivului membrilor și ocuparea unei cote de piață a produselor care să le asigure rentabilizarea afacerii.

R.F.: Care sunt sau care ar trebui sa fie obiectivele cooperativelor agricole din România?

F.B.: În acest context, în primă instanță vorbim de creșterea eficienței economico-sociale a întregii activități a membrilor. Concret, cooperativele agricole trebuie să își gestioneze propriile resurse prin optimizarea producției și prin creșterea calității serviciilor pentru a putea obține profit.

În egală măsură discutăm de satisfacerea interesului membrilor. Cu alte cuvinte, aceștia sunt proprietarii afacerii lor, ai cooperativei și sunt implicați atât în activitățile cooperației, cât și în conducerea acesteia.

Nu trebuie omisă nici acordarea de atribuții. Concret, membrii au putere și control asupra vieții lor, a împărțirii atribuțiilor, cât și asupra asigurării unui management performant.

Foarte importantă (dacă nu cea mai importantă) este și gândirea strategică. Aceasta presupune a lua în calcul cum pot fi folosite în mod eficient avantajele de a fi membru cooperator, de a funcționa ca structură cooperatistă, fiind singura modalitate de menținere competitivă în piață.

Nu în ultimul rând, vorbim de investiții care să aducă valoare adaugată la nivel de cooperativă.

Ca urmare a demisiei lui Florentin Bercu, implicit a vacantării postului de director executiv al Pro Agro, conducerea federației lansează o provocare publică pentru toți cei interesați de preluarea acestei funcții de coordonare a aparatului executiv.

„Federația Pro Agro oferă șansa în mod transparent unei cariere de coordonare a aparatului executiv persoanelor interesate să accepte o astfel de provocare și lansează public invitația de a trimite CV-ul pentru funcția de director executiv pe adresa federatiei, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.”, se menționează într-un comunicat de presă al organizației.

Totodată, șefia Federației Naționale Pro Agro îi mulțumește oficial lui Bercu Florentin pentru activitatea desfășurată în calitatea de director executiv în cei șase ani de activitate, în care a pus în aplicare deciziile conducerii de reprezentare a intereselor producătorilor din agricultură, industria alimentară și serviciile conexe din România.

„Secretariatul executiv a fost coordonat de domnul Bercu Florentin de la înființarea federației și până în prezent, când a decis să accepte o nouă provocare, perioadă în care Pro Agro a cunoscut o dezvoltare și o consolidare a asocierii în agricultură și industria alimentara”, se mai menționează în document. „Domnul Bercu Florentin este unul dintre cei care au contribuit la dezvoltarea Federației Naționale Pro Agro, motiv pentru care îi mulțumim și îi urăm succes în cariera pe care o va urma”.

Federația Națională Pro Agro este o organizație profesională înființată în anul 2012 de și pentru producătorii din agricultură, industria alimentară și servicii conexe din România, în vederea promovării, reprezentării, susținerii și apărării intereselor membrilor organizațiilor profesionale reprezentative la nivel național în raport cu instituțiile europene și naționale, publice sau private.

Federația Națională Pro Agro este o organizație-umbrelă care răspunde provocărilor cu care se confruntă membrii săi din cele 16 organizații profesionale și interprofesionale afiliate, prin promovarea și sprijinirea unei economii rurale durabile în care agricultura este esențială pentru viitorul tuturor și este vocea producătorilor din acest sector, care constituie un important pilon al economiei naționale românești, reprezintă interesele și nevoile membrilor, coordonând și sprijinind organizațiile profesionale pe teme agricole, economice, juridice, fiscale, educaționale și sociale. Mai multe detalii, pe www.cnproagro.ro

Înființarea unei organizații-umbrelă sub care să se unească toate cooperativele din agricultura românească, una care să le reprezinte interesele la nivel european, precum și să instituie un dialog instituționalizat cu autoritățile din România, este dezideratul celor 11 organizații care au fost prezente la Ziua Cooperativelor de cultură mare din mai 2017 de la sediul Braicoop, uniune care ar urma să-și pună bazele în mod concret în septembrie.

Pentru că a fost amintit numele Braicoop, aceasta este singura cooperativă agricolă din România care a efectuat investiții pentru membrii săi, în valoare de 600.000 de euro, într-o bază unde se dorește construcția inclusiv a unui siloz și care este reprezentată cu succes de ing. Constantin Mocanu, președintele cooperativei.

Dar despre alte experiențe investiționale (din Republica Moldova, de această dată), unele mult mai consistente, în cele ce urmează.

Revenind la uniunea cooperativelor de cultură mare, acesta pare a fi panaceul tuturor tipurilor de forme asociative similare din agricultura autohtonă și care ar duce la revitalizarea situaţiei acestora. Potrivit afirmațiilor lui Florentin Bercu, directorul executiv al Pro Agro, este nevoie urgentă de dialog cu cei care decid în Europa, prin COGECA (Confederația Generală a Cooperativelor Agricole din Uniunea Europeană), precum și de reprezentativitate în grupele de dialog civil ale Comisiei Europene (CE), acolo unde se realizează regulamentele și directivele care sunt obligatorii de implementat pentru statele-membre, dialog posibil doar prin unificarea punctelor de vedere ale liderilor cooperatorilor din România.

„Din păcate, cooperativele agricole din România nu au fost niciodată reprezentate acolo, ci doar prin organizația multisectorială a fermierilor, câteva luni în anul 2013”, a precizat Bercu într-o lucrare de specialiate.

În plus, cele 11 cooperative agricole văd în această uniune de ramură a cooperativelor de cultură mare un prim pas pentru încurajarea creării filierelor cu valoare adăugată, unele care să facă tranziție de la o Românie eminamente producătoare de materie-primă agricolă la o țară producătoare de valoare adăugată.

Susținere în acest demers vine inclusiv din partea sectorului privat. Florin Constantin, directorul de marketing al Adama, a explicat că firma pe care o reprezintă vine în această ecuație cu o expertiză istorică.

„Adama este o companie care s-a creat într-un mediu nepropice agriculturii, într-o cooperativă în kibuțurile din Israel, la sfârșitul anilor '40, acolo unde se punea aceeași problemă pe care o avem aici, în România, de organizare a filierelor agricole, a producției agricole și de valoare adăugată”, a afirmat oficialul Adama, adăugând că uniunea cooperativelor agricole reprezintă o formă superioară de guvernanță a agriculturii. „Este clară decizia tuturor cooperativelor de a-și crea o structură asociativă care să le reprezinte în dialogul civil, să poată să trateze problemele lor de fond”.

Totodată, potrivit specialistului Pro Agro Florentin Bercu, în momentul de față, o astfel de uniune de ramură ar trebui să se implice activ în urmărirea procesului legislativ și în elaborarea proiectelor de acte normative care privesc domeniile acoperite de organizație, prin înaintarea de memorii, de proiecte legislative, colaborarea cu alte organizații implicate, realizarea de campanii de advocacy și altele.

Nu în ultimul rând, această uniune de ramură ar trebui să elaboreze şi să implementeze o strategie pe termen lung, una care să aibă în vedere instruirea producătorilor mici și medii din mediul rural pe probleme legate de consultanţă şi inovare în domeniul producţiei agricole şi de marketing, precum și încurajarea consumului, prin programe susținute de stat, prin activități de marketing, branding, precum și sampling.

Legea 566/2004 (Legea 164/2016). Funcțională sau nu?

Pentru că membrii cooperativelor (de cultură mare și nu numai) urmăresc procesul legislativ din România și încearcă să se implice în elaborarea proiectelor de acte normative care privesc domeniile de interes, chiar și în lipsa unei voci comune, în viziunea ing. Constantin Mocanu, șeful Braicoop, cooperativele agricole de la noi din țară ar fi guvernate de o lege care de aproape doi ani nu funcționează pentru că aceasta, pur și simplu, nu ar avea norme de aplicare.

Mai mult, scutirile de impozite reglementate de legislația în vigoare ar fi, în opinia sa, nefuncționale.

„Noi, practic, funcționăm fără a fi reglementați de vreun act normativ. Suntem constituiți în baza legii, dar facilitățile oferite de 562 (în fapt, Legea 566/2004, modificată prin Legea 164/2016) referitoare la scutirea de impozit a cooperativei, scutiri de taxe ale fermierilor pe pământ, nu funcționează”, a precizat Mocanu cu ocazia evenimentului organizat la sediul Braicoop, cu susținerea Adama.

Pe de altă parte, Florentin Bercu, directorul executiv al CN Pro Agro, afirmă că în actul normativ din 2016 nu au fost prevăzute norme și de aceea ele nu există. Au fost însă discuții bilaterale, atât la nivelul Ministerului Agriculturii, cât și al Ministerului Finanțelor și organizațiilor de producători, astfel încât să fie puse în aplicare facilitățile fiscale care sunt prevăzute în Legea 164/2016 și care ar urma să fie aplicate în anul 2018, în contul anului 2017, cu privire la impozitul pe venit.

Toți actorii implicați în agricultură, industria alimentară și servicii conexe, a mai precizat Bercu, trebuie să conștientizeze că legislația agricolă națională și comunitară se află într-o continuă schimbare. De aceea, este esențial ca aceștia să se implice, să semnaleze anumite nereguli/probleme pe care le identifică, să se afilieze organizațiilor profesionale, interprofesionale, grupurilor de producători și cooperative și, prin reprezentanți, să fie prezenți la masa discuțiilor, cu puncte de vedere pertinente, astfel încât vocea lor să se facă auzită.

„Doar în acest fel vor avea șanse mai mari de eficientizare a activității pe care o desfășoară, de a face față competiției, de a-și asigura profitul și de a avea un impact socio-economic asupra dezvoltării durabile a mediului rural”, a mai precizat Bercu.

Braicoop își dorește externalizarea funcțiilor de conducere

Povestea Braicoop, singura cooperativă care (cel puțin până la această oră) a investit în beneficiul propriilor membri, a început cu 20 de entuziaști. Acum, mărturisește șeful organizației brăilene, s-au „mărit” atât de mult problemele, încât el a conștientizat că trebuie un președinte care să fie mult mai mult implicat în problemele organizatorice.

„Trebuie externalizată o parte din funcții: directorul executiv, personalul de conducere. Până acum, președintele este neremunerat și ales din rândul fermierilor. Deja, parte din cooperativă înseamnă un alt business. Timpul pe care ți-l acorzi ție pentru fermă presupune să mergi în cooperativă. Gândim acum să vedem cum putem, prin intermediul statutului, să externalizăm, să plătim pe cineva care să ne fie președinte și să se ocupe numai de cooperativă. Gândim un statut în care președintele să fie într-adevăr, dacă-l punem din rândul fermierilor, onorific, să fie imaginea cooperativei, să fie cel care se ocupă de promovarea, de adunarea membrilor, de înmulțirea lor în cooperativă”, a afirmat el în cadrul evenimentului Ziua Cooperativelor de cultură mare.

Externalizarea a dus la începuturile Braicoop la un avânt nemaiîntâlnit până atunci la o cooperativă. Asta o spune tot ing. Constantin Mocanu.

„Am avut inspirația, cred că la trei ani distanță, de am adus un director executiv care chiar a știut s-o pună pe roate, a dat drumul la treabă. Cu ajutorul nostru, al Consiliului de Administrație, și prin munca lui (10-12 ore), a făcut treabă. El a fost inițiatorul proiectului pe Măsura 142, unde am avut acces la 150.000 de euro fonduri europene, bani pe care am reușit să-i investim în Baldovinești”, a afirmat actualul șef al cooperativei brăilene.

Expertul Braicoop, laolaltă cu membrii cooperativei, au reușit s-o capitalizeze, banii au început să intre în cooperativă, bani lăsați din comisioanele pe care le-au oprit din încasări, după comercializare.

Actualmente, Braicoop are angajați specialiști din afara organizației, unul dintre aceștia fiind și ing. agronom Șerban Silvestru, de la departamentul de mediu. Acesta ține legătura între autoritățile de mediu și fermieri.

„Ținem evidența gestiunii fermierilor. Practic, preluăm obligațiile de mediu ale fermierilor, facem raportările anuale către autoritățile de mediu. Avem acum o campanie, încercăm să autorizăm pe parte de mediu și fitosanitar toți fermierii, astfel încât să poată avea depozit de produse fitosanitare, să poată face lucrările de mecanizare, depozitări etc.”, a menționat expertul.

Ciprian Popa și experiența sa de lucru cu Braicoop îl determină să nu mai fie pesimist cu privire la viitorul cooperativelor.

„Știți cum am intrat în cooperativă?”, își începe discursul fermierul Ciprian Popa din comuna Cazasu, producător agricol care are în lucru 700 hectare de teren, din care 150 ha care pot fi irigate.

An de an, înainte să înceapă recoltatul, Popa intra cu combina la recoltatul orzului sau grâului, umplea buncărul angrenajului, preleva mostre cu „găleata” de grâu sau de orz și pleca timp de jumătate de zi, din bază-n bază, pentru a realiza analiza calitativă și a vedea ce preț putea obține.

„Cred că dura o zi sau două până mă hotăram ce să fac”, recunoaște fermierul.

În momentul de față, el oferă cooperativei un disponibil de 1.000 de tone de grâu în luna martie-aprilie, care se poate vinde în tranșe, cu prețuri diferite, își alege momentul vânzării, prețul și doar i se comunică locul de livrare.

„Nu mai umblu cu găleata-n mână! Stau la birou, consult bursa de cereale și hotărăsc când și cât să vând. Este decizia mea și numai a mea, dar cooperativa mă ajută și în fiecare săptămână îmi dă preț și eu îmi aleg momentul de vânzare, prețul și cantitatea dorite de mine, astfel încât să-mi fac un plan de venituri. Este foarte simplu: vindem mai scump și cumpărăm mai ieftin”, prezintă el bucuros beneficiile de a fi membru într-o cooperativă de marketing.

În ceea ce privește planurile investiționale ale Braicoop, Popa este bucuros să știe că întotdeauna membrii decid cu privire la bani, pentru că, mai spune el, este un bun comun.

„Ce facem? Am avut profit, să zicem, de 300.000 de euro. Ce facem cu banii aceștia? Îi investim sau dăm dividende? Că am luat și dividende de la cooperativă, dar anul acesta am hotărât să investim”, a conchis producătorul agricol, care a adăugat că pentru a generaliza implementarea cooperativelor în România „va trebui să treacă puțin timp, să se schimbe mentalitățile”, precizând că „în orice țară, banul l-a disciplinat pe om”.

Un moldovean și patru români, aceeași viziune, forțe diferite

Chiar dacă Moldova nu este un competitor pe măsura țării noastre în ceea ce privește suprafețele cultivate, randamente și piețe de desfacere, la capitolul cooperative, moldovenii ne întrec. Este și exemplul cooperativei Agrostoc, pe ale cărei frâie le ține Alexandru Smutin, agricultor de seamă al vecinilor de peste Prut.

Forma asociativă din Republica Moldova a fost înființată în luna august, acum 15 ani, administrează 400.000 ha și are 121 de membri și 140 de non-membri (colaboratori).

Și am început special cu Agrostoc pentru că, similar cu Braicoop, această cooperativă investește foarte mult pentru membrii săi și are tot felul de sisteme de bonificație în funcție de productivitate, inclusiv „foi” care, în fapt, sunt vouchere de concediu, dar și abonamente la clinici private.

La o cifră de afaceri de aproximativ 50 de milioane de euro, Agrostoc își permite inclusiv să investească în proprietăți aproape de calea ferată, pe care să construiască depozite.

„Acum mergem cu selectarea a unu sau două locuri unde am putea monta niște silozuri lângă calea ferată, astfel încât să nu mai plătim niște comisioane sau taxe celor care au și cale ferată, și silozuri plus elevatoare”, a menționat Smutin. „Noi am investit în depozite de îngrășăminte și pesticide, cu tot necesarul, cu toată manopera respectivă. Recent, s-a fondat o societate cu răspundere limitată, strict cu resurse Agrostoc, care se ocupă cu producerea semințelor cerealiere. Acolo s-a investit și în tehnica agricolă, procesarea semințelor. Societatea are terenuri arendate și ea răspunde totalmente de semințele respective”.

Moldoveanul a adăugat că planul investițional a prevăzut, pe lângă aprovizionarea membrilor cu semințe, pesticide și îngrășăminte (macro, micro, foliare) de calitate, servicii de import-export, printr-un departament specializat. Atât de mare este cooperativa Agrostoc, încât contractele pentru îngrășăminte sunt făcute direct la fabricile-mamă din Rusia, de unde importă zeci de vagoane la preț de fabrică.

Agrostoc deține și circa 30 de fitofarmacii (agromagazine), prin care comercializează material semincer, pesticide, îngrășăminte și altele, la ambalaje mici.

Revenind la România, și noi avem exemple de succes, însă la nivel mult mai mic. Este și cazul lui Nicolae Sofone, de la cooperativa Dobrogea-Sud, Constanța. El recunoaște că membrilor cooperatori nu le-a fost ușor să se asocieze și că le-au fost necesari trei ani ca să se constituie.

El spune că secretul cooperativei este să pui la comun „inteligența”, „mintea”.

„În rest, fiecare cu socoteala lui, cu gestiunea economică a fiecărei societăți. Important pentru noi este să găsim prețuri bune la ceea ce cumpărăm, prețuri bune la ceea ce vindem. Noi, de două săptămâni, din trei în trei zile, chiar și zilnic, avem actualizate prețurile de vânzare la ceea ce înseamnă producția nouă de cereale. Toate prețurile sunt date pe port”, a conchis Sofone.

Un susținător fervent al unificării cooperatorilor sub o singură voce este și George Drăghici, vicepreședintele cooperativei Agrisud, Ilfov. Aceasta este prima cooperativă înființată în 2007 și care a pornit cu 29 de membri și a ajuns la 72, aceasta exploatând în jur de 30.000 ha.

Și Drăghici vorbește de investiții în perioada următoare, inclusiv în ferme zootehnice, pentru a genera valoare adăugată.

„Am cumpărat inputuri împreună, am negociat la nivel de cooperativă și am obținut discounturi mult mai mari decât am fi obținut în mod individual. De anul trecut, am început să și vindem produsele în comun – o mare realizare – și avem perspective în care să ne facem birouri, depozit de cereale și, poate, o fermă de animale. Gândim ca în viitor să nu mai vindem produsele pe care le obținem din exploatație, ci să le transformăm în valoare adăugată”, a menționat el.

Hari Masai, reprezentantul unei cooperative din Maureni, Gătaia, care a pus la bătaie nu mai puțin de 1.800 ha, spune că forma asociativă pe care o reprezintă a început activitatea cu 12 membri și 11.000 ha. În prezent, s-a ajuns la 21 de membri și la aproape 20.000 ha.

„Încercăm să mai creștem, dar nu foarte mult, nu exploziv. Încercăm să creștem sănătos. Încă încercăm să avem o situație cât mai solidă, o bază pentru viitor”, a punctat bănățeanul. „În primul rând, când cumperi un produs, întrebarea este ce cantitate vrei. De acolo pleacă și prețul. Când vinzi, la fel, ce cantitate ai de vânzare. Bineînțeles, contează cantitatea. Când te aduni cu mai mulți, ai mai multă cantitate și astfel poți negocia la cantitate, poți negocia la cumpărare, la vânzarea produselor”.

Nu în ultimul rând, directorul executiv al Argeș Biosud, Mircea Băluță, a mărturisit că a pornit cooperativa cu un grup de 10 fermieri, pentru ca, în prezent, să ajungă la 50 de membri, cu o suprafață integrată de 19.200 ha.

La un nivel mai mic, Argeș Biosud se ocupă cu diligențe similare uniunii la care vrea să se ajungă în România, și anume la relația cu autoritățile, cooperativa fiind implicată nu demult într-un demers față de plățile privind calamitățile.

„Am considerat că ne prezentăm noi singuri foarte bine interesele. Am înființat cooperativa în 2009. Este o cooperativă de achiziții și vânzări. Organizăm pentru membrii noștri achiziții de inputuri (semințe, pesticide, îngrășăminte). Organizăm, de asemenea, licitațiile pentru vânzările de produse agricole pe care le producem. Desigur, purtăm și un dialog cu autoritățile locale (DAJ, APIA, MADR, MF) cu privire la problematicile care intervin în desfășurarea activității noastre”, a conchis el.

Unde ne aflăm cu cooperativele. Florentin Bercu a studiat această temă

În urma trecerii de la un sistem centralizat la unul privat, care se chinuie de mai bine de două decenii să facă față competiției cu mari țări din fostul bloc comunist, dar și cu state membre UE cu vechi ștate în comerț, competiţia pentru valorificarea produselor agricole este dură.

Chiar și așa, pe fondul unei gândiri de genul „unde-s doi, sunt deja prea mulți”, modalitate de abordare găsită chiar la fermieri de nivel foarte mare de la noi din țară, în acest moment, România se află la începutul unui nou drum pe ideea promovării și dezvoltării cooperaţiei.

Potrivit lui Florentin Bercu, acesta a rămas totuşi principalul, dacă nu chiar singurul, mijloc de organizare a activităţilor agricole, cu deosebire în rândul micilor exploataţii.

„Datorită creșterii gradului de conștientizare cu privire la cooperative la nivel european și global, au apărut, în ultimii ani, mai multe inițiative pentru crearea de noi cooperative”, spune el.

În condițiile în care ferma familială şi alte tipuri de forme asociative nu pot să-şi permită să-şi acopere singure serviciile de care au nevoie în aval şi în amonte, precizează în lucrarea sa de doctorat Florentin Bercu, director executiv Pro Agro, prima alternativă ar fi renunţarea la a-şi cumpăra singuri aceste servicii prea scumpe și axarea exclusivă pe producţia agricolă primară.

„De aici apar necesitatea şi importanţa asocierii fermierilor în forme de cooperare care să le rezolve exclusiv problemele şi serviciile pe care ei înşişi nu pot să le rezolve”, afirmă el în lucrarea academică.

Piața agroalimentară românească este masiv influențată în prezent de competiția dintre preț și capacitatea de punere pe piață a produselor de către producători. La nivel de producție, grupurile internaționale non-cooperative sau societățile comerciale private cu capital autohton dețin controlul produselor pe segment de piață, influențând prețul și trendul pieței.

Potrivit studiului realizat de Bercu, în primii doi ani de la apariția legilor ce reglementează cooperația în România au fost înființate relativ puține cooperative și societăți cooperative agricole, 28 în 2005 și 26 în 2006, urmând o creștere oscilantă până în anul 2009, când s-a ajuns la maximul perioadei analizate, înființându-se 126. A urmat o perioadă descrescătoare până la 91, în 2013, iar în anul 2014 și pentru primele 9 luni din 2015 menținându-se la aproximativ 50 de entități.

„Membrii sunt reuniți de scopul comun pe care îl au în vederea depășirii greutăților întâmpinate în desfășurarea activității, menținerii la nivelul competitivității, în raport cu ceilalți colegi europeni care sunt mult mai bine organizați, au avut insuflate ca moștenire de la înaintași principiile cooperatiste, le perfecționează și le aplică cu succes”, menționează el.

Datele adunate de acesta relevă că a existat o creștere constantă a cifrei de afaceri înregistrată de cooperativele agricole din România, începând cu 27.562.018 lei pentru activitatea desfășurată în 2009, evoluând spectaculos până la 178.200.939 lei în 2011 și continuând până în 2014, când a ajuns la 466.683.755 lei.

„Analizând cifra de afaceri pe județe, constatăm că în județul Tulcea nu s-au înregistrat activități economice pe parcursul celor șase ani analizați, în Prahova, la nivelul anului 2009 am avut una dintre cele mai mici cifre de afaceri, de 516 lei, iar maximul a fost de 84.095.057 lei, în Constanța, la nivelul anului 2014”, menționează executivul Pro Agro în lucrarea sa.

Conform studiului său, un factor important care arată evoluția activității cooperativelor și societăților cooperative agricole din România în perioada analizată este numărul de angajați al acestora. În viziunea sa, este normal să fie o dezvoltare și un progres, mai ales că a durat ceva până s-a scăpat de reticența cauzată de fostele CAP-uri, întrucât ar fi fost normal ca fermierii să vină ca membri în cooperativele și societățile cooperative agricole și să realizeze în comun activități de depozitare, procesare, ambalare, comercializare și marketing.

„Urmare a faptului că aceste activități au fost implementate în puține dintre cooperativele existente, avem un număr insignifiant de persoane angajate în cadrul acestor entități, plecând de la 45 în 2009 și ajungând până la 351 în anul 2014. Cei mai mulți angajați au fost înregistrați la nivelul anului 2014 în Botoșani și în Suceava - 2011 și 2012”, a scris Florentin Bercu în lucrarea sa.

Datele sale spun că la nivelul lunii septembrie 2015 au fost identificate 763 de cooperative agricole și societăți cooperative care operează în România.

Dintre acestea, doar 199 au avut cifră de afaceri înregistrată în anul financiar 2014, însumând 466.683.755 lei. Cooperativele agricole și societățile cooperative agricole din România au, în total, 55 de activități principale desfășurate conform codurilor CAEN, cifrei de afaceri și sectorului de activitate, 9.813 membri (persoane fizice și juridice) și 351 de angajați.

Pentru anul financiar 2013, dintre cele 690 de cooperative și societăți cooperative agricole, 153 au avut un profit brut însumat de 7.698.735 lei, iar 133 au înregistrat o pierdere brută de 15.013.303 lei. Totodată, dintre cele 690 de cooperative, 241 au avut 2.028 de membri persoane juridice, iar 590 au avut 7.274 de membri persoane fizice.

Conform aprecierilor directorului executiv al Pro Agro, puterea unei uniuni de ramură pe sectorul vegetal poate sprijini membrii în achiziționarea de inputuri și comercializarea la prețuri avantajoase, iar o parte din profitul obținut să fie folosit în investiții în comun, inclusiv în cercetare. Doar așa vor putea face față concurenței existente pe piața comunitară și internațională, mai ales după 2020.

În plus, producătorii agricoli, de sine stătători, dar și formele asociative funcționale, trebuie să conștientizeze că este necesară implicarea directă în crearea de magazine și de rețele de magazine autohtone, astfel încât să aibă șanse să fie profitabili pe termen lung.

„Colegii lor din UE au înțeles și au construit rețele de magazine sub branduri proprii, precum COOP”, a conchis Bercu.

Aici ar trebui să intervină statul cu măsuri de stimulare, astfel încât să se asigure că banii din subvenții nu au fost cheltuiți degeaba.

Cea de a doua ediție a conferinței internaționale GLOBALG.A.P. a reunit producători agricoli, furnizori de produse și servicii necesare agriculturii, mediul academic, precum și reprezentanți de seamă ai Ambasadelor și Camerelor de Comerț străine din România.

Conferința s-a bucurat de un real succes, datorat atât prezenței a peste 130 de participanți, cât și a speakerilor care au realizat prezentări de interes depre modul în care pot fi implementate standadele GLOBALG.A.P., costuri și beneficii, dar și cum pot fi ajutați fermierii români pentru a reuși să își impună recoltele pe piața din România și din Europa.

Conferința fost deschisă de organizatorul acesteia, Ionuț Nache, director general INAQ Consulting, care a făcut și un anunț în premieră, și anume că INAQ Consulting a devenit prima companie românească de consultanță, recunoscută ca „FARM ASSURER”, fiind totodată cel mai nou membru GLOBALG.A.P.

Din partea GLOBALG.A.P.  au  participat în calitate de speakeri Andras Fekete, Vicepresident & Chief Integrity Officer, GLOBALG.A.P. și domnul Dr. Kliment Petrov, Expert, Integrity Assessments & Training GLOBALG.A.P.  care au prezentat activitatea internațională a GLOBAL G.A.P. și întregul proces de certificare.

Florin Bercu, director executiv PRO AGRO, a anunțat în cadrul evenimentului că-i va sprijini pe membrii asociației pe care o reprezintă, astfel încât să obțină cerificarea GLOBALG.A.P., aceasta reprezentând încă un pas pentru comercializarea produselor în condiții echitabile pentru producători, dar mai ales pentru consumatori.

„Cu toții ne dorim să consumăm produse proaspete așa cum se întâmplă în toată Europa, iar lanțul scurt de aprovizionare are un rol primordial în acest sens. Încurajăm parteneriatele directe între producători, forme de asociere ale acestora și rețelele comerciale autohtone sau din piața comunitară”, a menționat Florin Bercu. Reprezentantul PRO AGRO a propus și realizarea unui ghid de bune pactici în ceea ce privește publicarea caracteristicilor tehnice și de calitate a produselor agroalimentare, între rețelele comerciale, organizațiile de producători și Federația Națională PRO AGRO.

Adrian Rădulescu, preşedintele Asociației Fermierilor din România şi unul dintre cei mai buni cunoscători ai problemelor producătorilor agricoli, a prezentat avantajele certificării GLOBALG.A.P. pentru fermierii din România, pentru accesul acestora atât în magazinele marilor lanțuri de retail din România, cât şi din Europa.

Participanții la eveniment au putut afla detaliile motivaționale ale afacerii de succes - Amplus, prezentată de domnul Miroslav Maziarka, Quality and Technical Director Amplus, și care a dezvăluit cum ajută Certificarea GLOBALG.A.P. pe fermierii polonezi să fie unii dintre cei mai mari exportatori de fructe şi legume din Europa.
 
Alți speakeri invitați au prezentat soluții inteligente pentru ușurarea activității producătorilor agricoli. Adrian Bălăoi, director general AB Frigo Consult, a prezentat cele mai noi metode de economie a energie electrice şi de maximizare a profitului prin întreţinerea corectă a instalaţiilor frigorifice, iar Sebastien Record, reprezentant GEOSYS, a discutat despre  modul în care ne poate ajuta tehnologia pentru a ne apropia de natură şi pentru a putea optimiza input-urile. În acest sens a fost prezentată audienței aplicația variabilă de îngrășământ și cum se pot gestiona în mod integrat, pe baza imaginilor din satelit, stadiile de vegetație și de sănătate a culturilor.

Loredana Voicu-Gîdea, Business Developer Professional Training, a prezentat programul de training Black Sea Agribusiness Exécutive care cuprinde atât componentă de administrare a afacerii, cât și componentă pentru detaliile tehnice ale afacerii.

Participanţii la conferință au aflat din partea reprezentantului LIDL, Alexandru Mag, Manager Achiziţii Legume&Fructe, care sunt cerinţele acestui retailer privind calitatea legumelor şi fructelor achiziţionate și decizia LIDL ca, începând cu 1 septembrie 2017, să fie acceptaţi doar furnizorii certificaţi GLOBALG.A.P.

„Conferința GLOBALG.A.P. a devenit o tradiție în România și ne mândrim să aducem în fiecare an noutățile internaționale din domeniu pentru fermierii autohtoni. Le transmitem celor care nu au putut participa că îi așteptăm anul viitor, tot în luna februarie, la cea de a treia ediție: GLOBALG.A.P. 2018”, a declarat Ionuț Nache.

Mulțumim tuturor partenerilor noștri:
Parteneri Premium: LIDL, AB FRIGO Consult, AGXECUTIVE, GEOSYS
Parteneri Gold: CRIS-TIM, Global Archive MANAGEMENT
Partener Silver: NETagro, Halewood
Partener media princial: Agro Inteligența
Parteneri Media: Lumea Satului, AgroBusiness, Meat & Milk, Revista Fermierului, TMT PR, SoftLead, Revista Primm, 1Asig.

Evenimentul a fost susținut de: PRO AGRO, APAR, ARC, AFR, Camerele de Comerț: Româno-Olandeză, Româno-Israeliană, Româno-Franceză, Româno-Engleză și Asociația Antreprenorilor Spanioli în România (ASEMER).