Ghidul Solicitantului - REVISTA FERMIERULUI

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că s-a publicat Ghidul solicitantului pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, submăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite”, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, sesiunea 5/2020, ediția I, cod DPD sv-SFEADRv/M8, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 208/24 iulie 2020.

Alocarea financiară pentru sesiunea 5/2020 a schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor” este de 10.000.000 euro.

Ghidul Solicitantului este un material de informare tehnică a potenţialilor beneficiari ai Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi constituie un suport informativ complex pentru pregătirea, întocmirea şi depunerea Cererii de Sprijin, precum şi modalitatea de selecţie, aprobare şi implementare a angajamentului. De asemenea, conţine lista documentelor, avizelor şi acordurilor, modelul Cererii de sprijin, al angajamentului, precum şi alte informaţii utile implementării schemei de ajutor de stat.

Scopul ajutorului îl reprezintă acordarea unui sprijin financiar deţinătorilor publici şi privaţi de terenuri agricole și neagricole şi formelor asociative ale acestora pentru împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite.

Schema vizează înființarea de plantaţii forestiere, respectiv realizarea de: trupuri de pădure pe terenurile agricole și neagricole; perdele forestiere de protecție pe terenurile agricole și neagricole.

Beneficiarii schemei sunt deţinătorii publici şi privaţi de teren agricol şi neagricol şi formele asociative ale acestora.

Sprijinul financiar se acordă ca valoare fixă, reprezentată de costuri standard pe hectar pentru împădurire și compensarea pierderilor de venit agricol, după cum urmează:

  • Prima de înființare a plantațiilor forestiere, care acoperă și costurile cu elaborarea proiectului tehnic de împădurire și de împrejmuire a plantației, denumită Prima 1;
  • Prima anuală acordată pe unitatea de suprafață, pentru acoperirea costurilor de întreținere (maximum 6 ani) și îngrijire a plantației forestiere (maximum 2 ani), precum și pentru compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi, pentru o perioada de 12 ani, denumită Prima 2.

Documentele aprobate pot fi consultate pe site-ul APIA la adresa: http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-sprijin-i-iasc/masuri-delegate-din-pndr/prima-impadurire-sesiunea-5.

Publicat în Știri

Ministerul Agriculturii anunță lansarea, în 13 iulie 2020, a sesiunii de depunere a proiectelor în cadrul Măsurii 4 - Investiții în active fizice - Submăsura 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană”, cu o alocare de totală de 12.930.334 euro.

„Scopul submăsurii 4.2 vizează înființarea unităților de sacrificare în zona montană și a componentelor de procesare și comercializare în contextul lanțului integrat, introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și procese, aplicarea măsurilor de protecție a mediului inclusiv scăderea consumului de energie și a emisiilor GES, promovarea investițiilor pentru producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile, creșterea numărului locurilor de muncă. Beneficiarii sunt întreprinderile definite conform legislației naționale în vigoare, cooperativele, precum și grupurile de producători constituite în baza legislației naționale în vigoare”, precizează un comunicat de presă al MADR.

Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și grupuri de producători/cooperative/societăți cooperative și de 40% pentru alte întreprinderi și nu va depăși 300.000 euro/proiect.

Detaliile cu privire la condițiile de eligibilitate, tipul sprijinului și principiile de selecție sunt în Ghidul Solicitantului aferent submăsurii 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană”, disponibil la adresa:

https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_investitii_prin_pndr_sm_4_2_procesare_produse_agricole

Mai multe informații despre această submăsură din PNDR 2020, aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/4566-banii-europeni-din-submasura-4-2-sprijin-pentru-investitii-in-procesarea-marketingul-produselor-agricole-doar-pentru-anumite-proiecte.html

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat versiunea finală a Ghidului solicitantului pentru submăsura 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Ghidul poate fi consultat pe pagina de internet a agenției, www.afir.info, secțiunea Investiții PNDR. Submăsura 4.2 are o alocare financiară totală de 12 milioane de euro. Inițial, prin luna mai a acestui an, AFIR anunțase că depunerea proiectelor pe această submăsură din PNDR 2020 va începe în iunie. Deocamdată a fost anunțată publicarea ghidului, nu și o dată pentru lansarea sesiunii de depunere a proiectelor.

Valoarea maximă a fondurilor nerambursabile va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și grupuri de producători/cooperative/societăți cooperative și 40% pentru alte întreprinderi și nu va depăși 300.000 euro/proiect.
Intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora, suplimentar, cu 20 de puncte procentuale, în anumite cazuri (de exemplu: pentru investițiile colective – proiecte depuse de cooperative/societăți cooperative sau grupuri de producători).

AFIR precizează că în viitoarea sesiune de primire a proiectelor se vor finanța doar proiectele de înființare a unităților de sacrificare (abatoare de capacitate mică, centre de sacrificare) și înființarea de unități de procesare carne și investiții privind marketingul produselor din carne (etichetare, ambalare).
Sunt eligibile și cheltuielile privind producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile (solară, eoliană, geotermală), a energiei produse cu ajutorul pompelor de căldură, în cadrul unității procesatoare (inclusiv în cadrul unității de sacrificare) exclusiv pentru consumul propriu. Totodată, sunt eligibile investițiile pentru îmbunătățirea eficienței energetice, ca operațiuni din cadrul unui proiect mai mare de investiții.
Sunt permise doar investiții noi pentru componenta de abatorizare sau pentru investiții noi în alte componente aferente lanțului integrat, însoțite de componenta de abatorizare. Astfel, investițiile în componenta de abatorizare sunt obligatorii indiferent de tipul de investiție vizat prin proiect.
Solicitanții care dețin componente ale lanțului integrat, altele decât cea de abatorizare (depozitare, procesare, comercializare), pot depune proiect doar pentru investiții în componenta de abatorizare și componentele lipsă care țin de activitatea de abatorizare (de exemplu: recepție).
Dintre cheltuielile eligibile, AFIR le amintește pe cele aferente investițiilor corporale, pe cele pentru înființarea unităților de sacrificare sau pe cele pentru construcții destinate protecției mediului.
În cadrul submăsurii 4.2, sunt sprijinite investițiile localizate în zona montană, conform Anexei 3 la Ghidul solicitantului „Lista UAT din zonele montane” (UAT marcate cu abrevierea ANC‐ZM).
Solicitanții eligibili pentru sprijinul acordat prin Submăsura 4.2 sunt întreprinderile, cooperativele și grupurile de producători care realizează investiții corporale și necorporale pentru procesarea și marketingul produselor agricole cuprinse în Anexa I la Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), cu excepția produselor pescărești.

Publicat în Știri

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că în perioada 15 ianuarie - 15 februarie 2020 se desfășoară sesiunea de depunere a cererilor de plată pentru anul 2020 aferentă Măsurii 14 –„Bunăstarea animalelor” - pachet b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor are forma unei plăți anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) și reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit și costurile suplimentare suportate de fermieri.

Pentru mai multe informații referitoare la accesarea sprijinului pentru bunăstarea păsărilor poate fi consultat Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 – „Bunăstarea animalelor” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 - pachet b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, Ediția a III-a-2020, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 15/14.01.2020, publicat pe site-ul APIA: http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-sprijin-i-iasc/masuri-delegate-din-pndr/masura-14-plati-in-favoarea-bunastarii-animalelor/pachetul-b-plati-in-favoarea-bunastarii-pasarilor.

Ghidul solicitantului pune la dispoziția potențialilor beneficiari informațiile necesare privind: condițiile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii în vederea obținerii plăților; completarea și depunerea cererii de plată, fluxul documentelor utilizate și termenele ce trebuie respectate de solicitanți pentru obținerea plăților; angajamentele asumate pe care trebuie să le respecte solicitanții în vederea accesării subpachetelor; respectarea prevederilor legale în vederea asigurării unei abordări exacte și unitare a problemelor legate de completarea și depunerea cererilor, respectarea obligațiilor și a angajamentelor luate prin semnarea cererii și a posibilelor sancțiuni și reduceri pe care le suportă beneficiarii în cazul nerespectării acestora.

Publicat în Zootehnie

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale informează beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 că utilizarea semnăturii electronice pe formularele de plată aferente proiectelor de investiții este obligatorie. Astfel, începând din 24 decembrie 2019, formularele necesare au fost publicate pe pagina oficială de internet a AFIR, www.afir.info, la secțiunea Informații utile >> Tipizate.

Pentru a solicita decontarea cheltuielilor realizate în cadrul proiectului finanțat prin PNDR 2020, trebuie semnate electronic următoarele formulare tipizate: Declarații de eșalonare investiții, TVA și sprijin forfetar; Cereri de plată avans, tranșe de plată, TVA și sprijin forfetar; Declarații de cheltuieli și declarații de venituri; Centralizatorul facturilor AP 1.2.3 și anexă – submăsurile 9.1, și 9.1a.

Beneficiarii finanțărilor PNDR 2020 care semnează electronic trebuie să completeze electronic formularele de plată și să le încarce în sistemul electronic prin intermediul paginii de internet a AFIR. Aplicația nu va mai solicita și încărcarea documentului tipărit, semnat olograf și scanat.

AFIR precizează că aplicarea semnăturii electronice pe formularele tipizate este opțională acolo unde nu a fost prevăzută anterior în ghidurile solicitantului sau în procedurile de lucru obligația aplicării semnăturii electronice până cel târziu la momentul contractării.

În cazul beneficiarilor care semnează olograf, formularul de plată trebuie completat electronic, trebuie imprimat, semnat olograf, după care se scanează și se depune online împreună cu formularul electronic pe pagina de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Completarea formularelor de plată se realizează conform Ghidului solicitantului, a anexelor aferente acestuia și a procedurilor în vigoare, disponibile pe portalul www.afir.info, iar depunerea tipizatelor se realizează online, direct pe site-ul AFIR.

Publicat în Știri

În limita marjelor legale în care angajații Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) operează (până la granița conflictului de interese și a resposabilităților deținerii unei funcții publice), aceștia au trecută în fișa postului obligativitatea să fie primii „consultanți” ai potențialilor beneficiari de fonduri FEADR, anunță șeful agenției, Adrian-Ionuț Chesnoiu, într-un interviu acordat în exclusivitate publicației Revista Fermierului.

Potrivit spuselor sale, această formă de consultanță trebuie să se materializeze sub forma obligativității transmiterii către potențialii beneficiari de fonduri FEADR a unei palete complete de informații de care aceștia din urmă au nevoie pentru implementarea cu succes a unui proiect de absorbție de bani europeni.

„Totdeauna am acceptat și toată lumea se uită către obligațiile angajatului AFIR, dar nimeni nu stă să analizeze ce s-a obligat beneficiarul prin propria cerere de finanțare, redactată și transpusă (nevoia lui) în acest document. (...) Angajații agenției au trecută în fișa postului – și eu am întărit această obligație – că primul consultant al lor este angajatul AFIR. Consultant în sensul în care ușile noastre sunt deschise non-stop, în marja limitelor legale în care noi suntem ținuți de conflictul de interese și de obligațiile și responsabilitățile deținerii unei funcții publice, ei sunt obligați să le acorde toată importanța și toată informația de care ei au nevoie pentru a-și atinge cu succes implementarea unui proiect”, a precizat Chesnoiu.

Acesta nu s-a oprit însă doar la un îndemn. El a vorbit concret de discuțiile pe care le-a avut cu câteva zile în urmă cu mai multe companii de asigurare, astfel încât să poată fi identificate soluții viabile pentru potențialii beneficiari ai agenției, în vederea îndeplinirii acelor obligații prevăzute de legislația națională pentru semnarea contractelor.

„Astfel (...) să nu mai avem cazuri în care nu am contractat pentru că ei (n.r. - potențialii beneficiarii de fonduri FEADR) n-au putut să-și asigure cofinanțarea, nu am contractat pentru că beneficiarii publici nu au putut să încheie în termenul legal proiectele tehnice sau să îndeplinească celelalte condiții impuse de legislația națională, proceduri și, bineînțeles, fișele măsurilor respective”, a precizat directorul general AFIR.

Pentru că au fost atât de multe informații cuprinse în interviu, vă mai spunem doar că s-a discutat despre raportarea pe grad de absorbție, despre dorința beneficiarilor de a avea ghiduri clare, simple, explicite și fără interpretări, despre realocarea banilor în cadrul măsurilor din PNDR 2017-2020, desecretizarea pragurilor de calitate, cât și despre acțiunile de prevenție privind neregulile care pot apărea în implementarea proiectelor finanțate prin PNDR și altele.

Revista Fermierului: Sunt fermieri, potențiali beneficiari de fonduri FEADR, care spun că ar fi fost mai relevantă raportarea pe grad de absorbție și nu pe numărul de proiecte selectate. Se oferă și un exemplu - luna noiembrie 2016. Atunci au fost selectate pentru accesarea banilor europeni 22 de procente din proiectele depuse pe agricultură, dar au fost efectuate doar 5% din plăți. Cum comentați, domnule Chesnoiu?

Adrian-Ionuț Chesnoiu: Monitorizarea gradului de absorbție și a modului de implementare a PNDR 2014-2020 se face strict pe cifre directe, oficiale, și pe gradul de absorbție raportat la sumele plătite. Numai că beneficiarul de fonduri europene, în ultima perioadă, a uitat să facă distincție între plățile directe – Pilonul I de dezvoltare, respectiv măsurile de investiții reprezentate de Pilonul II de dezvoltare și care cad în sarcina AFIR.

Pe fiecare măsură și submăsură în parte din cadrul PNDR 2014-2020 noi avem o alocare destinată fiecărei sesiuni de depunere a proiectelor. În momentul în care această alocare se depășește – avem dintr-odată un coș cu proiecte cu o valoare mult mai mare – se fac și se trec toate etapele procedurale prin cadrul agenției, avem un număr de cereri selectate care se transformă într-o valoare definită (în exemplul nostru, suma maximă scoasă la licitație, practic, de AFIR, în cadrul acelei sesiuni) și proiectele care se califică pentru etapa următoare, și anume încheierea contractului de finanțare. După încheierea contractului de finanțare, intrăm într-o lungă etapă procedurală care presupune mai mulți pași, și anume verificarea documentelor, implementarea planului de afaceri, verificarea și autorizarea cererilor de plată, pași care durează.

Suntem totuși în al treilea an de implementare a noului program, sesiunile au fost lansate, astfel că avem în momentul de față 4 miliarde de euro accesați sau în curs de accesare cu măsurile lansate în 2017, unde avem aproape 1,8 miliarde de euro, destinați beneficiarilor fondurilor europene.

Bineînțeles, încercăm să accelerăm și nivelul de plăți, dar asta ține foarte mult de beneficiarii noștri.

R.F.: S-a constatat în ultimul timp o creștere a nivelului de calitate a actului de absorbție a fondurilor FEADR, mulțumită angajaților agenției pe care o conduceți? Știm că există indicatori de performanță care trebuie atinși de subalternii dumneavoastră.

A.I.C.: AFIR are oameni foarte bine pregătiți. Am constatat lucrul acesta și este excelent că este așa.  Bineînțeles, a fost o perioadă de acomodare între ceea ce îmi doresc eu de la ei și ce performanțe manageriale îmi doresc să ating în acest mandat pe care îl am în fruntea agenției.

R.F.: Ați vehiculat și un termen?

A.I.C.: Da, am dat și un termen. Termenele sunt întotdeauna verificate. Sper ca până la finele anului în curs să implementăm tot ceea ce ne-am dorit. Lucrurile încep să se miște, în sensul în care beneficiarii noștri au înțeles necesitatea ca accelerarea implementării acestor proiecte să se facă cât mai aproape de termenele-limită prevăzute, astfel încât să nu ne trezim cu situațiile din PNDR 2007-2013, să trecem cu proiecte în tranziție, să vedem că avem dezangajare pentru faptul că sumele care n-au fost consumate sau cele care au rezultat din economiile procedurilor de achiziții derulate în cadrul acestor proiecte nu mai pot fi rescoase la depunere pentru beneficiarii noștri.

R.F.: Și aici putem vorbi inclusiv din motive independente de AFIR sau de potențialii beneficiari, cum a fost și cazul accesului la cofinanțare.

A.I.C.: AFIR se află în discuții cu Asociația Română a Băncilor. Chiar în dimineața de 8 iunie 2017 a fost o întâlnire în sensul acesta la AFIR. Căutăm soluții. Am discutat și am invitat la discuții mai multe companii de asigurări, astfel încât să putem găsi niște soluții viabile pentru potențialii beneficiari ai agenției, în vederea îndeplinirii acelor obligații prevăzute de legislația națională pentru semnarea contractelor, astfel încât să nu mai avem cazuri în care nu am contractat pentru că ei n-au putut să-și asigure cofinanțarea, nu am contractat pentru că beneficiarii publici nu au putut să încheie în termenul legal proiectele tehnice sau să îndeplinească celelalte condiții impuse de legislația națională, proceduri și, bineînțeles, fișele măsurilor respective.

R.F.: S-a luat în discuție (din nou) realocarea banilor în cadrul măsurilor din PNDR 2017-2020? Potențialii beneficiari spun că această măsură ar fi necesară pentru „fluidizarea fondurilor”.

A.I.C.: Începând cu 1 ianuarie 2018, se va realiza prima etapă de analiză a gradului de implementare și a gradului de absorbție pe fiecare măsură în parte. Ulterior, împreună cu factorii de decizie – ministrul Agriculturii, Petre Daea, și secretarul de stat, Alexandru Potor –, vom veni cu anumite decizii și cu o analiză riguroasă pentru a vedea cum putem și unde trebuie să intervenim.

R.F.: Tot potențialii beneficiari solicită ghiduri clare, simple, explicite și fără interpretări. Totodată, se dorește o procedură unică de evaluare a acestora, astfel încât să nu mai fie interpretate după bunul plac al evaluatorilor. Și aceștia dau și exemple - sunt județe care depun multe proiecte și altele care nu depun nimic. Știm că se implementase un sistem de evaluare a performanțelor angajaților. Mai este funcțional acest sistem? Salariile nu se pliază pe acest sistem, dacă este funcțional?

A.I.C.: Procedura de evaluare a proiectelor este unică atât pentru beneficiari, cât și pentru angajații AFIR. În ceea ce privește solicitarea de ghiduri clare și transparente, trebuie să vă spun că a fost una dintre principalele mele direcții de acțiune în momentul în care am preluat acest mandat. Deși ghidurile sunt făcute prin consultare publică cu beneficiarii noștri, în cadrul comitetelor de monitorizare, am intensificat împreună cu Autoritatea de Management - al cărei atribut este elaborarea acestor ghiduri și verificarea lor, pentru a corespunde cu prevederile din fișele măsurilor și din PNDR – și am încercat să facem niște ghiduri cât mai simplificate. Astfel, beneficiarii noștri și deopotrivă angajații noștri le vor înțelege, interpreta și aplica deopotrivă în aceeași manieră.

Însă în pregătirea etapelor viitoare am luat o decizie, în sensul în care am înființat un comitet de lucru la nivelul agenției. Acesta va fi organizat sub coordonarea mea directă, din care vor face parte cei trei directori adjuncți pe liniile lor de competență, directorii generali adjuncți – șefii CR-uilor, la nivel de regiune – pentru tot ceea ce înseamnă luarea acestor decizii, plus directorii direcțiilor de specialitate.

Lucrul efectiv la analiza acestor ghiduri va fi făcut de către experții din teritoriu. Este foarte greu de la nivel central să ai predictibilitatea necesară și o imagine de ansamblu a problemelor cu care se confruntă colegii mei care se află în evaluare, care fac vizitele pe teren, care stau în permanent contact cu beneficiarii noștri. Probabil, calitatea acestei analize va fi una cât mai aproape de realitatea lucrurilor din teren. Vă asigur că veți vedea schimbări importante în sensul acesta la finalizarea acestor analize.

R.F.: Se vrea desecretizarea pragurilor. Mai exact, potențialii beneficiari de fonduri FEADR vor asta pentru a nu mai majora nejustificat veniturile consultanților. Ca exemplu, fermierii care își doresc bani europeni pentru investiții mărturisesc că dacă s-ar ști de la bun început că un prag este de 80 de puncte, să spunem, nu s-ar mai semna contracte cu consultanți, pentru că deponentul ar ști că nu este capabil să ducă la bun sfârșit cerințele (și-ar cunoaște limitele).

A.I.C.: Pragurile acestea de calitate nu au fost, nu sunt și nu vor fi niciodată secrete. S-a implementat foarte clar această politică, prin care ordinul ministrului de aprobare a lansării sesiunilor de depunere a proiectelor se publică cu șapte zile înaintea deschiderii efective a sesiunii. Mai mult decât atât, ele întotdeauna se decid prin intermediul Comitetelor de Monitorizare.

Un beneficiar de fonduri europene trebuie să plece întotdeauna de la nevoia pe care o are și nu de la modul în care se lansează o sesiune de apeluri sau ce praguri de calitate trebuie să îndeplinească. Nevoia există, trebuie să și-o îndeplinească foarte clar și să știe ce să facă. Trebuie să ieșim din acea logică de a ne adapta nevoia în funcție de ce posibilități lansează statul membru prin sesiunile destinate investițiilor în agricultura românească. Într-adevăr, consultanța din România, destinată acestor proiecte cu finanțare europeană, este un domeniu care ne interesează foarte mult. Am discutat și cu secretarul de stat MADR, Alexandru Potor, că este o zonă în care trebuie să ne implicăm activ, în sensul în care acești consultanți care își oferă serviciile către beneficiarii noștri trebuie să aibă deopotrivă aceeași responsabilitate pe care o are beneficiarul și angajatul AFIR. Și asta, pentru că toți acești trei piloni suntem responsabili pentru implementarea cu succes a obiectivelor unui proiect. Atunci când definești obiectivul unui proiect cu finanțare europeană, trebuie să știi foarte clar ce obligații îți asumi.

Totdeauna am acceptat și toată lumea se uită către obligațiile angajatului AFIR, dar nimeni nu stă să analizeze ce s-a obligat beneficiarul prin propria cerere de finanțare, redactată și transpusă (nevoia lui) în acest document. (...) Angajații agenției au trecută în fișa postului – și eu am întărit această obligație – că primul consultant al lor este angajatul AFIR. Consultant în sensul în care ușile noastre sunt deschise non-stop, în marja limitelor legale în care noi suntem ținuți de conflictul de interese și de obligațiile și responsabilitățile deținerii unei funcții publice, ei sunt obligați să le acorde toată importanța și toată informația de care ei au nevoie pentru a-și atinge cu succes implementarea unui proiect.

R.F.: Nu în ultimul rând, potențialii beneficiari se plâng că acele condiții din ghiduri sunt – spun ei –„aberante, impuse artificial pentru respingerea unui număr mare de proiecte, în timp ce altele sunt ușor de speculat și au rezultate care nu se resimt în economie”. Iar ca exemple în acest sens sunt enumerate sM 6.1 (cu 1,8 hectare înscrise la APIA se pot obține 40.000 euro) pentru ca, în cazul sM 6.2, cu un xerox la sat să obții 40.000 de euro.

A.I.C.: Acest PNDR 2014-2020 a fost gândit undeva în anii 2012-2013, negociat cu Comisia Europeană, raportat la o analiză care s-a dorit a fi predictibilă pentru această perioadă – 2014-2020. Acolo, după cum bine știți, sunt foarte multe măsuri, submăsuri și linii de finanțare destinate beneficiarilor. Or, fiecare măsură are rolul și scopul ei bine definit în atingerea obiectivului general al PNDR-ului, de dezvoltare a satului românesc.

R.F.: Ca și în cazul APIA, unde avem peste 80 de scheme de plată, și în cazul AFIR sunt câteva măsuri și submăsuri care par a nu mai răspunde nevoilor actuale sau nu au răspuns niciodată în viziunea unora. Pare a fi mult prea stufoasă actuala Politică Agricolă Comună (PAC). Alta pare a fi viziunea la nivelul anilor 2016-2017, față de cea din 2012-2013. Cel puțin, așa reiese din discuțiile cu fermierii, potențiali beneficiari de fonduri FEADR.

A.I.C.: Așa este, dar gândirea de dezvoltare a Uniunii Europene (UE) este pe ciclu bugetar. Un ciclu bugetar durează cinci ani. Noi suntem într-un feedback permanent cu beneficiarii noștri și, acolo unde putem, intervenim într-o discuție generoasă cu Comisia Europeană (CE) și chiar ne luptăm pentru atingerea tuturor acestor obiective și modificări în PNDR, astfel încât ele să corespundă realității românești. Nu putem veni însă cu o modificare radicală de PNDR, pentru că atunci va persista întrebarea: «Când ați fost serioși? În 2012, când ați propus acest program de dezvoltare, sau acum, când spuneți că el se modifică radical?».

Revenind la exemplul dat de cititorii dumneavoastră în întrebarea anterioară, cel de instalare a tinerilor fermieri, submăsura 6.1 are un rol bine definit. Este o măsură forfetară destinată tinerilor fermieri, în vederea atragerii lor către satul românesc.

R.F.: O măsură care s-a bucurat de succes...

A.I.C.: Am fost la Iași și am văzut că sunt anumite proiecte de succes ale tinerilor, care au accesat prima dată măsura destinată lor, după care măsurile de investiții, pentru că acesta este rolul unei măsuri forfetare. Vorbim de sume care să ajute tinerii să se capitalizeze, să se organizeze, să-și definească foarte bine nevoia pe care o vor avea în viitor și, după aceea, să acceseze măsuri destinate investițiilor. Și, aici, poate ar fi foarte important rolul acestor consultanți, și anume să le facă foarte bine definirea PNDR-ului și a măsurilor cu care ei trebuie să debuteze, dacă sunt debutanți în agricultură, precum și a celorlalte măsuri care să-i ajute să dezvolte ceea ce deja eu făcut prin instalarea lor în mediul rural. Nu în ultimul rând, rolul consultanților ar putea fi, bineînțeles, și de dezvoltare și diversificare a activității către zone de activitate non-agricolă care să-i ajute în perioadele în care agricultura nu le aduce suficiente venituri, să vină să se capitalizeze prin pensiuni, xerox-uri și alte activități în mediul rural, generatoare de venituri pentru ei.

R.F.: Ați constatat cumva o diferență de viziune între fermierii mari, cu alte nevoi de finanțare, și cei care aspiră la statutul de tineri fermieri sau cei de nivel mediu?

A.I.C.: PNDR are suficiente resurse pentru toate categoriile de fermieri. Într-adevăr, acest program este oarecum direcționat către fermierii mici și mijlocii, care au nevoie de un sprijin pentru dezvoltare, astfel încât să ajungă la dezideratul dezvoltării sustenabile a activității pe care o fac. Sunt și fermierii mari care spun că pe ei îi dezavantajează puțin programul, rata de cofinanțare este mult mai mare, rata de sprijin public este mică și nu prea sunt foarte încântați să vină să depună.

Noi întotdeauna am ținut cont de informațiile venite și de nevoia beneficiarilor noștri. La subMăsura 4.1 – sprijin în zootehnie, s-a mărit dimensiunea exploatației agricole, astfel încât să corespundă cu realitatea din teren.

chesnoiu middleGrupul de la Vișegrad plus România și Bulgaria, o voce comună în adaptarea regulamentelor europene privind banii FEADR la nevoile din regiune

Revista Fermierului: Cu ce vești veniți din Polonia, de la întâlnirea Grupului de la Vișegrad? Ce s-a stabilit la această întâlnire a șefilor de agenții de investiții în agricultură? Se pare că acest grup tinde să devină din ce în ce mai influent la nivel de Bruxelles...

Adrian-Ionuț Chesnoiu: Pe mine m-a interesat foarte mult să văd modul de abordare în prima mea întâlnire cu alți șefi de agenții din alte state, să văd care este abordarea lor, raportată la acest fond european de dezvoltare rurală, și cum fac ei față acestor provocări apărute în implementarea proiectelor sau în absorbția fondurilor europene.

R.F.: Aveți vreun exemplu de succes în accesarea fondurilor FEADR? Polonia, spre exemplu?

A.I.C.: Toată lumea vorbește de Polonia că este un exemplu de succes, deși la această întâlnire am putut oferi și noi un exemplu de succes. Mai exact, în sensul în care am reușit să negociem cu CE anumite aspecte pe care polonezii le au doar la nivel de deziderat. Bineînțeles, Polonia este un stat cu o dezvoltare fantastică, cu  absorbție de fonduri europene foarte importantă.

Ce s-a constat – și am căzut cumva de comun acord asupra sa – a fost un sprijin al tuturor statelor membre ale Grupului de la Vișegrad plus România și Bulgaria, astfel încât pentru problemele cu care noi ne confruntăm, și uneori sunt destul de asemănătoare, să fim cumva o voce importantă la nivelul CE, astfel încât adaptarea regulamentelor europene și a legislației europene în implementarea acestor fonduri să fie adaptată și la specificul și nevoile acestei zone din S-E Europei.

R.F.: Puteți enumera câteva dintre propunerile AFIR în ceea ce privește viitoarea modificare a PAC care se prefigurează deja la orizont? Vom avea un feedback din partea agenției pe această speță?

A.I.C.: Vom avea și feedbackul agenției, numai că PAC este un subiect care ține foarte mult de direcția de dezvoltare și de strategia Ministerului Agriculturii. Este o zonă în care, deși suntem membrii grupului de lucru, nedefinindu-se încă o poziție, n-aș vrea să lansez public niciun fel de piste. Bineînțeles, noi avem o contribuție întotdeauna permanentă în cadrul acestui grup de lucru.

Ce am solicitat eu – și a fost punctul de vedere pe care l-am exprimat întotdeauna la aceste întâlniri – a fost să ținem mai mult cont de ceea ce beneficiarii fondurilor și cei care lucrează efectiv în agricultură au nevoie, astfel încât în cadrul negocierilor privind noua PAC să fim mai apropiați de realitatea românească decât de realitatea statelor mari agricole din vestul Europei. Și, dacă facem o analiză foarte clară, asta și vedem în actuala PAC, deși România, la vremea respectivă, deținea un comisar european care a gândit această Politică Agricolă Comună.

Bineînțeles, am susținut și susțin în continuare asociațiile profesionale sau asociațiile de profil ale agricultorilor care sunt constituiți în astfel de entități. Am transmis către ei, prin secretariatul acestui grup de lucru, solicitări prin niște chestionare, astfel încât să vedem cât mai multe informații și unde sunt zonele în care apar interese comune pentru ei. Astfel, în funcție de asta și de feedbackul pe care noi îl putem avea prin ceea ce s-a întâmplat în implementarea programului 2007-2013, să le transpunem în realități.

R.F.: Domnule Chesnoiu, să trecem acum la elementele de noutate, și anume la acțiunile de prevenție privind neregulile care pot apărea în implementarea proiectelor finanțate prin PNDR. Au fost mereu discuții ample cu privire la controale și, mai ales, la ce s-ar putea întâmpla referitor la problemele cu condițiile artificiale. Aici, deja, aceste viitoare acțiuni de prevenție par a fi clar în favoarea potențialilor beneficiari de fonduri FEADR.

A.I.C.: Vin de la Vișegrad cu această constatare că toate țările care implementează fonduri cu finanțare europeană se confruntă cu aceste mici probleme și cu acest concept de condiții artificiale, în ceea ce înseamnă implementarea proiectelor cu finanțare europeană.

Este un proiect la care eu am ținut foarte mult și vă și spun de ce: am constatat, încă din perioada în care eram outsider, raportat la activitatea agenției (nu numai AFIR, ci la tot ceea ce înseamnă absorbție de fonduri europene în România), că oarecum între entitățile care finanțează astfel de proiecte și beneficiari s-a creat o oarecare prăpastie. Am spus că rolul unui manager în astfel de situație este să reconstruiască punțile de comunicare între angajații entității publice și beneficiarii programelor de finanțare. Acest mecanism de prevenție și acest plan de prevenire, sprijin și îndrumare pe care noi vrem să-l facem pentru beneficiarii noștri constituie tocmai această punte de legătură. Astfel, am luat legătura cu directorii direcțiilor de specialitate din aparatul central: angajați, experți, împreună cu cei din teritoriu, și am mers la întâlnirea cu beneficiarii fondurilor noastre ca să vedem ce probleme au, ce obiective și-au propus prin proiectele pe care ei le finanțează și cum noi – agenția, reprezentanții statului român – putem face posibilă această atingere a obiectivelor, în condiții de legalitate și de respectare a tuturor normelor europene și naționale.

Din semnalele pe care le am în acest moment, beneficiarii au considerat extrem de utilă această acțiune și o vom continua. În prima etapă am inclus doar 14 oficii județene, trei centre regionale, dar ele se vor extinde la nivel național și inclusiv eu voi participa, alături de colegii mei. Acum am suficient de multe probleme la care trebuie să le găsesc rezolvare în timp scurt, dar în etapa viitoare ne vom revedea cu presa în vizite de lucru la beneficiarii noștri, astfel încât să vedem și realitatea acestor activități.

R.F.: Trebuie să specificăm foarte clar că acestea nu vor fi „alte controale”, niște metode punitive orientate către beneficiarii de fonduri FEADR, ci modalități de a-i ajuta pe aceștia să evite pericolul reprezentat de diferitele probleme care i-ar putea împiedica să-și desfășoare în bune condițiuni activitatea.

A.I.C.: În accepțiunea AFIR, sub mandatul meu, controlul este ultimul element la care trebuie să ne raportăm. Sprijinul acesta pe care noi îl dăm beneficiarilor începe la primul lor contact cu angajatul AFIR, mergând până la acele informații oferite, stabilirea cadrului legal în care se desfășoară această relație la care eu țin foarte mult, modul în care aceștia vor înțelege să-și îndeplinească obiectivele.

Ca exemplu, la subMăsura 6.1, forfetară, destinată în general tinerilor, am venit cu un plan de implementare a proiectului, diferit față de cel cu care vine consultantul în planul de afaceri, în care colegii mei de la nivel teritorial analizează planul de afaceri, iar beneficiarului, în momentul în care vine la prima tranșă de plată, i se înmânează acest plan de monitorizare a implementării. Apoi, beneficiarii iau un prim contact cu ofițerul care va monitorizarea implementării proiectului, acesta îi sfătuiește, le spune ce au de făcut etc. De asemenea, am venit mai în față cu termenul care înainte era în ultimele trei luni, pentru tranșa a II-a de plată, și l-am adus la șase luni. Cu siguranță, analizez acum cu colegii mei posibilitatea ca, în fiecare an, ofițerul care monitorizează implementarea proiectului să meargă în vizită de studiu, astfel încât să vadă beneficiarul nostru cu ce probleme se confruntă și cu ce-i poate fi de folos.

R.F.: Care este nivelul fondurilor disponibile în perioada următoare pentru finanțarea proiectelor de investiții în agricultură și în dezvoltarea mediului rural? Să vorbim și de stadiul implementării PNDR la zi.

A.I.C.: Stadiul implementării, excluzând oarecum acea sumă alocată României pentru proiectele de tranziție, suntem la 17%, per total la 21 la sută grad de absorbție. Sunt 1,7 miliarde de euro puse la dispoziția beneficiarilor noștri în 2017. Am venit acum cu deschiderea sesiunii pentru proiectele pentru irigații – subMăsura 4.3 – cu 150 de milioane euro. Pe toate măsurile deschise, gradul de solicitare este unul foarte mare.

Spre exemplu, alocarea publică totală a fost și este pentru acest exercițiu financiar de 6 miliarde de euro, aproximativ, pentru măsurile destinate investițiilor și nu celor de agromediu, care sunt efectuate prin plăți directe la APIA.

Avem selectate în 2015 aproximativ 900 de milioane de euro. Am alocat – și o parte sunt deja alocați în 2016 – 1,5 miliarde de euro, iar în 2017 vorbim deja de 2,2 miliarde de euro, cu acea suplimentare pe măsura de irigații pe care am deblocat-o în urma unei vizite a Comisiei Europene în cadrul comitetului de monitorizare și am reușit să mărim acea suprafață irigabilă la 1,8 milioane ha. La începutul programului aveam 826.000 ha suprafață viabilă, cu 616.000 ha unde se puteau face investiții. Acum, s-a extins suprafața viabilă la 1,8 milioane ha și, sperăm noi, că prin negocierile pe care le ducem cu Comisia Europeană, să putem să mărim toată suprafața pe care se poate face investiție la 1,8 milioane ha.

R.F.: Să discutăm puțin de noile prevederi privind procesul de evaluare a proiectelor finanțate prin PNDR 2020.

A.I.C.: În contextul existenței măsurilor care duc automat la contractarea mult mai rapidă și finanțarea acelor cereri bonitabile, prin modificarea aceasta de ROF, avem o situație extrem de practică. Avem depuneri, avem un număr foarte mare de cereri de finanțare depuse, se face un clasament de autoscorare pe baza punctajului acordat de beneficiar, 80 la sută din alocarea sesiunii se transformă în proiecte care vor fi verificate cu prioritate. Apoi le verificăm și ce este selectabil intră imediat la contractare printr-un raport intermediar de selecție, iar celelalte intră o parte în zona de contestații (și se judecă aceste contestații), deopotrivă cu evaluarea celorlalte proiecte până la integalitatea lor și publicarea raportului final de selecție.

Publicat în Interviu

S-a dat startul primirii cererilor de sprijin pentru accesarea Schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, aferentă Măsurii 15 „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, SubMăsura 15.1  „Plăți pentru angajamente de silvomediu” din cadrul PNDR 2014 – 2020, anunță Agenţia de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție, APIA informează că prima sesiune de recepționare a documentației se va face în perioada  25 aprilie, ora 11:00 – 15 mai 2017, ora 16:00. Odată încheiată perioada de depunere menționată mai sus, cererile de sprijin pot suferi modificări din partea solicitanților până la data de 31 mai 2017, ora 16:00.

„Această Schemă de ajutor de stat care contribuie la prioritatea Uniunii Europene în materie de dezvoltare rurală, «Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură», este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet www.apia.org.ro.”, se mai precizează în comunicat.

Depunerea Cererii de Sprijin se realizează pe suport de hârtie la Centrele Județene sau al Municipiului Bucureşti al APIA. Aceasta va fi însoţită de avizul Gărzii Forestiere și de documentele specificate în Ghidul solicitantului.

Solicitantul sprijinului financiar trebuie să îndeplinească condițiile de eligibilitate și criteriile specifice prevăzute în schema de ajutor de stat și detaliate în Ghidului Solicitantului.

Alocarea financiară pentru sesiunea 01/2017 este de  117.803.922 euro.

Selecția Cererilor de sprijin în cadrul sesiunii se efectuează conform prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr.362/2016, publicat pe site-ul APIA.

Anunțarea rezultatelor selecției se va face prin notificarea beneficiarilor de către Centrele Județene APIA ca urmare a publicării pe site a Raportului de selecție preliminar aprobat de către directorul general al DGDR – AM PNDR.

Beneficiarii schemei de ajutor de stat „ Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite ” – submăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” vor putea aplica pentru schema de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor” – submăsura 15.1„Plăţi pentru angajamente de silvomediu” numai după executarea ultimei lucrări de întreţinere a plantaţiei.

Publicat în Comunicate

Publicitate

Adama iulie 2020 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista