În urmă cu aproape 25 de ani, familia Necșulescu a început să rescrie povestea vinurilor obținute pe văile Târnavelor, în județul Alba. Astăzi, Jidvei este o afacere de familie în cel mai pur sens al cuvântului, având în vedere că la conducerea companiei se află a treia generație a familiei interlocutorului nostru – Claudiu Necșulescu. Însă nu trebuie să uităm că trăim în România și în nicio afacere nu curge doar lapte și miere, iar piața vitivinicolă este încă neașezată, cu nenumărate provocări, incertitudini, cu felurite probleme la tot pasul. Totuși, Claudiu Necșulescu privește partea plină a paharului, fiind preocupat permanent de a merge mai departe. Iar noi dorim să punctăm efortul continuu al unui brand românesc care caută mereu performanța.

„Situaţia este dramatică în sectorul vitivinicol. Sunt convins că 90% din companii, în realitate, sunt pe minus.”

Reporter: Ce înseamnă să fii om de afaceri în viticultură şi vinificaţie astăzi?

Claudiu Necșulescu: Cred că e o misiune foarte grea astăzi. Sigur, din motive mai mult sau mai puţin obiective, ultimii trei ani au fost nişte ani cu încercări şi provocări foarte puternice. Eu spun că de multe ori poate astea chiar te întăresc şi vorbim de rezilienţă, dar durerea cea mare este că unele dintre provocările sau neajunsurile din mediul de afaceri nu vin neapărat din nişte condiţii obiective, ci vin dintr-o proastă înţelegere sau o lipsă a dialogului cu autorităţile. Sau, şi dacă există, de multe ori parcă mimăm dialogul, adică ne-am întâlnit, am discutat, dar nu se întâmplă nimic. Situaţia este dramatică în sectorul vitivinicol, şi o spun cu asumarea cuvintelor, deci eu sunt convins că 90% din companiile din sectorul vitivinicol în realitate sunt pe minus. Sigur că, prin eforturi, prin transferuri de fonduri din alte activităţi încearcă să acopere gaura din sectorul vitivinicol, din ce înseamnă partea vinicolă. Discut foarte mult cu membrii ONIV (Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă) şi cu alţi producători de vin şi toţi au aceeaşi problemă. E clar că scumpirile, pornind de la energie, îngrăşăminte, sticle, etichete, ele nu au putut fi transferate pe raft, pentru că aducea produsul într-o zonă de respingere din partea consumatorului, şi atunci n-au făcut decât să mănânce din marja care era sau să aducă produsul chiar pe minus. Companiile din sectorul vitivinicol au plantaţii, produc vin şi cifra de afaceri se realizează prin valorificarea vinului.

Reporter: Aveți cu cine lucra via, în cramă, știut fiind că forţa de muncă este o mare problemă?

Claudiu Necșulescu: Noi am adus forță de muncă din Nepal. Avem 250 de nepalezi, acum am mai comandat, am încheiat contracte pentru încă 250 de nepalezi, este un deficit major de forţă de muncă pentru activităţile din agricultură. Personal, mă bucur că n-am intrat momentan în Schengen, pentru că am fi rămas şi fără această forţă de muncă adusă din afară. În momentul aderării la Schengen, automat această forță de muncă ieftină intră în piaţa muncii europeană şi toți oamenii ăștia nu au nicio problemă să se ducă să lucreze în țările mai dezvoltate.

Reporter: Și totuși, iată că omul de afaceri din România se descurcă. Dar asta nu înseamnă că guvernanţii trebuie să se bazeze pe faptul că omul de afaceri român se descurcă...

Claudiu Necșulescu: Aici, facilităţile sunt foarte simple. O scădere a impozitării muncii şi o creştere a salariului minim. Astea sunt măsurile, nu există altele, în ceea ce privește forța de muncă. Prin creşterea salariului minim automat scazi presiunea de emigraţie în afară a forţei de muncă şi pe fondul creşterii îţi poţi permite să scazi impozitarea muncii, care la noi în ţară este cea mai mare din Uniunea Europeană. Astăzi, dacă le dai şi 200 de lei pe zi net, nu-ţi vin la muncă. Sectorul vitivinicol este un sector în care nu poţi regla producţia după piaţă. Noi vrem - nu vrem trebuie să lucrăm via, chiar dacă anul, condiţiile din piaţă sunt mai proaste şi nu poţi valorifica întreaga cantitate. La vie nu poţi să-i spui: anul ăsta stai pe loc, ne vedem la anul şi ne apucăm de producţie. Şi aici apar cele mai mari probleme. Nu vorbesc şi de costuri de stocare, şi toate elementele astea vin să genereze costuri suplimentare.

Cultura viței-de-vie nu o poţi abandona. Dacă am rămas pe stoc cu porumb anul ăsta, anul viitor categoric pun mai puţin porumb. La vie nu pot să-i spun: anul ăsta stop, nu cheltui cu tine, nu fac tăieri, nu fac dirijări sau tratamente, pentru că dacă ai făcut asta, anul următor clar nu mai faci nimic. Şi atunci eşti obligat s-o întreţii.

Pentru cultura viţei-de-vie, pot să spun că suntem la maximumul de favorabilitate. Dacă înainte oarecum aveam riscurile îngheţului excesiv şi îngheţului târziu, şi un excedent de umiditate, acum practic suntem la maximumul de favorabilitate. Acum doar greşelile noastre pot să ne afecteze producţia din Transilvania. Sigur, în zona de sud seceta e o problemă majoră, dar acolo trebuie programe naţionale care să ajute fermierii. România încă nu are o strategie naţională legată de agricultură.

„Acum cei mai mulţi bani merg pe zona de investiţii, nu pe zona de reconversie, şi ăsta e un semn de întrebare, pentru că fără patrimoniu viticol şi fără să conservi patrimoniul viticol, cramele la un moment dat dispar.”

Reporter: În viticultură aţi avut un program şi-l aveţi în continuare, cel al reconversiei...

Claudiu Necșulescu: Anul ăsta sperăm să ajungem din nou la o absorbţie de sută la sută. În ultimii trei ani, pe fondul pandemiei, pe urmă a început războiul, a fost o stagnare, dar anul ăsta se pare că reuşim să consumăm toţi banii alocaţi pentru partea de reconversie şi, sigur, şi partea de investiţii.

La ora asta, producătorii mari au un handicap, că primesc doar 25% din proiect pe partea de investiţii. Dar ceea ce mă bucură e faptul că, într-adevăr, noi tot timpul ne-am lăudat că am fost sectorul cu cea mai bună absorbţie de fonduri şi că a fost o politică coerentă.

„SGR (Sistemul Garanție – Returnare) nu există în UE, nu există niciun stat membru producător de vin care să aibă vinul inclus în acest mecanism. Şi noi am fost introduşi. Acest SGR nu poate funcţiona pe vin.”

Reporter: Adică sumele alocate sectorului vitivinicol au fost consumate integral.

Claudiu Necșulescu: Eram un pic dezamăgit pentru ultimii trei-patru ani, când nu mai exista apetit în zona asta investiţională. Acum cei mai mulţi bani e drept că merg pe zona de investiţii, nu pe zona de reconversie, şi ăsta e un semn de întrebare, pentru că fără patrimoniu viticol şi fără să conservi patrimoniul viticol, cramele la un moment dat dispar. Cred că ce este şi ce ar trebui luat în considerare e că vinul, chiar în situaţiile de criză şi cu încărcătură emoţională puternică, el fiind un produs de confort, că nu este un produs de necesitate, piaţa acestuia suferă foarte mult. Niciodată, dacă ai o stare şi eşti încărcat emoţional, nu ai dispoziţia să bei un pahar de vin. Că mulţi spun: lasă, că alcoolul merge! Dar vinul nu este alcool. Ăla care vrea să-şi înece amarul eventual bea o votcă, o tărie, n-o să bea un pahar de vin să-şi înece amarul. Că până ajunge să-şi înece cu vin amarul se plictiseşte, uită de ce s-a apucat.

Provocări sunt multe şi ceea ce ne preocupă cel mai mult acum, în perioada asta, este un mecanism introdus pe zona asta de colectare şi reciclare a deşeurilor, unde într-un mod… n-aş găsi o definiţie să nu exagerez sau să nu fiu vulgar, dar cum se vorbea atunci „noaptea ca hoţii”, cam aşa a fost introdus şi sectorul de vin. Noul mecanism propus, SGR (Sistemul Garanție – Returnare), nu există în UE. Nu există niciun stat membru producător de vin care să aibă vinul inclus în acest mecanism. Şi noi am fost introduşi. Acest SGR nu poate funcţiona pe vin din raţiuni foarte clare: un om care plăteşte 30-40 de lei pe o sticlă de vin nu se va întoarce cu sticla la magazin să-şi ia 50 de bani. Şi atunci e clar că nu putem avea aşteptări în a fi un mecanism eficient. Nimeni nu şi-a pus întrebarea: de ce noi? Măcar să întrebe celelalte state UE de ce nu au prins și vinul în SGR. Marele paradox e că sticla la noi se colectează cu mecanismele vechi. Sticla chiar şi-a îndeplinit în fiecare an cota. Problemele apar pe pet şi pe aluminiu, acolo nu reuşim să ajungem la cotele asumate şi pe care trebuie să le realizăm. Nu ştiu ce se urmăreşte, este clar o concurenţă neloială. Eu sunt om de afaceri din ’90, nu de ieri-de azi, şi am luat-o de la zero. Un astfel de contract precum SGR, care ne-a fost propus – impus – spre semnare, n-am întâlnit. Adică orice om, fără să ai nici cea mai mică pregătire în zona juridică, deci un contract în care nu spui ce face, ci doar ce fac eu, adică ce am să-ţi plătesc, obligaţii, dar nici alea stabilite şi să spună că atât te costă taxa de administrare, atâta taxa de gestiune și doar cu o anumită companie, cu una singură, așa ceva n-am întâlnit. E ceva de noaptea minţii! Repet, la ora asta pentru foarte mulţi dintre noi impactul este foarte mare, adică aşa cum stau lucrurile eu estimez că impactul pentru mine va fi undeva la 3-4% din cifra de afaceri, ceea ce este enorm. Dar problema acum nu mai este nici măcar de bani. E o chestie de demnitate a noastră, n-am fost chemaţi la nicio negociere, am fost băgaţi într-un mecanism în care nici măcar nu ne regăsim.

Reporter: În cadrul ONIV, unde sunteţi şi preşedinte, care este opinia celorlalţi colegi în privinţa asta? Sau, mai bine zis, ce ar trebui să faceţi ca să rezolvaţi problema aceasta?

Claudiu Necșulescu: Sunt câţiva mici producători care au semnat. Am încercat, am făcut demersuri la preşedinţie, la Ministerul Mediului, la Consiliul Concurenţei, aşteptăm acum să vedem ce reacţii vor fi. Repet, discutăm de un sector în care 99% din sector este capital românesc. Şi un sector care nu poate fi dislocat. Şi singurul. Adică eu nu cunosc alt sector economic cu activitate în care să aibă o astfel de pondere capitalul românesc. Nu vreau să fiu înţeles greşit, dar e dureros când vezi că ţi se impune ceva, fără ca măcar să discuţi. Un contract e voinţa părţilor, în primul rând, nu poţi să-mi impui. I-am spus ministrului: de ce nu faceţi voi? Vouă vă plătesc şi semnez contractul mâine, dacă preluaţi voi, Ministerul Agriculturii sau Ministerul Mediului, intensitatea taxelor nu e o problemă, problema e dacă statul e capabil să colecteze de la toţi la fel. Deoarece cu cât creşte nivelul de impozitare, cu atât evaziunea creşte. Şi atunci, pentru cei care-şi doresc o afacere curată şi să fie în pas cu tot ce înseamnă impozitare, nu pot face faţă, nu pot rezista. Aşa e şi acum, plus că ne pui în competiţie, adică vrem-nu vrem trebuie să recunoaştem o competiţie între bere şi vin. Dacă iei primii cinci jucători din sectorul berii la nivel mondial, ca business, corporaţie, au mai mult decât PIB-ul României. Şi noi suntem puşi să ne batem cu ei, în loc ca statul să ne sprijine, așa cum merităm. 

„Oenoturismul e o şansă pentru sectorul vitivinicol ca să ajungă cât de cât la un nivel de sustenabilitate, ca business.”

Turism viticol la Castel

Reporter: Suntem în curtea deja vestitului castel de pe etichetele sticlelor de Jidvei, Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă. De ceva vreme vorbim şi în România de oenoturism sau turism viticol. La Jidvei ați început să primiți oaspeți, iubitori de vin, să practicați turismul viticol?

Claudiu Necșulescu: Da. E o activitate suport pentru tot ce înseamnă viticultură şi, probabil, încă sunt resurse neexploatate în zona asta. Oenoturismul e o şansă pentru sectorul vitivinicol ca să ajungă cât de cât la un nivel de sustenabilitate, ca business. Conceptul de la Jidvei este unul aparte, porneşte de la ideea că tot ceea ce se consumă în Castelul Jidvei este produs în cadrul fermei, care este autorizată bio, deci toate produsele pe care le consumăm la Castel sunt produse în cadrul fermei, cu activităţi pornind de la găini, vaci, oi, struţi, gâşte, raţe, legume, absolut toate sunt produse aici, uleiuri. Deci, ăsta este conceptul. Lucrăm doar pe grupuri organizate, pentru că aţi văzut foarte bine, la modul în care am renovat şi reabilitat Castelul, a fost o investiţie foarte mare şi nu-mi permit să se degradeze, adică să primesc oameni pe care să nu-i cunosc şi să nu am garanţia că ştiu să respecte valorile pe care le regăsesc în incinta Castelului şi în camere.

„Sunt printre antreprenorii fericiţi deoarece reuşesc să fac transferul între generaţii şi amândouă fetele sunt alături de mine şi implicate în business.”

Reporter: Să vorbim despre viitorul Jidvei. Dumneavoastră ați început afacerea aceasta și ați lucrat alături de tatăl dvs., de domnul Liviu Necşulescu. De câțiva ani, aţi luat alături copiii, fetele...

Claudiu Necșulescu: Sunt printre antreprenorii fericiţi deoarece reuşesc să fac transferul între generaţii şi amândouă fetele sunt alături de mine şi implicate în business. Vreau să-mi las fetele, pe Ana și Maria, să gestioneze activitatea asta cu vinul, cu turismul viticol, şi eu să-mi găsesc alte preocupări, ca să nu interferez şi să nu îmi mai dau cu părerea. Să mă ocup de ferme, de partea alimentară, de grădină. Aici, la Castel, sunt cinci hectare de grădină bio şi am mai pregătit în reconversie 2,5 hectare, plus 1,5 hectare cu arbuşti, aronia, afine, zmeură…

Reporter: Când vă copleşesc problemele din viticultură, din vinificație, veniţi în partea asta de horticultură, la grădină, şi vă recreaţi?

Claudiu Necșulescu: Tocmai unul dintre motivele pentru care m-am implicat şi încerc să dezvolt un alt business este acesta, pentru a le lăsa pe fete să gestioneze activitatea din sectorul vitivinicol. Afacerea Jidvei a trecut deja de vreo cinci ani la o nouă generație, am făcut practic schimbul de generație predându-le ștafeta fiicelor mele.

An de an, compania Jidvei își reînnoiește plantațiile viticole. Vița-de-vie din care se produc vinurile de Jidvei își trage seva din Podgoria Târnave, care se întinde între râurile Târnava Mică și Târnava Mare, la circa 50 de kilometri de Cetatea Alba Iulia. Cu o suprafață întinsă pe aproximativ 2.500 de hectare, Jidvei deține cea mai mare plantație viticolă din România și din Europa cu proprietar unic.

Recent, am ajuns la Jidvei, într-o plantaţie înfiinţată chiar în acest an, 2023, unde interlocutor ne-a fost directorul tehnic al societății, inginerul Marin Cucură. „Noi în fiecare an reînnoim o parte din plantaţii, undeva în jur de 10% din plantaţii. Anul ăsta am plantat o suprafaţă de 150 de hectare de viță-de-vie, iar structura de soiuri o stabilim în funcţie de ce anume cere piaţa. Aici unde ne aflăm acum e o parcelă de vreo 30 de hectare pe care am pus Chardonnay.”

Din suprafața de 2.500 de hectare, cea mai mare pondere este deținută de soiul Fetească regală, în jur de 800 de hectare. Apoi, pe vreo 450 de hectare este soiul Sauvignon Blanc, care, în zona Jidveiului, întâlneşte condiţii prielnice şi are, zic specialiștii, calitate extraordinară. „Plantațiile noi le înființăm cu ajutorul fondurilor din Programul de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole. Defrişăm plantaţiile unde avem goluri multe sau au fost poziţionate când am plantat într-un anumit fel, iar ţinând cont că forţa de muncă e tot mai puţină, încercăm plantaţii noi cu trei metri între rânduri, cu 80 cm între plante pe rând. Vrem să facem sisteme cu cordon liber, ca să fie cât mai puţină forţă de muncă în plantaţie, astfel încât să le lucrăm cât mai mult mecanizat. Majoritatea ce plantăm acum pentru cordonul liber plantăm din deal în vale. Plantându-le din deal în vale, eşti nevoit să înierbezi din primul an între rânduri, pentru că la ploi apar aluviuni şi eroziuni şi atunci e de preferat să înrădăcinezi din primul an și, după cum se poate vedea, n-avem probleme mari cu spălatul de ploaie sau cu eroziunea solului. Mai nou, lucrăm cu tractoare pe roţi, deci nu mai sunt vechile tractoare pe şenile. Ca să intri imediat după ploaie la stropit e bine să fie înierbat, şi dacă pe rând ai grijă de plantă şi o sapi la timp nu ai nici cea mai mică problemă de a înierba într-o plantaţie chiar din primul an”, a continuat directorul tehnic.

Boli eliminate prin material săditor autohton

Pentru a nu sta la mâna altora, dar și pentru a nu avea probleme cu tot soiul de boli ori dăunători, compania Jidvei și-a făcut propria pepinieră, propria școală de viţă-de-vie. „Avem cea mai mare şcoală de viţă din România, punctează Marin Cucură. La un moment dat era chiar printre primele din Europa, dar atunci, bineînţeles, plantam undeva în jur de 450-500 de hectare pe an. Acum, când folosim doar pentru a reînnoi vii pe suprafeţe mai mici, am redus. Ne producem noi tot materialul săditor. Producem și pentru alții, pentru că în fiecare an sunt viticultori care vin şi dau comandă pentru materialul săditor. La unii chiar le şi plantăm, că avem maşini de plantat cu GPS, prestăm şi servicii de plantat. Când e cu precomandă, se poate altoi orice soi doreşte clientul.”

Multe plantații viticole din țara noastră și-au procurat materialul săditor din afara țării, preponderent din Italia, Franța, Spania, Austria. „Problema este climatul, explică Marin Cucură. În Italia sau Franţa, fiind o climă blândă, aduci material infestat, de exemplu, cu cancerul bacterian. La ei nu se manifestă, pentru că nu este frig. În momentul în care l-ai adus la noi în ţară şi-l pui în zone mai răcoroase, la minus 15°, minus 20° Celsius, deja apar fisuri pe plăntuţă şi acolo apare şi cancerul bacterian. Chiar la început am cumpărat material şi noi din Spania, din Italia, din Franţa şi am avut unele probleme. După care ne-am produs noi materialul săditor şi, făcându-l şi aclimatizându-l de la început în plantaţiile noastre, în zona noastră, să ştiţi că, spre uimire, a cam dispărut cancerul bacterian. S-a şi încălzit clima, ce-i drept, iernile sunt mai blânde, adică, la noi în Transilvania, temperaturile n-au mai depăşit minus 15° C şi atunci nu-s probleme. Că fisura pe lemn apare după minus 22° C.”

Un an extraordinar

În 2023, până acum, plantațiile Jidvei nu au dus lipsă de ploi, nici când alţii se confruntă cu seceta. Iar anul acesta pare unul grozav. După multe ploi, strugurii au crescut, au legat bine, fertilitatea e bună, viile sunt curate de boli și de dăunători. „O să fie un an extraordinar. La sfârşitul lui august preconizez că o să intrăm la recoltat. Bineînţeles că, având şi combine de recoltat, cu ele recoltez noaptea, cu oamenii recoltez ziua, deci o să fie un front deschis non-stop. Avem şi parcele pentru vinurile superioare, pe care le lucrăm manual şi le recoltăm manual, dar bineînţeles şi pe zone, pe terase, în zone unde se întorc greu combinele recoltăm manual. Forţă de muncă avem locală, dar mai nou am adus şi noi din Nepal”, a precizat directorul tehnic Jidvei, Marin Cucură.

În perioada 23 – 25 septembrie 2022, în județul Suceava, la Dolhasca, are loc prima ediție a festivalului de artă „Film în sat”. Arta în toate formele ei de expresie ajunge în inima naturii, la sat, unde timp de trei zile vor fi vizionate filme românești, spectacole de teatru, vor avea loc întâlniri și discuții cu actori români, iar muzica nu va lipsi.

„Film în sat” este un proiect de cultură ce-și propune să aducă mai aproape de sufletul omului filmele românești atât de apreciate la marile festivaluri internaționale, dar atât de rar văzute de publicul larg din țara noastră. Pe lângă filmele mari premiate, festivalul aduce în mijlocul oamenilor filme de scurt metraj și filme de animație adresate tuturor vârstelor.

„Oricât am fi de prinși în tumultul cotidian, tendința este să ne întoarcem la origini. Ne plac obiectele vintage, tânjim după o vacanță rurală unde cei mici pot vedea cum arată o fermă de animale, ne bucurăm de vastele câmpuri de rapiță și lavandă care dau bine în poze pe Instagram. Credem că e important să-i facem pe cei mici să aprecieze rădăcinile noastre, locul de unde vine, de altfel, seva artei.  Cei de la sat sunt obișnuiți cu toate acestea, dar le lipsește accesul la cultură. La cultura de calitate”, arată organizatorii.

Festivalul de artă „Film în sat” este un demers cultural unic conceput de Cuzin Toma, unul dintre cei mai de seamă actori ai cotidianului, remarcabil interpret al unor roluri de film și teatru. De altfel, festivalul este organizat de Asociația Cuzin Toma „Dacă eu pot, poți și tu”, iar proiectul este finanțat de Ministerul Culturii, ediția din județul Suceava având ca partener Consiliul Local și Primăria Dolhasca. Sponsor principal este cunoscuta companie furnizoare de tehnică agricolă Titan Machinery România, iar sprijin a venit și din partea producătorului de vin Jidvei. Intrarea este liberă la festival.

V-ați putea întreba de ce un festival „Film în sat” la Dolhasca. Vă răspund organizatorii: „Pentru că, deși transformată în oraș, în urmă cu câțiva ani, localitatea încă e formată din șapte sate, unde tradițiile și obiceiurile sunt încă vii. Colindele răsună în prag de sărbători, iar datinile caprei și ursului, din Ajun, s-au păstrat cu sfințenie, în fiecare an”.

Mesajul lui Cuzin Toma

„Cuzin Toma e numele meu. Deși sunt născut în Sprâncenata, în Olt, Peștișani este locul în care-mi sunt rădăcinile și locul în care am crescut, în care m-am dezvoltat ca om și individ în societate.

După cum poate știți, CV-ul meu se împarte în două: înainte și după 2002. Înainte de actorie și după ce am intrat la actorie. Nu are rost să îmi înșir meseriile, majoritatea îmi știți cariera. Tot ce pot să vă spun: actoria este mediul în care am învățat să îmi cunosc și să îmi accept emoțiile și să le pot exprima în cuvinte. Vorbesc de actorie, dar de fapt mă refer la artă. Menționez arta, dar de fapt vorbesc despre cultură. Cultura ne ajută să ne acceptăm și să ne depășim condiția. Am cunoscut și am trăit între atât de mulți oameni diferiți, iar asta mă ajută să înțeleg în profunzime anumite tipologii ale personajelor.

Bineînțeles că nu mă deranjează când mă strigați Firicel. Însă, vă recomand să-l descoperiți pe Carfin în filmul „Aferim!”, film premiat cu Ursul de Argint la Festivalul Internațional de la Berlin. Totodată, vă invit să-l vedeți pe Culai din „Și atunci, ce e libertatea?”, un film în regia lui Andrei Zincă. Mie mi-a plăcut foarte mult și rolul Costi din filmul „Comoara” al lui Corneliu Porumboiu, de asemenea premiat la Cannes.

„Film în sat” este proiectul care a pornit de la dorința mea de a întoarce comunității de unde am plecat din experiența acumulată de mine în ceea ce se numește cultură. De aceea, organizez festivalul de artă „Film în sat”. Timp de trei zile, între 23 și 25 septembrie, Dolhasca devine capitala culturală pentru fiecare dintre noi.

Te invit, deci, la proiecții de filme românești, momente de teatru, dansuri, ateliere de creație, food-truck-uri și multe alte momente speciale ce ne vor încânta pe toți. Hai la „Film în sat” să descoperi, alături de mine, natura, filmul, artele și buna dispoziție. Direct la izvoarele lor!”

Programul și alte detalii, aici: https://www.filminsat.ro/

Miercuri, 16 martie 2022, au fost anunțate rezultatele sesiunii de vinuri roze din cadrul Concours Mondial de Bruxelles. Din acest an, concursul itinerant, considerat una dintre cele mai mari competiții de vinuri din lume, se desfășoară în patru sesiuni diferite, dar și în perioade și locații diferite.

Săptămâna trecută, la Valladolid, peste o mie de vinuri roze din întreaga lume s-au întrecut pentru medaliile Concours Mondial de Bruxelles. Vinurile din 23 de țări au primit medalii de argint, aur și mare aur (Grand Or) în cadrul Sesiunii de roze a competiției internaționale.

Râvnitele medalii Grand Or, acordate doar la 1% dintre participanți, le-au primit cinci vinuri roze din Franța, două din Spania, două din Italia, două din Republica Moldova, unul din România și unul din Cehia.

Mysterium Roze Brut 2017, vin spumant al cramei Jidvei, a primit Marea Medalie de Aur. Spumantul de pe Târnave este obținut după metoda tradițională din soiul Pinot Noir 100%, vinificat în roze, cu 12% volumul de alcool, zaharuri reziduale – 7 g/L și aciditate totală – 6,5 g/L.

În plus, la Concours Mondial de Bruxelles s-au acordat și trofee „Revelație” vinurilor care au obținut cele mai bune note la categoriile lor. Vinul spumant al cramei Jidvei a câștigat și trofeul „Revelație”.

Cu 106 medalii, Franța - principalul producător mondial de roze, este în frunte. Italia – 69 de medalii - ocupă locul al doilea, iar gazda concursului - Spania este pe locul trei cu 68 de medalii. Portugalia și Moldova împart locul al patrulea cu câte 23 de medalii fiecare, urmate de România cu 13 medalii și Grecia cu 12 medalii.

Toate rezultatele le găsiți aici: https://resultats.concoursmondial.com/fr/resultats/2022

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

2020 a fost un an cu totul neașteptat, un an care a adus nenumărate provocări, incertitudini, dar și schimbări majore pentru companii, pentru organizații, dar mai ales pentru oameni. În luna decembrie, producătorul de vinuri Jidvei lansează o campanie de comunicare prin care lasă câteva dintre vinurile celor mai reprezentative game să se transforme în adevărate personaje care spun povestea din spatele celor 20 de ani de muncă, investiții și inovație. O campanie care îmbină tehnici video ultramoderne, cu emoție și curaj, accentuând importanța efortului continuu al unui brand românesc care caută mereu performanța.

La finalul unui an dificil, Grupul Jidvei privește, ca de fiecare dată, partea plină a paharului: 2020 a fost un an al reevaluărilor, al schimbărilor de perspectivă, al reinventării și al preocupării permanente de a merge mai departe. „În primăvară, după o evaluare cât se poate de obiectivă a posibilelor implicații și consecințe ale pandemiei, după o analiză temeinică a pieței și a resurselor de care dispunem, am căutat soluții pentru a optimiza activitatea noastră și pentru a reduce cât mai mult riscurile generate de noul context. Și am continuat să comunicăm cu publicul nostru, considerând că acum, mai mult ca oricând, avem datoria de a ne aduce contribuția la o scară mai largă, care să depășească granițele sectorului vitivinicol. Pentru noi, „Primul loc e doar primul pas” este mai mult decât mesajul unei campanii, este un crez care vorbește despre cine suntem și despre ce suntem dispuși să facem dincolo de clasamente sau cote de piață. Am văzut și vedem oamenii și România pe primul loc, iar în vremuri ca acestea, empatia, solidaritatea, responsabilitatea și grija vor face mereu diferența”, a declarat ing. Claudiu Necșulescu, președintele Grupului Jidvei.

Campania lansată în decembrie cuprinde trei spoturi care caută să inspire, campania fiind realizată în parteneriat cu Moosai, companie care a propus și dezvoltat conceptul noii campanii Jidvei. „Progresăm de la o toamnă la alta și de la un vin la altul, și am vrut să vorbim despre ceea ce face acest lucru posibil: o echipă minunată și terroir-ul unic al Podgoriei Târnave. Acest cupaj irepetabil dă vinurilor Jidvei o specificitate clădită pe know-how, experiență și răbdare”, a adăugat Claudiu Necșulescu. 

Lucian Pațareniuc, Co-founder & Creative Moosai, completează: „Noul concept de comunicare continuă organic linia pe care am clădit-o alături de Jidvei încă din 2019. „Primul loc e doar primul pas” a adus în fața oamenilor filosofia brandului, iar acum ne concentrăm pe produs, pe care îl expunem direct și simplu. „Adevărul Jidvei” l-am regăsit în interiorul companiei și cuprinde valori puternice de care avem nevoie mai mult ca oricând. Acestea se traduc exact în calitatea produselor care ajung la raft. De aceea, pentru a reda cât mai fidel acest adevăr, în spoturi am pus accentul doar pe produsele Jidvei. Spectacolul pe care îl vedeți este creat exclusiv de vinul liniștit, de spumantul și de vinarsul Jidvei. Am lăsat acești trei actori să-și interpreteze monologurile în maniera proprie pentru ca publicul să descopere frumusețea acestui brand solid, o frumusețe palpabilă, vizibilă, care se regăsește în fiecare sticlă”.

Vinurile, în prim-plan

Pentru Jidvei, ultimii 20 de ani au însemnat investiții majore direcționate către tehnologizare, modernizare, restructurarea plantațiilor de viță-de-vie și înființarea de plantații noi. „Toate acestea s-au concretizat în perfecționarea procesului de vinificație, ceea ce asigură o calitate superioară vinurilor noastre. Începând cu 2018, am considerat firesc ca o parte din buget să fie direcționată pentru a dezvolta o comunicare mai consistentă, atât în zona corporate, cât și în zona de produs. Continuăm acțiunile de comunicare cu o campanie care aduce în prim-plan vinurile Jidvei, pentru că acestea vorbesc cel mai bine despre cine suntem acum. Conceptul actualei campanii a pornit de la proverbul latin „In vino veritas”, pe care am încercat să îl traducem în limbajul nostru: ce este adevărul pentru noi, care este adevărul despre noi - ce facem și cum facem, care sunt performanțele noastre și către ce tindem. Prin întreaga noastră activitate, dorim să punem România pe harta viticulturii și vinificației la nivel mondial, un obiectiv ambițios pe care îl îndeplinim pas cu pas pentru că avem curajul, experiența și pasiunea necesare pentru a ajunge acolo. Acesta este adevărul”, a punctat Ana Necșulescu, Marketing Manager Jidvei.

De-a lungul celor peste 20 de ani, specialiștii Jidvei au creat game diverse de vinuri în care fiecare consumator să își poată regăsi preferințele. Prin intermediul actualei campanii sunt aduse în fața publicului câteva dintre vinurile desăvârșite de-a lungul timpului cu pasiune, dedicare și multă creativitate.

Vinul liniștit este un produs care surprinde foarte bine terroir-ul Podgoriei Târnave, fiecare vin ales vorbește despre legătura dintre vița-de-vie, pământul roditor și priceperea specialiștilor de la Jidvei. Gamele Grigorescu, Nec Plus Ultra și Tezaur cuprind vinuri pline de prospețime, care pun în valoare aciditatea specifică Târnavelor.

Jidvei susține că este cel mai vechi producător de vinuri spumante obținute prin metoda tradițională din România și se mândrește să ducă mai departe această tradiție de peste 60 de ani. Produsele din gama Spumant Jidvei sunt fermentate, limpezite și livrate în aceeași sticlă în care are loc a doua fermentare, ceea ce le conferă perlajul caracteristic. „Dorim să încurajăm consumul de vin spumant în România pentru a răsplăti așa cum se cuvine munca asiduă de peste an necesară obținerii acestuia”, spune Ana Necșulescu, adăugând că gama Vinars Jidvei vorbește despre o tradiție de secole a Transilvaniei - producerea distilatului de vin de către viticultorii sași. „Ducem mai departe cu respect această tradiție, iar azi Jidvei este cel mai mare producător de vinars cu Indicație Geografică din România”.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2020

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Jidvei anunță lansarea celei de-a șasea ediții consecutive a campaniei „Must de la Jidvei”. Prin acest demers, producătorul din județul Alba continuă să încurajeze și să sprijine producerea vinului de casă. Grupul Jidvei deține 2.500 de hectare de viță-de-vie și crame dotate cu cele mai performante echipamente, situate la Jidvei, Tăuni, Blaj și Bălcaciu, a căror capacitate de stocare depășește 35 de milioane de litri. În zona DOC „Târnave” – sub denumirea Jidvei, se produc vinuri distinse în ultimul deceniu cu peste 500 de medalii în cadrul unor prestigioase concursuri de profil din lume. 

„Încurajăm comunitatea micilor producători să obțină cele mai bune vinuri în propria gospodărie, motiv pentru care specialiștii Jidvei le sunt alături cu sfaturi și asistență tehnică pe toată perioada vinificației. Mai mult, cele mai bune vinuri vor fi premiate în cadrul unui concurs devenit deja tradiție, care se va desfășura anul viitor și va fi jurizat de către renumiți degustători din țară”, a precizat Ana Necșulescu, director marketing Jidvei. 

Mustul este gata limpezit (deburbat) și nu conține resturi de pielițe, fragmente de ciorchini, praf sau sâmburi care pot afecta calitatea vinului de casă. Astfel, particulele de praf sau fragmentele de ciorchine sunt înlăturate cu ajutorul tehnologiei moderne de filtrare gravitațională.

În cadrul ediției de anul acesta, Jidvei pune la dispoziția celor care doresc să își producă vinul acasă must din sortimentele Fetească Regală cu Muscat Ottonel și Sauvignon Blanc la prețul de 4,5 lei/kg (TVA inclus) și roze la prețul de 5 lei/kg (TVA inclus). La fel ca în anii precedenți, calitatea mustului este garantată prin Buletinul de analiză care însoțește fiecare livrare.

Cantitatea minimă care poate fi comandată este de 100 de kilograme pentru sortimentele Fetească Regală cu Muscat Ottonel și Sauvignon Blanc, respectiv 250 de kg pentru mustul roze.

Imediat după recoltarea strugurilor, cantitățile de must comandate vor fi livrate, în condiții optime, în localități din județele Alba, Sibiu, Mureș, Cluj, Brașov, Hunedoara, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Vâlcea, Dâmbovița, Gorj, Neamț, Harghita, Covasna, Prahova (până la Câmpina) și București.

„Având în vedere contextul actual, preluarea mustului se va realiza din puncte fixe de distribuție, comunicate ulterior. Pentru siguranța consumatorilor, au fost introduse măsuri igienico-sanitare suplimentare. Personalul Jidvei va purta măști și mănuși de protecție pe toată durata manipulării mărfii iar fiecare mașină de transport va fi dotată cu dezinfectant. De asemenea, clienții sunt obligați să poarte măști de protecție și să păstreze o distanță de 1,5 metri, limitând astfel contactul social”, a arătat Ana Necșulescu.

Comenzile de minimum 1.000 kg vor fi livrate la adresa specificată în comandă.

Persoanele care comandă minimum 250 de kilograme din același sortiment se pot înscrie la cea de-a V-a ediție a concursului „Vin de casă din must de la Jidvei”, care se va desfășura în primăvara anului 2021.

Cei care doresc să comande must de la Jidvei pot plasa comenzi până la data de 1 septembrie 2020, la numărul 0755.70.60.00 (apel cu tarif normal) sau prin completarea formularului de pe site-ul www.mustdejidvei.ro.

Jidvei, unul dintre marii producători de vinuri din România, lansează a treia ediție a campaniei „Vin de casă din must de la Jidvei”. Această inițiativă vine în sprijinul micilor producători și al gospodarilor care doresc să obțină acasă un vin de calitate autentic românesc, susține Claudiu Necșulescu, proprietarul Jidvei.

„Tradiția de producere a vinurilor de casă este o moștenire pe care o prețuim și o susținem. Această campanie este unul dintre demersurile noastre de a încuraja producerea vinului de casă din must de calitate superioară și, totodată, de a forma prima comunitate a micilor producători de vin de casă din România”, a declarat Ana Necșulescu, marketing manager Jidvei.

An de an, numărul celor care au ales mustul provenit din strugurii de pe Valea Târnavelor a crescut. Peste 3.000 de persoane din 12 județe au comandat, în anul 2016, must de la Jidvei și au beneficiat de sfaturile specialiștilor pentru producerea unui vin de casă bun și natural. „Oamenii își doresc să facă vinul în propria lor casă, iar aceasta este o bună oportunitate de a avea cele mai bune condiții. După procesul de limpezire, în urma căruia impuritățile din atmosferă sunt eliminate, se obține un must cu o ușoară opalescență necesară pentru procesul de fermentație alcoolică”, a punctat Ioan Buia, director de vinificație la Jidvei.

Compania Jidvei pune la dispoziția celor care doresc să facă vin acasă must din soiurile Fetească Regală cu Muscat Ottonel și Sauvignon Blanc, calitatea acestuia fiind garantată prin Declarația de conformitate ce însoțește orice livrare. „Cantitatea minimă care poate fi comandată este de o sută de kilograme, urmând ca după recoltarea strugurilor, cantitățile de must comandate să fie livrate, în condiții optime, în localități din județele Alba, Sibiu, Mureș, Cluj, Brașov, Hunedoara, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Vâlcea, Harghita, Covasna și Prahova (până la Comarnic).

Perioada de preluare a comenzilor este 10 august – 1 septembrie 2017, comenzile putându-se realiza telefonic, la numărul 0755.70.60.00 (apel cu tarif normal), prin completarea formularului de pe site-ul www.mustdejidvei.ro sau prin completarea formularului de comandă distribuit în localitățile din cele 12 județe și retransmiterea gratuită a acestuia prin Poșta Română”, a precizat Ana Necșulescu.

Cel mai bun vin de casă din must de la Jidvei, premiat la Castelul Bethlen-Haller de la Cetatea de Baltă

Cele mai bune vinuri produse în gospodăriile oamenilor sunt premiate în cadrul unui concurs jurizat de către renumiți degustători din țară.

Pe 10 iunie 2017, la Castelul Bethlen-Haller, de la Cetatea de Baltă, a avut loc a doua ediție a concursului „Vin de casă din must de la Jidvei”. Concursul s-a adresat micilor producători de vin de casă care au achiziționat minimum 200 kg de must de la Jidvei în campania desfășurată în perioada august-octombrie 2016.

„Participanții înscriși în concurs pe site-ul www.mustdejidvei.ro au trimis probele de vin din soiurile Sauvignon Blanc sau Fetească Regală cu Muscat Ottonel, până la data de 31 mai 2017. Toate probele trimise și acceptate în concurs au fost jurizate de către zece reprezentanți ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)”, a arătat Ana Necșulescu, marketing manager Jidvei.

Ediția de anul acesta a concursului a avut ca element de noutate posibilitatea ca participanții care au trimis probe în concurs să și jurizeze, analizând după standardele ADAR probele înscrise în concurs. „Această jurizare are ca scop educarea, încurajarea și creșterea implicării participanților în timpul concursului”, a menționat Ana Necșulescu.

Pentru a face parte din comisia de jurizare, participanții au achitat o taxă de 200 de lei. Banii strânși din taxele de înscriere în comisia de jurizare au fost donați, alături de o contribuție din partea companiei Jidvei, către Asociația Autism Europa Bistrița.

În ceea ce privește evaluarea calității vinurilor, aceasta s-a realizat prin metoda scării de 100 de puncte, prin completarea „Fișei de degustare comună OIV – UIOE pentru utilizare la concursuri internaționale – Vinuri liniștite”. Premiile acordate în cadrul jurizării ADAR constau în produse de vinificație, în funcție de valoarea premiului câștigat: Locul I (92-100 puncte) – 3.000 lei, Locul II (86-91,9 puncte) – 2.000 lei, Locul III (82-85,9 puncte) – 1.000 lei.

Câștigătorii concursului „Vin de casă din must de la Jidvei” 2017 sunt:

Locul I – Radu Scorțea, pentru Sauvignon Blanc; Locul II – Nicolae Țăroi, pentru cupajul Sauvignon Blanc și Fetească Regală, cu Muscat Ottonel; Locul III – Emil Coman, pentru Sauvignon Blanc.

De asemenea, s-au acordat premii participanților la concurs care au făcut parte din Comisia de jurizare. Premiile au constat în cursuri de degustători autorizați susținute de ADAR.

„Premiul pentru cel mai bun degustător” i s-a oferit lui Mirel Rus, acesta fiind cel mai aproape de rezultatele degustătorilor profesioniști.

Radu Scorțea, ocupantul primului loc, a primit „Premiul de recunoaștere”, acordat persoanei care își recunoaște vinul trimis în concurs.

Grupul Jidvei deține cea mai mare plantație viticolă din țară și cea mai mare podgorie din Europa cu proprietar unic, având 2.500 de hectare de vie și crame dotate cu cele mai performante echipamente, situate la Jidvei, Tăuni, Blaj și Bălcaciu, în județul Alba.

În zona DOC „Târnave” – sub denumirea Jidvei, se produc unele dintre cele mai apreciate vinuri și spumante românești, calitatea acestora fiind confirmată an de an de medaliile obținute la competiții internaționale. Vinurile de Jidvei au fost distinse în ultimii ani cu peste 200 de medalii, în cadrul celor mai prestigioase concursuri de profil din lume.

În zilele de 17 și 18 septembrie 2016, la Cluj-Napoca va avea loc prima ediție a Festivalului de Vin și Gastronomie. La eveniment participă 19 producători de vin din România și Republica Moldova, dintre care amintim: Domeniul Vlădoi, Crama Gîrboiu, Jidvei, Crama Oprișor, Gramma, Casa de Vinuri Cotnari, Corcova, Crama Fort Silvan, Crama Bachus, Moșia de la Tohani, Casa de Vinuri Ștefănești, Crama Rătești, Crama Dealul Dorului, Nachbil, Chateau Vartely. Vor mai fi prezenți bucătari de renume din zonă și producători tradiționali de brânzeturi, mezeluri și miere, precum și membri ai OSR, Organizația Somelierilor din România fiind partener oficial al festivalului.

„Preparatele și vinurile de calitate, în orice țară, reprezintă o unealtă pentru dezvoltare economică regională și națională. Cei care am inițiat acest eveniment suntem o generație formată și crescută în orașul Cluj-Napoca. Chiar dacă modelul urmat de noi este luat din țările în care am practicat meseria de somelier, bucătar sau manager de restaurante, sufletul nostru a rămas în orașul în care am copilărit și ne-am format personalitățile. Așa s-a născut conceptul de festival eno-gastronomic: o manifestare elegantă și de bun gust care aduce în prim-plan producători de vin de calitate din România, cele mai cunoscute nume din organizația somelierilor din țara noastră, precum și cei mai titrați bucătari din Transilvania. Desigur, în această enumerare nu putem omite producătorii de produse trdiționale de miere, brânzeturi sau mezeluri, prezenți de asemenea la această manifestare. În ultimii ani, Clujul se poziționează în fruntea destinațiilor gastronomice de calitate din România. Acest eveniment se vrea a fi parte din strategiile de promovare a orașului nostru, fiind una din axele cele mai importante în recunoașterea calității produselor și serviciilor locale”, a declarat Septimiu Crișan, unul dintre organizatori ai festivalului, somelier (OSR) și consultant HoReCa.

În cadrul primei ediții a Festivalului de Vin și Gastronomie vor avea loc patru sesiuni de masterclass-uri cu următoarele tematici:

- sâmbătă, ora 17,00 – Influența baricurilor de stejar în maturarea vinurilor - Mihail Manolache, somelier, inginer viticultor cu master în producerea vinurilor speciale, doctorand în vie și vin, cu specializare în vinificarea și folosirea baricurilor – Burgheland, Austria;

- sâmbătă, ora 19,00 – Vinul roșu: plăcere, echilibru, sănătate. De la tehnică la artă - Răzvan Demian, somelier, inginer horticultor, formator și trainer în industria ospitalității;

- duminică, ora 15,00 – Inițiere în arta degustării vinurilor. Asocierea vinurilor cu mâncare - Marian Timofti, președintele OSR 2011;

- duminică, ora 17,00 – Vinurile rose, un trend care revine. Secretul din culisele obținerii vinurilor roze de calitate - Laszlo Veiszenbacher, vinificator la Crama Fort Silvan.

Festivalul de Vin și Gastronomie se va desfășura la restaurantul ROD (Calea Turzii nr. 160) din Cluj Napoca. Accesul se va face pe baza unei brățări speciale care poate fi achiziționată anticipat sau în ziua respectivă de la restaurant. Prețul este de de 75 lei și include degustarea oricărui sortiment de vin (din cele peste 100), cât și a preparatelor atent gătite de bucătarii festivalului.

Programul evenimentului este sâmbătă 17 septembrie 2016, între orele 12:00-22:00 și duminică 18 septembrie, între orele 12:00-20:00.