Ministerul Agriculturii - REVISTA FERMIERULUI

Citeam mai zilele trecute cum plin de sine și recomandat de nerealizările veșnice ale activității de politician, fostul și sper ,,Ferească Dumnezeu” viitorul ministru al Agriculturii, domnul Daniel Constantin, își prezenta ideea cu ,,tentă de plagiat”, privitoare la nașterea Programului AGRO IMM INVEST și spun asta, deoarece această propunere a fost lansată, prin luna mai a anului 2020, de către mediul asociativ (APA Brăila), iar presa agricolă a scris de nenumărate ori despre această formulă, care apoi a fost îmbrățișată și de alte asociații profesionale, dar poate necitită de domnul Constantin care era ocupat cu alte probleme mai stringente.

Mai mult, această propunere, alături de multe altele, au fost depuse și pe masa Comisiilor de Agricultură de la Camera Deputaților și Senat din legislativul anterior, pe unde și domnia sa era membru, dar unul mai retras, deoarece în toată acea perioadă nu prea l-a văzut nimeni ieșind să găsească soluții la strigătele de ajutor ale fermierilor, dar asta poate și din cauză că ar fi trebuit să gândească și ceva formule concrete pentru asta.

Ar mai fi lucruri de spus pe această direcție, dar mă voi întoarce la ,,măreața” propunere a domnului Daniel Constantin și să ne aplecăm puțin asupra problemei, folosind materialul clientului, așa cum este obiceiul subsemnatului. Aici am în vedere că dacă tot a avut (preluat, dar nici că contează) această idee, măcar să o fi făcut cum trebuie, dar din păcate a picat în plasa colegului de partid, mult mai priceput în ale finanțelor, actualul prim-ministru, domnul Florin Cîțu.

Întâi de toate să privim broderia desenată de subtilul politician liberal care arată în primul rând facilitățile propunerii domniei sale: ,,Conform spuselor vicepreședintelui Biroului Executiv al PNL, proiectul de act normativ care prevede înființarea subprogramului Agro IMM Invest vine la pachet cu trei facilități pentru sectorul agricol. Concret, pe lângă facilitatea acordării unui grant nerambursabil de 10 procente din totalul sumei, noul subprogram prevede rambursări doar de două ori pe an și o perioadă lungă de grație.”

Adică fermierii trebuie să înțeleagă că odată cu acest program, binecuvântarea liberală s-a pogorât asupra lor, iar beneficiile nemăsurate se vor arăta de îndată. Oare? Dar puțintică răbdare pentru a afla răspunsul. „Acest program, atunci când l-am gândit, în lunile octombrie-noiembrie ale anului trecut, se dorea a fi un program-suport, complementar față de alte măsuri care se adoptă. Acum, după ce a trecut timpul, se dovedește a fi un adevărat colac de salvare pentru fermieri. Programul inițial a plecat să vină în sprijinul celor care vor să facă investiții, să cumpere terenuri, să cumpere utilaje, să aducă plusvaloare, prin trei modalități diferite de IMM Invest. Eu am dat ideea ministrului de Finanțe, Florin Cîțu, la vremea respectivă, discutând cu dânsul, cu mediul bancar și cu niște fermieri despre cum putem să ajutăm și așa s-a născut ideea respectivă. Domnia sa a preluat ideea imediat, fără rezerve, considerând că este o măsură bună. Din punct de vedere legal, inițiatorul este Ministerul Finanțelor Publice”, a conchis Daniel Constantin.

Deci mai puteți spune ceva despre grija părintească a domnului Constantin față de fermierii obidiți de problemele secetei catastrofice a anului 2020? Nu contează că ne-a trebuit aproape un an să pricepem nevoia unui program special pentru fermieri, dar și când în final ne-a venit acea idee (că mai încet, încetișor, nici că mai contează), îl facem prost.

Dar întrebarea pe care mi-o pun, l-au făcut prost (programul) că nu se pricep sau intenționat? Am o bănuială și dacă ar fi să ne luăm după modul cum și primul ministru, dar și ceilalți colegi, consideră că nu mai au nimic de învățat, răspunsul ar fi unul singur, dar pe fiecare dintre dvs. vă rog să îl trageți singuri.

Însă, care este în fapt problema? Eu astăzi mă opresc la una singură, dar cred că destul de serioasă și care reglementează cine este eligibil pentru a accesa această măsură.

Astfel, se prevede în OUG de modificare a OUG 110/2017, că beneficiarii eligibili inclusiv pentru AGRO IMM INVEST, adică care au dreptul de a accesa această măsură, trebuie să îndeplinească printre altele și următoarele condiții:

„a) nu este în dificultate financiară în sensul prevederilor articolului 2, punctul 18 din Regulamentul (EU) nr. 651/2014 al comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene.

d) nu se află în interdicţie de a emite cecuri şi nu figurează cu incidente majore cu bilete la ordin în ultimele 6 luni anterioare datei solicitării garanţiei de stat în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăţi, denumită în continuare C.I.P., cu excepția incidentelor bancare majore cu privire la bilete la ordin și/sau cecuri executate, începând cu data de 16 martie 2020, pe perioada stării de urgență, stării de alertă și o lună după încetarea acestora;

g) este eligibil conform reglementărilor interne ale instituției de credit.”

La prima vedere dacă ne uităm la litera „g” de mai sus, am zice: uite domnule că au avut grijă de amărâții de fermieri, în sensul că toate incidentele bancare înregistrate după martie 2020 nu se iau în calcul, adică, mai clar, toate biletele la ordin sau cecurile neachitate de fermieri în urma nerespectării condițiilor contractuale nu se iau în calcul la stabilirea dreptului de a accesa AGRO IMM INVEST.

Dar, ATENȚIE, nu se referă doar la cei afectați de secetă, ci și la toți ȚEPARII, deoarece nicăieri nu se zice în OUG de reglementare a AGRO IMM INVEST că ar fi vorba doar de fermierii afectați de secetă și că trebuie să probeze eventual cu procesele verbale de calamitate.

Ei și, ar zice unii, toți trebuie să trăiască. Teoretic așa este, dar practic tot din taxe și impozite dăm și acești bani.

O altă problemă este că ceea ce se zice la punctul „d”, privitor la permisivitatea eligibilității la cei care au incidente majore de plată, se referă doar la relația cu fondul de garantare, fiindcă la bancă nu se aplică conform literei „g”, plus că această permisivitate se anulează parțial prin prevederile de la litera „a”, unde se vorbește de respectarea prevederilor art. 2 pct. 18 din Reg. CE 651/2014 și unde avem următoarele prevederi: „Pct. 18 - întreprindere în dificultate” înseamnă o întreprindere care se află în cel puțin una din situațiile următoare: (c) Atunci când întreprinderea face obiectul unei proceduri colective de insolvență sau îndeplinește criteriile prevăzute în dreptul intern pentru ca o procedură colectivă de insolvență să fie deschisă la cererea creditorilor săi.

Astfel, o societate care are un bilet la ordin sau mai multe, neachitate, cu valoare mai mare de 45.000 lei pe minimum un bilet sau cec și este pasibilă de o posibilă cerere de insolvență pe motiv de neplată de către creditori, se încadrează la această prevedere și în mod normal nu va fi eligibilă. În Reg. 541/2014 se vorbește de pierderea eligibilității și pentru cei care sunt pasibili să li se ceară insolvență, nu doar la cei care a început procesul. Atunci, de ce am mai făcut mascarada de la litera „d” din OUG de modificare a OUG 110/2017?

Acest punct coroborat și cu prevederile literei „g” din OUG 110/2017, unde se prevede respectarea reglementărilor interne ale instituțiilor de credit, care nu sunt obligate să țină cont de situația existenței de bilete la ordin neachitate, va crea o problemă de aplicare reală, iar fermierii pe care se dorește, cel puțin declarativ, să îi ajutăm de fapt doar le dăm brânci pe scări.

Astfel, un nou program liberal de stimulare economică devine aproape de neaplicat pentru mulți din fermierii afectați de secetă.

Se pune astfel întrebarea cine va verifica respectarea prevederilor Reg. CE nr. 451/2014 în aprobarea cererilor pentru AGRO IMM INVEST, banca, fondul de garantare sau echipele de control care pot veni ulterior și vor cere rambursarea ajutoarelor de stat? Nu de alta, dar s-a mai întâmplat. Atunci politicienii vor ieși în față să își asume prostiile reglementate?

Și uite așa, AGRO IMM INVEST va trece, iar fermierii (mulți dintre ei) vor rămâne la fel, iar propaganda de partid îi va îngropa sub realizările de neimaginat ale guvernării liberale, care devine pe zi ce trece ,,groparul-șef” al agriculturii românești.

Nu ne ajungea echipa ,,de aur” pe care am avut-o și o avem la Ministerul Agriculturii, mai aveam nevoie și de specialiștii de ,,platină” pripășiți prin transferuri politice.

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ - FERMIER

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - martie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Gânduri de fermier

Până la această data, luni 29 martie 2021, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a eliberat 325 de adeverințe pentru schemele de plăți directe și 292 de adeverințe pentru măsurile de mediu şi climă.

APIA reamintește că începând cu 15 martie 2021 a început eliberarea de adeverințe pentru beneficiarii următoarelor scheme și măsuri implementate de Agenție în cadrul Campaniei 2021, astfel:

Schemele de plăți directe:

  • schema de plată unică pe suprafață (SAPS);

  • plata redistributivă;

  • plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (plata pentru înverzire).

Măsurile de mediu şi climă:

  • Măsura 10 – Agromediu și climă;

  • Măsura 11 – Agricultură ecologică;

  • Măsura 13 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale.

Prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia:

  • suprafața determinată la plată pentru schemele de plată care fac obiectul convenției;

  • că s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar, sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația IPA online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii beneficiarului referitor la eligibilitatea schemelor de plată care fac obiectul convenției;

  • că beneficiarul, la data emiterii Adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru aceste scheme de plată, îndeplinind condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Adeverințele pot fi solicitate la APIA prin mijloace electronice.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Miercuri – 24 martie 2021, fermierii au protestat la București, în Piața Victoriei, organizator fiind Alianța pentru Agricultură și Cooperare. Protestul a fost autorizat între orele 11 și 14 și, din cauza pandemiei de COVID-19, au putut participa doar o sută de agricultori.

Pe parcursul protestului, fermieri din diferite județe ale țării, președinți de asociații au vorbit, și-au spus păsurile, mesajul fiind unul singur: acordarea despăgubirilor pentru culturile afectate de seceta din anul 2020, despăgubiri promise de actualii guvernanți în campania electorală premergătoare alegerilor parlamentare din decembrie anul trecut.

Reprezentanții protestatarilor au discutat cu George Scarlat, președintele Comisiei pentru Agricultură din Senat, care i-a asigurat pe fermieri de sprijinul acțiunilor întreprinse de aceștia, iar în cursul săptămânii următoare, vor cere un răspuns din partea premierului României și în funcție de răspuns fermierii vor decide care este următorul pas. Șeful Executivului de la București n-a fost disponibil în ziua protestului agricultorilor, fiind în deplasare prin județul Dolj împreună cu președintele țării și ministrul Agriculturii, la plantat de copaci.

Același George Scarlat, fermier și el, a fost acum scos în față, „carne de tun”, ca și vara trecută la protestul cu tractoare al fermierilor din județul Constanța, când dobrogenii au fost asigurați că Ministerul Agriculturii este alături de ei, că la MADR se vor gândi programe special pentru condițiile existente în acea zonă a țării, că ministerul va face tot posibilul pentru a ajuta fermierii constănțeni să irige și multe alte promisiuni. Tot atunci, spre final de august 2020, George Scarlat, secretar de stat în MADR la acel moment, i-a asigurat pe agricultori că până la campania de primăvară 2021 vor avea în conturi banii reprezentând despăgubirile la culturile de primăvară afectate de seceta pedologică extremă manifestată în 2020.

Protestul din 24 martie a.c. demonstrează nu doar că foștii și actualii guvernanți nu au cuvânt, ci și că pentru ei agricultura nu contează.

Am fost prezentă la protestul constănțenilor și am înregistrat întregul discurs al lui George Scarlat, cât și discuțiile dintre fermieri și reprezentantul Guvernului României, reportaj pe care l-am difuzat la acea vreme în emisiunea România Agricolă, realizată de Revista Fermierului pentru AGRO TV. Era august. După câștigarea alegerilor din decembrie s-a șters totul, fermierii rămânând, ca mai mereu, cu promisiuni și speranțe deșarte.

Mai jos redăm din discursurile reprezentanților fermierilor, prezenți la protestul din 24 martie 2021, de la Guvern.

Emil Bălteanu, președinte ACCPT Iași (reprezentant APPR): „Le transmit parlamentarilor, clasei politice în ansamblul său că o țară fără pâine e o țară fără mâine. Sper ca semnalul nostru să fie auzit dintr-un colț de Piața Victoriei care ne îngrădește, dar sunt sigur că mii de fermieri, zeci de fermieri sunt alături de noi și ne privesc de acasă și și-au pus speranța că prezența noastră aici va da dovadă de hotărârea noastră de a merge mai departe în situația în care guvernanții nu vor da curs cererilor noastre. Ministrul Adrian Oros, deși anul trecut a promis că o să acorde despăgubirile pentru culturile afectate de secetă, anul acesta a susținut acest lucru cu și, drept urmare, promisiunile nu au fost respectate.”

Ionel Arion, președinte Federația PRO AGRO: „Guvernul nu și-a onorat promisiunile făcute către agricultori. Se împlinește un an de când tot arătăm conducerii guvernului, conducerii ministerului, ceea ce se întâmplă în fermele noastre. Se pare că, pentru dânșii, nu există agricultură. Aș vrea să vă amintim, domnule prim-ministru, azi, aici, fiind în fața dumneavoastră, că hrana nu este o opțiune, este o necesitate.”

Mircea Băluță, președinte UNCSV: „Protestul de azi e o necesitate, pentru a rezolva problemele fermierilor care au fost grav afectați de seceta pedologică din anul 2020, România fiind o țară care se bazează pe fermierul român. Deși Alianța pentru Agricultură și Cooperare a avut nenumărate întâlniri și discuții neconcretizate cu autoritățile, cu guvernanții, aceștia din urmă ar trebui să se dea și ei pe brazdă pentru a asigura un viitor al agriculturii românești. Nu ne este rușine de ceea ce solicităm, pentru că sunt lucruri care fac parte din normalitatea fermierilor din Vest. Acordați sau nu acordați aceste despăgubiri fermierilor români?”

Alexandru Baciu, vicepreședinte LAPAR: „Sunt încântat că mulți tineri sunt prezenți la protest și că aceștia încă nu au plecat din România. Pentru Guvernul României, acordarea despăgubirilor nu ar fi fost un efort atât de mare. Ce-ar fi însemnat aceste despăgubiri pentru colegii noștri care au suferit această secetă cumplită? Ce efort ar fi trebuit să facă Guvernul, statul român, în condițiile în care a cheltuit nenumărați bani pe măști, dezinfectanți, care nu și-au avut niciodată finalitatea sau nu și-au avut rostul? Pandemia există, n-am reușit s-o stopăm! Ar fi însemnat un efort, până la urmă, de 600 de milioane de lei, nu de un miliard. 600 de milioane care ar fi însemnat o gură de oxigen pentru mulți dintre dumneavoastră! Pe colegii din Moldova, care au venit astăzi, vreau să îi asigur că celelalte organizații sunt în totalitate aproape de ei.”

Tiberiu Stan, membru în Consiliul Director APPR și ACCPT Iași: „Ne-am adunat aici pentru a solicita un singur lucru, să fim tratați corect, să fim tratați ca fermierii europeni, deoarece atunci când e vorba de plătit impozite nu există excepții. Dar, când e vorba de susținut agricultura, suntem uitați. Cerem doar să fim tratați corect și să se respecte cuvântul dat! Prin promisiunile făcute de către ministrul Adrian Oros, fermierii au fost doar amânați, iar acum, la începerea anului agricol, mulți fermieri se află în imposibilitatea a-și înființa culturile agricole.”

Ion Notingar, fermier din comuna Miroslava - Iași și membru ACCPT Iași: „Subvenția acordată în România este jumătate din subvenția acordată în alte state membre ale Uniunii Europene, iar produsele noastre sunt de o calitate superioară comparativ cu cele din alte țări europene. Noi, datorită cuvântului dumneavoastră, am făcut credite agricole ca să ne putem continua dezvoltarea fermelor și să putem înființa culturile. Avem datorii la bănci și nu reușim să plătim ratele scadente. Până acum am avut niște acțiuni decente, dar vom continua dacă nu ni se va acorda ceea ce ni s-a promis. Nu vrem să transformăm tractoarele și utilajele agricole în niște obiecte pentru a bloca autostrăzile și drumurile publice, pentru a se respecta niște promisiuni care au fost făcute.”

Theodor Ichim, președinte Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD): „Anul acesta, un guvernant, administrator isteț, ar investi bani acolo unde ar exista un potențial, într-o afacere care se prefigurează a-i aduce banii înapoi foarte repede. Așa că, dați-ne despăgubirile pentru culturile de primăvară calamitate, pentru că oricum în agricultură le vom întoarce! Vom cumpăra îngrășăminte, combustibil, vom face toate lucrările necesare și vom avea producții care vor însemna bani în economie. O declarație oficială a unui ministru într-o țară civilizată este luată în serios de către cei cărora li se adresează. Domnule ministru, în baza declarațiilor dumneavoastră, colegii noștri au achiziționat inputuri cu scadență la momentul acordării despăgubirilor. Ne-ați adus în imposibilitate de plată! După ce fermierii s-au confruntat cu o calamitate naturală, acum se confruntă cu altă calamitate: minciunile oficialilor!”

Petru Dăscălescu, fermier din județul Iași - membru ACCPT Iași: „Domnilor guvernanți, nu încercați să dați acest pământ pe care noi îl trudim și pe care vrem să-l lăsăm copiilor noștri și copiilor copiilor noștri!”

Adrian Chirițoiu, fermier din Vaslui - membru ACCPT Iași: „Cifra de azi este zero. Zero kilograme de cereale, zero kilograme la porumb, zero kilograme la floarea-soarelui. În situația aceasta, în care nu am recoltat niciun bob anul trecut, suntem peste o sută de fermieri din Vaslui. Zero este și încrederea noastră în acest ministru al Agriculturii.”

Vergil Buche, fermier din județul Botoșani: „La Botoșani, jumătate din județ a făcut producție, iar jumătate nu, dar nu suntem vinovați, noi, cei care nu am reușit să facem. Am venit până aici nu ca să cerșim, ci ca să ni se dea ce ni s-a promis!”

Călin Matieș, actual senator de Alba, cel care a fondat și condus Federația Naţională a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România, a venit la protestul fermierilor, purtând cu mândrie portul tradițional, și spunând că un miliard pe care l-ar fi acordat guvernul pentru despăgubirile culturilor afectate de seceta din anul 2020 s-ar fi întors ca plus valoare în bugetul statului – vreo cinci miliarde. „Fermierii sunt ultimii care se încăpățânează să plece din România și care mai oferă țării 20% din produsul alimentar românesc”, a punctat Călin Matieș.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Pe 25 martie 2021, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a pus în dezbatere publică proiectul de act normativ pentru aprobarea plafoanelor ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic, specia bovine, pentru anul de cerere 2020.

Plafoanele aferente plăţilor pentru ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic, specia bovine, pentru anul de cerere 2020, sunt în limita sumei de 1.758.265 de  euro, în echivalent 8.567.147 de lei, asigurându-se de la bugetul MADR pe anul 2021.

Ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) se distribuie astfel:

  • 445.128 euro pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte;

  • 1.313.137 euro pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne.

Cuantumul per unitatea de măsură al ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic, specia bovine, se calculează de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, astfel:

  • Prin raportarea sumei totale la cantităţile de lapte livrate şi/sau vândute direct eligibile;

  • Prin raportarea sumei totale la efectivele de bovine eligibile.

Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic, specia bovine, se fac în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020.

Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării, la adresa de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Proiectul de hotărâre pentru aprobarea plafoanelor aferente plăţilor pentru ANT în sectorul zootehnic, specia bovine, pentru anul de cerere 2020 poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/4532_5cd5ae1df241f940d4a49e4412073303.html

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Zootehnie

Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică pe pagina sa de internet, joi - 25 martie 2021, proiectul de hotărâre pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2021.

Schema de ajutor de minimis se aplică pentru susținerea producției de legume cultivate în spații protejate: ardei gras și/sau ardei lung; castraveți; tomate; varză albă și/sau roșie; vinete.

Valoarea maximă a sprijinului financiar de ajutor de minimis/cultură/1.000 mp/beneficiar este de 2.000 de euro și se acordă în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei, stabilit de către Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranșă, în anul 2021.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis prevăzute de prezenta hotărâre sunt în sumă de maximum 30.785.000 de euro, reprezentând echivalentul în lei al sumei de 150.000.000 de lei, şi se asigură din bugetul repartizat MADR pe anul 2021.

Producțiile minime pentru care se acordă ajutorul de minimis

În sere:

  • 2.900 kg/1000 mp pentru ardei gras și/sau lung;

  • 5.000 kg/1000 mp pentru castraveți;

  • 8.500 kg/1000 mp pentru tomate;

  • 4.600 kg/1000 mp pentru varză albă și/sau roșie.

  • 3.000 kg/1000 mp pentru vinete.

În solarii:

  • 1.600 kg/1000 mp pentru ardei gras și/sau lung;

  • 3.000 kg/1000 mp pentru castraveți;

  • 3.200 kg/1000 mp pentru tomate;

  • 2.200 kg /1000 mp pentru varza albă și/sau roșie;

  • 2.000 kg/1000 mp pentru vinete.

Criterii de eligibilitate

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis pentru producția de legume în spații protejate, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

  • Să fie înregistrați în registrul unic de identificare (RUI) și să dețină cod unic de înregistrare atribuit de către APIA;

  • Să depună cerere de înscriere în program;

  • Să utilizeze o suprafață cumulată de minimum 1.000 mp, cultivată exclusiv cu una dintre culturile care beneficiază de subvenție;

  • Să obțină producțiile minime corespunzătoare culturii înființate;

  • Să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu legume în spaţiile protejate, în anul 2021;

  • Să deţină Registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, completat începând cu data înfiinţării culturii și avizat de oficiul fitosanitar județean;

  • Să facă dovada valorificarii producţiei minime realizate, prin documente justificative în funcție de forma de organizare.

Dovada valorificării producției de legume obținute în spații protejate o constituie bonul fiscal/factura/fila din carnetul de comercializare. Sprijinul financiar se acordă numai pentru o singură cultură în anul de cerere și numai pentru o suprafață de 1.000 mp.

Potenţialii beneficiari înregistrați în Registrul electronic de gestionare a cererilor de ajutor de minimis, au obligaţia să depună la centrele județene/locale APIA și respectiv al municipiului București unde au depus cererea de înscriere, documentele justificative, precum și copia Registrului de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, completat la zi şi avizat de oficiul fitosanitar judeţean, după cum urmează:

  • Până la 15 iunie 2021, inclusiv, pentru culturile de castraveți și tomate;

  • Până la 1 iulie 2021, inclusiv, pentru culturile de ardei, varză și vinete.

Dacă suma totală depăşeşte suma maximă prevăzută pentru acest sprijin al statului, APIA central reduce proporțional valoarea ajutorului de minimis, pentru toți beneficiarii.

Documente necesare

Solicitanții ajutorului de minimis pentru legume în spații protejate completează și depun cererea de înscriere în program, însoţită de următoarele documente:

  • Copie a B.I./C.I. solicitant sau al/a reprezentantului legal dacă cererea este depusă prin reprezentant legal/împuternicit;

  • Copie a atestatului de producător valabil până la 31 decembrie 2021;

  • Împuternicire/procură notarială și o copie a B.I./C.I a unui reprezentant, după caz;

  • Copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului/Registrul naţional al asociaţiilor şi fundaţiilor sau a actului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea;

  • Dovadă cont activ bancă/trezorerie;

  • Adeverinţa în original, din Registrul agricol conform înscrisurilor aferente anului 2021, care atestă suprafaţa de teren cu spații protejate utilizată de solicitant în baza oricărui act juridic care conferă dreptul de folosinţă asupra terenului în cauză.

Cererea de înscriere în program și documentele menționate mai sus se depun până la data de 17 mai 2021 inclusiv, putând fi transmise la centrele locale/județene APIA și respectiv al municipiului București şi prin mijloace electronice și/sau poștă/curierat. Documentele transmise prin mijloace electronice trebuie să fie semnate și datate, iar copiile trebuie să fie certificate ,,conform cu originalul” de către solicitant.

În situaţia în care soliciantul utilizează suprafeţe de teren cu culturi de legume în spații protejate situate în judeţe/UAT diferite, acesta va formula și depune o singură cerere de înscriere în program, la centrele județene/locale APIA, respectiv al municipiului București unde a depus cererea unică de plată pentru anul 2021 sau unde are domiciliul/sediul social sau suprafața cultivată cea mai mare.

Responsabilii desemnați cu primirea cererilor din cadrul centrelor județene/locale APIA respectiv al municipiului București, înainte de înregistrarea cererii în registrul electronic de gestionare a cererilor, verifică existența tuturor documentelor obligatorii, efectuează corespondența datelor din cerere cu datele din documente și întocmește un proces-verbal de control vizual.

După verificare, responsabilii desemnați din cadrul centrului județean/local APIA, respectiv al municipiului București înregistrează cererea în Registrul electronic de gestionare a cererilor de ajutor de minimis.

APIA întocmește și transmite la Direcţia generală buget-finanţe şi fonduri europene din cadrul MADR, până la data de 15 iulie 2021, situația centralizatoare a sumelor aprobate de către centrele județene reprezentând ajutor de minimis.

Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării proiectului de act normativ, la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Proiectul de hotărâre pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/4531_4c14bbe6aee110a36cd769fbf8c63cfe.html

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Horticultura

În cadrul conferinței de presă de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, desfășurată marți, 23 martie 2021, ministrul Adrian Oros a prezentat secretarii de stat și atribuțiile acestora. „După ce Planul Național de Redresare și Reziliență va fi aprobat, în cadrul căruia MADR va avea mai multe proiecte, unele componente vor fi preluate de către secretarii de stat, pe fiecare domeniu în parte”, a precizat ministrul Agriculturii.

 

Antal Szabolcs Barabasi coordonează domeniul Politici Agricole în Sectorul Zootehnic, Agenția Națională de Zootehnie.

George Aurelian Cățean coordonează Direcția Generală Politici în Industrie Alimentară și Comerț și Agenția Zonei Montane.

Gheorghe Ștefan coordonează Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional de Pescuit, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor și Relația cu Parlamentul; Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole, Laboratorul Central pentru Controlul Calității și Igienei Vinului.

Marius Micu coordonează domeniul Politici Agricole în Sectorul Vegetal, Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor, Inspectoratele teritoriale pentru calitatea semințelor și a materialului săditor, Agenția Națională Fitosanitară, Învățământ-Cercetare și relația cu mediul asociativ; Banca de resurse Genetice Vegetale – pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău.

Aurel Simion coordonează Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, Direcția Generală de Afaceri Europene și Relații Internaționale, Direcțiile Agricole Județene și Oficiul de Studii Pedologice și Agricole, Direcția Îmbunătățiri Funciare și Fond Funciar.

Foto: MADR

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Sâmbătă – 20 martie 2021, așa cum a anunțat zilele trecute, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, s-a întâlnit la Cluj cu reprezentanți ai organizațiilor profesionale și ai cooperativelor agricole din sectorul creșterii bovinelor. Crescătorii din județele apropiate Clujului s-au văzut față-n față cu oficialul MADR, iar ceilalți au participat telefonic la întâlnire.

Ilie Chifan, fermier de la Șagu, județul Arad, și membru al cooperativei agricole TimLactAgro, participant la întâlnire prin intermediul telefonului, ne-a spus că ministrul le-a promis crescătorilor că vor avea subvențiile în conturi în circa o lună. Este vorba de ajutorul național tranzitoriu (ANT) și de un ajutor de stat așa-numit „de COVID”, subvenții aferente anului 2020.

Referitor la cuantumuri, s-a decis ca la ANT, pentru anul de referință 2013 să fie alocată suma de 5 euro pe cap de animal și 2 euro pe tona de lapte livrat în 2015. Banii care rămân de la ANT 2013 se vor distribui, sub formă de „ajutor COVID”, crescătorilor care au avut animale în fermă la 31 ianuarie 2021, indiferent că animalul este mascul sau femelă, condiția fiind să aibă împlinită vârsta de șapte luni. Vor beneficia de subvenții doar exploatațiile cu minimum trei bovine.

În urma calculelor, a specificat Ilie Chifan, rezultă o valoare totală a subvenției de aproximativ 40 euro/animal.

Reamintim că, joi – 18 martie 2021, într-o conferință de presă desfășurată la sediul MADR, Adrian Oros a declarat că ajutorul național tranzitoriu (ANT) pentru sectorul bovine va avea o alocare financiară de la buget de 48 de milioane euro, cu mai bine de 50% mai puțin comparativ cu anul trecut. 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Zootehnie

Un proiect de hotărâre, aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, stabilește plafonul aferent plăţii pentru ajutor naţional tranzitoriu în sectorul zootehnic, pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine și caprine care se acordă pentru anul de cerere 2020, în limita sumei de 19.475.763 euro, în echivalent 94.895.655 lei, bani care se asigură de la bugetul MADR pe anul 2021.

Cuantumul per unitatea de măsură al ajutorului naţional tranzitoriu în sectorul zootehnic se calculează de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, prin raportarea sumei totale la efectivele de femele ovine și caprine eligibile.

Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii se fac în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020.

Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de zece zile de la data publicării (17 martie 2021), la adresa de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Potrivit unui proiect de act normativ aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, plafoanele ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil - ANT 1, precum şi pentru culturile de: in pentru fibră - ANT 2, cânepă pentru fibră - ANT 3, tutun - ANT 4, hamei - ANT 5 şi sfeclă de zahăr - ANT 6, care se acordă pentru anul de cerere 2020, sunt în sumă de 43.974.445 de euro, în echivalent 214.265.485 de lei, bani care se asigură de la bugetul MADR pe anul 2021.

Suma totală se distribuie astfel:

  • 527.430 de euro pentru culturile amplasate pe teren arabil;

  • 742.000 de euro pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră;

  • 827 de euro pentru tutun;

  • 879 de euro pentru hamei;

  • 567 de euro pentru sfeclă de zahăr.

Culturile amplasate pe teren arabil sunt: cereale pentru boabe, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: grâu, secară, orz, orzoaică, porumb boabe, sorg, orez; leguminoase pentru boabe, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: mazăre, fasole; rădăcinoase, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: cartofi, sfeclă de zahăr, rădăcinoase furajere; plante industriale, din care: plante textile: in pentru fibră, cânepă pentru fibră; plante uleioase: floarea-soarelui, rapiţă, soia boabe, in pentru ulei; alte plante industriale, de exemplu: tutun, plante medicinale şi aromatice; legume, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: tomate, ceapă, usturoi, varză albă, ardei, pepeni verzi şi galbeni; furaje verzi în teren arabil, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: furaje verzi anuale, furaje verzi perene, de exemplu lucernă, trifoi; căpşuni; loturi semincere; culturi amplasate pe teren arabil în sere şi solarii, alte culturi pe teren arabil necuprinse în cele de mai sus.

Cuantumul per hectar al ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal se calculează de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, prin raportarea sumelor totale la suprafeţele eligibile corespunzătoare ANT 1 - 6.

Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii se fac în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020.

Proiectul de hotărâre pentru aprobarea plafoanelor ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal, pentru anul de cerere 2020, a fost pus în dezbatere publică pe data de 17 martie 2020, iar toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de zece zile de la data publicării, la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Ștefan Gheorghiță, fermier din județul Brăila, a anunțat pe o rețea de socializare că demisionează din poziția de membru al Consiliului Director al Asociației Producătorilor Agricoli Brăila, nefiind de acord cu opinia președintelui asociației exprimată referitor la despăgubirile pentru culturile de primăvară afectate de seceta care s-a manifestat anul trecut. Reamintim că Ștefan Gheorghiță încă de la începutul lui 2020 a semnalat ce va urma pe câmpuri, vorbind de seceta pedologică extremă atunci când prea puțini agricultori credeau că se vor confrunta cu un asemenea dezastru.

„Personal regret și mă disociez public de poziția colegului și președintelui APA Brăila, Vasile Datcu, exprimată în Profitul Agricol. Îi respect opinia, îi sunt același prieten, dar de data asta nu pot fi de acord cu opinia publică pe care o are în raport cu acordarea despăgubirilor de secetă, opinie care prin calitatea domniei sale de președinte se răsfrânge asupra asociației. Spun asta în condițiile în care nu fermierii calamitați puteau să reglementeze modul de constatare și declarare a calamităților, o situație care a fost de natura prostiei duse la extrem și gestionată și realizată de o conducere jalnică de la nivelul Ministerului Agriculturii, din care rămășițe au mai rămas și azi pe aceleași poziții. 

Nu pot să confirm sau să infirm că sunt și cazuri de dublă declarare, cum invocă domnul Datcu în poziția domniei sale, dar mi-aș fi dorit să văd și niște argumente și dovezi lângă afirmația că sunt sute de mii de hectare în această situație.

Legat de necesitatea acordării sau nu a acestor despăgubiri, eu am spus și repet, că statul, cât timp nu creează un cadru care să permită fermierilor să se protejeze (sistem de asigurări, legislație aferentă), este dator să sprijine agricultura în astfel de situații.

Poate ar fi mai multe de spus, dar le-am prezentat la vremea lor. Acum, în final, și eu sunt solidar cu colegii mei afectați, iar noi, ca fermă, vom fi prezenți la mitingul organizat de fermierii din APPR, cărora le prezint respectul meu pentru acest lucru (miercuri, 24 martie 2021, APPR va organiza un protest în Piața Victoriei din București, între orele 11 și 14, n.r.).

Mai mult, din prietenie și considerație pentru prietenul meu Vasile Datcu, îmi înaintez demisia din funcția de membru al Consiliului Director al APA Brăila, tocmai ca sa nu fiu nevoit să adopt alte poziții publice sau interne pe acest subiect.

Păcat că s-a ajuns în această situație”, a scris Ștefan Gheorghiță pe pagina sa de facebook, vineri – 19 martie 2021.

Și Nina Gheorghiță, soția lui Ștefan Gheorghiță, cea cu care împarte, de altfel, managementul fermei de peste 600 de hectare, a ieșit public pentru a-l combate pe președintele APA Brăila. „Nu putem da tot timpul vina pe fermieri din cauza incompetenței funcționarilor care gestionează soarta agriculturii. Ministerul ar fi trebuit să iasă public, anul trecut, și să explice. Și domnul Vasile Datcu, în calitate de președinte de organizație, dacă știa că așa stau lucrurile, trebuia să-și informeze membrii, să nu pice în această greșeală sau capcană. Nu întoarceți grâul/mazărea/rapița dacă vi se usucă să puneți porumb sau floare, că dacă vi se usucă și astea atunci nu veți mai putea fi despăgubiți a doua oară. În plus, comisiile trebuiau să fie instruite, să aibă rubrică separată în procesele verbale de calamitate, unde să se menționeze dacă porumbul/floarea sunt cultivate în ogor propriu sau după culturi întoarse în primăvara 2020. Ce facem cu fermele care n-au avut culturi de toamnă? Au avut doar culturi de primăvară, și toată suprafața a fost compromisă. Eu m-am săturat, ca fermier, să fiu arătat cu degetul că sunt, mereu, vinovatul de serviciu!” - spune dezamăgită Nina Gheorghiță.

Președintele APA Brăila, Vasile Datcu, a declarat, printre altele, pentru revista Profitul Agricol: „Eu mă opun ieșirii în stradă pentru că foarte mulți fermieri sunt la a doua solicitare de despăgubiri de calamitate pe același teren! Mai mult de jumătate dintre solicitanți sunt în această situație și eu cred că tocmai din această cauză nici nu se plătesc despăgubirile. E problema guvernanților că nu știu să explice acest lucru!”. Declarația a surprins neplăcut și a supărat fermierii, mai ales că realitatea din teren nu e cea expusă de cel care ar trebui să fie alături de agricultori și nicidecum împotriva lor, Vasile Datcu fiind el însuși fermier.

Publicat în Știri
Pagina 1 din 27

Publicitate

2021 GRO 300x250px

TPV RF 300x250 2

Virtual AGRO 2021 300x250px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista