Ministerul Agriculturii - REVISTA FERMIERULUI

Sâmbătă – 20 martie 2021, așa cum a anunțat zilele trecute, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, s-a întâlnit la Cluj cu reprezentanți ai organizațiilor profesionale și ai cooperativelor agricole din sectorul creșterii bovinelor. Crescătorii din județele apropiate Clujului s-au văzut față-n față cu oficialul MADR, iar ceilalți au participat telefonic la întâlnire.

Ilie Chifan, fermier de la Șagu, județul Arad, și membru al cooperativei agricole TimLactAgro, participant la întâlnire prin intermediul telefonului, ne-a spus că ministrul le-a promis crescătorilor că vor avea subvențiile în conturi în circa o lună. Este vorba de ajutorul național tranzitoriu (ANT) și de un ajutor de stat așa-numit „de COVID”, subvenții aferente anului 2020.

Referitor la cuantumuri, s-a decis ca la ANT, pentru anul de referință 2013 să fie alocată suma de 5 euro pe cap de animal și 2 euro pe tona de lapte livrat în 2015. Banii care rămân de la ANT 2013 se vor distribui, sub formă de „ajutor COVID”, crescătorilor care au avut animale în fermă la 31 ianuarie 2021, indiferent că animalul este mascul sau femelă, condiția fiind să aibă împlinită vârsta de șapte luni. Vor beneficia de subvenții doar exploatațiile cu minimum trei bovine.

În urma calculelor, a specificat Ilie Chifan, rezultă o valoare totală a subvenției de aproximativ 40 euro/animal.

Reamintim că, joi – 18 martie 2021, într-o conferință de presă desfășurată la sediul MADR, Adrian Oros a declarat că ajutorul național tranzitoriu (ANT) pentru sectorul bovine va avea o alocare financiară de la buget de 48 de milioane euro, cu mai bine de 50% mai puțin comparativ cu anul trecut. 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Zootehnie

Un proiect de hotărâre, aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, stabilește plafonul aferent plăţii pentru ajutor naţional tranzitoriu în sectorul zootehnic, pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine și caprine care se acordă pentru anul de cerere 2020, în limita sumei de 19.475.763 euro, în echivalent 94.895.655 lei, bani care se asigură de la bugetul MADR pe anul 2021.

Cuantumul per unitatea de măsură al ajutorului naţional tranzitoriu în sectorul zootehnic se calculează de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, prin raportarea sumei totale la efectivele de femele ovine și caprine eligibile.

Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii se fac în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020.

Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de zece zile de la data publicării (17 martie 2021), la adresa de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Potrivit unui proiect de act normativ aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, plafoanele ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil - ANT 1, precum şi pentru culturile de: in pentru fibră - ANT 2, cânepă pentru fibră - ANT 3, tutun - ANT 4, hamei - ANT 5 şi sfeclă de zahăr - ANT 6, care se acordă pentru anul de cerere 2020, sunt în sumă de 43.974.445 de euro, în echivalent 214.265.485 de lei, bani care se asigură de la bugetul MADR pe anul 2021.

Suma totală se distribuie astfel:

  • 527.430 de euro pentru culturile amplasate pe teren arabil;

  • 742.000 de euro pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră;

  • 827 de euro pentru tutun;

  • 879 de euro pentru hamei;

  • 567 de euro pentru sfeclă de zahăr.

Culturile amplasate pe teren arabil sunt: cereale pentru boabe, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: grâu, secară, orz, orzoaică, porumb boabe, sorg, orez; leguminoase pentru boabe, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: mazăre, fasole; rădăcinoase, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: cartofi, sfeclă de zahăr, rădăcinoase furajere; plante industriale, din care: plante textile: in pentru fibră, cânepă pentru fibră; plante uleioase: floarea-soarelui, rapiţă, soia boabe, in pentru ulei; alte plante industriale, de exemplu: tutun, plante medicinale şi aromatice; legume, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: tomate, ceapă, usturoi, varză albă, ardei, pepeni verzi şi galbeni; furaje verzi în teren arabil, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: furaje verzi anuale, furaje verzi perene, de exemplu lucernă, trifoi; căpşuni; loturi semincere; culturi amplasate pe teren arabil în sere şi solarii, alte culturi pe teren arabil necuprinse în cele de mai sus.

Cuantumul per hectar al ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal se calculează de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, prin raportarea sumelor totale la suprafeţele eligibile corespunzătoare ANT 1 - 6.

Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii se fac în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020.

Proiectul de hotărâre pentru aprobarea plafoanelor ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal, pentru anul de cerere 2020, a fost pus în dezbatere publică pe data de 17 martie 2020, iar toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de zece zile de la data publicării, la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Ștefan Gheorghiță, fermier din județul Brăila, a anunțat pe o rețea de socializare că demisionează din poziția de membru al Consiliului Director al Asociației Producătorilor Agricoli Brăila, nefiind de acord cu opinia președintelui asociației exprimată referitor la despăgubirile pentru culturile de primăvară afectate de seceta care s-a manifestat anul trecut. Reamintim că Ștefan Gheorghiță încă de la începutul lui 2020 a semnalat ce va urma pe câmpuri, vorbind de seceta pedologică extremă atunci când prea puțini agricultori credeau că se vor confrunta cu un asemenea dezastru.

„Personal regret și mă disociez public de poziția colegului și președintelui APA Brăila, Vasile Datcu, exprimată în Profitul Agricol. Îi respect opinia, îi sunt același prieten, dar de data asta nu pot fi de acord cu opinia publică pe care o are în raport cu acordarea despăgubirilor de secetă, opinie care prin calitatea domniei sale de președinte se răsfrânge asupra asociației. Spun asta în condițiile în care nu fermierii calamitați puteau să reglementeze modul de constatare și declarare a calamităților, o situație care a fost de natura prostiei duse la extrem și gestionată și realizată de o conducere jalnică de la nivelul Ministerului Agriculturii, din care rămășițe au mai rămas și azi pe aceleași poziții. 

Nu pot să confirm sau să infirm că sunt și cazuri de dublă declarare, cum invocă domnul Datcu în poziția domniei sale, dar mi-aș fi dorit să văd și niște argumente și dovezi lângă afirmația că sunt sute de mii de hectare în această situație.

Legat de necesitatea acordării sau nu a acestor despăgubiri, eu am spus și repet, că statul, cât timp nu creează un cadru care să permită fermierilor să se protejeze (sistem de asigurări, legislație aferentă), este dator să sprijine agricultura în astfel de situații.

Poate ar fi mai multe de spus, dar le-am prezentat la vremea lor. Acum, în final, și eu sunt solidar cu colegii mei afectați, iar noi, ca fermă, vom fi prezenți la mitingul organizat de fermierii din APPR, cărora le prezint respectul meu pentru acest lucru (miercuri, 24 martie 2021, APPR va organiza un protest în Piața Victoriei din București, între orele 11 și 14, n.r.).

Mai mult, din prietenie și considerație pentru prietenul meu Vasile Datcu, îmi înaintez demisia din funcția de membru al Consiliului Director al APA Brăila, tocmai ca sa nu fiu nevoit să adopt alte poziții publice sau interne pe acest subiect.

Păcat că s-a ajuns în această situație”, a scris Ștefan Gheorghiță pe pagina sa de facebook, vineri – 19 martie 2021.

Și Nina Gheorghiță, soția lui Ștefan Gheorghiță, cea cu care împarte, de altfel, managementul fermei de peste 600 de hectare, a ieșit public pentru a-l combate pe președintele APA Brăila. „Nu putem da tot timpul vina pe fermieri din cauza incompetenței funcționarilor care gestionează soarta agriculturii. Ministerul ar fi trebuit să iasă public, anul trecut, și să explice. Și domnul Vasile Datcu, în calitate de președinte de organizație, dacă știa că așa stau lucrurile, trebuia să-și informeze membrii, să nu pice în această greșeală sau capcană. Nu întoarceți grâul/mazărea/rapița dacă vi se usucă să puneți porumb sau floare, că dacă vi se usucă și astea atunci nu veți mai putea fi despăgubiți a doua oară. În plus, comisiile trebuiau să fie instruite, să aibă rubrică separată în procesele verbale de calamitate, unde să se menționeze dacă porumbul/floarea sunt cultivate în ogor propriu sau după culturi întoarse în primăvara 2020. Ce facem cu fermele care n-au avut culturi de toamnă? Au avut doar culturi de primăvară, și toată suprafața a fost compromisă. Eu m-am săturat, ca fermier, să fiu arătat cu degetul că sunt, mereu, vinovatul de serviciu!” - spune dezamăgită Nina Gheorghiță.

Președintele APA Brăila, Vasile Datcu, a declarat, printre altele, pentru revista Profitul Agricol: „Eu mă opun ieșirii în stradă pentru că foarte mulți fermieri sunt la a doua solicitare de despăgubiri de calamitate pe același teren! Mai mult de jumătate dintre solicitanți sunt în această situație și eu cred că tocmai din această cauză nici nu se plătesc despăgubirile. E problema guvernanților că nu știu să explice acest lucru!”. Declarația a surprins neplăcut și a supărat fermierii, mai ales că realitatea din teren nu e cea expusă de cel care ar trebui să fie alături de agricultori și nicidecum împotriva lor, Vasile Datcu fiind el însuși fermier.

Publicat în Știri

Alianța pentru Agricultură și Cooperare revine în atenția Guvernului României cu o soluție viabilă pentru acordarea despăgubirilor fermierilor ale căror culturi de primăvară au fost afectate de seceta extremă din anul 2020. Reprezentanții Alianței menționează că mecanismul propus nu afectează ținta de deficit bugetar asumată de țara noastră, fiind o ultimă soluție de compromis pentru salvarea agriculturii românești.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are prevăzute în buget credite de angajament de circa 10,6 miliarde de lei, cu destinația de a servi drept contribuție națională la alocările din fonduri europene, adică cu vreo două miliarde de lei în plus față de anul trecut, când s-a alocat o sumă record. „Deoarece probabilitatea ca acești bani să fie absorbiți integral în acest an este redusă, din moment ce mai devreme de jumătatea lunii mai nu se vor lansa sesiuni, există riscul major ca sumele să fie pierdute la rectificările bugetare care vor urma. De aceea, vă rugăm să considerați transferarea temporară a sumei de 1.093.000 mii lei, reprezentând credite de angajament alocate fondurilor europene pentru inițierea unui mecanism care să implice sistemul bancar în acordarea despăgubirilor cuvenite producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură, aferente culturilor de primăvară 2020 calamitate de secetă”, precizează Alianța pentru Agricultură și Cooperare în scrisoarea deschisă trimisă vineri – 19 martie 2021 – premierului Florin Cîțu și ministrului Agriculturii Adrian Oros. „Vă rugăm să ne răspundeți cu sinceritate și asumarea răspunderii, DA sau NU?”, se încheie scrisoarea Alianței.

În urma întâlnirii avute de Alianța pentru Agricultură și Cooperare pe 4 martie a.c. la Guvern, prim-ministrul Florin Cîțu și ministrul Adrian Oros au spus că în 2-3 zile, MADR va veni cu o soluție agreată pentru compensarea fermierilor calamitați la culturile de primăvară de seceta pedologică severă și arșița atmosferică din 2020. După ce termenul de trei zile lucrătoare a fost depășit fără a se primi un răspuns, Alianța a solicitat și a avut o nouă întâlnire cu Adrian Oros pe 10 martie 2021, la Ministerul Agriculturii, ocazie cu care reprezentanții Alianței au constatat că ministrul Agriculturii nu a putut furniza un răspuns concret privind acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de secetă anul trecut, dar a afirmat că după ședința de guvern din ziua respectivă, după consultarea cu premierul, va comunica soluția care va fi implementată. Astăzi, 19 martie, se împlinesc  nouă zile de când fermierii așteaptă un răspuns, care pare că nu mai vine.

Fermierii reamintesc Executivului efectele secetei din 2020. Gradul de îndatorare al fermierilor calamitați a crescut de la circa 30% la circa 80-90%, ajungând ca aproximativ 25% din fermierii afectați să nu aibă posibilitatea înființării culturilor de primăvară începând cu sfârșitul lunii martie a.c., iar aproximativ 35% să realizeze o tehnologie minimală, care să nu le permită obținerea unei producții rezonabile pentru acoperirea unei părți a pierderilor suferite anul trecut.

Dată fiind gravitatea situației, în zonele afectate puternic de secetă, există un deficit major de apă în sol și chiar dacă anul acesta regimul pluviometric va ajunge aproape de normal, va fi imposibil ca producțiile să atingă nivelul dintr-un an normal.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Adrian Oros a anunțat joi – 18 martie 2021, într-o conferință de presă desfășurată la sediul MADR, că Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT) pentru sectorul bovine va avea o alocare financiară de la buget de 48 milioane euro. 

De asemenea, ministrul Agriculturii a precizat că în perioada imediat următoare va avea întâlniri cu organizațiile profesionale ale crescătorilor de bovine pentru a stabili cum să se aloce ANT așa încât subvențiile să ajungă la cât mai mulți fermieri, deci banii să ajungă în fermele care chiar au animale. Prin urmare, așa cum ne-au confirmat și crescători de bovine care se vor întâlni la acest final de săptămână cu ministrul Oros, se dorește renunțarea la acea dată de referință din anul 2013, plata ANT făcându-se doar pentru animalele existente în ferme. Crescătorii sunt încrezători că șeful MADR își va onora promisiunile astfel încât mare parte din animale să beneficieze de subvenția statului.

Rămâne de văzut dacă liberalul Adrian Oros își va respecta, măcar acum, cuvântul dat. Sau, și aceste întâlniri vor fi unele la fel de sterile ca majoritatea celor avute de când este la cârma Ministerului Agriculturii, punând pe drumuri degeaba, pentru a nu mai știu câta oară, fermierii.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Marți, 16 martie 2021, Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică pe pagina sa de internet un proiect de hotărâre de guvern privind modificarea și completarea HG nr. 108/2019 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi”, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de verificare şi control al acesteia. Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de zece zile de la data publicării, la adresa de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Potrivit proiectului de act normativ supus dezbaterii publice, în anul 2021, valoarea ajutorului de minimis care se acordă cultivatorilor de usturoi este de maximum 14.617,5 lei/ha, care reprezintă contravaloarea în lei a maximum 3.000 euro/ha, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020, fără a depăşi valoarea maximă de 20.000 euro/trei exerciţii financiare/beneficiar.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis pentru anul 2021 sunt în sumă de maximum 3.078.000 euro, echivalent lei - 15.000.000, şi se asigură din bugetul pe anul 2021 repartizat MADR. „Suma alocată în acest an este cu aproximativ 1.600.000 de euro mai mare a față de anul 2020”, susține Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt.

În situaţia în care, după centralizarea tuturor situaţiilor privind sumele necesare reprezentând ajutor de minimis, se constată depăşirea sumei maxime prevăzută pentru această subvenție, valoarea ajutorului de minimis care se acordă per beneficiar se reduce proporţional în vederea încadrării în bugetul alocat Ministerului Agriculturii pe anul în curs.

În anul de cerere 2021, valorificarea producţiei de usturoi se face în perioada 1 iulie - 22 noiembrie, iar documentele justificative care să ateste valorificarea producţiei se depun la direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, până la data de 29 noiembrie.

Pentru proiectul de act normativ privind ajutorul de minimis pentru cultivatorii de usturoi, supus dezbaterii publice, accesați link-ul: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Știm cu toții, în calitate de fermieri, care ne sunt problemele grave pe care le înfruntăm și știm și care ar fi soluțiile bune pentru noi, dar și pentru bugetul național, în așa fel încât să nu sufere nimeni. Și noi, fermierii din LAPAR, la fel ca toți ceilalți fermieri din România, suntem la fel de loviți de seceta cruntă pe care am înfruntat-o și ale cărei efecte le resimțim din plin. Știm cu toții ce pierderi imense am avut mulți dintre noi și, pentru că jucăm într-o piață ultra-concurențială, cu condiții inegale, am considerat necesar să cerem ca statul român să ne întindă o mână de ajutor. Nu am cerut nimic degeaba, nu cerem pomană, ci pur și simplu spunem că acum nu putem răzbi singuri și este vremea ca autoritățile să facă mai mult pentru noi, țintit și temporar.

Fermierul român nu a stat cu mâna întinsă spre bugetul statului, pe care l-am îndestulat cu multe miliarde din activitatea noastră. Dar acum, când multor agricultori le-a ajuns cuțitul la os, ar fi necesar ca liderii noștri politici să aplece mai mult urechea la nevoile noastre și să găsească ajutoarele financiare de care avem neapărată nevoie, până ne punem pe picioare. Doar atât, și ca dovadă că nu cerem ce nu se poate, noi, cei din LAPAR, alături de colegii din Alianța pentru Agricultură și Cooperare, am și găsit soluții convenabile tuturor, și agriculturii, și statului.

De aceea eu, Nicu Vasile, în dubla calitate de fermier și președinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR, spun, și susțin, că aceasta este singura cale prin care putem izbândi. Prin dialog, cu menținerea unei presiuni constante asupra celor ce decid, prin discuții cu argumente pertinente, și nu prin amenințări strigate în stradă. Putem înțelege fără probleme că bugetul este unul limitat și că nevoile sunt multe, mai ales în condiții de pandemie; asta nu înseamnă însă că agricultura nu mai este sector strategic, că nu mai este nevoie de noi, cei care punem pâine pe masa a milioane de români.

Uniunea Europeană, prin demersurile pe care le face, nu mai are nevoie de agricultură, sau industrie. România are nevoie de agricultură, pentru noi a fost și a rămas una din singurele ramuri de activitate care poate redresa economic România.

De aceea, eu, președintele LAPAR, spun că nu mai este timp și nevoie de dispute, de nici un fel, nici politice, nici cu iz sindicalist. Suntem cu toții actori în acest joc complicat, cu mare miză, și consider că doar alături unii de alții am avea sorți de izbândă.

Ce rost au disputele iscate în spațiul public, altul decât de a abate atenția de la problemele importante și presante? Văd că toată lumea se preocupă mai nou de numărul angajaților bugetari și de salariile acestora. Sigur, și această chestiune trebuie analizată și găsite soluții pentru eficientizarea muncii. Dar, cred că „cineva” ne direcționează anume pe astfel de subiecte, doar, doar vom uita de celelalte greutăți.

Soluția este să rămânem uniți, să fim o singură voce autoritară în fața liderilor și clasei politice, pentru că știm cu toții că nu fărâmițarea este soluția problemelor noastre și că acuzațiile aruncate cu nonșalanță nu rezolvă situația.

Cer clar să fie explicate aceste „blaturi”, în ce constau ele și cine le-ar fi făcut, pentru că enunțul este de-a dreptul calomnios, în condițiile în care toate discuțiile Alianței au fost publice, iar rezultatele comunicate de îndată. Reacțiile Alianței au fost numeroase și cu soluții de fiecare dată. De aceea, susțin că nu mai este timp pentru dispute sterile și inutile, despre cât de bun e unul sau altul și cât de „reprezentativ” se vrea în declarații. Spun din nou că este vremea să vorbim doar despre performanță și despre productivitatea muncii, despre implicarea noastră, a fermierilor, în alcătuirea bugetului și în obținerea de rezolvări pentru criza financiară în care mulți dintre noi se zbat.

Că vrem să recunoaștem sau nu, România rămâne o țară preponderent agrară, măcar după numărul de exploatații și numărul celor implicați direct în agricultură. De aceea spun că împreună putem revitaliza acest domeniu strategic și că pământul trebuie tratat ca un bun național strategic și nu ca o marfă.

Scris de: DR. ING. NICU VASILE, PREȘEDINTE LAPAR

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Opinii

De luni, 15 martie 2021, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii schemelor de plăți directe (schema de plată unică pe suprafaţă - SAPS, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu) şi pentru beneficiarii măsurilor de mediu şi climă (Măsura 10 – Agromediu și climă, Măsura 11 – Agricultură ecologică, Măsura 13 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale), în cadrul Campaniei 2021.

APIA a încheiat convenții pentru finanțarea capitalului de lucru cu instituții bancare și nebancare. Aceste convenții se adresează fermierilor care intenționează sa acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și non-bancare care au încheiat convenții cu APIA.

Potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus Cererea unică de plată pentru anul 2021 solicitând sprijin pentru schema de plată unică pe suprafață, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu și/sau pentru măsurile de mediu şi climă – M10, M11, M13.

De asemenea, prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru schemele de plată care fac obiectul convenției, că s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar, sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația IPA online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii beneficiarului referitor la eligibilitatea schemelor de plată care fac obiectul convenției și că beneficiarul, la data emiterii Adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru aceste scheme de plată, îndeplinind condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Valoarea creditului este de până la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

APIA reamintește fermierilor că potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de agenție în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor este de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM sunt postate pe site-ul agenției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Foto: NHR Agropartners

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Marți, 2 martie 2021, Alianța pentru Agricultură și Cooperare face un ultim apel disperat în numele fermierilor grav afectați de calamități, solicitând aprobarea amendamentului la Legea bugetului de stat, prin care să fie prevăzută suma de 1.093.000 mii lei, necesară plății despăgubirilor acordate producătorilor agricoli pentru culturile de primăvară calamitate și  restanțelor de la culturile de toamnă, în proporție de circa 10%.

Alianța reamintește că sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deși sunt maximum 35% din cheltuielile tehnologice efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii. „Ne aflăm în mijlocul unei crize globale, iar pe lângă sănătate, hrana trebuie să reprezinte o prioritate la fel de importantă. Stimate domnule premier, stimate domnule ministru al Agriculturii, stimate domnule ministru al Finanțelor, stimați parlamentari, vă rugăm, în ultimul ceas, să vă respectați promisiunile făcute Alianței, exprimate în întâlnirile cu fermierii și în mass-media. Nu vă jucați cu destinele sectorului agroalimentar și prevedeți în Bugetul MADR 2021 suma de 1.093.000 mii lei pentru acordarea despăgubirilor cuvenite producătorilor agricoli, aferente culturilor de primăvară 2020 calamitate de secetă și restanțelor pentru culturile de toamnă, la votul de azi, 2 martie 2021, din plenul Parlamentului”, precizează o ultimă scrisoare deschisă transmisă guvernanților de către Alianță.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a purtat în permanență un dialog cu autoritățile și a solicitat prin nenumărate adrese oficiale și publice, începând cu luna iulie 2020, aprobarea a două acte normative: OUG privind declararea stării de calamitate pentru fermierii cu procese-verbale de constatare și evaluare a daunelor provocate de seceta pedologică severă în conformitate cu gradul de dăunare, precum și OUG privind amânarea ratelor de credit/leasing pentru fermierii afectați de seceta pedologică 2020, pentru a preveni situația catastrofală în care au ajuns cei aproximativ 80.000 fermieri și familiile lor.

„Deși au trecut opt luni de când tragem semnale de alarmă și solicităm amânarea ratelor de credit/leasing pentru fermierii afectați de seceta pedologică severă, chiar și în martie 2021, dacă se legiferează acest subprogram de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar AGRO IMM INVEST și se alocă bugetul necesar, acesta va fi un program util doar pentru industria alimentară și fermierii care nu au fost afectați de seceta pedologică severă, sau cei care sunt calamitați cu un procent de dăunare minor și sunt bancabili/finanțabili. Trebuie să fim conștienți că acest subprogram reprezintă o necesitate, dar este o măsură complementară pentru sectorul agroalimentar, fiind o măsură pentru viitor, fiind posibil de accesat probabil din luna iunie 2021. Dacă ne referim strict la producătorii agricoli afectați de seceta pedologică severă la culturile de toamnă 2019 sau primăvară 2020, acest subprogram nu reprezintă o soluție imediată, așa cum urgența o impune pentru fermierii afectați de secetă, așa cum Alianța pentru Agricultură și Cooperare a solicitat în nenumărate rânduri. Fermierii afectați de secetă au probleme în special cu indicatorii bancari, nu mai au garanții și nu vor putea fi acceptați de instituțiile bancare și nebancare pentru accesarea finanțărilor. Dacă dorim să ajutăm fermierii afectați de secetă și care dețin procese verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole, aceștia pot fi considerați ca fiind titularii unei creanțe asupra bugetului de stat prin MADR, în cuantumul stabilit prin cererea de despăgubire (creanță = suprafață x cuantumul ajutorului de stat pe hectar). Printr-un mecanism de creditare și garantare similar programului IMM INVEST, dar printr-o procedură mult simplificată, fermierii afectați de calamități pot accesa de la bănci credite pentru capital de lucru, în limita sumelor cuvenite drept ajutor de stat pentru despăgubiri. Un astfel de mecanism poate fi implementat pe o perioadă de 8-12 luni, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Publicat în Știri

newsletter rf

Publicitate

FERMIERULUI ROMANIA AGRIMAX V FLECTO BANNER 300x250px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista