Un protest de amploare cu producători agricoli legați cu lanțuri și lacăte de gardul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) ar urma să fie condus de rebelul vicepreședinte PNL, Costel Caraș, miting care ar urma să aibă locîn jurul datei de 20 martie 2016, a declarat acesta într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului.

Mai bine de 1.500 de metri de lanț și „multe” lacăte au fost deja achiziționate pentru protestul care strânge adepți pe Facebook chiar de către președintele Sindicatului Crescătorilor de Taurine (SCT), el însuși deținător al unei ferme integrate (vegetal și zootehnic), Costel Caraș.

„Vrem să ne legăm de porțile Ministerului Agriculturii și să rămânem acolo până plesnim. Plesnim sau nu plesnim. Să vedem, se rezolvă problemele sau nu se rezolvă?”, a afirmat acesta.

Costel Caraș este destul de inventiv atunci când vine vorba de proteste. În 2012, fermierul politician sosea la protestul LAPAR din Piața Victoriei cu un tractor de mare putere și o vacă din plastic spânzurată de partea din față a utilajului. Mesajul era clar – nu omorâți zootehnia!

Un an mai târziu, omul, care deţinea pe atunci o fermă cu 200 de vaci (în prezent, numărul acesta a scăzut la 100), arunca opt tone de lapte direct din cisternă, pe câmp, pentru că nu mai avea cui să îl vândă de la izbucnirea scandalului laptelului contaminat cu aflatoxină.

Tot el este cunoscut pentru faptul că a protestat alături de fermieri, cu mai mulți ani în urmă, într-un coșciug, tot în fața Ministerului Agriculturii. Și lista nu se oprește aici.

Revendicarea numărul unu din lista lui Costel Caraș și a protestatarilor pe care acesta îi va conduce la mitingul din martie 2016 este cea legată de achitarea integrală a subvențiilor pentru cultură mare și zootehnie până la data de 31 martie, altfel ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, ar trebui să-și dea demisia.

„Cea mai importantă revendicare a mea este însă ca până la 31 martie 2016 să se plătească în total toate obligațiile către fermieri. Mă refer la toate subvențiile – și la animale, și la vegetal. Acum am văzut tot felul de îmbârligători din ăștia, prosteală: «Dăm banii pe suprafață, iar crescătorilor de animale din iulie încolo»”, a afirmat penelistul. „Mie îmi dai banii sau imediat îți dai demisia dacă nu ești de acord; te duci și te spânzuri. Ce, te-am pus eu să accepți să fii ministrul Agriculturii sau să fii director la APIA? Ai acceptat? Rezolvă problemele!”.

El îi îndeamnă totodată pe producătorii din sectorul vegetal și pe cei din sectorul zootehnic să-i viziteze pagina de Facebook și să adauge revendicări la lista deja deschisă.

În plus față de toate acestea, despre noul scandal al brânzei și laptelui cu E-coli și despre cum acesta i-au înjumătățit vânzările de lapte crud prin automate, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Am observat că vă pregătiți de proteste serioase pe Facebook.

Costel Caraș: Da, mă rog, încercăm să demarăm o acțiune că nu se mai poate. Este depășită orice limită.

R.F.: Ce aveți în plan mai exact?

C.C.: Avem în plan un protest. Deocamdată suntem în perioada de organizare. N-am putut să stabilim foarte clar totul, știți cum este. Când te organizezi, trebuie să vezi dacă ai masa critică, că altfel nu are rost demersul.

R.F.: Observăm că s-au strâns ceva doritori. Ce spun aceștia?

C.C.: Deocamdată există o teamă, pentru că eu am adoptat sistemul acesta: - am vrut să se vadă clar cine este bărbat, cine este agricultor! Oamenii mă sună și îmi spun: „Bă frate eu vin, dar nu vreau să mă postez că mă întreabă ăștia, mă văd, mă iau la întrebări... ”. Adică statul polițienesc a rămas.

R.F.: Să înțelegem că oamenilor le este teamă...

C.C.: Le este teamă, da. Am primi zeci și zeci de telefoane. Eu cred că, până la urmă, se va mișca treaba, dar oamenii se tem de represalii, pentru că nu este pentru prima dată când organizăm și când înainte de a face protestul, oamenii sunt presați pe diferite căi de instituțiile statului.

R.F.: De către cine?

C.C.: De instituțiile statului! De APIA, de tot felul de instituții cu care fermierii au relații mai mult de SCLAVIE. Sigur, reprezentanții acestora îi cheamă și le spune: „Băi, vezi că nu este bine, băi, vezi că este posibil să fie probleme, lasă-l pe Caraș că el este cu treaba lui... ”.

R.F.: Din câte cunosc, cel puțin unul dintre apropiații premierului a mărturisit într-o discuție privată cu unii membri ai presei că Guvernul susține de principiu protestele bine întemeiate pentru că, în felul acesta, societatea civilă își spune cuvântul.

C.C.: Ce să sprijine ei? Astea sunt date pe trompetă, așa, ca să dea bine. Ei ă susțină protestele? Ei trebuie să dea banii domne! Să dea banii, să lase oamenii să trăiască, să facă treabă, să facă profit, să se dezvolte.

R.F.: Să plătească taxe...

C.C.: Să plătească taxe, bineînțeles. Că dacă faci profit, plătești, dacă ești mort pe masă, pe catafalc, ce să mai plătești? Trebuie să cheltuiască alții cu tine ca să te înmormânteze.

R.F.: Cum mai stă treaba cu partidul agricultorilor?

C.C.: Nu este nicio treabă. Merge prost de tot.

R.F.: Ați încercat să-l refaceți?

C.C.: Eu l-am lăsat cum era (...), am terminat. N-am mai făcut absolut nimic pentru că după alegerile din 2012, toată lumea a fugit. M-au lăsat cu datorii, m-au lăsat cu tot felul de probleme, fiecare și-a văzut de drumul lui.

R.F.: ... iar dumneavoastră ați rămas să trageți ponoasele.

C.C.: Da. Ponoase de sute de milioane de lei vechi și încă mai am de plată pentru că nu te iartă nimeni când ai datorii. Or, eu dacă am fost președintele partidului, normal că eu răspund, nu?

R.F.: Păi partidul dumneavoastră nu a fuzionat cu PNL?

C.C.: Ba da, a fuzionat cu PNL, dar datoriile au rămas.

R.F.: Datoriile nu s-au preluat și ele să înțelegem...

C.C.: Nu s-au preluat. Ideea este că și fuziunea aceasta cu PNL este un fiasco. Eu am venit aici prin fuziune cu PNL, am venit să facem un program pe agricultură, asta a fost înțelegerea și promisiunea PNL-ului: „Vrem neapărat o colaborare cu voi că nu avem segmentul acesta în PNL, că suntem morți, că suntem... ” și acum... nu se întâmplă absolut nimic.

R.F.: Noi știm că promisiunea aceasta v-a fost făcută de Crin Antonescu.

C.C.: A fost promisiunea președintelui partidului, dar el n-a fost singur acolo. Toți cei care sunt acum pe scaune, au fost și acolo. Mă refer la vechiul PNL. Că au mai venit și alții după aia, asta este o altă problemă.

R.F.: În prezent, mai aveți o funcție în Partidul Național Liberal?

C.C.: Da, sunt vicepreședinte la nivel național.

R.F.: Aveți o funcție importantă. Ați putea avea oarece influență pe zona de agricultură în interiorul PNL.

C.C.: Nu, nu pot avea niciun fel de influență. Adică nu am, nu că nu pot să am, nu am. Vă referiți la influență în partid?

R.F.: Da, în partid, la asta ne referim, la a crea politici, la a crea un departament de specialitate...

C.C.: Sunt create astea, ca peste tot, dar sunt create așa, ca să existe pe hârtie.

R.F.: Noi ne-am uitat pe pagina dumneavoastră de Facebook și am văzut acolo sintagma de protest mai dur. Ce ar însemna chestia asta? Am văzut pe Youtube că la cel mai important târg din Franța, fermierii din Hexagon l-au huiduit pe Hollande. Asta înseamnă dur!

C.C.: Nu numai că a fost huiduit, a fost aproape SECHESTRAT de fermieri, cum a fost și domnul Cioloș (n.r. - Dacian Cioloș, premierul tehnocrat al României) SECHESTRAT de mine și de fermieri pe vremea când era ministrul Agriculturii, la IndAgra; cu trei ore înainte de marile vizite pe care le aștepta acolo, mă rog, de la un oficial de la Comisia Europeană, vreo doi miniștri (al Poloniei, mi se pare, era o doamnă ministru atunci) (...) s-au plătit banii! Așa se face treaba. În loc să fim oameni și să respectăm munca, producția și plusvaloarea, noi ne batem joc de oameni, iar dacă oamenii se urcă cu picioarele, începem... „bă stai așa un pic că nu e chiar așa!”. Eu am avut atunci o demonstrație clară, făcută chiar cu domnul Cioloș, mă rog, în condiții grele și pentru dânsul. La acea vreme „cheia și lăcata” erau la Ministerul Finanțelor; s-a rezolvat totul. Acum, cheia nu mai este la Ministerul Finanțelor, ci la Ministerul Agriculturii, dar nu se rezolvă nimic. Prosteli din astea că, Vezi-Doamne, „ne sabotează” nu știu cine; povești.

R.F.: Eu știu că dumneavoastră ați acționat și diplomat, ați fost chiar și inventiv, atunci când ați protestat în coșciug, și uneori chiar dur, când ați aruncat laptele pe câmp sau ați legat o vacă din plastic de tractor și ați venit la Guvern. Adică ați încercat să transmiteți un mesaj. La ce vă gândiți de această dată? Ce mesaj să transmitem fermierilor din țară?

C.C.: Mesajul, acum, este legat de un protest dur! (...) Am un kilometru jumate de lanț și multe lacăte, vrem să ne legăm cu acest lanț o mie de fermieri minimum. Dacă va mai fi nevoie de lanț cumpărăm, că este lanț în țară, importat din Turcia, o grămadă. Vrem să ne legăm de porțile Ministerului Agriculturii și să rămânem acolo până plesnim. Plesnim sau nu plesnim. Să vedem, se rezolvă problemele sau nu se rezolvă?

Lactate Brădet, Fenov Robănești și Ferma Joiana, „terminate” de scandalul E-coli

Revista Fermierului: Că tot vorbiți de Facebook, am rămas consternați de reacția ministrului Agriculturii pe rețeaua de socializare. L-am apreciat ca un profesionist pe probleme europene, dar gurile rele spun că nu s-a orientat deloc cu afirmațiile vizavi firma Brădet. A confirmat numele vehiculat de presă, apoi și-a cerut scuze online. Un procesator și doi producători de lapte ar putea intra în faliment. Lipsa de implicare a Ministerului Sănătății care a pasat pisica ANSVSA-ului i-au pus tehnocratului în brațe „mortul”.

Costel Caraș: Nu numai de patronul Brădet putem vorbi de faliment. Așa cum ați menționat și dumneavoastră, de cei doi fermieri, primul de la Craiova – Viorel Ninulescu (n.r. - Fenov Robănești) și băiatul acesta de la Argeș pe care îl cunosc Romică (Romeo) Mandu (n.r. - ferma Joiana) din Stolnici. Ambii au ferme foarte bune; sunt terminați.

R.F.: Îi vom contacta și pe ei să vedem ce cred ei că s-a întâmplat. Este o nebuloasă, efectiv, situația actuală... Cazul aflatoxina, numai cu reacții diferite.

C.C.: Lucrurile sunt simple, nu este niciun fel de nebuloasă. Nebuloasă este în capul ministrului. O fi fi specialist pe probleme europene, și bine că este, eu n-am nimic cu el. Din câte înțeles, a ajutat agricultura românească pe la Bruxelles, a știut să deschidă uși, ce mi-au spus și mie alții care au lucrat cu el. Dar să vii ca ministru și să faci o astfel de gafă... Mie mi se pare intenționat făcută. Nu poți face așa ceva. Acum am văzut pe Facebook că se scuză și bagă copiii în față. Adică, „Domne, eu nu vreau să îi am pe conștiință!”. Păi băi frate, brânza a fost vândută vrac. Omul când s-a dus să cumpere brânză, a luat din cutie sau de unde au pus-o ăia în vitrina frigorifică, au luat cu o spatulă brânză și au vândut – 500 de grame, 800 de grame; pe pungă nu scria că era de la Brădet. Era brânză proaspătă de la magazinul lui „Popescu”. (...) Este o scuză venită cu ea de ministru. El și-a dat seama sau i-or fi spus alții: „Bă, oprește-te că faci prostii. Mergi pe un drum greșit” și acum o dă la întors. Dar nu-mi bagi mie copiii în față. Eu dacă iubesc ceva pe lumea asta, eu iubesc copiii mai mult ca orice și îmi dau seama ce s-ar fi întâmplat în inima mea și în casa mea dacă exista o astfel de situație.

Însă, de aici, să călcăm așa pe cadavre, este mult. Eu sunt extrem de supărat pe chestia asta. Nu vă mai spun că mie mi-a scăzut vânzarea la jumătate la laptele meu și la toată lumea a scăzut vânzarea, pentru că, deja, sunt procesatori mari care spun așa: „Băi, nu mai luăm lapte de la voi o perioadă că ne distrugeți. Cu scandalul mediatic și cu astea aducem din Polonia, aducem de pe unde aducem, o perioadă, până se liniștesc lucrurile. După aceea mai discutăm”.

R.F.: A scăzut achiziția de lapte la dumneavoastră?

C.C.: Eu comercializez materia primă crudă prin automate; în trei zile mi-a scăzut la jumătate vânzarea. Oamenii sunt precauți. Este și normal: „Eu dau lapte copilului”, spun unii. „Cine știe? N-o avea și laptele ăsta ceva?” Nu este gândirea corectă? Este! „N-am de unde să știu, văd că treaba este confuză. Dacă a ieșit ministrul Agriculturii și a spus că problema este de la lapte... ”. Oficialul guvernamental a făcut afirmația foarte clar, că problema este de la lapte. Ce să fie băi nene de la lapte? Laptele este pasteurizat!

R.F.: Cât lapte crud vindeați prin automate?

C.C.: Circa 500-600 de litri la două zile prin cele 15 aparate autorizate pe care le dețin.

R.F.: Mai reprezentați vreo asociație în prezent?

C.C.: Sindicatul Crescătorilor de Taurine (al cărei președinte sunt) funcționează. Când eram în putere, eram 5.200 în SCT. Acum nu știu ce să vă mai spun. De când a fost cu partidul, n-am mai apăsat pedala. Dintre membri nu a fost dat nimeni afară, n-a depus nimeni vreo cerere că ar dori să plece. N-a mai fost nici cazul de cotizație pentru că SCT nu a mai avut cheltuieli. A fost zero pe zero că n-am mai făcut acțiuni, n-am mai plătit angajați, chirie.

R.F.: Atunci protestul din partea cărei forme asociative va fi?

C.C.: Protestul este pur și simplu o inițiativă de-a mea pe Facebook – chem fermierii la acțiune, la „bătaie”.

R.F.: Când preconizați că va avea loc protestul?

C.C.: Eu mi-aș dori ca până pe 20 martie 2016 să fim cu lanțul de gât.

R.F.: Care sunt revendicările dumneavoastră?

C.C.: Revendicările sunt, în fapt, o listă deschisă în care oamenii sunt liberi să introducă tot felul de propuneri. Cea mai importantă revendicare a mea este însă ca până la 31 martie 2016 să se plătească în total toate obligațiile către fermieri. Mă refer la toate subvențiile – și la animale, și la vegetal. Acum am văzut tot felul de îmbârligători din ăștia, prosteală: „Dăm banii pe suprafață, iar crescătorilor de animale din iulie încolo”.

R.F.: Dar știți de ce se întârzie plata la animale? Nu au fost contractate modulele necesare de soft în APIA. Noi am scris despre acest subiect.

C.C.: N-a fost contractată... de ce? Din cauza fermierilor? Nu mă interesează că ai contractat sau nu modulele. Ce-mi explici mie toate astea? Sunt prosteli! Mie îmi dai banii sau imediat îți dai demisia dacă nu ești de acord; te duci și te spânzuri. Ce, te-am pus eu să accepți să fii ministrul Agriculturii sau să fii director la APIA? Ai acceptat? Rezolvă problemele!

ANCHETĂ. Mulțumită colaborării directe cu portalul Surse și Resurse (www.sursesiresurse.weebly.com), Revista Fermierului a reușit să obțină în exclusivitate pentru publicare extrase dintr-un amplu raport al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), document aflat atât pe masa lui Daniel Constantin (în ultimele sale zile la șefia Ministerului Agriculturii), cât și pe cea a actualului ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, dare de seamă care explică cu subiect și predicat cum anume mai multe instituții guvernamentale cu care MADR colabora în ceea ce privește demersurile de legiferare pe zona schemei unice de plăți directe pe suprafață în agricultură își pasau unul altuia... să-i spunem lipsa de patriotism.

 

Dezvăluirire din document nu se opresc însă aici. Dacă în ultimele luni ale mandatului Guvernului Ponta apăreau tot mai des informații cu privire la piedici (cu voie sau fără de voie) apărute în demersul de contrasemnare a actelor normative emise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), detalii rămase doar la nivel de zvon, iată că o parte din ipoteze se confirmă.

 

Potrivit unor extrase ale unui raport intern realizat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), pus la dispoziția publicației Revista Fermierului de către surse guvernamentale cu ajutorul portalului Surse și Resurse, agenția de plăți amintită anterior s-a confruntat cu o serie de probleme care au culminat cu nefericitul eveniment de întârziere a plății avansului aferent campaniei 2015, cauzat de problemele cu softul dezvoltat de consorțiul Siveco-Teamnet, aspect cu privire la care vom reveni mai jos.

 

De la dificultățile întâmpinate de APIA în implementarea și dezvoltarea noului Sistem Integrat de Administrare şi Control (IACS), care prin întârzieri aparent voite ale mișcării pe traseele birocrației interministeriale a Hotărârii de Guvern 596/22.07.2015 privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură” a dus la întârzierea plății avansurilor din SAPS aferent campaniei 2015 și până la lipsa fondurilor necesare pentru gestionarea măsurilor delegate de AFIR către APIA, documentul este realmente exploziv și arată realitatea din spatele ușilor închise ale unor importante instituții guvernamentale.

 

„Dificultăți întâmpinate în implementarea și dezvoltarea noului sistem IACS” - raport APIA

 

Un capitol important din document vizează adoptarea cu întârziere a legislației naționale aferente perioadei de programare 2014-2020, deși discuțiile care au vizat acest aspect s-au derulat în cadrul MADR pe tot parcursul anului 2014.

 

Chiar dacă cel puțin la nivel declarativ, foști șefi MADR și APIA colaborau eficient de cele mai multe ori, este clar acum că au existat disfuncționalități la nivel interinstituțional, interministerial, probleme care „s-au spart” (ca de obicei) atât în capul managementului politic, respectiv al celui executiv, motiv de arătat cu degetul de către actualul Guvern.

 

Secțiunea „Dificultăți întâmpinate în implementarea și dezvoltarea noului sistem IACS” din cadrul raportului vizează demersurile inițiate de APIA pentru adoptarea Hotărârii de Guvern privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură”.

 

Concret, conform documentului citat, APIA a solicitat Ministerului Finanțelor Publice (MFP) prin adresa nr. 819/09.01.2015 (nr. MFP 1136/12.01.2015) un punct de vedere cu privire la necesitatea inițierii unei hotărâri de Guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare cu privire la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură”.

 

Răspunsul celor de la Finanțe, transmis către APIA prin adresa nr. 424.120/23.01.2015, înregistrat la agenție cu nr. 3235/27.01.2015, face referire la prevederile legale și concluzionează că APIA are deja încheiat un Acord Cadru pentru „Servicii de mentenanță, extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură”, iar necesitatea elaborării unei hotărâri de Guvern este valabilă numai pentru documentațiile tehnico-economice elaborate înainte de achiziția efectivă. Primii pași către dezastru erau făcuți deja.

 

În ciuda răspunsului încuietor, discuțiile pe aceeași variațiune au continuat între MFP și APIA și au culminat cu transmiterea către Ministerul de Finanțe a adresei nr. 17806/08.05.2015 înregistrată la MFP cu nr. 30323/08.05.2015 în care agenția de plăți revenit cu prezentarea situației, respectiv a faptului că „procedura de achiziție s-a derulat înainte de modificarea art.42 alin (1) din Legea 500/2002 și s-a finalizat cu încheierea Acordului Cadru nr. 241/18.12.2013 pentru o perioadă de trei ani (2014-2016)”, solicitând totodată „un punct de vedere asupra necesității inițierii în acest sens a unui proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare cu privire la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții «Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură»”. MFP a răspuns prin adresa nr. 427.367/01.06.2015 înregistrată la APIA cu nr. 22494/08.06.2015 că, cităm: «Pentru evitarea oricăror riscuri legate de interpretarea diferită a art. 42 din Legea nr. 500/2002 din partea instituțiilor publice chemate să verifice modul de alocare și cheltuire a sumelor din bugetul de stat, ar fi recomandabil să se aplice dispozițiile actuale ale Legii nr. 500/2002 și să se parcurgă toate etapele reglementate în prezent de aceasta»”. În atari condiții, APIA a demarat inițierea actului normativ, o premieră atât pentru Ministerul Finanțelor Publice (MFP), Ministerul Justiției (MJ), Ministerul pentru Societatea Informațională (MSI), Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională (CTESI) și chiar și pentru Guvernul României, având în vedere că nu existau norme tranzitorii de aplicare a art. 42 din Legea 500/2002.

 

Joaca de-a scărpinatul cu Hotărârea de Guvern dreaptă la urechea... de stânga!

 

Același document exploziv arată cum proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare cu privire la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții «Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură»” a avut un circuit amețitor între instituțiile guvernamentale, circuit care a generat, așa cum am mai menționat, atât întârzieri majore la plata avansului, cât și acuze ale actualei conduceri MADR la adresa APIA că nivelul de salarizare ar fi mult prea mare față de lipsa de competență și, ulterior, la demiteri și la reorganizare.

 

Revenind la raport, Hotărârea de Guvern a fost inițiată la data de 16 iunie 2015 și a fost avizată de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) la data de 22 iunie 2015; în aceeași zi, proiectul de act normativ era publicat pe site-ul MADR. Varianta inițială a proiectului a fost trimisă apoi către Secretariatul General al Guvernului (SGG) și la Ministerul Finanțelor Publice (MFP), în vederea consultării, 24 de ore mai târziu. Ca urmare a solicitării MFP cu privire la modificarea titlului proiectului, acesta a fost reștampilat la data de 24 iunie 2015.

 

Drumul actului normativ este reluat în 8 iulie 2015. La acea dată, proiectul modificat a fost trimis spre avizare la MFP și a primit avizul favorabil pe data de 14 iulie 2015. În ședința de Guvern din următoarea zi s-a solicitat de către premier avizul Ministerului Justiției (MJ) și al Ministerului pentru Societatea Informațională (MSI), deși hotărârile de Guvern care aprobă indicatori tehnico-economici nu necesită avizul MJ. Tot în acea ședință, SGG a solicitat și avizul Consiliului Legislativ. Răspunsul avea să fie halucinant, iar comentariul din raport, relevant: „Prin adresa nr. 241 din 16 iulie 2015, înregistrată la APIA cu nr. 29806/17.07.2015, Consiliul Legislativ a comunicat că nu este necesar avizul solicitat, întrucât proiectul face parte din categoria actelor individuale. Prin nota de reștampilare din 16 iulie 2015, pașaportul de semnături al proiectului de act normativ a fost completat cu alte două instituții avizatoare, respectiv MSI și MJ”.

 

La data de 17 iulie 2015, proiectul a fost transmis la MJ spre avizare și la MSI pentru formularea unui punct de vedere cu privire la avizarea de către Comitetul Tehnico-Economic. Prin adresa nr. 2428/21.07.2015, MSI a comunicat că atât ministerul menționat, cât și Comitetul Tehnico-Economic nu au competențe de instituții avizatoare. Pe 21 iulie 2015, varianta finală a proiectului a fost depusă spre avizare la MJ.

 

Abia în ședința de Guvern din 27 iulie 2015, Hotărârea de Guvern privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură” a fost adoptată sub nr. 596/22.07.2015. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 570 din 30.07.2015.

 

ECA: „Cuantumul plăților pentru bunăstarea animalelor – porcine, subpachetul 3 „Transport”, a fost stabilit greșit prin fișa tehnică a Măsurii 215

 

Un alt element demn de menționat din raportul APIA este și motivul sistării plăților pentru bunăstarea animalelor – porcine, subpachetul 3 „Transport”. Conform documentului, plata pentru acest subpachet a fost suspendată ca urmare a constatărilor formulate de Curtea Europeană de Conturi (ECA), în urma auditului desfășurat în perioada 18-29 mai 2015, referitoare la Declarația de Asigurare FEADR 2015. În urma acestui audit, reprezentanții ECA au semnalat faptul că modalitatea de calcul al cuantumului care se poate acorda beneficiarilor pentru acest subpachet a fost stabilită greșit prin fișa tehnică a Măsurii 215 din cadrul PNDR 2007-2013.

 

„Ca urmare, MADR a propus suspendarea plăților aferente acestui subpachet, iar APIA a refăcut și a transmis către AFIR cele șase declarații de plăți, în sumă de 16.560.996 euro”, se menționează sec în darea de seamă.

 

Nu are Armata îndeajuns de mulți angajați la Direcția Topografică Militară? Da. Din 70 de angajați au rămas 25. Nici APIA nu stă mai bine la acest capitol

 

Sistemul Land Parcel Identification System (LPIS) asigură vizualizarea şi întreţinerea blocurilor fizice (parcelelor de referinţă), mai exact gestionarea completă a suprafeţelor agricole şi neagricole, în cadrul sistemului GIS (Geographic Information System), integrarea cu ortofotoplanurile sau cu imaginile satelitare, modificarea blocurilor fizice, în conformitate cu constatările în urma controalelor efectuate, printarea hărţilor (hărţi de bază, blocuri fizice, imagini ortofoto), integrarea completă în modulul IACS (pentru cererile de sprijin), respectiv legătura cu Registrul Fermierilor pentru a indica parcelele deţinute.

 

Sistemul LPIS se bazează pe fotografii aeriene prelucrate (ortofotoplanuri) și pe digitizarea (delimitarea) conturului suprafețelor de teren agricol (blocuri fizice), în care fermierii își identifică parcelele utilizate. Acesta trebuie actualizat o dată la trei ani prin realizarea de ortofotoplanuri și digitizarea (actualizarea) blocurilor fizice în funcție de noile detalii de pe imaginile ortofoto.

 

În urmă cu șase ani, MADR împreună cu MapN hotărau ca activitatea de actualizare a LPIS să se facă prin colaborarea cu APIA, cu Direcția Topografică Militară din cadrul MapN până în anul 2020. Aici apar însă problemele. Pe zona de activități de digitizare și actualizare LPIS, APIA a avut parte numai de piedici, cea mai importantă fiind diminuarea numărului de personal alocat pentru aceste activități în cadrul Direcției Topografice Militare, personal care a fost redus de la 70 la 25 de persoane. Pe de altă parte, sunt și alte activități suplimentare care ar trebui prevăzute în cadrul colaborării în următorii doi ani, a căror realizare presupune personal suplimentar din cadrul Direcției Topografice Militare sau altor structuri numite de către Ministerul Apărării Naționale.

 

„La momentul realizării raportului, nu este foarte clar pentru APIA dacă actualizarea LPIS prin delimitarea suprafețelor agricole poate fi realizată de către MapN prin Direcția Topografică Militară, în următorii doi ani de zile, începând cu anul 2016, având în vedere că, pe lângă cei 70.000 de kilometri pătrați rămași de digitizat pentru anul 2016, anul 2017 va însemna începerea unui ciclu nou de trei ani de actualizare LPIS pentru încă 130.000 kilometri pătrați”, se menționează în documentul obținut de Revista Fermierului, prin bunăvoința portalului Surse și Resurse (www.sursesiresurse.weebly.com).

 

Conform OUG 95/2010, agenția de plăți poate realiza aceste activități doar cu MApN prin structurile desemnate de acesta, în cazul de față, conform protocolului de colaborare, Direcția Topografică Militară.

 

„În cazul în care, activitatea de digitizare și de actualizare a LPIS, realizată pe baza ortofotoplanurilor noi, inclusiv activitățile suplimentare comunicate prin aceast raport, nu pot fi realizate de către MApN prin structurile sale în confirmitate cu OUG nr. 95/2010, art.2 (2), este necesară o justificare scrisă din partea MapN în vederea fundamentării și propunerii de modificare a OUG nr. 95/2010 și găsirea unei alte soluții pentru realizarea obligațiilor care revin României conform regulamentelor europene mai sus menționate”, se mai precizează în raport.

 

Pe lângă toate aceste probleme, APIA se confrunta și ea (la momentul întocmirii raportului) cu o lipsă de personal specializat, cu lipsa fondurilor pentru desfășurarea activităților în bune condiții (în perioada decembrie-martie nu se pot încheia contracte din cauza lipsei bugetului), dar și cu o încărcătură foarte mare pe funcționarii responsabili cu actualizarea și întreținerea LPIS.

 

Sincope în colaborarea dintre APIA-ANSVSA și APIA-AFIR. Unde este eficiența interinstituțională?

 

Chiar dacă George Turtoi, fost secretar de stat în cadrul MADR, a încercat impunerea unui sistem de performanță la cele două agenții de plăți APIA și AFIR, ultima din listă are un atu din acest punct de vedere. În atari condiții, APIA a făcut totuși față cu brio unui sistem complex de colaborare interinstituțională, de cele mai multe ori deficitar din cauza orgoliilor și intereselor politico-economice sau al unui management... defectuos.

 

Primul exemplu elocvent – colaborare dintre APIA și ANSVSA. Concret, APIA a delegat către ANSVSA activități de verificare a respectării de către agricultori a cerințelor legate în materie de gestionare (SMR 4-9 și SMR 11-13) și a bunelor condiții agricole și de mediu (GAEC). În baza acestui acord, ANSVSA elaborează ghidurile de control pe care le transmite către APIA spre avizare. Ulterior, APIA transmite către ANSVSA eșantionul de fermieri care au fost selectați pentru controlul pe teren, în vederea verificării.

 

Până la momentul realizării raportului, APIA nu primise de la ANSVSA ghidul de control, fiind în imposibilitatea de a le comunica eșantionul de fermieri în vederea controlului pe teren.

 

De asemenea, accesul în baza de date a ANSVSA este greoi și necesită timp îndelungat, fiind necesară găsirea unei soluții de interfațare a sistemului IT al APIA cu această bază de date.

 

O altă problemă în relația cu ANSVSA a fost cea legată de baza de date a animalelor.

 

„După cum a și fost informată APIA prin adresa emisă de ANSVSA nr. 27.699/16.09.2015, Agenția Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor nu poate garanta corectitudinea datelor înscrise în baza națională de date, după încetarea contractului încheiat cu Consorțiul Caisley în vederea identificării, înregistrării și crotalierii efectivelor de animale din speciile ovine, caprine și suine. APIA consideră că aceste incertitudini au un impact major asupra activității sale, putând avea implicații majore asupra modului de acordare a plăților”, conform documentului APIA.

 

În ceea ce privește colaborarea APIA-AFIR, ultima din listă a delegat către APIA gestionarea măsurilor de dezvoltare rurală din PNDR 2014-2020, respectiv Măsura 10 – agro-mediu și climă, Măsura 11 – agricultură ecologică, Măsura 13 – zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, Măsura 14 – plăți privind bunăstarea animalelor, Măsura 8.1 – împăduriri și crearea de suprafețe împădurite, respectiv Măsura 15 – plăți pentru angajamentele în materie de silvomediu și climă.

 

Gestionarea acestor măsuri presupune existența unor cerințe complexe, care necesită dezvoltări suplimentare în sistemul informatic, instruirea personalului și logistica aferentă. Conform fișei măsurii din ultima versiune a PNDR, se precizează în raport, aceste activități sunt eligibile pentru Măsurile 8.1 și 15 și doar pentru anumite activități.

 

„Având în vedere experiența anterioară, precum și lipsa fondurilor alocate, APIA propune delegarea directă de către Autoritatea de Management către Agenție a acestor măsuri și alocarea din PNDR a unor fonduri corespunzătoare cu volumul activității delegate”, opinează APIA în raport, astfel încât colaborarea pe această zonă să fie eficentizată.

 

OUG 45/2015, actul normativ care generează neeligibilitatea cererilor cu procese verbale care au mențiunea „procentul de calamitare peste 30%”

 

Ultimul aspect cuprins în extrasele raportului APIA primite la redacție vizează principalele probleme identificate în aplicarea OUG nr. 45/2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă în perioada aprilie-septembrie 2015.

 

Practic, procesele verbale de calamitate au fost emise atât prin ordinul prefectului pe legislația situațiilor de urgență, cât și prin ordine ale primarilor, conform Legii 54/2015 pentru completarea art. 73 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, punând APIA în dificultate la momentul primirii documentelor și determinării sumelor de plată către fermieri. Mai mult, conform OUG 45/2015, se exclude sintagma „peste... %”, ceea ce conduce la neeligibilitatea cererilor cu procese verbale care au mențiunea „procentul de calamitare peste 30%”. Totodată, atestatele de producător emise pentru sectorul zootehnic nu conțin suprafețele utilizate, punând APIA în imposibilitatea de a le lua în calcul la momentul autorizării plății. „Atestatele de producător nu sunt încă eliberate, iar producătorii respectivi nu pot depune cerere de plată”, se precizează în raport. „Nu este clar cum ar trebui să completeze fermierii cererile de plată, în condițiile în care în procesul verbal de calamitate au un procent de calamitare diferit de cel real, constatat chiar de către fermieri. Este necesară reformularea unor indicații mai clare din partea MADR referitoare la emiterea atestatelor de producător și a proceselor verbale de calamitare”, conchide raportul APIA.

 

Achim Irimescu crede că în MADR sunt salarii „destul de bune”, dar că personalul angajat nu și-a atins scopul de eficiență

 

Ministerul Agriculturii și-a dublat numărul de angajați în ultima perioadă, iar salariile sunt „destul de bune”, însă personalul nu ar fi atins aceeași cota de performanță așteptată, declara șeful instituției amintite, Achim Irimescu, cu ocazia evenimentului de lansare a platformei de dialog pentru dezvoltarea integrată a mediului rural în România care a avut loc la București în prima decadă a lunii decembrie 2015.

 

Deja, practic, nu mai este niciun secret pentru nimeni că Irimescu implementează o „reformă” a întregului aparat de conducere a Ministerului pe care îl conduce, cât și a instituțiilor aflate în subordinea MADR. Asta chiar dacă, uneori, din cauza problemelor pe care potențialii manageri le au cu legea, cu foștii subalterni sau sunt în conflict de interese, ministrul Agriculturii în exercițiu este nevoit să lucreze cu același personal pe care îl critică.

 

În opinia sa, angajații din organigrama MADR au salarii „destul de bune”, în ciuda faptului că nu s-a reușit utilizarea integrală a banilor europeni, țintele „de serviciu” ale șefului de la Ministerul Agriculturii fiind în acest caz șeful interimar de la APIA, fostul director general AFIR (și alții).

 

Irimescu pare să întrevadă un lanț vicios care leagă incapacitatea administrativă a agențiilor de plăți de faptul că tinerii de la sat preferă să emigreze și nu să se angajeze în sisteme de antreprenoriat finanțate din bani europeni.

 

„Atâta timp cât salariile oferite în agricultură nu vor fi suficient de mari, lumea va continua să plece, să-și desfășoare activități în vest. Sigur că fiecare fermier mare care are nevoie de forță de muncă, are un calcul de eficiență. Este clar că el va căuta să plătească cât mai ieftin forța de muncă și să aibă profit cât mai mare. (...) Cred că ar trebui văzute salariile ca o corelație între performanță, eficiență și venit. Avem în Ministerul Agriculturii salarii destul de bune. Din păcate, n-am reușit să folosim integral banii europeni; înseamnă că nu ne-am atins scopul în ceea ce privește eficiența noastră, a administrației. Avem administrație foarte multă. Ministerul (n.r. - Agriculturii) aproape s-a dublat ca număr de angajați în ultima perioadă, dar nu s-a întâmplat la fel cu eficiența noastră”, spunea Achim Irimescu.

 

28 milioane de euro pentru continuarea sistemul informatic al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), în urma unui contract câştigat în 2013

 

În luna iulie 2015, Ministerul Agriculturii pregătea o Hotărâre de Guvern „privind necesitatea şi oportunitatea realizării investiţei «Servicii de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenţiei de Plăţi şi Intervenşie pentru Agricultură». Fondurile necesare, care aveau să vină de la bugetul de stat, se ridicau la «27.764.468 de euro, echivalent a 124.243.217,85 lei, la cursul de schimb de 4,4749 lei/euro din data de 18.12.2013», se preciza în proiectul de HG. Sumele se refereau la „cheltuieli cu serviciile de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al APIA şi face parte dintr-un acord cadru care a fost încheiat în urma derulării unei proceduri de achiziţie de licitaţie deschisă”.

 

Potrivit Agenţiei, la momentul respectiv, acordul-cadru era încheiat pentru o perioadă de trei ani cu asocierea formată din Siveco România şi Teamnet Internaţional, el cuprinzând două categorii de servicii: servicii de dezvoltare (Servicii de analiză, proiectare, dezvoltare, implementare, instruire şi asistenţă tehnică, management de proiect) şi servicii lunare de suport tehnic, mentenanţă corectivă şi administrare pentru sistemul informatic.

 

Valoarea totală a acordului-cadru a fost stabilită în urma licitaţiei la 28.884.500 de euro, fără TVA, din care suma de 22.390.700 euro, fără TVA, reprezintă valoarea previzionată pentru categoria „Servicii de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură”, iar suma de 6.493.800 euro, fără TVA, reprezintă valoarea previzionată pentru categoria „Servicii lunare de suport tehnic, mentenanţă corectivă şi administrare pentru sistemul informatic”, preciza APIA într-o dare de seamă pentru Focus Energetic.

 

În perioada 2006-2012, APIA a dezvoltat un sistem informatic specific necesar gestionării fondurilor europene şi naţionale destinate sprijinirii agriculturii.

 

„Schimbările realizate în ultimii doi ani la nivelul Politicii Agricole Comune necesită adaptarea funcţionalităţilor sistemului informatic astfel încât acesta să răspundă noilor cerinţe privind plata către fermieri”, se preciza în nota de fundamentare a proiectului de HG. În aceste condiţii, APIA demara procedurile de achiziţie publică pentru încheierea unui acord-cadru, pentru perioada 2014-2016, în vederea modificării şi completării softului, astfel încât să răspundă noilor cerinţe.

 

La licitaţie au fost depuse trei oferte, dar numai una a fost admisibilă, cea a consorţiului Siveco România şi Teamnet Internaţional. În urma licitaţiei, preţul a scăzut de la 30.546.367 de euro, fără TVA, la 28.884.500, cu 5% mai puţin decât valoarea de început. Licitaţia a fost contestată, dar, în cele din urmă, s-a semnat contractul pe 18 decembrie 2013.

În anul 2014, din valoarea obiectivului de investiţii ”Servicii de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al APIA” s-a cheltuit suma de 23.872.369,52 lei cu TVA, iar în anul 2015 s-a cheltuit suma de 5.501.058,64 lei cu TVA, precizează Nota de fundamentare. Valoarea rămasă, estimată pentru perioada 2015-2016 este de 94.869.789,70 lei cu TVA.

 

“Realizarea obiectivului de investiţii este absolut necesară pentru ca România să poată gestiona cererile de plată depuse de fermieri pentru plata ajutorului acordat de Uniunea Europeană în domeniul agriculturii”, se preciza în nota fundamentare pe atunci a proiectului de act normativ.

Softul APIA a fost iniţiat şi apdatat de Siveco, dar, pe parcursul anilor, în ecuaţia a intervenit şi Sebastian Ghiţă. După ce cei doi au avut probleme cu legea (n.r. – Irina Socol a stat şi în arest preventiv, iar Sebastian Ghiţă sub control judiciar), piaţa licitaţiilor IT pe bani publici s-a extins considerabil şi la alte firme de profil din România.

 

Avansul până la urmă a fost plătit. 602.159 fermieri aveau banii în cont la 1 decembrie 2015

 

Conform notei avans C2015 intrată și ea în exclusivitate în posesia publicației Revista Fermierului la momentul respectiv (prima decadă a lunii decembrie 2015), document destinat Comisiei Europene și emis de sistemul informatic APIA, la data de 1 decembrie 2015, ora 01:38, totalul sumei autorizate la plată în avans la nivel național era de 1.128.470.121,91 lei (255.448.678,85 euro), din care deja achitate în conturile fermierilor nu mai puțin de 97.247.606,57 lei. Conform aceluiași document, numărul beneficiarilor de plăți în avans era la data închiderii procesului de autorizare de 602.159.

 

Defalcat pe zile, cea mai importantă dată a transferurilor avea să fie cea de 30 noiembrie, cu 467.428.798,74 lei autorizați la plata în avans. Urmează ziua de 29 noiembrie când au fost autorizate la plată nu mai puțin de 426.631.589,33 lei. În data de 28 noiembrie s-au autorizat 119.142.831,51 lei, în ziua de 27 noiembrie – 17.551.701,64 lei, în data de 26 noiembrie – 76.576.482,74 lei, respectiv în data de 25 noiembrie – 21.138.717,95 lei.

 

Țara noastră rămânea totuși „codașa Europei” atunci când venea vorba de plata avansurilor din SAPS, în condițiile în care anul agricol 2014-2015 a fost unul deosebit de dificil.

 

Din cauza slabei performanțe a sistemului informatic, procesul de autorizare la plată început și de control administrativ avea să se blocheze în jurul prânzului zilei de 23 noiembrie 2015.

 

România are alocat un plafon financiar destinat plăților directe aferente campaniei 2015 de 1,599 miliarde euro. (Ionel Văduva).