PAC - REVISTA FERMIERULUI

Varianta consultativă a Ghidurilor solicitantului pentru intervențiile referitoare la exploatațiile pomicole, la condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole, precum și la crearea sau modernizarea infrastructurii de acces agricolă, din Planul Strategic 2023 -2027, se află în consultare publică.

Astfel, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Direcția Generală Dezvoltare Rurală, în calitate de Autoritate de Management pentru Planul Strategic 2023-2027, a publicat varianta consultativă a Ghidurilor solicitantului pentru intervențiile:

  • DR 15 – Investiții în exploatații pomicole;

  • DR 22 - Investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole;

  • DR 27 – Crearea/modernizare infrastructurii de acces agricolă.

Perioada de consultare publică este de 15 zile calendaristice, începând cu data publicării, respectiv 2 august 2023. Eventualele propuneri și observații pot fi transmise la adresele de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Ghidurile solicitantului pot fi consultate pe paginile de internet ale MADR și AFIR.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) va utiliza exclusiv semnătura electronică în relația instituțională cu solicitanții și, ulterior, cu beneficiarii de fonduri europene acordate pentru agricultură și dezvoltare rurală. Această decizie se va aplica tuturor comunicărilor oficiale pe parcursul derulării Planului Strategic pentru Politica Agricole Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027), care va demara în acest an.

Pentru a simplifica fluxurile de lucru din cadrul tuturor etapelor procedurale derulate prin intermediul sistemului informatic, pe întreaga durata de implementare a proiectului de investiție finanțat prin PS PAC 2027, AFIR a dezvoltat o serie de funcționalități care să permită folosirea semnăturii electronice, fără posibilitatea de semnare și încărcare a documentelor prin utilizarea semnăturii olografe.

„La nivelul AFIR suntem mereu preocupați de simplificarea întregului flux procedural și de a face cât mai accesibilă obținerea finanțărilor, precum și implementarea proiectelor de investiții. Noi am creat cadrul administrativ care a permis beneficiarilor fondurilor europene gestionate de AFIR să utilizeze semnătura electronică încă din anul 2018, fiind printre primele instituții publice care a implementat o astfel de măsură. La momentul respectiv a funcționat în paralel cu cea olografă, însă acum suntem pregătiți din punct de vedere al sistemului informatic să o folosim exclusiv pe cea electronică, începând cu primele depunerii ale cererilor de finanțare prin intermediul PS PAC 2027”, a precizat George Chiriță, directorul general AFIR.

Din punct de vedere legal, semnătura electronică calificată este echivalentă cu semnătura olografă. Totodată, este mai sigură, mai rapidă, mai eficientă și aduce reduceri de costuri. Astfel, prin utilizarea semnăturii electronice calificate se certifică identitatea semnatarului și nu mai este necesară deplasarea la sediul Agenției pentru depunerea cererii de finanțare, pentru semnarea contractului de finanțare sau, ulterior, pentru depunerea dosarului de plată.

AFIR precizează că pentru documentele și fluxurile de lucru aferente proiectelor contractate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, se acceptă și semnătură electronică și cea olografă.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print,AICI!

Publicat în Știri

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează fermierii că începând cu anul de cerere 2023 se pun în aplicare normele privind condiţionalitatea în cadrul intervențiilor sub formă de plăți directe și a unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală.

Fermierii și alți beneficiari care primesc subvenții prin intervențiile din Planul Strategic 2023-2027 trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă și pe tot parcursul anului de cerere.

Standardul GAEC 3 are ca obiectiv principal menținerea nivelului de materie organică din sol, prin interdicția arderii miriştilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile. Fermierii care respectă standardul GAEC 3, contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din agricultură.

Astfel, standardul GAEC 3 este aplicabil pentru toate exploatațiile agricole, pentru toți fermierii care au la dispoziție terenuri arabile, având ca cerință obligatorie interzicerea arderii miriştilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile.

Fermierii care utilizează terenuri arabile, inclusiv pajişti temporare, nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui, rapiţă etc), inclusiv iarba/vegetația rămasă după cosirea/recoltarea pajiştilor temporare.

Pentru a întări măsurile de verificare în vederea respectării standardului GAEC 3, de către fermieri, APIA a încheiat Protocolul de colaborare cu Garda Naţională de Mediu (GNM) şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), în baza căruia părţile se angajează să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control.

APIA, GNM și IGSU elaborează materiale informative (afișe, pliante, postere, comunicate de presă etc.) cu privire la interdicția arderii miriștilor și vegetației uscate pe terenurile arabile, precum și transmiterea lor către structurile județene ale APIA, GNM și IGSU, în vederea diseminării către populație, în cadrul campaniilor de informare publică.

În cazul în care se constată că o anumită suprafaţă a exploataţiei a fost arsă, dar arderea se datorează unor cauze necunoscute, pentru a nu fi sancționati, fermierii pot prezenta în cel mai scurt timp la Centrul APIA la care a depus cererea, copia Procesului verbal de intervenție întocmit de către Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă sau copia după sesizarea (plângerea) depusă de acesta la secția de Poliție pe raza căreia s-a produs incidentul, iar după finalizarea cercetărilor trebuie să prezinte și copia documentului de soluționare a sesizării făcute.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

De marți, 11 iulie 2023, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii intervențiilor în sectorul zootehnic. Adeverințele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții bancare și nebancare și cu fondurile de garantare în domeniul agricol. Aceste convenții se adresează fermierilor care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente.

Intervențiile din sectorul zootehnic pentru care crescătorii de animale pot solicita adeverințe:

  • PD-21 Sprijin cuplat pentru venit – vaci de lapte

  • PD-22 Sprijin cuplat pentru venit – carne vită

  • PD-23 Sprijin cuplat pentru venit – bivolițe de lapte

  • PD-24 Sprijin cuplat pentru venit – ovine-caprine

  • PD-25 Sprijin cuplat pentru venit pentru viermii de mătase

Potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință care atestă depunerea de către beneficiar, în Campania 2023, a Cererii unice de plată pentru intervențiile în sectorul zootehnic indicate mai sus.

Totodată, prin adeverința eliberată de APIA, se confirmă că fermierul, la data emiterii adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru intervențiile din sectorul zootehnic și că acesta îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Valoarea finanțării va fi de până la 90% din valoarea calculată prin înmulțirea cuantumului unitar planificat pentru anul de cerere 2023 cu numărul de animale/cantitățile confirmate prin adeverință pentru fiecare intervenție în sectorul zootehnic, gestionat de APIA și menționate în convenție.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

APIA reamintește că potrivit legislației pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de agenție în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM sunt postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

În vederea pregătirii sesiunii de primire a proiectelor din acest an, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat în consultare publică Ghidul solicitantului pentru intervenția DR-30 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, finanțată prin Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).

Prin intermediul intervenției DR-30, sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se acordă în baza unui plan de afaceri și este 100% nerambursabil. Tinerii fermieri pot primi 70.000 de euro pe proiect. Fondurile se acordă sub formă de sumă forfetară în două tranșe, 75% din cuantumul sprijinului la semnarea contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani sau cinci ani pentru sectorul pomicol și struguri de masă, de la semnarea Contractului de finanțare.

„Versiunea consultativă a Ghidului solicitantului aferent sprijinului pentru tinerii fermieri, publicat de AFIR, include cele mai relevante observații formulate de către experții AFIR, de la nivel central, dar și de la nivel regional și județean. De asemenea, Ghidul a fost analizat și consolidat în urma dezbaterilor de la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Dorim să oferim solicitanților de fonduri europene nerambursabile instrumente suple, clare, pentru a facilita accesarea fondurilor europene. Timp de 30 de zile așteptăm observațiile publicului, urmând ca acestea să fie analizate și, după caz, incluse în versiunea finală a Ghidului solicitantului”, a declarat George Chiriță, directorul general AFIR.

Ghidul solicitantului pentru intervenția DR-30 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” poate fi consultat pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, la secțiunea Comunicare >> Dezbatere publică. Perioada de consultare publică este de 30 zile calendaristice de la data publicării pe site, respectiv 7 iunie 2023. Toți cei interesați pot să transmită propuneri sau observații privind documentele supuse dezbaterii pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Noua Politică Agricolă Comună pare că dă bătăi de cap producătorilor agricoli români, așa cum se întâmplă, în fapt, de fiecare dată când Europa vine cu noi reguli și măsuri. Ideile din Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027, spun fermierii, sunt bune, dar nu sunt aplicabile azi pentru ce avem noi în economie şi în agricultura românească.

Se vede că niciodată România nu e pregătită pentru noile politici europene, cu toate că înainte ca legislația să intre în vigoare este prezentată, dezbătută, este făcută cunoscută celor cărora li se adresează. Și totuși, românii sunt nepregătiți, de fiecare dată. Undeva este o ruptură, un scurtcircuit.

Să fie comunicarea autorităților cu producătorii deficitară? Posibil, dacă ne uităm la „Caravana Cunoașterii”, cu care ministrul Petre Daea se plimbă prin toată țara ca să explice PNS-ul și care pare a fi doar un exercițiu de imagine pentru cel care are în mâini frâiele Ministerului Agriculturii, având în vedere că participanții pleacă de la aceste întâlniri la fel de nelămuriți cum au venit. Pe de altă parte, e treaba unui ministru să le descâlcească producătorilor regulamentele europene, ministerele având destui specialiști care, tehnic, știu mai bine cu ce și cum se mănâncă lucrurile astea?

Există dialog între autorități și organizațiile profesionale. Adevărat. Dar dialogul chiar e real ori tot un exercițiu de imagine? Să ne reamintim negocierile pentru PNS, fermierii cunoșteau o variantă trimisă la Bruxelles, iar când Planul a fost aprobat, au văzut o cu totul altă variantă. Și nu e un exemplu unic.

Organizațiile profesionale transmit mai departe membrilor informații, informări, le arată și le explică ce se discută și ce se negociază la București și la Bruxelles. Aici intervine cea mai mare problemă a agriculturii românești. Avem multe asociații, federații, ligi de producători agricoli, cooperative și prea puțini membri în aceste organizații. Presupun că majoritatea celor care se ocupă cu agricultura nu face parte din vreo asociere, din păcate. Și, tot din păcate, majoritatea nu citește, nu ascultă radio și nu se uită la tv. Nu poți să spui că nu ești pregătit când ai avut la dispoziție o mulțime de surse de informare. Cred că toată mass-media, presa agricolă în special, a transmis informații despre ce se întâmplă la Bruxelles, despre noile măsuri ale PAC, le-a explicat împreună cu specialiștii și fermierii. Însă fractura există și nu facem nimic pentru a o corecta. De ce? Pentru că, la români, „merge și așa”.  

A început campania de primăvară și s-ar putea „să nu mai meargă și așa”. Mă refer la eco-schema „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil”, care, dacă sunt îndeplinite anumite condiții, prevede niște subvenții pentru fermieri. Însă ei, fermierii, spun că sunt nepregătiți pentru măsurile din această eco-schemă. Trebuie să cultive pe o pondere minimă din totalul terenului arabil declarat culturi leguminoase bogate în proteină vegetală, fixatoare de azot, care se pot recolta, precum: soia, mazăre de consum/furajeră, măzăriche, sparcetă, trifoi, facelia, fasole, fasoliță, ghizdei, năut, lupin, linte, bob, lucernă, arahide, amestecuri de leguminoase și graminee perene. Ponderea minimă este de 10% în anul 2023 și de 5% începând cu 2024.

Am vorbit cu agricultori care au înfiinţat în toamnă 95% din culturi, au pus grâul, orzul, rapiţa şi au cam terminat 95% din suprafeţe, unii dintre ei. Acum, în primăvară, de unde să mai scoată 10% pentru leguminoase?

O altă problemă e sămânța. Există pe piață atâta sămânță de leguminoase? Să zicem că este sămânță, că este teren suficient, ce face fermierul cu recolta? Unde o vinde? Că la noi nu e desfacere pentru astfel de culturi.

Soluțiile. Nu prea sunt. Mi-au zis unii fermieri că probabil vor renunța la acea subvenție și vor continua anul acesta cu structura pe care și-au stabilit-o la începutul anului agricol 2022-2023. Alții așteaptă derogări. Și uite cum, din derogare în derogare, „merge și așa”, nepregătiți.

Câți vor rezista, oare? Deja, lupta pentru supravieţuire a fermierilor români este destul de dificilă. Seceta, prețurile tot mai mari la input-uri și tot mai mici la producția agricolă, „tranzitul” cerealelor din Ucraina pun sub semnul întrebării afacerile agricole. Vor urma câțiva ani în care fermierii nu-şi vor pune problema de profit, ci mai degrabă de a trece anul şi a o lua de la capăt.

 

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – martie 2023
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Editorial

Cererile de plată şi documentele doveditoare pentru intervenţiile aferente sectorului apicol 2023 din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă şi de la bugetul de stat, pot fi depuse până la data de 4 august 2023 la Centrele Judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi al Municipiului Bucureşti (sau la Centrul Județean cel mai apropiat de sediul social, de vatra stupinei sau de locul de deplasare în pastoral al stupinei).

Valoarea sprijinului alocat intervențiilor apicole pentru anul 2023 este de 12.163.260 euro din care 50% contribuția Uniunii Europene și 50% contribuția României, de la bugetul de stat.

Plățile aferente anului 2023 se vor efectua la cursul de schimb de 4,9495 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) la data de 30 decembrie 2022.

 

Intervențiile în sectorul apicol pentru care se pot depune cereri de plată

 

Intervenții apicole pentru formele asociative:

  • Intervenţia IS-A-01 – Servicii de consiliere, asistenţă tehnică, formare, informare şi schimb de bune practici, inclusiv prin colaborarea în reţea, pentru apicultori şi pentru organizaţiile de apicultori, compusă din: Intervenția IS A-01-01 „Consultanță în apicultură”; Intervenția IS A-01-02 „Organizarea de cursuri de perfecţionare în apicultură”.

  • Intervenţia IS-A-02 – Promovare, comunicare şi marketing, inclusiv acţiuni de monitorizare a pieţei şi activităţi care vizează în special sensibilizarea consumatorilor în privinţa calităţii produselor apicole.

  • Intervenţia IS-A-03 – Achiziţia de către formele asociative legal constituite de echipament pentru procesarea cerii în vederea obţinerii fagurilor artificiali, precum şi achiziţia de echipament pentru ambalarea mierii, compusă din: Intervenția IS A-03-01 „Achiziţia de către formele asociative de echipament pentru procesarea cerii în vederea obținerii fagurilor artificiali”; Intervenția IS A-03-02 „Achiziţia de către formele asociative apicole de echipament pentru ambalarea mierii”.

Intervenții apicole pentru apicultori:

  • Intervenția IS-A-04 – Combaterea agresorilor şi a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei, din care achiziţie de medicamente – intervenţia IS-A 04-01.

  • Intervenția IS-A-05 – Raţionalizarea transhumanţei compusă din: Intervenția IS A-05-01 „Achiziţionarea de cutii noi în vederea înlocuirii cutiilor uzate în urma deplasării în pastoral”; Intervenția IS A-05-02 „Achiziţionarea de accesorii apicole”; Intervenția IS A-05-03 „Achiziţionarea de unelte apicole si echipamente de protecţie”; Intervenția IS A-05-04 „Achiziționarea de vehicule tractabile, respectiv remorci apicole, precum și echipamente de încărcare-descărcare a stupilor în pastoral.

  • Intervenţia IS-A-06 – Repopularea stupilor din Uniune, inclusiv ameliorarea albinelor, compusă din: Intervenția IS A-06-01 „Achiziţionarea mătci și/sau familii de albine”; Intervenția IS A-06-02 „Achiziționarea de accesorii apicole de către stupinele de elită/multiplicare”.

  • Intervenţia IS-A-07 – Acţiuni de sprijinire a laboratoarelor de analiză a produselor apicole, a pierderilor de albine sau a scăderii productivităţii, precum şi a substanţelor cu potenţial toxic pentru albine – intervenţia IS A-07-01.

Plata sprijinului financiar se va efectua de către APIA după controlul administrativ al tuturor cererilor de plată, controlul pe teren, centralizarea sumelor eligibile pentru verificarea încadrării în plafonul alocat pentru fiecare intervenţie și stabilirea sumei eligibile la plată a fiecărei cereri de plată.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat pe pagina sa de internet, în dezbatere publică, un proiect de Ordin prin care se creează cadrul juridic necesar punerii în aplicare a intervenției IS-V-03 „Asigurarea recoltelor”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027.

Asistența financiară din partea Uniunii Europene pentru asigurarea recoltelor de struguri pentru vin nu depășește:

  • 80% din costul primelor de asigurare plătite de producători pentru a se asigura împotriva pierderilor cauzate de fenomene climatice nefavorabile care pot fi asimilate unor dezastre naturale;

  • 50% din costul primelor de asigurare plătite de producători pentru a se asigura împotriva:

    • pierderilor menționate la litera (a) și a pierderilor cauzate de alte fenomene climatice nefavorabile;

    • pierderilor cauzate de animale, de boli ale plantelor sau de infestări cu dăunători.

Pentru a beneficia de sprijin financiar în cadrul intervenției de asigurare a recoltelor, solicitantul, persoană fizică sau juridică, trebuie să depună până la data de 15 octombrie a fiecărui exercițiu financiar din perioada de programare 2024-2027, la centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), o cerere de plată însoțită de documentele suport necesare. Solicitinatul trebuie să fie producător viticol care exploatează suprafețe cultivate cu viță-de-vie care produc struguri pentru vin, înregistrate în Registrul Plantațiilor Viticole (RPV).

Taxa pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor suportate de beneficiar nu este eligibilă, cu excepția cazului în care taxa respectivă nu poate fi recuperată în temeiul legislației în vigoare în materie de TVA.

Cererile de plată vor fi admise la finanțare având în vedere sumele disponibile pentru această intervenție, până la atingerea plafonului maxim anual.

Toți solicitanții care îndeplinesc condițiile de eligibilitate au dreptul la plată, în limita plafonului anual disponibil.

Pentru a se asigura că plafonul bugetar anual al intervenției nu este depășit, APIA aplică un sistem de avertizare timpurie și de monitorizare în ceea ce privește cheltuielile din FEGA și disponibilitatea angajării fondurilor.

 

Condiții de eligibilitate

 

În vederea aprobării sprijinului financiar, solicitantul trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

  • Să exploateze o suprafață cultivată cu soiuri de viță-de-vie care produc struguri pentru vin, de minimum 0,1 ha;

  • Suprafața de viță-de-vie cu soiuri care produc struguri pentru vin, pentru care s-a încheiat polița de asigurare a recoltei, să fie înscrisă în Registrul Plantațiilor Viticole;

  • Să fie declarată la APIA pe cererea unică de sprijin;

  • Să încheie cu un asigurător o poliță de asigurare a recoltei în care să fie menționate, cel puțin: denumirea producătorului viticol care exploatează parcela viticolă; codul numeric al parcelei viticole; suprafața parcelei asigurate; blocul fizic, respectiv localizarea suprafeței parcelei asigurate; soiul de struguri pentru vin; cantitatea de struguri pentru vin asigurată; suma asigurată pe hectar; riscurile asigurate; valoarea primei de asigurare;

  • Plățile din asigurare nu compensează producătorii pentru mai mult de 100% din pierderea de venit suferită, ținând cont de orice compensații pe care producătorii le obțin din alte scheme de sprijin sau de asigurare legate de riscul asigurat.

Nu se acordă sprijin financiar producătorilor din sectorul vitivinicol pentru: asigurarea recoltei plantațiilor viticole cu struguri de masă, precum și pentru asigurarea recoltei plantațiilor viticole cu soiurile Noah, Othello, Isabelle, Jacquez, Clinton și Herbemont.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8154-proiect-ordin-aprobare-criterii-eligibilitate-interventie-ps-asigurarea-recoltelor.html

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

Proiectul de Ordin prin care se creează cadrul juridic necesar punerii în aplicare a intervenției IS-V-01 „Restructurarea și reconversia plantațiilor viticole”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, este supus dezbaterii publice, fiind postat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Astfel, sunt reglemetate criteriile de eligibilitate, documentele justificative, condițiile şi modul de implementare a intervenție IS-V-01 „Restructurarea și reconversia plantațiilor viticole”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027.

Proiectul de Ordin prevede că asistența financiară din partea Uniunii Europene nu depășește 75% din costurile eligibile efective ale restructurării și reconversiei plantațiilor viticole, iar pentru pantele abrupte și terasele din zonele în care înclinarea este mai mare de 40% asistența financiară respectivă poate ajunge până la 80% din costurile efective ale restructurării și reconversiei plantațiilor viticole.

Cuantumul unitar al sprijinului financiar este de 175 euro/ha, cu respectarea intensității financiare maxime menționată anterior.

Sprijinul financiar maxim aferent fiecărei măsuri din cadrul programului de restructurare/reconversie a fost calculat având în vedere valorile din devizele-cadru elaborate de ICDVV Valea Călugărească.

Programele se depun în sesiune continuă, iar data de deschidere a sesiunii va fi comunicată de către APIA după implementarea la nivelul sistemului informatic a prevederilor prezentului ordin. Prin excepție, în cursul exercițiului financiar 2023, până la data la care APIA va comunica implementarea la nivelul sistemului informatic a prevederilor ordinului, documentele se depun la Direcțiile Agircole Județene și a municipiului București.

Cererile de finanțare vor fi admise la finanțare având în vedere sumele disponibile pentru această intervenție, până la atingerea plafonului maxim anual.

Toți solicitanții care îndeplinesc condițiile de eligibilitate au dreptul la plată, în limita plafonului anual disponibil.

Pentru a se asigura că plafonul bugetar anual al intervenției nu este depășit, APIA aplică un sistem de avertizare timpurie și de monitorizare în ceea ce privește cheltuielile din FEGA și disponibilitatea angajării fondurilor.

„Prin accesarea acestui tip de intervenție, viticultorii vor reuși să-și restructureze sau să-și modernizeze suprafețele cu viță-de-vie, fapt ce poate conduce la creșterea competitivității producătorilor de vin, prin adaptarea producției la cerințele actuale ale pieței”, transmite MADR.

Proiectul de Ordin poate fi consultat accesând următorul link: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8091-proiect-ordin-criterii-eligibilitate-interventia-is-v-01-din-pns.html

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

Pe 8 martie 2023, chiar de Ziua Internațională a Femeii, Cristina Cionga, director adjunct al Forumului APPR, a fost aleasă în funcția de vicepreședinte al Grupului de Lucru „Cereale” din cadrul COPA-COGECA.

„Cristina a câștigat detașat, cu un număr de 79 de voturi, o urmare firească a recunoașterii activității foarte bune depuse în cadrul celei mai mari organizații a fermierilor europeni”, transmite Forumul APPR.

Pe locul al doilea, cu 60 de voturi a fost ales Guido Sedler (Germania), care va ocupa cel de-al doilea fotoliu de vicepreședinte al Grupului de Lucru „Cereale”.

„În fața sectorului de cultură mare stau din ce în ce mai multe provocări. Doar implicarea și colaborarea cu ceilalți actori de pe filiera agroalimentară, dialogul continuu cu autoritățile europene și cu reprezentanții societății civile pot menține fermierii europeni pe harta producției de hrană. Este crucial să fim acolo unde se decide soarta agriculturii!”, a declarat Cristina Cionga.

Noua funcție va aduce o serie de noi activități pentru directorul adjunct al Forumului APPR, care este însă foarte pregătită să preia portofoliul, alături de colegul german.

copa cogeca

Despre Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (APPR)
Forumul APPR este o asociație profesională formată din producători agricoli și reprezentanți ai lanțului profesional agricol din România, înființată în anul 2012. Forumul APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa și furnizează asistență tehnică, economică și legislativă pentru membrii și organizațiile profesionale ale fermierilor din România. Forumul APPR este membru în COPA-COGECA, cea mai mare structură de reprezentare a intereselor fermierilor și cooperativelor europene.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html                      

Publicat în Eveniment

newsletter rf

Publicitate

Nuseed Launch MPU RO 300x250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista