Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a organizat,marți – 15 februarie 2022, în sistem de videoconferință, cea de-a treia reuniune a Comitetului Consultativ Tematic pentru elaborarea Planului Național Strategic 2023-2027. Tema a fost prezentarea intervențiilor și alocărilor financiare propuse pentru perioada 2023-2027, așa cum au fost revizuite în urma consultărilor cu partenerii din cadrul celor 12 grupuri/subgrupuri de lucru. Reuniunile, constituite pentru elaborarea Planului Național Strategic 2023-2027, s-au desfășurat în perioada ianuarie - februarie 2022 și la fiecare dintre acestea au participat aproximativ o sută de persoane.
PNS este acum în consultare publică, iar după parcurgerea acestei perioade va fi transmis la Bruxelles. Ministrul Adrian Chesnoiu recunoaște că finanțarea nu e foarte generoasă cu agricultura, satul românesc și industria alimentară, însă se vor face eforturi ca toate aceste sectoare să beneficieze de finanțări complementare de la bugetul statului nostru.
Principalele aspecte ale Planului Național Strategic vizează:
Legarea sprijinului pe suprafață de efectivul de animale. Astfel, în cazul pajiștilor permanente utilizate pe parcelele agricole situate la altitudini medii de peste 1.600 de metri, menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat, activitatea agricolă minimă constă în pășunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, în perioada de pășunat, cuprinsă între 1 mai și 30 septembrie a anului de cerere, cu animalele înregistrate în BND pe care fermierul le deține sau ale membrilor asociațiilor;
Plata pentru înverzire din actuala perioadă de programare va fi înlocuită în perioada 2023-2027 de Eco-Scheme, acestea având rolul de a contribui la atingerea nivelului ridicat de ambiție în materie de mediu al PAC. Prin PNS au fost stabilite cinci Eco-Scheme, dintre care trei vizează practici prietenoase cu mediul în gospodăria tradițională, diversificarea și rotația culturilor în fermele cu suprafețe mai mari de 5 ha, precum și înierbarea intervalelor dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști. Acestea contribuie la conservarea și sporirea biodiversității plantațiilor și a mediului înconjurător, precum și la protecția și reconstrucția habitatelor;
Sprijin pentru gospodăriile tradiționale, cu suprafețe de până la 10 ha teren arabil, pentru care beneficiarii se angajează să asigure cultivarea suprafețelor cu cel puțin 10% plante proteaginoase (soia, fasole, mazăre etc.), să asigure un efectiv mediu anual de animale din speciile: ovine, caprine, bovine, bubaline, suine, ecvidee de minim 0,5 UVM/ha și să realizeze o rotație a culturilor;
Sprijinirea sectorului zootehnic prin acordarea unor Eco-Scheme privind bunăstarea vacilor de lapte și tineretului bovin;
Sprijinirea procesării și condiționării prin includerea formelor asociative alături de IMM-uri și întreprinderi mari în categoria beneficiarilor eligibili, având în vedere nevoia stringentă de integrare a producției autohtone în unitățile din industria alimentară. Valoarea acestor proiecte poate ajunge până la 15 milioane de euro în cazul investițiilor noi și 3 milioane pentru modernizarea unităților existente;
Crearea unui instrument de gestionare a riscurilor privind despăgubirea fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole, din Pilonul 1 și din Pilonul 2;
Includerea unei măsuri destinată sectorului forestier, pentru achiziționarea de echipamente/utilaje pentru lucrările specifice;
Includerea în schema de ajutor de stat a investițiilor care contribuie la reducerea emisiilor de GES, dar și a proiectelor pentru utilizarea energiei din valorificarea biomasei;
Sprijinul pentru tinerii fermieri. Este prevăzută cerința ca prin implementarea proiectului să obțină o dimensiune economică de minimum 8.000 SO, iar sectoarele vizate sunt: zootehnic, producția de legume, producția de fructe. Valoarea maximă a proiectului poate fi de 70.000 euro;
A fost introdusă o intervenție alocată infrastructurii rutiere - drumuri comunale, alături de cea privind infrastructura agricolă - drumuri agricole.
„Planul Național Strategic, așa cum a rezultat în urma dialogului transparent și constructiv, a fost conceput pentru a răspunde nevoilor fermierilor și ale satului românesc, punând accent pe domenii prioritare ale agriculturii românești. Am avut o consultare extinsă cu cei cărora li se adresează măsurile de sprijin incluse în PNS, astfel încât astăzi avem pe masă un document complex și coerent, pe care, după parcurgerea perioadei de consultare publică, îl vom transmite la Bruxelles. Cu siguranță, agricultura și industria alimentară ar fi avut nevoie de o finanțare mult mai generoasă, dar îi asigur pe toți fermierii că vom depune toate eforturile pentru ca acest Plan Național Strategic și celelalte programe complementare finanțate din bugetul național să deschidă drumul către o agricultură modernă, stabilă și predictibilă”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.
Pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii - www.madr.ro, secțiunea Consultare publică PNS (https://www.madr.ro/dezvoltare-rurala.html) sunt postate documentele ce au făcut obiectul dezbaterilor din cadrul reuniunii Comitetului Consultativ tematic și care au rezultat din consultările cu actorii implicați în agricultură și dezvoltare rurală. Persoanele interesate pot transmite propuneri și sugestii până la data de 26 februarie 2022, la adresa de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..
Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Clubul Fermierilor Români, ca parte activă a subgrupurilor de lucru aferente discuțiilor privind elaborarea Planului Național Strategic (PNS), a transmis autorităților competente și membrilor subgrupurilor de lucru implicate o serie de sugestii de îmbunătățire a măsurilor vizate prin PNS, inclusiv sugestii de modificare a intervenției propuse pentru SGL 2.1 – „Eco-scheme finanțate din Pilonul I și intervenții de mediu și climă”.
În cadrul eco-schemei „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil”, Clubul Fermierilor Români propune includerea unei Subdiviziuni aplicabile pentru zonele cu alte constrângeri, precum secetă și arșiță, în zonele cu potențial scăzut și mediu pentru practica agricolă (conform Studiului ICPA privind potențialul agricol) din Dobrogea (județele Tulcea și Constanța), Centrul și Sudul Moldovei (județele Galați, Bacău, Iași și Vaslui) și Oltenia (județele Dolj și Olt), în contextul în care nu există posibilitatea utilizării unor sisteme de irigații. Propunerea Clubului este ca valoarea Subdiviziunii Eco-schemei să fie de 30 euro/hectar (cumulată la eco-schema „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil”).
„Faptul că fermierii din aceste zone realizează afaceri agricole la limita profitabilității și nu pot avea acces la alte intervenții, precum Sprijinul Cuplat Vegetal, din cauza efectului multi-anual al secetei și arșiței, concomitent cu o diminuare a subvenției, va conduce în timp la falimentul acestor activități economice și, prin urmare, la lipsa realizării unui echilibru socio-economic la nivel național (depopularea zonelor; renunțarea la activitățile agricole; instalarea unor efecte de mediu agresive, nefavorabile agriculturii, precum accentuarea procesului de deșertificare). Această intervenție, prin Subdiviziunea de Eco-schemă propusă, este în acord cu recomandările Comisiei Europene prin reforma PAC, conform căreia acțiunea acesteia trebuie să aibă o dimensiune regională și specifică, care să susțină pierderile financiare aferente aplicării eco-schemei, și va determina adaptarea tehnologiilor agricole în zonele respective prin economisirea apei, protejarea calității solului și a biodiversității, utilizarea de culturi tolerante și rezistente la secetă și protecția mediului”, precizează Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.
Textul integral al adresei transmise de Clubul Fermierilor Români către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și descrierea tehnică a Subdiviziunii propuse sunt disponibile la următorul link: https://cfro.ro/articol/cfro-modificare-interventie-eco-scheme.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Am intrat într-un an nou cu optimism, cu speranțe, cu dor de normalitate. Ca la orice început, ne stabilim obiective. Dar, atunci când e vorba de afaceri, mai ales agricole, îndeplinirea lor nu depinde doar de noi. Intervin piedicile conjuncturale, cum ar fi piața, legislația și, mai ales, condițiile meteo.
Deja agribusiness-ul românesc, și nu numai, e cuprins de nesiguranță. Lăsând la o parte faptul că nu se știe dacă anunțatele evenimente agricole, târguri, expoziții, caravane, chiar se vor ține – vedem, în funcție de evoluția pandemiei –, prima grijă a agricultorilor e să stea cu un ochi la grâul nerăsărit încă și cu celălalt la buzunarul care se tot găurește.
În acest prim număr din 2022 al publicației noastre vă veți întâlni cu unele dintre greutățile sectorului agricol, ale fermierului român, dar și ale furnizorilor de input-uri. Da, și aceștia din urmă se confruntă cu probleme, pentru că sunt o za dintr-un lanț.
Aminteam de târguri, care, dacă se vor desfășura, probabil vor fi sărace în tehnică agricolă, pentru că, încă de anul trecut, au început problemele pentru producători și furnizori. Producția merge greu din cauza lipsei componentelor, sunt întârzieri în fabricare și implicit în livrare. Stocuri nu prea mai au nici producătorii și nici dealerii.
Răbdarea va fi cuvântul de ordine al anului 2022, poate chiar și al următorilor. Din 2021, distribuitorii caută echipamente second-hand, pe toate piețele, pentru a putea onora cererea acelor fermieri care au nevoie de un utilaj, imediat. Răbdare trebuie să aibă și cei care implementează proiecte europene, și nu doar răbdare, ci și bani, pentru că prețurile nu mai sunt aceleași ca la momentul negocierii și depunerii proiectului.
Probabil că unii vor renunța la achiziția de echipamente, dar nu vă imaginați că asta le va aduce un plus în conturi. Toate input-urile s-au scumpit. Îngrășămintele și-au triplat prețurile, creșteri sunt și la sămânță, iar prețul materiei prime agricole, al producției din câmp nu ține pasul cu aceste creșteri. Majorările la gaze și electricitate au făcut deja istorie.
Să rămânem totuși optimiști și cu speranța unui an mai bun decât toți cei anteriori? Fiecare trebuie să-și vadă de afacerea lui și să se adapteze la situația existentă, iar statul trebuie să sprijine economia, producția, în special în momentele dificile. Din păcate, de la Revoluție încoace, niciun sector din agricultură și industrie alimentară nu a avut parte vreodată de predictibilitate. Încă nu avem strategii, nu avem o legislație adecvată, nu avem direcții, toată lumea ridică din umeri și se uită spre cer. Azi, „merge și așa” nu mai merge. În piața asta comună, globală, nu mai merge, iar instituțiile statului nostru sunt încremenite în timp. Indiferent cine-i șef la Agricultură, în minister continuă să se „lucreze” după sintagma „știm noi mai bine”. Dau un exemplu: Planul Național Strategic 2023-2027 se dezbate cu toate sectoarele, cu fermierii, cu asociațiile din industria alimentară, dar doar de formă. Mi-a ajuns la urechi că ce a fost scris în PNS de către funcționarii statului, tot aia va ieși la final. Dezbateri de ochii lumii, să dea bine autoritatea. Vocea fermierului nu e auzită. Când se va înțelege și în România că o strategie pleacă de jos în sus? Că trebuie să țină seama de zone, regiuni, de specificitate? Când? Atunci când se va schimba mentalitatea celui care muncește la stat și e plătit din banii publici, din banii noștri, ai cetățenilor cotizanți la trezoreria statului.
Sunt mai puțin de două luni de când a preluat MADR Adrian Chesnoiu. După unii, face treabă, după alții, ba. E clar că nu poate mulțumi pe toată lumea, însă, după mine, și el acționează, cum se zice, pompieristic. A grăbit programele Tomata, Usturoiul și alte acte normative să iasă în timp util, însă nici la el nu văd graba de a face strategii. Spuneam de răbdare, să i-o acordăm. Politicul trebuie să-i acorde susținere, altfel răbdăm în van.
Românul e învățat cu greul, dar hai toți cei implicați în agricultură și industria alimentară să facem împreună cu autoritățile și presa să ne fie și bine.
Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef
Publicat în Revista Fermierului, ediția print - ianuarie 2022Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.htmlMinistrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, anunță că intenționează modificarea acordării subvențiilor pentru pajiști, în perioada 2023-2027. Marți, 25 ianuarie 2022, au avut loc consultări online cu entitățile publice și private, implicate în elaborarea Planului Național Strategic 2023-2027 (PNS), pe tema fișelor de intervenții privind plățile directe si sprijinul cuplat.
„Una dintre principalele modificări pe care le avem în vedere pentru Planul Național Strategic vizează eficientizarea acordării subvențiilor pentru pajiști, în sensul condiționării acestora de numărul de animale. Astfel, plata pe suprafață va fi realizată doar pentru cei care asigură încărcătura de animale, având în vedere că, din experiența perioadei anterioare de programare, suprafața de pajiști introdusă la plată a crescut, concomitent cu scăderea efectivului de animale. Este important să nu pierdem din vedere faptul că pășunile sunt destinate creșterii animalelor”, a arătat ministrul Adrian Chesnoiu.
În cadrul discuțiilor la care au participat aproximativ o sută de persoane interesate, au fost prezentate noile definiții ale activității agricole, numărul de hectare eligibile, dar și alocările financiare, conform noilor reglementări prevăzute de Regulamentele PAC post 2020.
Participanții și-au exprimat punctele de vedere cu privire la plățile directe și la sprijinul cuplat, bazate pe experiența actualului exercițiu financiar, precum și pe lecțiile învățate, astfel încât noile reglementări din PNS să reflecte nevoile actuale identificate în spațiul rural românesc, transmite MADR.
Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Consultările cu entitățile publice și private implicate în elaborarea Planului Național Strategic (PNS) 2023-2027 au continuat luni, 17 ianuarie 2022, pe tema fișelor de intervenții pentru investițiile în procesare și energie regenerabilă, tot în sistem de videoconferință.
Una dintre principalele modificări a fișei de intervenție vizează categoria beneficiarilor eligibili pe schemele de procesare, propunerea fiind de a rămâne eligibile doar formele asociative, pentru a putea integra mai ușor materia primă în procesare, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
„Ne dorim să dezvoltăm sectorul de procesare, astfel încât materia primă produsă în România să poată fi integrată într-un circuit, din care să rezulte cât mai multe produse finite, cu valoare adăugată, pentru echilibrarea balanței comerciale. Unul dintre aspectele care afectează negativ balanța comercială este deficitul de capacități de producție, astfel că, principala modificare a intervenției vizează ridicarea plafonului sprijinului public, de la 2,5 milioane euro la 15 milioane euro”, a declarat ministrul Adrian Chesnoiu, care a participat la videoconferința online de la Bruxelles, fiind prezent la Consiliul de miniștri AGRIFISH.
Intervențiile prezentate în cadrul videoconferinței au făcut referire la investițiile în:
Procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii unor produse alimentare și produse transformate, altele decât cele prevăzute în Anexa 1 a Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene;
Condiționarea, procesarea și marketingul produselor agricole și pomicole în afara exploatației prin intermediul formelor asociative;
Creșterea eficienței energetice pentru unitățile de procesare existente.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Timp de două zile, 13 și 14 ianuarie 2022, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au avut loc dezbateri privind elaborarea fișelor de intervenție pentru instalarea tinerilor fermieri, înființarea grupurilor de producători și investițiile în domeniul agricol din Planul Național Strategic, coordonate de ministrul Adrian Chesnoiu. Au participat, în sistem videoconferință, aproximativ 100 de persoane – reprezentanți ai asociațiilor și federațiilor de agricultori, împreună cu toți cei implicați în implementarea viitoarei PAC, din cadrul MADR și din instituțiile din subordine cu atribuții în domeniu.
Referitor la instalarea tinerilor fermieri, principalele modificări au în vedere o simplificare a condițiilor de acordare a sprijinului, alocări distincte pentru zona montană și pentru agricultura ecologică și stabilirea sectoarelor prioritare: zootehnic, legume-fructe și cartofi, în cadrul principiilor de selecție. Consultarea online a oferit reprezentanților tinerilor fermieri posibilitatea de a fi pro-activi și de a contribui la elaborarea unui PNS care să reflecte nevoile mediului rural din România și care să favorizeze direcționarea fondurilor către nevoile reale ale tinerilor fermieri și ale asociațiilor și grupurilor de producători, transmite MADR.
„Instalarea tinerilor fermieri este o măsură care a suscitat foarte mult interes și consider că ar fi putut avea rezultate mai bune, din punct de vedere al menținerii acestora în activitate și al continuării dezvoltării fermelor. De aceea, ne dorim să corectăm ce nu a funcționat și să oferim un sprijin deplin pentru noua generație de tineri fermieri, care se vor instala în satele românești, în acele domenii și sectoare cu potențial ridicat în activitatea agricolă din țara noastră. Ne-am propus ca această nouă generație de fermieri să treacă de la instalare către dezvoltarea fermei în exercițiul financiar următor, 2027-2034, să capete suficientă forță pentru a avea viabilitatea și rezistența necesare pe piață, într-un mediu concurențial cu tot mai multe provocări”, a subliniat Adrian Chesnoiu.
Discuțiile care au vizat măsurile de investiții și alte intervenții în domeniul agricol au fost axate pe creșterea eficienței energetice prin producerea de energie din surse regenerabile la nivelul fermei, consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri, investițiile în exploatațiile legumicole, zootehnice și pomicole, precum și condiționarea și depozitarea cartofului.
„Am decis simplificarea condițiilor de accesare a fondurilor disponibile prin Planul Național Strategic 2023-2027, pentru a facilita accesul fermierilor la finanțare. Ne dorim să dezvoltăm afaceri durabile în agricultură și de aceea vor avea prioritate proiectele care vor demonstra caracterul sustenabil al investițiilor. Construim împreună reguli clare, dar cât mai simple, pentru a sprijini cu adevărat dezvoltarea agriculturii românești”, a arătat ministrul Agriculturii.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
La Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au avut loc, în sistem de videoconferință, dezbateri cu privire la irigații și investițiile prin Planul Național Strategic (PNS). La discuțiile conduse de ministrul Adrian Chesnoiu au participat aproximativ o sută de persoane, asociații și federații ale fermierilor, precum și experți din cadrul instituțiilor implicate în implementarea viitoarei Politici Agricole Comune (PAC).
Au fost prezentate liniile generale privind finanțarea sistemelor și a infrastructurii de irigații în PNS 2023-2027.
Pentru modernizarea infrastructurii de irigații propunerea este ca alocarea publică totală să fie de 400 milioane euro cu o intensitate a sprijinului public nerambursabil raportată la costurile eligibile per proiect de 100%. În ceea ce privește înființarea sistemelor de irigații, este propusă o alocare publică de 100 milioane euro, cu o valoare maximă a sprijinului de 500.000 euro/beneficiar, iar intensitatea sprijinului public nerambursabil, raportată la costurile eligibile per proiect, de 65%.
Ministrul Adrian Chesnoiu a subliniat importanța dezvoltării infrastructurii secundare de îmbunătățiri funciare, prezentând, ca element de noutate, introducerea intervenției privind înființarea sistemelor de irigații la nivelul fermei. „Lucrăm la îmbunătățirea cadrului normativ pentru finanțarea investițiilor în sistemele de irigații, astfel încât să aducem apa mai aproape de exploatație și plantă. Știm că lucrările de investiții în infrastructura mare necesită o perioadă îndelungată de timp pentru implementare. De aceea, este foarte important să intervenim, astfel încât, din bugetul anului 2023, să finanțăm investițiile care privesc atât infrastructura principală, sistemele locale, cât și infrastructura de desecare. Fermierii au nevoie să acționăm rapid și eficient”, a arătat ministrul.
Propunerile transmise de asociațiile și federațiile fermierilor vor fi analizate, iar în elaborarea PNS, Ministerul Agriculturii se va raporta strict la obligațiile prevăzute în regulamentele europene și la indicatorii de rezultat, transmite MADR.
Foto: Titan Machinery România
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Pe parcursul acestui an, Clubul Fermierilor Români a organizat, în toate regiunile țării, conferințe regionale la care au participat fermieri și autorități centrale și locale responsabile pentru agricultură. Scopul conferințelor a fost acela de informare, analiză și dezbatere a celor mai importante teme privind agricultura, precum noua reformă PAC, bugetul european diminuat, Pactul Ecologic European, investițiile cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile, comerțul cu cereale, formarea tinerilor fermieri, strategia națională de gestiune integrată a apei și solului. Revista Fermierului a participat la aceste întâlniri și am tras concluziile împreună cu directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu.
„Agricultura se face la ţară, se face cu oameni care trebuie să înţeleagă că este un domeniu foarte profitabil, în care pui foarte multă inteligenţă, deci trebuie pregătire.”
Reporter: La fiecare conferință dezbaterile au fost interesante. Ce-i aşteaptă, domnule director, pe fermieri?
Florian Ciolacu: O vorbă înţeleaptă care e pusă în aplicare de unele ţări, comunităţi, sectoare mai avansate economice, spune că dacă vrei să controlezi viitorul trebuie să îl inventezi chiar tu. Asta facem noi, încercăm să inventăm viitorul, încercăm să îl cunoaştem, să anticipăm şi să-i pregătim pe cei care sunt actorii schimbărilor să influenţeze viitorul. Informaţiile, care au fost foarte, foarte dense, sunt convins că vor genera o reflecţie personală la nivelul fiecărui fermier, îi vor face mai activi în discuţiile din grupurile de lucru online pe care noi le avem, îi vor face să-şi aloce timp ca să înţeleagă şi să aloce oameni din firmele pe care le conduc, ca să se ocupe de aceste teme şi, devenind mai activi, să poată să fie parte din acest proces de pregătire a viitorului.
Agricultura românească are pe de o parte o şansă extraordinară rezultată din diversitatea de care ne bucurăm şi care e un dar al naturii, are o neşansă poate din anumite rezultate ale unor procese greşite care s-au întâmplat în România şi care au dus la fărâmiţarea terenului agricol, care au dus la abandonarea unor infrastructuri care ne duceau în altă zonă de gestiune a riscului decât cea de astăzi, în care suntem meteo-dependenţi. Agricultura are o capacitate bună să treacă acum peste toate problemele, dacă este politic bine susţinută, dacă este financiar bine susţinută, dacă se înţelege că fermele performante sunt cele care sunt coloana vertebrală şi forţa pe care se sprijină securitatea alimentară a României, dacă se înţeleg toate astea agricultura românească are posibilitatea prin acest vehicul al fermelor performante să treacă într-o altă etapă de dezvoltare, devenind până la urmă şi o pârghie să spunem în poziţionarea mai bună a României în negocierile europene şi la nivel mondial. Spun asta fără să exagerez în niciun fel locul în care ne aflăm acum şi potenţialul, perspectivele pe care noi le-am analizat şi le vedem. Anul ăsta România a fost pe unele culturi principala sursă de cereale oleaginoase a Uniunii Europene, dar din păcate s-au menţinut pierderile prin absenţa unor capacităţi de depozitare şi de procesare. Două miliarde de dolari am estimat noi pierdere la nivelul unei singure culturi, de floarea-soarelui, prin faptul că nu există o coordonare între politicile de susţinere a dezvoltării unor spaţii de depozitare, a unor capacităţi de procesare, a unor măsuri care să asigure menţinerea în ţară a acestei producţii. Sunt multe exemple, putem să creştem şi să transformăm această agricultură prin metodele noi, prin tehnologiile noi, într-un punct de atractivitate pentru tineri. Există o comunitate care cred că se numeşte „Viaţa la ţară fără ceas”, dacă îmi amintesc bine, care e formată din tineri care s-au întors în rural, care lucrează de acolo online şi care au intenţia de a rămâne acolo, de a se bucura de lucrul extraordinar al vieţii mai aproape de natură. Agricultura se face la ţară. Agricultura se face cu oameni care trebuie să înţeleagă că este un domeniu foarte profitabil, că nu mai e domeniul ăla cu sapa, ci un domeniu în care pui foarte multă inteligenţă, deci trebuie pregătire. Trebuie să ne implicăm în a elabora direcţiile pe care agricultura românească va evolua în viitor, avem obligaţia să pregătim tineri şi să-i punem pe ei să fie primii actori în a genera atractivitate pentru agricultură. Tinerii au obligaţia de a lucra într-o comunitate de afaceri, aşa cum sunt comunităţi de afaceri în alte domenii, cum e tehnologia informaţiei în care România excelează, e foarte bună, pentru a genera proiecte noi şi a transforma ceea ce înainte era o meserie ultimă la care te duceai că nu reuşeai în alte părţi, într-una care să fie una care să se lupte pentru admitere în facultate, să fie de mare interes, în care să întoarcem înapoi în ţară tineri de care avem nevoie să lucreze aici, în agricultură, la țară. În rest, fermierii și-au spus problemele pe care le ştim cu toții: nevoia de apă, nevoia investiţiilor în sistemele de gestiune a apei, nevoia unor reglementări care să dea predictibilitate fermierului, contractele de arendă, o lege a arendei, o lege a vânzării terenurilor, o lege a consolidării şi comasării terenurilor agricole. Pe toate şantierele astea noi lucrăm.
Strategie națională de gestiune integrată a apei și solului
Reporter: Apa este o mare problemă a agriculturii. Ştiu că lucraţi la o strategie națională de gestionare a apei, a solului, o strategie care, trebuie să menționăm, pleacă de jos în sus, pornește de la fermieri.
Florian Ciolacu: Propunerile pornesc de unde trebuie ele să pornească natural, şi ne întoarcem la un mod de lucru care vrea să rezolve problemele, pornind de la nevoile reale ale fermierilor. Clubul Fermierilor Români a transmis către Ministerul Agriculturii şi către Ministerul Mediului un document de justificare a necesităţii lansării unui proces prin care să se elaboreze o astfel de strategie la nivel naţional, care să fie rodul unei colaborări interinstituţionale, în principal mediu şi apă, Ministerul Mediului – Ministerul Apei care împreună gestionează apa pentru agricultură, cu participarea unor actori instituţionali asociativi, asociaţii ale fermierilor, ca să poată să fie preluate temele corect de către cei care elaborează această strategie. A fost primită foarte bine această propunere, era şi un context bun, dezamăgirea pentru că PNRR-ul nu admitea finanţarea irigaţiilor, dezamăgirea că PNRR admitea parţial finanţarea desecării drenajului, lucru care ne-a determinat pe noi să facem această justificare, să abordăm cele două ministere, să facem o propunere privind o structură a acestei strategii, un calendar de lucru, şi să solicităm, şi a fost acceptată, o întâlnire care s-a dovedit a fi o primă întâlnire, urmată de alte întâlniri, pentru începerea lucrului pentru această strategie. Acum când discutăm, tocmai am încheiat a doua întâlnire, aici la Timişoara pe grupul de lucru pentru elaborarea strategiei, şi spun grupul de lucru regional Banat, pentru că noi vrem să constituim în jurul fiecărei regiuni care are probleme specifice, o abordare specifică care să se regăsească în această strategie naţională de gestiune integrată a apei, care strategie să permită identificarea acţiunilor într-un plan de acţiune multianual, cu finanţare din surse multiple a problemei apei. Vedem lucrul ăsta constituit în jurul fermierilor, pentru că de la ei trebuie să pornească identificarea obiectivelor, şi cu sprijinul centrelor de competenţă regională în acest domeniu, care sunt universităţile. Vedem implicarea universităţilor, şi aici întâlnirea are loc nu întâmplător în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole din Timişoara, universitate cu care noi am lucrat anticipativ faţă de existenţa Planului de rezilienţă şi redresare economică, deci în 2019 noi am pornit un studiu privind necesitatea modernizării, reabilitării structurilor hidroameliorative de desecare-drenaj din zona de sud-vest a României, în care de la început studiul a fost finanţat de fermieri, că de la ei pornea problema, realizat de către universitate, sprijinit şi gestionat de Club, în care argumentele pe care noi le-am stabilit a fi urmărite în cadrul acestui studiu erau de refacerea biodiversităţii, refacerea structurii şi calităţii solului, măsuri de mediu de care să ţină seama în investiţia necesară ca apa în surplus şi care lipseşte după o perioadă de timp, să fie disponibilă pentru agricultură. De la această idee, de la tot ce s-a scris ulterior în PNRR şi nu a mers mai departe spre a fi aprobat şi finanţat, de la faptul că legislaţia europeană s-a modificat şi continuă să se modifice în dinamică în raport cu noile strategii cuprinse în Pactul Ecologic European, pornind de la toate astea am mers cu justificarea pentru grupul de lucru pentru elaborarea strategiei naţionale, am mers către universităţi şi prima este cea din Timişoara, care avea deja o experienţă, vom replica acest model ducându-ne către universităţi din alte regiuni ale ţării, şi mă refer la Moldova, la Iaşi, mă refer la Constanţa pentru zona Dobrogea, mă refer la Craiova pentru zona Oltenia, mă refer la Cluj pentru centrul ţării, mă refer la Bucureşti evident pentru zona unde Universitatea de Ştiinţe Agricole are competenţe, capacitatea de a veni cu expertiză. Totul este de a identifica cât mai repede obiectivele specifice, de a face o analiză a situaţiei actuale pe aceste structuri hidroameliorative, de a vedea care e legislaţia europeană schimbată şi care trebuie implementată şi de care trebuie ţinut seama în utilizarea gestiunii apei pentru agricultură, de a stabili căile cele mai bune pentru a face lucrul ăsta, care să se reflecte în măsuri de finanţare prin PNRR care are o componentă aprobată şi poate, Dumnezeu ştie, vor mai fi adăugate alte componente legate de irigaţii, ne dorim lucrul ăsta, prin Planul Naţional Strategic care urmează să fie pus în discuţie şi care din 2023 va avea măsuri de finanţare a unor proiecte, şi va avea măsuri de finanţare a unor activităţi pe terenul agricol, deci pe Pilonul I, pe suprafaţă, acele ecoscheme care să încurajeze inclusiv o gestiune a apei.
Reporter: Prin urmare, în acest moment se scrie această strategie de gestiune a apei și solului în agricultură.
Florian Ciolacu: Trebuie să clarific, strategia asta a venit ca o idee de la noi, ea nu poate să fie decât rezultatul unei colaborări interinstituţionale între cel puţin două ministere, Ministerul Mediului şi Ministerul Agriculturii, noi nu vrem să scriem strategia asta, vrem să susţinem cu ceea ce fermierii, consultanţii noştri pot produce pentru a contribui la elaborarea acestei strategii, pe care o vedem o strategie guvernamentală, elaborată într-un parteneriat multi-sectorial, multi-actori, englezii au un cuvânt mai simplu: multi-stakeholders, adică şi noi, reprezentanţii fermierilor, şi fermierii, şi companiile care sunt şi au implementat proiecte şi au experienţă în domeniul tehnologiilor avansate ca să punem acolo ceea ce trebuie pentru a regla, a ţine echilibrul şi între problemele de apă şi nevoile de mediu şi biodiversitate. Deci, strategia asta este a ţării, o vedem a ţării, am semnalat nevoia, am făcut o justificare, punem la dispoziţie fermierii care ştiu care sunt problemele, punem şi identificăm şi creatori de tehnologie sau firme care au experienţă tehnologică în aplicarea unor astfel de soluţii ca să se cunoască care sunt ele, care sunt cele mai bune; facem oficiul de a dezvolta parteneriate cu universităţile, ca ele să vină cu contribuţie ştiinţifică, cu fundamentare, şi vrem să sprijinim acest demers. Există toată deschiderea la nivelul Ministerului Agriculturii, Ministerului Mediului pentru a elabora această strategie, vă confirm că s-a spus clar, s-a recunoscut nevoia ei, în înţelegerea, cum spuneam, a schimbărilor, a dinamicii actuale în ce priveşte reglementarea europeană a apei pentru agricultură şi pentru orice alte tipuri de utilizare, astfel încât să avem cât mai repede, cum spuneam, o utilizare a surselor de finanţare disponibile din PNRR şi din Planul Naţional Strategic, şi o încurajare a investiţiilor private, ale fermierilor, pentru a asigura contribuţia la modernizarea acestor sisteme, mentenanţa, asigurarea funcţionării acestor sisteme, pentru că ele trebuie să meargă către ei, prin asociaţii de utilizatori de infrastructură de irigaţii, prin asociaţii de desecare-drenaj, dar fermierii trebuie să se implice, să finanţeze.
În prezent, strategia se află în etapa de identificare a problemelor şi posibilele soluţii, să identifice şi schimbările din cadrul legal, respectând legislaţia europeană, dar care pot fi făcute. La întâlniri s-a vorbit chiar despre posibilitatea de accesare a surselor din subteran în anumite condiţii, şi faptul că s-a făcut; s-a vorbit despre existenţa unor proiecte care preiau apa din drenare şi o acumulează pentru a o folosi pentru irigaţii, ceea ce înseamnă ce spuneam mai devreme, aici alternanţa aceasta prea multă apă – prea puţină apă, exces de umiditate, secetă, face ca să se strice calitatea solului, sunt exemple de felul ăsta şi funcţionale, noi vrem să le multiplicăm, să le spunem: uite, astea sunt, astea se pot face. Cum spuneam, finanţarea trebuie să vină de la fermieri, mai ales că au conştientizat faptul că, costurile sunt prea mari din pierderile de umiditate excesivă pe teren într-o etapă a culturii faţă de investiţia pe care ar trebui cineva, şi ei vor s-o facă, ca să se cureţe canalele, să se modernizeze staţiile. Există mulţi fermieri care au făcut lucrul ăsta, există, sub egida unui parteneriat public-privat în relaţia fermieri – ANIF, dar acum şi cu implicare Clubului, proiecte prin care infrastructura, staţiile să fie modernizate şi, până când lucrurile se reglează din punct de vedere legal, transferate aceste capacităţi modernizate către ANIF, astfel încât ANIF-ul, cel care le exploatează, să poată să facă lucrul ăsta, dar cu o investiţie pe care o fac fermierii.
Reporter: Când va fi gata, când vom avea o astfel de strategie?
Florian Ciolacu: Eu văd asta etapizat. O strategie bine gândită şi cu un master-plan la nivel naţional care să ţină seama de modernizările de infrastructură pe bazine hidrografice e un lucru care trebuie făcut şi are multă informaţie de procesat, multe analize de făcut; sunt anumite lucruri care trebuie făcute imediat şi repede. Acelea care trebuie făcute repede noi încercăm să ne adresăm astfel încât să le înscriem în calendar ca surse de finanţare, să poată să fie accesate. Şi atunci mă refer la a face o parte din strategie, care ţine de finanţarea care urmează să vină prin PNRR, de a face o parte din strategie pentru finanţarea care urmează să fie prinsă în Planul Naţional Strategic, care urmează să vină prin Politica Agricolă Comună din 2023, deci vedem etapizat lucrurile astea, ne concentrăm asupra ţintei cea mai apropiate pe care putem s-o atingem şi ne planificăm, vrem să vedem planificate activităţile care privesc o strategie rotundă, integrată, care să ţină cont şi de ce finanţări vor fi pe sol şi ce restricţii vor fi pe sol şi ce finanţări vor fi pe investiţii de digitalizare şi ce investiţii vor fi disponibile pe tranziţie verde, toate lucrurile astea prinse împreună, dar într-un proiect văzut integrat, ca să avem cel mai bun impact al banilor investiţi.
Lideri și antreprenori în agricultura 4.0
Reporter: La începutul interviului ați amintit tinerii din agricultură. Clubul Fermierilor Români este preocupat de viitorul fermelor autorhtone. În urmă cu doi ani ați pornit Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură”, care are din ce în ce mai mulți participanți, ceea ce v-a determinat să mai lansați un proiect dedicat tinerilor.
Florian Ciolacu: Am început acum doi ani proiectul „Tineri Lideri pentru Agricultură” cu trei domenii pe care vrem să le dezvoltăm la aceşti tineri, pe scurt: asigurarea succesiunii în afacerea agricolă, pentru că toţi sunt copii de fermieri, implicare mai multă în zona de reprezentare şi să devină ei vectorul de modernizare şi de dezvoltare tehnologică a fermei.
Acum, am lansat un nou program, „Antreprenor în agricultura 4.0”, destinat şefilor de fermă, oamenilor care conduc firmele în agricultură, cu experienţă, dar care au nevoie de un plus de informaţie structurată pentru a înţelege schimbările care vin odată cu Politica Agricolă Comună şi cu Pactul Ecologic European, cu un rezultat cred că foarte interesant la final, cu un plan de dezvoltare a afacerii făcut împreună cu mentori, cu oameni care asta fac, asta e meseria lor, să ghideze antreprenorii în a‑şi dezvolta planuri specifice pe businessul lor.
Până în anul 2027, în Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” vrem să pregătim o mie de tineri. Pentru celălalt program pe care-l pilotăm acum, „Antreprenor în agricultura 4.0” sunt 15 locuri, dar sunt convins că vom multiplica acest program prin cunoaşterea lui şi prin creşterea intersului tuturor tinerilor care vor sau lucrează deja în agricultură.
Interviu publicat în Revista Fermierului, ediția print - noiembrie 2021Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.htmlViitoarele eco-scheme, împădurirea și crearea de suprafețe împădurite, angajamentele de silvomediu au fost subiectele consultărilor privind Planul Național Strategic din data de 17 noiembrie 2021. Reuniunile în format online cu membrii grupurilor de lucru au fost conduse de ministrul Adrian Oros și secretarul de stat Marius Mihai Micu, fiind organizate de conducerea AM PNDR, din sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Politica Agricolă Comună din noua perioadă de programare 2023-2027, la nivelul Pilonului 1 în cadrul plăților directe, introduce obligativitatea ca minimum 25% din plafonul alocat plăților directe să fie utilizat în cadrul viitoarelor eco-scheme, bugetul total urmând să se ridice pe toată perioada la aproximativ 2,44 miliarde euro.
Eco-schemele, spune ministrul Agriculturii, trebuie să fie stabilite ca o plată acordată fie pentru stimularea și remunerarea furnizării de bunuri publice prin intermediul practicilor agricole benefice pentru mediu și climă, fie drept compensație pentru desfășurarea respectivelor practici.
Pentru perioada 2023-2027, au fost gândite șase eco-scheme (trei pentru Terenurile Arabile, una pentru Culturile Permanente, una pentru Pajiști și Pășuni și una aplicabilă tuturor categoriilor), respectiv:
Rotația culturilor, pentru fermele cuprinse între 1 și 10 ha;
Diversificarea culturilor, pentru fermele peste 10 ha;
Culturi verzi;
Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști;
Creșterea capacității de sechestrare a carbonului pe pajiști permanente și prevenirea deșertificării;
Conversia la agricultură ecologică.
„Prin intervenția privind împădurirea și crearea de suprafețe împădurite, România alege să promoveze încurajarea înființării de suprafețe compacte de pădure sau de perdele forestiere de protecție pentru culturile agricole, acțiuni foarte eficiente care vin să contrabalanseze efectele schimbărilor climatice asupra culturilor agricole, să stocheze carbonul în biomasă, să protejeze apa, să îmbunătățească capacitatea de retenție a apei, să amelioreze regimul hidric, să atenueze riscul la inundații, precum și să elimine efectele negative ale viiturii”, explică Adrian Oros. Totodată, aceste suprafețe împădurite vor proteja și solul prin reducerea eroziunii eoliene a solului, în special în zonele de câmpie, contribuind și la reducerea eroziunii solului provocată de viituri în zonele de deal și munte. „Acestea vor crește diversitatea biologică prin refacerea habitatelor și ecosistemelor locale”, susține ministrul.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Miercuri, 3 noiembrie 2021, a avut loc, în sistem videoconferință, reuniunea Comitetului Consultativ Tematic pentru elaborarea Planului Național Strategic (PNS) 2021-2027. La sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, alături de ministrul Adrian Oros s-au aflat secretarul de stat Marius Micu, directorul general al Direcției Generale Dezvoltare Rurală - AM PNDR - Daniela Rebega, precum și directorul general al Direcției Generale Politici Agricole - Tatiana Preda.
Reuniunea precede consultările cu grupurile de lucru PNS care se vor desfășura pe parcusul lunii noiembrie și la care vor participa peste 160 de entități cu rol important în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, precizează Marius Micu.
Subiectele discutate s-au referit la calendarul estimativ al adoptării pachetului legislativ privind reforma Politicii Agricole Comune la nivelul Uniunii Europene, prezentarea structurii PNS, a stadiului actual și a etapelor viitoare, prezentarea alocărilor financiare pentru intervențiile propuse pentru perioada 2023-2027.
Secretarul de stat din MADR, Marius Micu, a prezentat pe larg bugetul PNS 2023-2027, prin care România va beneficia de aproximativ 15,90 miliarde de euro. „Discuțiile interactive din cadrul reuniunii au generat, pe lângă diseminarea unor informații, un schimb de idei și bune practici util și constructiv”, a punctat Marius Micu.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Foto: MADR