Politica Agricola Comuna - REVISTA FERMIERULUI

În țara noastră, peste 10.000 de hectare cu viță-de-vie sunt acoperite de Agricover. „Ne-am propus să dublăm suprafața, anul acesta”, a spus directorul general Ghiță Pinca, în deschiderea Conferinței Viticulturii Românești – VITICON 2020, eveniment ajuns la a doua ediție. Organizată de Agricover, în 24 februarie, la Poiana Brașov, Conferința VITICON 2020 a reunit în jur de 200 de vitivinicultori, alături de specialiști și reprezentanți ai celor mai mari companii producătoare de tehnologii și soluții integrate pentru protecția plantelor.

De reținut că departamentul de vânzări specializat în viticultură, creat în cadrul Agricover, are un an de activitate, iar compania, cotată ca unul dintre principalii jucători din agribusiness-ul românesc, anul acesta, împlinește 20 de ani.

S-a discutat despre reforma Politicii Agricole Comune (PAC) în sectorul viticol, tendințele pieței la nivel național și european, dinamica pieței de vin în România, cele mai inovatoare tehnologii pentru creșterea productivității și, nu în ultimul rând, au fost prezentate soluțiile specializate de finanțare și de creștere a producției pentru un sector vitivinicol competitiv. De asemenea, au fost prezente și au vorbit despre soluțiile eficiente de scădere a costurilor de producție la hectar și despre cele mai noi și performanțe tratamente pentru cultura de viță-de-vie companiile: Adama, Bayer, Corteva Agriscience, Intermag, Summit Agro.

Conferința a fost moderată de un expert în piața vinului - Cătălin Păduraru, președinte VINARIUM International Wine Contest Bucharest, cunoscutul Wine Ambassador fiind și sufletul acestui concurs influent și cuprinzător din sud-estul Europei. „Sunt încântat să constat că această conferință e pe cale să devină o tradiție și deja, la această a doua ediție, a căpătat forța necesară pentru a reuni într-un număr atât de mare viticultori, producători de vin, reprezentanți ai cramelor, oenologi și experți din lumea vinului. Reușim astfel să ne apropiem de un obiectiv comun, acela de a construi împreună un brand viticol pentru România. Chiar dacă mai sunt mulți pași de făcut, consider că primul a fost parcurs cu succes. Am convingerea că ne vom aduna și mai mulți, iar autoritățile vor înțelege și vor sprijini concretizarea demersurilor noastre pentru a putea afirma cu mândrie că pe acest teritoriu se produce vin – din Vitis Vinifera – încă de acum 7 000 de ani”, a punctat Cătălin Păduraru.

Vinul câștigă teren în fața berii și a băuturilor alcoolice

În ce privește atitudinea consumatorilor din sectorul de vin, conform celor mai recente date prezentate de către Nielsen România, doar 25% dintre români sunt siguri că un vin scump își merită prețul. 32% dintre consumatori aleg un vin mai scump doar atunci când se întâlnesc cu colegii de muncă, iar 30% - atunci când sărbătoresc un eveniment important, aniversare sau promovare.

În preferințele de consum, vinul câștigă teren în fața berii și a băturilor alcoolice tradiționale cu 13% în 2019, față de 12% în 2018 și 2017.

În 2019, vinul alb a fost prima alegere a consumatorilor, iar vinul roșu a pierdut volume importante în favoarea vinului roze.

În continuare, vinul demidulce este favoritul consumatorilor la nivelul total al pieței, inclusiv mass-market, însă s-a conturat o creștere semnificativă și pentru vinul sec.

În ce privește ambalajul, piața este dominată de cel din sticlă, iar cantitatea preferată în România este de 0,75 litri, conform datelor de retail audit Nielsen.

Excursie pe drumul vinului, în Franța

La finalul Conferinței VITICON 2020, a avut loc o degustare de vinuri ad-hoc, fiecare participant votând vinul care i-a plăcut. Câștigătoare a ieșit Crama Ur, din satul Sântimreu, comuna Sălard, județul Bihor, ale cărei vinuri sunt cunoscute sub numele de „Vin de Sântimreu Crama Ur”. Cei doi reprezentanți ai cramei, Ur Sigismund și Ur Zsigmond, tată și fiu, urmează să aibă parte de o experiență unică oferită de către Agricover, o excursie pe drumul vinului, în Franța.

Podgoria Sântimreu a familiei Ur are 37 de hectare cu viță-de-vie, din care 26,65 de hectare este plantație nouă, din anul 2012. „Și străbunicul meu se ocupa de viticultură, aici la Sântimreu, o așezare cu vinuri cunoscute, cu un sol deosebit, cea mai renumită zonă viticolă din județul Bihor. În 1998 am început să lucrăm via, să producem și să comercializăm vin. Pasiunea familiei a devenit afacerea și activitatea principală”, ne-a spus Ur Sigismund.

Despre Agricover:

Cu un model de business integrat, Agricover oferă soluții specializate pentru dezvoltarea afacerilor fermierilor din România. Agricover S.A. este subsidiară a Agricover Holding, cu o activitate de peste 20 ani în acest domeniu.

Pe larg, în Revista Fermierului, ediția print.

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă
Vineri, 28 Februarie 2020 00:01

Uniţi, vom fi mai puternici!

Dumitru Manole, fermier – Amzacea, județul Constanța:

Plafonarea subvențiilor este o problemă comună fermierilor mari și mijlocii. În contextul în care se conturează, contribuind și organizațiile, Planul Național Strategic 2021-2027, fermierii vor ca toți factorii decidenți să țină cont și de nevoile acestor ferme care s-au creat cu multă muncă și în mulți ani. Pentru a se dezvolta însă, agricultorii români trebuie să înțeleagă că trebuie să se oprească din a mai vinde materia primă și să înceapă a produce produse finite care aduc plusvaloare.

Începând cu 2007, o parte a ţărilor din Europa de Est a fost discriminată. Când spun „discriminată”, mă refer la plata unică pe suprafaţă. Dacă pentru exploataţiile agricole, şi dau nişte nume la întâmplare, din Franţa, Italia, Germania, plata unică pe suprafaţă, după datele mele mai vechi, este probabil peste 350 de euro pe hectar, în România, cel puţin în anul care a trecut, am primit 102,60 euro pe hectar, o diferenţă de vreo 200 de euro pe hectar. Mi se pare total anormal să discutăm de plafonarea plăților, în condiţiile în care şi aşa noi am luat ca plată unică pe suprafaţă mai puţin în cei 12 ani la care ne referim. O soluție este să rămână cel puţin aceeaşi sau, dacă nu, să primim şi noi aceeaşi subvenţie pentru plata unică pe suprafaţă pe care au primit-o celelalte ferme din Uniunea Europeană. Nu mă refer la o ţară, ci la toate celelalte, deoarece între toate cele 27 trebuie să fie egalitate. Acum găsim iar o hachiţă, plafonarea. De ce?

Legat de cum ar trebui procedat în perioada următoare ca fermierii să reuşească să fie competitivi pe o piaţă europeană şi mondială unde concurenţa este deosebit de acerbă, nu trebuie să uităm că schimbările climatice nu se termină de mâine şi că o să trăim în condiţii climatice normale. Hai să lăsăm birocraţia asta, să fixăm arealele geografice la care aplicăm proiectele de irigaţii, nu mai spun altceva, nici reabilitare, nici modernizare. Hai să ne punem mintea la contribuţie, să vedem unde avem arealele. Acum toate sunt în pericol, dar cele care au avut indicele de ariditate cel mai ridicat sunt din ce în ce mai alunecoase și nici nu mai au indice pe scara indicelui de ariditate. Şi atunci hai să mergem în aceste zone, dar repede. Am dus toate proiectele astea cu irigațiile, le-am aruncat în toată ţara, dar nu se poate aşa! Hai să mergem pe un anumit program, pe un plan anume! Puteți să ziceți că sunt de la Constanţa şi susțin asta, dar aici este cel mai mare asalt al secetei, al schimbărilor climatice. Şi, atunci, hai să canalizăm aceşti bani aici, hai să ne apucăm de treabă şi cu perdelele astea forestiere, că discutăm de prin 2002 cu legislaţia şi n-am făcut nimic.

Și, pentru că orice afacere îmbracă un caracter economic, în agricultură este tot mai important să nu mai vindem materie primă. Pentru generaţiile care vin, trebuie să acordăm foarte mare atenţie și să vindem produse finite. De exemplu, la floarea-soarelui, noi vindem seminţele, și nu ulei... dar mai sunt şi alte produse. De ce să nu rămână şrotul în România, cojile de floarea-soarelui sunt căutate şi alea, şi să vindem uleiul la export, unde se cere.

Ce ne-a mai rămas, că, dacă nu ne grăbim, pierdem iar trenul. Laptele – nu mai e loc de el. Când spun asta, mă refer la faptul că cei care au avut sau mai au vaci cu lapte o duc greu, pentru că vine mult din import. Pasărea – la fel. Porcul o să-l desenăm. Şi, atunci, ce ne-a mai rămas nouă? Doar carnea de taurină şi carnea de ovină. Atunci, să nu mai vindem porumbul, ci carnea. Pentru că, altfel, oare ce niveluri de producţie trebuie să avem noi, ca să fim profitabili?

Dumneata, care eşti producător agricol, cheltui undeva la 3.800-4.000 de lei la hectar. Dacă nu faci șapte tone de grâu pe care să îl vinzi cu 700 de lei, să ai un venit de 4.900 de lei şi să-ţi rămână 900 de lei ca să poţi relua ciclul de producţie, n-ai făcut nimic. Dar întrebarea este: câţi producători agricoli din România fac șapte tone producţie medie la grâu? Puțini!

Noi nu mai putem trăi numai pe baza nivelului mediu. Şi atunci ce trebuie să facem? Trebuie să investim în procesare şi producătorul trebuie să înţeleagă, chiar dacă are o mie de hectare, că el nu va putea face singur, chiar cu o mie de hectare, investiţii în care să producă nu carne de vită, ci produsele finite, decât dacă se uneşte.

Şi închei: uniţi, vom fi mai puternici!

Opinie publicată în Revista Fermierului, ediția print - februarie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Opinii
Duminică, 16 Februarie 2020 19:40

MADR susține plafonarea subvențiilor?

Fermierii urmăresc cu îngrijorare declarațiile făcute în spațiul public de către ministrul Agriculturii și secretarii de stat din MADR privind posibila acceptare a plafonării plăților directe în contextul negocierilor care se desfășoară la Bruxelles pentru bugetul Uniunii Europene, respectiv reforma PAC post-2020.

Prezent, în 6 februarie 2020, la Conferința Anuală a Clubului Fermierilor Români, ministrul Adrian Oros a vorbit despre stadiul negocierilor europene pentru adoptarea bugetului multianual european și a noii Politici Agricole Comune și impactul pe care le vor avea asupra fermierilor. Referitor la plafonarea subvenţiilor agricole, ministrul a menționat: „România susține plafonarea voluntară prin aplicarea unui mecanism de plată redistributivă, dar ar putea fi de acord și cu plafonarea obligatorie, la un plafon mai ridicat, de exemplu 300.000 de euro”. Aceeași poziție a susținut-o și secretarul de stat Emil Dumitru în intervenții publice, acesta susținând chiar și posibilitatea acceptării propunerii Comisiei Europene la nivelul de 100.000 de euro.

În opinia membrilor Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, plafonarea plăților directe va determina încetinirea și punerea la risc a procesului de dezvoltare a fermelor competitive din țara noastră, care reprezintă motorul agriculturii românești, cu consecințe semnificative în plan economic (producție, randament, profitabilitate), financiar (capital românesc la risc), social (angajați în agricultură la risc), mediu (neasumarea noilor măsuri de mediu), fără a genera un câștig semnificativ și în planul competitivității pentru fermele mici. „Poziția fermierilor performanți din România este deplin pro-europeană, aceștia fiind primii care își asumă responsabil Politica Agricolă Comună, atunci când contribuie determinant la asigurarea siguranței și a securității alimentare, la respectarea măsurilor de mediu. Facem precizarea că, în acest moment, în negocierile de la Bruxelles privind Cadrul Financiar Multianual și Reforma PAC post-2020, conform propunerii Comisiei Europene, plafonarea plăților directe este menționată ca obligatorie de la 60.000 euro (max. 100.000 euro), iar la nivelul Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European reducerea subvențiilor este propusă a fi voluntară, dar cu aplicarea unei plăți redistributive de minimum 10%. Acceptarea principiului plafonării obligatorii la un nivel mai mare (de exemplu la 300.000 de euro) nu oferă vreo garanție privind șansele României de a reuși impunerea unui astfel de plafon, dar va individualiza țara noastră în procesul negocierilor europene, cu șanse minime de succes, deoarece nu se situează în niciunul din cele două grupuri de state membre: pro sau contra plafonării propuse de Comisia Europeană”, arată directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu.

Reducerea plăților directe ar putea duce la falimentul multor exploatații agricole

În condițiile plafonării obligatorii propuse de Comisia Europeană, de la 60.000 la 100.000 euro, peste 3.500 de ferme românești care lucrează mai bine de trei milioane de hectare vor fi puternic afectate. „De aceea, considerăm că reducerea drastică a plăților directe pentru fermele competitive din România trebuie respinsă categoric. Este evident că fermele românești vor fi afectate la nivel de competitivitate prin reducerea drastică a subvențiilor, atât pe piața Uniunii Europene, cât și în competiția cu țările terțe, care nu respectă aceleași standarde înalte de producție cu cele din UE. Se creează astfel un mare risc ca România să devină piață de desfacere pentru produsele agro-alimentare datorită plafonării subvențiilor, care ar putea determina falimentul multor exploatații performante, contribuind substanțial la distrugerea capitalului românesc din agricultură”, punctează Florian Ciolacu.

De asemenea, președintele Clubului, fermierul Nicușor Șerban este de părere că România trebuie să susțină creșterea sprijinului pentru fermele mici, dar fără a afecta grav fermele performante. Soluția constă în aplicarea unei plăți redistributive din suma anuală a plăților directe de care beneficiază România. „În acest stadiu al negocierilor europene privind reforma PAC, orice declarații din România privind susținerea plafonării obligatorii conform cu propunerea Comisiei Europene contravine intereselor fermierilor performanți din țara noastră și sunt de natură să afecteze demersurile făcute până în acest moment de către europarlamentarii români din Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European, demersuri susținute și promovate de Clubul Fermierilor Români. Pledăm în favoarea plafonării plăților directe pe bază voluntară, nu obligatorie, și susținem că această variantă este cea mai bună soluție pentru fermierii din România, pentru că sprijină deopotrivă fermele performante, precum și fermele mici care vor primi subvenții în plus din plata redistributivă”, concluzionează Nicușor Șerban.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Joi, 06 Februarie 2020 21:59

APPR, de la fermieri pentru fermieri

Asociația Producătorilor de Porumb din România a avut, pe 5 februarie 2020, Adunarea Generală și alegeri, iar astăzi, 6 februarie, a organizat Congresul anual „De la fermieri pentru fermieri”, ajuns la a cincea ediție. Gazdă a fost hotelul Crowne Plaza din București.

La finalul congresului s-au decernat trofeele „Porumbul de Aur”, ediția 2019. La secțiunea irigat câștigător este Liviu Bălănici (județul Iași), cu producția de 18.340 kg/ha (Dekalb), iar la secțiunea neirigat, câștigător este Biță Răcman (județul Giurgiu), cu producția de 17.460 kg/ha (P0937 -Pioneer).

La congresul APPR, în prezența fermierilor și din România, și de pe alte meridiane, cât și a reprezentanților Comisiei Europene, ai Băncii Mondiale, ai Confederației Europene a Porumbului, ai Ministerului Agriculturii, ai Parlamentului European și ai Cercetării, s-au dezbătut cele mai arzătoare probleme ale agricultorilor, cum ar fi reforma Politicii Agricole Comune (PAC) și provocările cu care se confruntă fermierii europeni.

De remarcat că acțiunile Asociației Producătorilor de Porumb din România s-au diversificat și intensificat, reprezentanții săi fiind din ce în ce mai prezenți în dialogul cu autoritățile de la București și Bruxelles, mai ales la grupurile de dialog civil. „De asemenea, s-a extins activitatea de testare în Rețeaua Independentă RITAC, ajungându-se la șase culturi de câmp de importanță majoră pentru România (porumb, păioase, floarea-soarelui, rapiță, soia și sorg). Asociația Producătorilor de Porumb a început, în 2019, și câteva parteneriate de cercetare în proiecte privind digitalizarea agriculturii (cu finanțare din Programul European Horizon 2020) și practicile de agricultură durabilă (cu finanțare din programul sectorial gestionat de MADR)”, a precizat Alina Crețu, director executiv APPR.

În acest context, echipa asociației s-a lărgit prin angajarea unor tineri absolvenți de universități agricole și numără, în prezent, nouă membri, dar se bucură și de prezența unor consultanți veterani experți în cercetarea agricolă.

Cu scopul de a fi cât mai aproape de autoritățile și de asociațiile profesionale europene, APPR va avea un delegat permanent la Bruxelles, în persoana directorului său pentru afaceri europene, Cristina Cionga.

Nicolae Sitaru, noul președinte al asociației

Începând din acest an, Consiliul Director al Asociației Producătorilor de Porumb din România are șapte membri titulari și trei supleanți. În urma votului celor prezenți la Adunarea generală din 5 februarie 2020, fermierul ialomițean Nicolae Sitaru a fost ales președinte, iar Arnaud Perrein, la rândul lui fermier, tot din Ialomița, cel care a fost la conducerea asociației de la înființarea ei în anul 2012, va ocupa de acum funcția de vicepreședinte. Noua conducere va avea un mandat de doi ani.

„Felicit noua conducere a APPR și mă bucur să văd entuziasmul și implicarea pe care candidații le-au demonstrat astăzi, atunci când și-au prezentat proiectele legate de viitorul asociației noastre. Sper cu sinceritate că anul 2020 va marca mutații majore în mediul asociativ din România. Se simte peste tot o dorință de înnoire, de colaborare și parteneriat”, a declarat Arnaud Perrein, vicepreședinte APPR.

„Este o responsabilitate mare cu care am fost investit și sper ca, împreună cu Consiliul Director și echipa de conducere executivă, să atingem obiectivele impuse de Adunarea Generală a APPR. Sperăm ca în viitor toți fermierii din producția vegetală să găsească calea spre o unificare a organizațiilor profesionale din sector și împreună să stabilim strategiile coerente necesare. Dorim să fim parte la toate deciziile importante ce ne privesc și acestea să fie în interesul tuturor agricultorilor”,  a concluzionat președintele Nicolae Sitaru.

Pe larg vom publica în Revista Fermierului, ediția print

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Potrivit unui raport publicat de Curtea de Conturi Europeană (ECA), progresele în măsurarea și reducerea riscurilor asociate utilizării de pesticide în UE sunt limitate. Mai multe state membre nu au transpus la timp și în totalitate Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor, iar stimulentele care ar trebui să încurajeze fermierii să adopte metode alternative rămân slabe. De asemenea, Comisia Europeană nu este în măsură să monitorizeze cu precizie efectele sau riscurile asociate utilizării de pesticide, arată ECA.

Prin raportul special 05/2020, intitulat „Utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor: progrese limitate în măsurarea și în reducerea riscurilor”, Curtea de Conturi Europeană a evaluat dacă acțiunile Uniunii Europene în acest domeniu al PPP au avut succes.

Produsele de protecție a plantelor (PPP) sunt utilizate pentru a proteja culturile împotriva dăunătorilor și a bolilor. PPP includ insecticidele, fungicidele și erbicidele, care pot crea presiuni asupra mediului și pot prezenta riscuri pentru sănătatea umană. Începând din 1991, UE dispune de norme comune privind autorizarea și utilizarea acestor produse. În 2009 a fost adoptată Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor.

Mai multe state membre nu au transpus la timp directiva în dreptul național și, în 2012, au fost lansate proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a două țări. Pe lângă aceasta, Comisia Europeană nu verificase în mod corespunzător caracterul complet sau corectitudinea transpunerii, a constatat ECA. De exemplu, nu toate statele membre au transpus în dreptul național cerințele care prevedeau aplicarea de către fermieri a gestionării integrate a dăunătorilor. Curtea recunoaște însă că, începând din 2016, CE a luat măsuri mai susținute pentru a asigura punerea în aplicare a Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor.

Odată cu directiva, gestionarea integrată a dăunătorilor a devenit obligatorie pentru fermieri. Această abordare înseamnă că se poate recurge la pesticide numai dacă metodele preventive sau de alt tip eșuează sau nu sunt eficace. Nu există însă criterii clare sau cerințe specifice care să faciliteze asigurarea aplicării și evaluarea conformității.

În paralel, a fost creată categoria „produselor de protecție a plantelor cu risc redus”.

Or, până în prezent, nu au fost puse la dispoziție pentru utilizare decât 16 din 487 de substanțe (3%), ceea ce nu este suficient, afirmă Curtea de Conturi Europeană.

Corelarea gestionării integrate a dăunătorilor cu plățile din PAC

S-a observat, totodată, că există puține stimulente care să încurajeze fermierii să își reducă dependența de pesticide. ECA subliniază în special că aplicarea principiilor gestionării integrate a dăunătorilor nu este o condiție pentru a se beneficia de plăți în cadrul PAC. „Comisia Europeană nu a fost în măsură până acum să reducă în mod semnificativ riscurile asociate utilizării pesticidelor de către fermieri și nici să controleze aceste riscuri. Noua Politică Agricolă Comună care va intra în vigoare în 2021 a reprezentat o ocazie de a se găsi soluții adecvate la această problemă, dar, din păcate, această șansă a fost ratată”, a declarat Samo Jereb, membru al Curții de Conturi Europene, responsabil de raport.

ECA a observat că statisticile publicate de Comisia Europeană (Eurostat) cu privire la substanțele active și la utilizarea lor nu erau suficient de detaliate pentru a prezenta utilitate. Datele transmise de statele membre nu erau nici ele suficient de armonizate sau de actualizate.

Unele state membre au definit indicatorii naționali pentru măsurarea riscurilor și a impactului, dar aceștia nu sunt comparabili în ansamblul UE. Încercările inițiale ale CE de a defini astfel de indicatori la nivelul UE au eșuat din cauza lipsei datelor relevante. Primii doi indicatori de risc la nivelul Uniunii Europene au fost introduși abia în noiembrie 2019, la zece ani de la adoptarea directivei, dar niciunul nu lua în considerare modul, locul și momentul utilizării pesticidelor.

Prin urmare, Comisiei Europene îi lipsesc, în continuare, dovezi solide pe baza cărora să poată evalua dacă directiva a îndeplinit obiectivul UE de a asigura o utilizare durabilă a pesticidelor, conchide ECA.

Întrucât Comisia Europeană evaluează în prezent legislația din domeniul protecției plantelor, Curtea de Conturi Europeană recomandă:

-         Să se verifice gestionarea integrată a dăunătorilor la nivelul exploatațiilor;

-         Să se permită corelarea gestionării integrate a dăunătorilor cu plățile din cadrul viitoarei PAC;

-         Să se îmbunătățească statisticile cu privire la produsele de protecție a plantelor;

-         Să se definească indicatori de risc mai buni.

Curtea de Conturi Europeană a publicat în 2019 rapoarte speciale care au abordat teme conexe, în special politica UE în materie de siguranță alimentară și sistemul de control al UE pentru produsele ecologice. Pentru 2020 este preconizată publicarea unui raport special referitor la biodiversitatea în agricultură și a unui raport special privind polenizatorii.

ECA prezintă rapoartele sale speciale Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Marea majoritate a recomandărilor pe care le formulează ECA în aceste rapoarte sunt puse în practică.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale - AFIR a publicat calendarul orientativ al sesiunilor pentru depunerea de proiecte PNDR pentru anul 2020.

Măsurile/submăsurile, lunile în care vor avea loc lansările sesiunilor de depunere a proiectelor în cadrul PNDR 2014-2020, precum și alocarea financiară estimativă pentru fiecare măsură și submăsură sunt detaliate mai jos. AFIR recomandă să se urmărească pagina de internet a agenției, unde vor fi publicate și pot fi consultate Ghidurile Solicitantului.

De remarcat că, pe la sfârșitul lunilor martie și aprilie, pomicultorii și tinerii fermieri interesați de accesarea fondurilor europene vor putea depune proiecte pe submăsurile „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” și „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”.

M 2 „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei” -  aprilie, 7.225.252 euro;

sM 3.1 „Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate” - iulie , 2.008.739 euro;

sM 3.2 „Sprijin pentru activitățile de informare și de promovare desfășurate de grupurile de producători în cadrul pieței interne” – iulie, 4.072.493 euro;

sM 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice – componenta irigații” - martie – aprilie, 43.222.547 euro;

sM 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole” – aprilie, 6.896.879 euro;

sM 5.1 „Sprijin pentru investiții în acțiuni preventive menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și evenimentelor catastrofale” – februarie, 13.039.804 euro;

sM 5.2 „Sprijin pentru investiții în acțiuni menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și evenimentelor catastrofale” – februarie, 3.677.431 euro;

sM 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” – sfârșit de aprilie, 42.681.019 euro;

sM 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” – sfârșit de martie, 1.984.801 euro;

sM 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvo-mediu” – martie, 42.289.252 euro;

sM 17.1 „Contribuții la primele de asigurări” – martie, 39.336.228 euro;

sM 19.3 “Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupului de Acțiune Locală” - aprilie 4.358.006 euro.

Publicat în Știri

Potrivit unui raport al Curții de Conturi Europeană (ECA), Comisia Europeană a promovat adoptarea noilor tehnologii de imagistică pentru monitorizarea practicată în agricultură, dar există în continuare o serie de obstacole care împiedică generalizarea utilizării lor. Imaginile aeriene și imaginile prin satelit sunt utilizate de multă vreme în cadrul PAC pentru verificarea ajutoarelor pe suprafață, care reprezintă astăzi aproape 80% din finanțarea acordată de UE pentru agricultură și dezvoltare rurală. Aceste imagini au de regulă o rezoluție spațială foarte ridicată, dar, înainte de 2017, frecvența cu care erau disponibile nu era suficientă pentru a permite verificarea activităților care au loc pe terenurile agricole de-a lungul anului. Tehnologii precum sateliții Sentinel din cadrul Programului Copernicus al Uniunii Europene pot aduce o evoluție radicală în gestionarea și monitorizarea Politicii Agricole Comune (PAC). ECA subliniază că, deși UE a încurajat în ultimii ani utilizarea acestor tehnologii pentru evaluarea ajutoarelor directe bazate pe suprafață acordate fermierilor, progresele observate în utilizarea noilor tehnologii pentru a monitoriza cerințele legate de mediu și de climă au fost în schimb mai lente.

Întrucât noua PAC pentru perioada 2021‑2027 este în curs de definire, ECA recomandă Comisiei Europene: să promoveze abordarea bazată pe „controalele prin monitorizare” ca un sistem-cheie de control pentru agențiile de plăți, de exemplu identificând sinergii pentru procesarea, stocarea sau achiziționarea datelor satelitare; precum și să utilizeze mai bine noile tehnologii pentru a monitoriza cerințele de mediu și de climă și pentru a elabora planuri de acțiuni care să elimine obstacolele ce împiedică adoptarea pe scară mai largă a acestor tehnologii.

Scade costul controalelor și se monitorizează toți fermierii

Începând din 2018, agențiile de plăți din statele membre au avut posibilitatea de a utiliza date provenite de la sateliții Sentinel din cadrul Programului Copernicus și alte noi tehnologii, cum ar fi fotografiile cu etichetare geografică și dronele, pentru a evalua respectarea de către fermieri a normelor PAC. Această evaluare automatizată, sau așa-numitele „controale prin monitorizare”, permite identificarea culturilor și monitorizarea activităților (cum ar fi aratul, recoltarea și cositul) pe parcele agricole individuale de-a lungul perioadei de vegetație. Noua abordare poate reduce totodată costul controalelor și permite monitorizarea tuturor fermierilor (și nu doar a unui eșantion). Curtea de Conturi Europeană a examinat dacă statele membre și Comisia Europeană au luat măsuri suficiente pentru a transforma în realitate avantajele pe care aceste noi tehnologii le-ar putea aduce în contextul gestiunii și controlului PAC.

Potrivit constatărilor Curții, CE a promovat și a sprijinit în mod activ utilizarea noilor tehnologii de imagistică. De asemenea, Comisia a modificat cadrul legal aplicabil utilizării datelor Sentinel pentru monitorizarea ajutorului pe suprafață acordat sub formă de plăți directe, clarificându-l. În mai 2018, o primă agenție de plăți, din Italia, a început să utilizeze controalele prin monitorizare într-o provincie (Foggia, Apulia). În 2019, 15 agenții de plăți (din Belgia, Danemarca, Italia, Malta și Spania) au utilizat această nouă abordare pentru unele dintre schemele lor. 13 agenții din alte opt state membre intenționează să aplice noua abordare începând din acest an pentru unele scheme de ajutor și pentru o parte din suprafața pentru care sunt responsabile.

Obstacole în calea noilor tehnologii

Curtea a identificat mai multe obstacole care împiedică în prezent o utilizare mai răspândită a acestor noi tehnologii. O primă problemă este aceea că agențiile de plăți sunt îngrijorate de posibilitatea ca CE să pună sub semnul întrebării deciziile luate pe baza controalelor prin monitorizare. Pe lângă aceasta, aplicarea noii abordări necesită schimbări considerabile în procedurile și în sistemele IT ale agențiilor de plăți. Comisia a căutat să faciliteze și să standardizeze accesul la datele Sentinel prin intermediul serviciilor bazate pe cloud, dar adoptarea acestor servicii în scopuri operaționale rămâne slabă. De asemenea, Comisia a finanțat proiecte de cercetare relevante, dar rezultatele acestora nu au fost încă valorificate.

Până în prezent, Comisia a acordat prioritate utilizării noilor tehnologii pentru monitorizarea schemelor de plăți directe bazate pe suprafață, în detrimentul monitorizării cerințelor în materie de mediu și de climă. În 2019, niciuna dintre agențiile de plăți nu a implementat controale prin monitorizare pentru aceste cerințe condiționale și pentru schemele de dezvoltare rurală, în parte deoarece unele dintre acestea nu pot fi monitorizate doar pe baza datelor Sentinel. ECA a constatat, totodată, că setul de indicatori de performanță propuși pentru viitoarea PAC nu era practic gândit pentru sistemul de monitorizare directă prin date Sentinel.

Foto: Inovagria

 

 

Publicat în Comunicate

4 februarie 2020, sărbătoarea anuală a partenerilor Summit Agro România, la Hotel Alpin – Poiana Brașov. În cadrul evenimentului, se va desfășura Conferința cu tema „Plusvaloare din Țara Soarelui Răsare”.

6 februarie 2020, „De la fermieri pentru fermieri” – Congresul anual al Asociației Producătorilor de Porumb din România, la Hotel Crowne Plaza, din București. Spre finalul evenimentului, se va decerna trofeul „Porumbul de aur” însă, până atunci, vor fi dezbătute subiecte de interes pentru fermieri, cum ar fi prioritățile agriculturii românești în perioada 2021-2027, politicile, tehnologiile agricole, organizarea de piață.

6 februarie 2020, Conferința Anuală a Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, la Palatul Parlamentului, având ca temă principală „Inovație pentru Agricultură Performantă”. Se așteaptă prezența a peste 1.200 de fermieri. Printre vorbitori, vor fi reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Băncii Mondiale, membri din conducerea Copa-Cogeca, din Consiliul European al Tinerilor Agricultori, precum și ai fermierilor. Politica Agricolă Comună 2021-2027 este un alt subiect de dezbatere la evenimentul Clubului Fermierilor. Alte teme: agricultura digitală, schimbul de generații în afacerile agricole, managementul fermelor, asocierea.

Simpozioanele de iarnă ale BASF, „Bursa profitabilității”, vezi datele în link: https://www.revistafermierului.ro/eveniment/item/4296-bursa-profitabilitatii-la-simpozioanele-de-iarna-basf-2020.html

Publicat în Eveniment

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros a declarat că, în viitorul Program Național Strategic, fondurile din Pilonul II (dezvoltare rurală) vor fi direcționate pentru consolidarea fermelor de familie și transformarea fermelor de subzistență în ferme comerciale, ținând cont de aspectele proprii ale țării noastre.

„Am inițiat un proces de întâlniri cu țările din sud-estul Europei, cu o specificitate similară României, pentru a avea o abordare comună cu privire la acest subiect în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC). Referitor la problema plafonării, România consideră că fiecare stat membru ar trebui să fixeze nivelul acesteia, în funcție de particularitățile întâlnite”, a spus ministrul, cu ocazia unei întâlniri care a avut loc astăzi, 14 ianuarie 2020, la sediul MADR, cu ambasadorul Franței la București, doamna Michele Ramis.

Totodată, oficialul nostru guvernamental a precizat că dorește accelerarea procesului de convergență, astfel încât să fie reduse decalajele dintre fermierii români și cei din alte state membre în privința nivelului plăților directe. De asemenea, Adrian Oros a menționat că modelul francez al fermelor de familie reprezintă o sursă de inspirație pentru țara noastră, „problema menținerii oamenilor în mediul rural și a atragerii populației tinere către sat fiind tratată cu maximă seriozitate în contextul îmbătrânirii populației care lucrează în agricultură”.

În ceea ce privește discuțiile abordate cu ambasadorul Franței la București, subiectele principale au vizat: poziționarea celor două state în raport cu viitoarea PAC, plafonarea, actualizarea cooperării bilaterale în cadrul parteneriatului strategic între Franța și România, cu o atenție deosebită pentru zootehnie, cu accent pe sectorul bovin și cel ovin, specializat pe producția de carne de calitate. În cadrul întâlnirii, s-a vorbit și despre măsurile de mediu și climă, fermele de familie, stimularea asocierii, învățământul agricol și cercetarea – schimburi de experiență, convergența plăților directe, invitarea României de a se alătura inițiativei lansate de Franța „4 pe 1000: sol pentru securitate alimentară și climat” și stadiul la care se regăsește țara noastră cu privire la această inițiativă.

Michele Ramis, ambasadorul Republicii Franceze la București, a afirmat că domenii precum creșterea animalelor, cercetarea și învățământul sunt aspecte prioritare. Totodată, și-a exprimat disponibilitatea de a identifica modalitățile pentru rezolvarea priorităților comune, și, în egală măsură, a arătat deschidere din partea colaboratorilor săi pentru a aprofunda subiectele discutate în cadrul întâlnirii de la sediul Ministerului Agriculturii. 

Publicat în Eveniment

În viziunea lui Achim Irimescu, ministru plenipotenţiar, şeful secţiei Agricultură în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană, aplicarea Politicii Agricole Comune (PAC) se va prelungi cu cel puțin un an, ca urmare a întârzierii adoptării noului Cadru Financiar Multianual (CFM).

„La Bruxelles s-a prezentat deja un regulament de tranziţie. Deci, reforma PAC nu se va aplica din 2021, aşa cum era prevăzut şi probabil nici măcar din 2022, dar deocamdată sunt două regulamente care prevăd tranziţia de la regimul actual pentru încă un an cel puţin. PAC este încă în discuţie, pentru că există nişte etape foarte clare. Cadrul Financiar Multianual nu se va adopta nici măcar în această toamnă, care, iată, e pe sfârşite, în decembrie abia Preşedinţia finlandeză va veni cu propuneri concrete de cifre şi este prevăzut ca, pe viitoarea Preşedinţie, cea croată, în luna iunie, să se adopte Cadrul Financiar Multianual”, a declarat Achim Irimescu, marți, 19 noiembrie 2019, în cadrul unei conferințe care a avut loc la București.

Potrivit aprecierilor oficialului Român, PAC 2021-2027 nu se va adopta mai devreme de Preşedinţia germană (n.r. - iulie-decembrie 2020) fiind vorba de un proces extrem de complex.

„Discuţiile de substanţă fără cifre, fără bani, nu pot începe efectiv, pentru că avem încă 365 de miliarde de euro în cadrul bugetului total al UE care vor merge către agricultură. România va avea undeva către 20 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă undeva la 7% din bugetul european. Este clar că PAC nu se va adopta mai devreme de Preşedinţia germană, pentru că este un proces complex”, a afirmat Irimescu.

Ulterior, a adăugat el, după prezentarea poziţiei Parlamentului European şi a Consiliului UE, se va merge în trialoguri, care ar putea să fie în jur de 40-50 la număr.

„Se negociază foarte mult pentru a se apropia poziţiile şi, în final, se publică cele trei regulamente de bază. Urmează cam jumătate de an regulamente, acte delegate şi de implementare care să fie adoptate şi, după aceea de abia, statele membre pot trimite planurile strategice la Bruxelles pentru a se adopta de către Comisie. Opt luni de zile are timp Comisia ca să adopte planurile fiecărui stat membru. Este un proces complex, dar există şi o parte pozitivă, pentru că noi încercăm ca, în anul acela de tranziţie, să menţinem ANT-urile, acele ajutoare naţionale tranzitorii, la nivelul anului 2020”, a conchis Irimescu.

Oficialul român a participat marţi la lansarea unui program prin care se urmăreşte pregătirea generaţiei de tineri.

Publicat în Eveniment

Publicitate

revista fermierului 300x250

DLG ET 2021 rum 336x280px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista