Romania Viticola - REVISTA FERMIERULUI

Pe 26 septembrie 2023 au avut loc evaluările pentru cea de-a XV-a ediție a Premiilor de excelență Vinul.Ro. Gazdă a fost resortul Casa Timiș din Chițorani (Prahova). Tot aici, rezultatele – vinurile medaliate – au fost anunțate public pe 1 octombrie în cadrul unui eveniment special de sărbătorire a Zilei naționale a gastronomiei și vinurilor din România (potrivit Legii 79/2019, această Zi cade în fiecare an în prima duminică a lunii octombrie).

CASA TIMIS JURIU PLEN PREMIILE EXCELENTA VINULRo 752x440

Cramele mari câștigătoare ale competiției, după numărul de medalii obținute, au fost: Budureasca (1 Mare Medalie de Aur + 6 Medalii de Aur); holdingul Vintruvian Estates (în total, 1 Mare Medalie de Aur + 5 Medalii de Aur, obținute de cramele lor din Dobrogea și Dealu Mare), urmate de gazdele de la Casa Timiș (1 Mare Medalie de Aur + 3 Medalii de Aur).

28 de profesioniști (enologi, degustători autorizați, somelieri, deținători de diplome Wines and Spirits Education Trust - WSET, comercianți de vinuri și organizatori de turism specializat) au analizat în orb (fără să cunoască identitatea vinurilor din concurs) probe înscrise de 35 de producători din toate regiunile viticole ale României.

CASA TIMIS PREMIILE EXCELENTA VINULRO sticle

CASA TIMIS Premiile excelenta VINULRO juriu 1

Degustătorii, împărțiți în cinci comisii de câte cinci sau șase membri, au observat și au punctat aspectul, aromele, gustul, postgustul și echilibrul general al eșantioanelor, aceste repere definind vinurile într-un sistem informatic special conceput pentru astfel de examinări organoleptice. Activitatea comisiilor a fost supervizată de un director tehnic al competiției, în persoana enologului și consultantului Liviu Grigorică, acesta neparticipând la punctarea mostrelor.

CASA TIMIS PREMIILE EXCELENTA VINULRO COMISIA 2

381173355 1076108747017425 5184658644198049041 n

Punctajele care au asigurat Marea Medalie de Aur au fost cele peste 95 (din maximum de 100 posibile), în timp ce Medaliile de Aur au fost acordate vinurilor cu punctaje între 90 și 94 puncte. „Anul acesta am fost obligați să acordăm mai multe medalii decât ar fi permis limita autoimpusă, de 1/3 din numărul total de eșantioane înscrise: dacă la edițiile trecute renunțam la acordarea unor Medalii de Argint pentru vinurile care erau în marja de punctaj care le-ar fi îndreptățit la această medalie dar nu se înscriseseră în prima treime din ordinea finală, anul acesta ni s-ar părut nedrept să nu acordăm Medalii de Aur tuturor vinurilor care au întrunit punctajul necesar. În premieră, astfel, în 2023, Medaliile de Argint nu s-au mai acordat, ceea ce e până la urmă un fapt îmbucurător pentru calitatea generală a eșantioanelor prezentate și pentru modul în care cramele participante au știut să-și selecteze vinurile care să le reprezinte cu cinste în competiție”, a declarat Cezar Ioan, fondator Vinul.Ro.

PREMII EXCELENTA Casa Timis

De reținut că, în afara medaliilor, punctajele acordate de comisiile Vinul.Ro sunt utilizate ca referință atât de către consumatori, cât și de anumiți producători care doresc să utilizeze acest instrument pentru analiza internă a producției sau pentru a comunica mai nuanțat publicului și partenerilor de afaceri calitatea fiecărui lot îmbuteliat. În ultimii cinci ani, peste 1,5 milioane de sticle purtând la vedere punctajele Vinul.Ro au fost vândute pe piața autohtonă.

384398933 1076108863684080 3846767729202114329 n

 

Mari Medalii de Aur (>95 puncte, enumerate mai jos în ordine alfabetică)

ANNO Cabernet Sauvignon 2020, Licorna Winehouse
BUDUREASCA PREMIUM Fetească neagră 2020, Budureasca (acest vin a fost și BEST IN CLASS pentru acest soi)
CASA TIMIȘ Cabernet Sauvignon 2020, Casa Timiș
INCANTATION 2020, Domeniile Dealu Mare Urlați (Cabernet Sauvignon & Fetească neagră)
MIGALĂ Cuvee roșu 2019, Crama DeMatei (Fetească neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon)
VIZIONAR roșu 2021, Domeniul Aristiței (Cabernet Sauvignon & Cabernet Franc)

 

Medalii de Aur (90-94 puncte, enumerate mai jos în ordine alfabetică)

 

Vinuri albe medaliate cu Aur

ANNO 5 FLORA Fetească albă (sec) 2022, Licorna Winehouse
ASTRUM CERVI Fetească regală demisec 2022, Crama Ceptura (și BEST IN CLASS pentru categoria Fetească regală)
BUDUREASCA PREMIUM Chardonnay sec 2022, Budureasca
CARPATHIA CHARDONNAY sec 2021, Viti-Pomicola Sâmburești
CONU ALBU Chardonnay barrique sec 2022, Crama Viișoara
DOMENIILE BOHOTIN Tămâioasă românească sec 2022, Domeniile Bohotin
EDIȚIE SPECIALĂ Fetească albă sec 2022, Domeniile Dealu Mare Urlați (și BEST IN CLASS pe categoria Fetească albă)
FAIN CUVEE ALB sec 2022, Strunga Winery (Chardonnay & Sauvignon Blanc & Muscat Ottonel)
GEWURZTRAMINER PREMIUM demisec 2022, Villa Vinea
GRAMOFON CUVEE ALB sec 2020, Gramofon Wine (Fetească regală & Muscat Ottonel & Sauvignon Blanc & Chardonnay)
LA CETATE Tămâioasă românească demisec 2022, Crama Oprișor (BEST IN CLASS la categoria Tămâioasă românească)
MAGNUS MONTE Fetească regală sec 2022, Crama Ceptura
ORGANIC Sauvignon Blanc sec 2022, Budureasca
PIETROASA RESEARCH & INNOVATION Fetească albă sec 2021, SCDVV Pietroasa
PIETROASA REZERVA Riesling italian Clona 1SC1 sec 2019, SCDVV Pietroasa
ROSTURI ALB sec 2022, Crama DeMatei (Fetească regală & Fetească neagră vinificată în alb)
SAUVIGNON & SAUVIGNON PREMIUM demisec 2022, Budureasca
SPECTRUM FETEASCĂ REGALĂ sec 2021, Domeniile Averești
SPECTRUM ZGHIHARĂ sec 2021, Domeniile Averești
STRUNGA BARRIQUE Chardonnay sec 2022, Strunga Winery
TABU Muscat & Riesling italian demisec 2022, Domeniile Caraman
TATA ȘI FIUL Fetească albă sec 2022, Crama Tata și Fiul
TRAVIATA ACTUL I Fetească regală sec 2022, Crama Bratu
WEINLAND Fetească regală demidulce 2022, Jidvei

 

Vinuri rose medaliate cu Aur

CAII DE LA LETEA PRINCEPS ROSE sec 2022, Via Viticola Sarica Niculițel (Fetească neagră & Pinot Noir & Syrah)
CARPATHIA ROSE sec 2022, Viti-Pomicola Sâmburești (Cabernet Sauvignon & Merlot)
GRAND PERE ROSE Merlot sec 2021, Crama Bratu
MAGNUS MONTE ROSE Merlot sec 2022, Crama Ceptura
TRAVIATA ACTUL II Fetească neagră sec 2022, Crama Bratu

La categoria Vinuri Rose, din dorința de a promova soiurile autohtone, s-a mai acordat și o mențiune specială pentru un vin cu punctaj de Medalie de Argint – BUSUIOACĂ PIETROASA RESEARCH & INNOVATION sec 2021, produsă de SCDVV Pietroasa, care a devenit BEST IN CLASS pentru acest soi, înregistrând cel mai mare punctaj dintre toate Busuioacele prezentate în competiție.

 

Vinuri roșii medaliate cu Aur

ANTIK FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2019, Crama Viișoara
ARHON MERLOT sec 2017, Domeniul Drăgași
CANTVS PRIMVS MERLOT sec 2020, Viile Metamorfosis
CARPATHIA Cabernet Sauvignon & Merlot sec 2021, Viti-Pomicola Sâmburești
CASA TIMIȘ Cabernet Sauvignon & Shiraz sec 2020, Casa Timiș
CASA TIMIȘ EXPERIENCE sec 2013, Casa Timiș (Cabernet Sauvignon & Fetească neagră)
CASA TIMIȘ FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2020, Casa Timiș
CUPIDO CUPAJ ROȘU demisec (fără an de recoltă menționat), ANNWINE
CUVEE ALEXANDRU Cabernet Sauvignon sec 2017, SERVE
CUVEE GULILAUME sec 2021, SERVE (Pinot Noir & Fetească neagră)
DOMAINE CEPTURA ROUGE sec 2018, DAVINO
DUH ROȘU sec 2019, Domeniul Bogdan (Fetească neagră & Merlot & Shiraz)
EPIPHANIE Fetească neagră sec 2019, Via Viticola Sarica Niculițel
EUFORIA FETEASCĂ NEAGRĂ demisec 2022, Cramele Cotnari
CUVEE ROȘU GRAMOFON WINE sec 2020, Gramofon Winery (Fetească neagră & Merlot & Cabernet Sauvignon)
LA ȚIGĂNCI FETEASCĂ NEAGRĂ demisec 2020, Velvet Winery
LA ȚIGĂNCI FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2022, Velvet Winery
LEGIO RESERVE ROȘU sec 2020, Domeniile Ostrov (Cabernet Sauvignon & Fetească neagră & Merlot)
MAGNUS MONTE Fetească neagră sec 2021, Crama Ceptura
MĂIASTRU MERLOT demisec 2021, Crama Oprișor
MISTER S EDIȚIE LIMITATĂ sec 2021, Crama Ferdi
NASUL CAVALERULUI sec 2018, SERVE (Merlot & Fetească neagră & Cabernet Sauvignon)
NOBLE 5 ROȘU sec 2020, Budureasca (Shiraz & Merlot & Fetească neagră & Cabernet Sauvignon & Pinot Noir)
ORIGINI CABERNET SAUVIGNON sec 2020, Budureasca
ORIGINI RESERVE sec 2018, Budureasca (Cabernet Sauvignon & Merlot & Shiraz)
PATIMA DUPĂ MATEI Fetească neagră sec 2020, Crama DeMatei
PĂTRAR SHIRAZ sec 2018, Domeniul Bogdan
PELERIN MERLOT sec 2016, Domeniul Drăgași
PIETROASA RESEARCH & INNOVATION FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2020, SCDVV Pietroasa
PRINCE MIRCEA NEGRU DE DRĂGĂȘANI sec 2021, Domeniile Vinarte
PRINCE VLAD FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2021, Vie-Vin Vînju Mare
PRINCE VLAD CABERNET SAUVIGNON sec 2021, Vie-Vin Vînju Mare
ROSTURI ROȘU sec 2020, Crama DeMatei (Merlot & Cabernet Sauvignon & Fetească neagră)
SELECTION FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2018, Villa Vinea
STRUNGA Fetească neagră sec 2020, Strunga Winery
TERRA ROMANA FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2020, SERVE
VALEAEDEN FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2017, Crama Valeaeden
VALEAEDEN MERLOT sec 2018, Crama Valeaeden
VAST ROȘU sec 2020, DAVINO (Cabernet Sauvignon & Fetească neagră & Merlot)
VINUL PRINCIPELUI FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2021, Vie-Vin Vînju Mare

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în România Viticolă

An de an, compania Jidvei își reînnoiește plantațiile viticole. Vița-de-vie din care se produc vinurile de Jidvei își trage seva din Podgoria Târnave, care se întinde între râurile Târnava Mică și Târnava Mare, la circa 50 de kilometri de Cetatea Alba Iulia. Cu o suprafață întinsă pe aproximativ 2.500 de hectare, Jidvei deține cea mai mare plantație viticolă din România și din Europa cu proprietar unic.

Recent, am ajuns la Jidvei, într-o plantaţie înfiinţată chiar în acest an, 2023, unde interlocutor ne-a fost directorul tehnic al societății, inginerul Marin Cucură. „Noi în fiecare an reînnoim o parte din plantaţii, undeva în jur de 10% din plantaţii. Anul ăsta am plantat o suprafaţă de 150 de hectare de viță-de-vie, iar structura de soiuri o stabilim în funcţie de ce anume cere piaţa. Aici unde ne aflăm acum e o parcelă de vreo 30 de hectare pe care am pus Chardonnay.”

marin cucura

Din suprafața de 2.500 de hectare, cea mai mare pondere este deținută de soiul Fetească regală, în jur de 800 de hectare. Apoi, pe vreo 450 de hectare este soiul Sauvignon Blanc, care, în zona Jidveiului, întâlneşte condiţii prielnice şi are, zic specialiștii, calitate extraordinară. „Plantațiile noi le înființăm cu ajutorul fondurilor din Programul de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole. Defrişăm plantaţiile unde avem goluri multe sau au fost poziţionate când am plantat într-un anumit fel, iar ţinând cont că forţa de muncă e tot mai puţină, încercăm plantaţii noi cu trei metri între rânduri, cu 80 cm între plante pe rând. Vrem să facem sisteme cu cordon liber, ca să fie cât mai puţină forţă de muncă în plantaţie, astfel încât să le lucrăm cât mai mult mecanizat. Majoritatea ce plantăm acum pentru cordonul liber plantăm din deal în vale. Plantându-le din deal în vale, eşti nevoit să înierbezi din primul an între rânduri, pentru că la ploi apar aluviuni şi eroziuni şi atunci e de preferat să înrădăcinezi din primul an și, după cum se poate vedea, n-avem probleme mari cu spălatul de ploaie sau cu eroziunea solului. Mai nou, lucrăm cu tractoare pe roţi, deci nu mai sunt vechile tractoare pe şenile. Ca să intri imediat după ploaie la stropit e bine să fie înierbat, şi dacă pe rând ai grijă de plantă şi o sapi la timp nu ai nici cea mai mică problemă de a înierba într-o plantaţie chiar din primul an”, a continuat directorul tehnic.

 

Boli eliminate prin material săditor autohton

 

Pentru a nu sta la mâna altora, dar și pentru a nu avea probleme cu tot soiul de boli ori dăunători, compania Jidvei și-a făcut propria pepinieră, propria școală de viţă-de-vie. „Avem cea mai mare şcoală de viţă din România, punctează Marin Cucură. La un moment dat era chiar printre primele din Europa, dar atunci, bineînţeles, plantam undeva în jur de 450-500 de hectare pe an. Acum, când folosim doar pentru a reînnoi vii pe suprafeţe mai mici, am redus. Ne producem noi tot materialul săditor. Producem și pentru alții, pentru că în fiecare an sunt viticultori care vin şi dau comandă pentru materialul săditor. La unii chiar le şi plantăm, că avem maşini de plantat cu GPS, prestăm şi servicii de plantat. Când e cu precomandă, se poate altoi orice soi doreşte clientul.”

Multe plantații viticole din țara noastră și-au procurat materialul săditor din afara țării, preponderent din Italia, Franța, Spania, Austria. „Problema este climatul, explică Marin Cucură. În Italia sau Franţa, fiind o climă blândă, aduci material infestat, de exemplu, cu cancerul bacterian. La ei nu se manifestă, pentru că nu este frig. În momentul în care l-ai adus la noi în ţară şi-l pui în zone mai răcoroase, la minus 15°, minus 20° Celsius, deja apar fisuri pe plăntuţă şi acolo apare şi cancerul bacterian. Chiar la început am cumpărat material şi noi din Spania, din Italia, din Franţa şi am avut unele probleme. După care ne-am produs noi materialul săditor şi, făcându-l şi aclimatizându-l de la început în plantaţiile noastre, în zona noastră, să ştiţi că, spre uimire, a cam dispărut cancerul bacterian. S-a şi încălzit clima, ce-i drept, iernile sunt mai blânde, adică, la noi în Transilvania, temperaturile n-au mai depăşit minus 15° C şi atunci nu-s probleme. Că fisura pe lemn apare după minus 22° C.”

horti 242 jidvei cucura 1

 

Un an extraordinar

 

În 2023, până acum, plantațiile Jidvei nu au dus lipsă de ploi, nici când alţii se confruntă cu seceta. Iar anul acesta pare unul grozav. După multe ploi, strugurii au crescut, au legat bine, fertilitatea e bună, viile sunt curate de boli și de dăunători. „O să fie un an extraordinar. La sfârşitul lui august preconizez că o să intrăm la recoltat. Bineînţeles că, având şi combine de recoltat, cu ele recoltez noaptea, cu oamenii recoltez ziua, deci o să fie un front deschis non-stop. Avem şi parcele pentru vinurile superioare, pe care le lucrăm manual şi le recoltăm manual, dar bineînţeles şi pe zone, pe terase, în zone unde se întorc greu combinele recoltăm manual. Forţă de muncă avem locală, dar mai nou am adus şi noi din Nepal”, a precizat directorul tehnic Jidvei, Marin Cucură.

Jidvei prelucrează anual peste 25 de milioane de kilograme de struguri, iar plantațiile grupului sunt autorizate de către ONVPV pentru obținerea vinurilor cu denumire de origine controlată – DOC.
Producătorul de vinuri din județul Alba dispune de patru crame situate la Jidvei, Tăuni, Blaj și Bălcaciu, dotate cu cele mai performante echipamente și cu o capacitate de stocare de peste 35 de milioane de litri. 

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - august 2023
Abonamente, AICI!
Publicat în România Viticolă

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 15 octombrie 2023 se depun Cereri de plată pentru intervenția IS-V-03 „Asigurarea recoltelor”. Beneficiarii sunt producătorii, persoane fizice/juridice care asigură recolta plantațiilor viticole cu soiuri pentru struguri de vin.

Cererile de plată se depun pentru anul financiar 16 octombire 2023 – 15 octombrie 2024 (anul producției 2023) la Centrele Județene APIA și al Municipiului București, în conformitate cu OMADR nr.148/13.04.2023 privind criteriile de eligibilitate, documentele justificative, condițiile și modul de implementare a intervenției IS-V-03 „Asigurarea recoltelor” din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027.

Valoarea totală a ajutorului reprezintă:

a) 80% din costul primelor de asigurare plătite de producători pentru a se asigura împotriva pierderilor cauzate de fenomene climatice nefavorabile care pot fi asimilate unor dezastre naturale;

b) 50% din costul primelor de asigurare plătite de producători pentru a se asigura împotriva: pierderilor prevăzute la lit. a) și a pierderilor cauzate de alte fenomene climatice nefavorabile; pierderilor cauzate de animale, de boli ale plantelor sau de infestări cu dăunători.

Asigurările împotriva pierderilor suferite din cauza incendiilor nu sunt asimilate cu dezastre naturale.

În vederea aprobării sprijinului financiar beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de eligibilitate:

a) Să exploateze o suprafață de minimum 0,1 ha cultivată cu soiuri de viță-de-vie care produc struguri pentru vin;

b) Suprafața de viță-de-vie cu soiuri care produc struguri pentru vin pentru care s-a încheiat polița de asigurare a recoltei să fie înscrisă în Registrul plantațiilor viticole;

c) Suprafața să fie declarată la APIA pe cererea unică de sprijin;

d) Să încheie cu un asigurător o poliță de asigurare a recoltei în care să fie menționate, cel puțin: denumirea producătorului viticol care exploatează parcela viticolă; codul numeric al parcelei viticole; suprafața parcelei asigurate; blocul fizic, respectiv localizarea suprafeței parcelei asigurate; soiul de struguri pentru vin; cantitatea de struguri pentru vin asigurată; suma asigurată pe hectar; riscurile asigurate; valoarea primei de asigurare;

e) Plățile din asigurare nu compensează producătorii pentru mai mult de 100% din pierderea de venit suferită, ținând cont de orice compensație pe care producătorii le obțin din alte scheme de sprijin sau de asigurare legate de riscul asigurat.

Cererea de plată trebuie să fie însoțită de următoarele documente:

a) Copia actului de identitate (buletin/carte de identitate) pentru persoane fizice sau copiile certificatului de înregistrare eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului și a certificatului de înregistrare fiscală pentru persoane juridice;

b) Copia poliței de asigurare, însoțită de copia dovezii plății acesteia și a contractului de asigurare;

c) Document de identitate bancară.

Toate informațiile se regăsesc pe site-ul APIA în Ghidul solicitantului – Asigurarea recoltei plantaţiilor viticole cu soiuri de struguri pentru vin, ediția a III-a , revizia 1, aici: https://apia.org.ro/wp-content/uploads/2023/05/Ghid-asigurare-struguri-vin-Ed-III-R-1-2023_.pdf.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în România Viticolă

Joi, 16 februarie 2023, s-a desfășurat a VII-a ediție a Concursului Național Vin Bag-in-Box, unde 22 de jurați au degustat 180 de vinuri (91 albe, 41 roze și 48 roșii) pentru a găsi vinurile ce vor purta titlul de „Cel mai bun vin Bag-in-Box 2023”.

Juriul pentru „Cel mai bun vin Bag-in-Box 2023”, format din patru comisii, a ales 60 de vinuri (30 albe, 14 roze și 16 roșii). Primele trei clasate vinuri albe, roze și roșii au câștigat medalia de aur. Cei patru președinți de comisii, împreună cu președintele concursului Cătălin Costiniuc au analizat și au ales trei vinuri (un alb, un roze și un roșu) care vor purta titlul de „Vinul Președintelui 2023”.

Cele 60 de vinuri câștigătoare ale titlului „Cel mai bun vin Bag-in-Box 2023” au fost degustate din nou de juriul pentru „Cel mai popular vin Bag-in-Box 2023” format din 35 de membri, împărțiți în două comisii. Au fost alese trei vinuri (un alb, un roze și un roșu) care au câștigat titlul de „Cel mai popular vin Bag-in-Box 2023”, medaliate cu aur.

„Concurs Național Vin Bag-in-Box este organizat având ca inspiratie „Concours International Wine in Box” din Franța. Ca la edițiile precedente, și la aceasta vom selecta minimum zece vinuri dintre cele care au primit distincție și le vom înscrie la „Concours International Wine In Box”, de la Toulouse, care va avea loc pe 28 martie 2023, cheltuielile fiind suportate de noi, organizatorii. De asemenea, vom înscrie vinuri care au primit distincții și la „VINARIUM International Wine Contest”, concurs care se va desfășura în perioada 25 – 28 mai 2023, tot pe cheltuiala noastră”, a precizat Cătălin Costiniuc, președintele concursului și director general al companiei organizatoare Azoc-Star.

Concursul este deschis tuturor categoriilor de vin ambalat la Bag-in-Box, Bag-in-Tube sau Pouch-up, maximum 10 litri per unitate, produse sau ambalate în România sau Republica Moldova, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene.

BIB 2023

„Ne dorim să promovăm vinurile ambalate în Bag-in-Box ca o soluţie modernă de ambalare. Apoi, antrenarea partenerilor din piaţa vinului într-o asemenea competiţie este în folosul consumatorului, dar și al producătorului de vin. Folosirea imaginii concursului ca instrument de marketing pentru promovarea vinului ambalat în Bag-in-Box, atât pe piaţa naţională, cât şi pe cea internaţională reprezintă o metodă de validare a vinurilor declarate câștigătoare în cadrul concursului și ajută comercianții și consumatorii în alegerea vinului românesc de calitate superioară ambalat în Bag-in-Box. Obiectivul principal al concursului este acela de a sprijini consumatorii de vin ambalat la Bag-in-Box atunci când doresc să aleagă un vin certificat în mod obiectiv de specialiști din lumea vinului și degustători recunoscuți, din România, precum și de promovare pe piața europeană a vinurilor românești ambalate în Bag-in-Box. Nu în ultimul rând, concursul are rol în obţinerea unei imagini reale a pieţei vinului ambalat în Bag-in-Box şi o percepţie clară a etichetei româneşti, ceea ce ajută la educarea publicului în privinţa consumului şi achiziţionării unui vin ambalat în Bag-in-Box medaliat”, punctează Cătălin Costiniuc, adăugând că piața de vin românesc ambalat în Bag-in-Box reprezintă aproximativ 15%, targetul fiind să ajungem Franța (42%) și Norvegia (60%). Ambalajele Bag-in-Box sunt într-o creștere continuă în lumea vinului întrucât sunt cele mai reciclabile (70-85%) și au amprenta de carbon cea mai mică.

Concurs Național Vin Bag-in-Box, eveniment organizat de compania Azoc-Star - partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Kappa Bag-in-Box, cu sediul central în localitatea Epernay din Franța, a avut loc la restaurantul La Mama – Muzeul Național al Țăranului Român, din București.

Vinurile câștigătoare la Concurs Național Vin Bag-in-Box 2023

concurs vin

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

Marți, 14 februarie 2023, compania BASF Agricultural Solutions România a dat startul înscrierilor la competiția „Povești cu vinuri românești”, ediția a VIII-a. Concursul este organizat de BASF în colaborare cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) și se adresează viticultorilor care exploatează suprafețe de viță-de-vie sub 100 de hectare.

Condițiile de participare la concursul național „Povești cu vinuri românești” sunt simple: suprafața cultivată cu viță-de-vie să fie mai mică de 100 de hectare, iar probele de vin înscrise sa nu fie mai vechi de anul 2020 (cu excepția celor roșii care să nu fie mai vechi de 2018).

Competiția se desfășoară în patru etape regionale, urmate de marea finală națională. În cadrul fiecărei etape regionale, membrii comisiei de jurizare, formată din degustători experți, membri ai ADAR, desemnează câte trei vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri roșii, albe și roze). În total, după terminarea etapelor regionale, vor fi desemnate 36 de vinuri calificate în marea finală națională. Pentru faza națională, cele 36 de vinuri finaliste vor fi jurizate pentru a desemna cel mai bun vin al fiecărei categorii în parte (alb, roșu și roze).

Producătorii de vin se pot înscrie la etapele locale după cum urmează:

  • Etapa regională Moldova: 9 martie, înscrieri până pe 27 februarie;

  • Etapa regională Muntenia: 15 martie, înscrieri până pe 3 martie;

  • Etapa regională Banat și Transilvania: 23 martie, înscrieri până pe 9 martie;

  • Etapa regională Oltenia și Dobrogea: 30 martie, înscrieri până pe 17 martie.

Pentru adresele la care trebuie trimise mostrele și alte detalii, accesați link-ul: https://www.agro.basf.ro/ro/concurs-vinuri/editia-curenta/.

 

Premii oferite de BASF

 

La final, locul 1 al fiecărei categorii va obține marele premiu constând într-un kit personalizat de dezvoltare a afacerii, în valoare totală de 5.000 de euro, care poate fi configurat în funcție de nevoile câștigătorilor. Se poate opta pentru una dintre cele două variante: un utilaj pentru aplicarea tratamentelor la vița-de-vie sau pachet format din produse BASF pentru protecția viței-de-vie.

Valoarea totală comercială a premiilor oferite în cadrul concursului este de 15.000 de euro. În cadrul acestui concurs nu se permite acordarea contravalorii în bani a premiilor câștigate sau schimbarea premiilor.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă
Joi, 08 Decembrie 2022 13:42

Botanică şi societate

Cititorul din mediul antreprenorial privat, care parcurge acum aceste rânduri, a înțeles, de fapt, cu mult înainte și independent, cum ar trebui să meargă societatea românească. O privire nouă nu strică şi redundanţele pot fi, sper, iertate.

În „sectorul bugetar” (nu intră în microanaliza de față profesorii, medicii, cercetătorii, ci „amploaiații” din administrație, reglementare etc.), cei care nu citesc nimic în afară de scripțogăraia oficială sunt mulți.

Oricum, acești funcționari sunt foarte liniștiți. Ei nu fac nimic (ad litteram!).

Mai avem o categorie din sector. Cei care citesc articolele „dușmănoase”. Mai informați, mai nervoși, mai aroganți. În afară de a pune cu greu pe făgaș câte o modificare de normă/formă (elaborată de frații mai mari, parlamentarii), nici aceștia nu fac nimic, deși, dacă ai avea timp să îi asculți, ei „analizează”, ei „propun”, ei „susțin” și tot ei… „dau” nerecunoscătorilor.

Avem o replică de ecosistem mangrovian (așa să îi rămână numele!), adaptat la fluxurile și refluxurile politice, opus, însă, pădurii de mangrove în termeni de  (bio)utilitate.

Legile țării pleacă din încâlceala rădăcinilor sistemului și se întorc (spre aplicare) tot în acest loc. De aici și lungimea ciclurilor controlate în totalitate de smârcul parazitar al capitalismului nostru… deosebit.

Permiteți-mi să vă ofer un exemplu de costuri ale inutilității sau în ce constă, în realitate, stagnarea României.

În timp ce la Timișoara un proiect medical vital pentru operarea copiilor pe cord „stă” în 3 milioane de euro, orice Oficiu, orice Direcție, orice Agenție (de Stat & stat) toacă acești bani cât ai spune „rezistență la reformă”. Și, de parcă nu ar fi suficient că ne aflăm  în această situație, atenție!, sunt propuse la înființare și alte „entități” care, în numele nostru (dar fără să ni se ceară acordul sau să fim măcar consultați), se vor angaja că ne rezolvă problemele economice, sociale ș.a.m.d. Nișe sau câmpuri largi de activitate sunt acoperite de organizaţii particulare, ONG-uri, institute funcționale, structuri reale din viața reală care, însă, nici nu pot visa la patrimoniul și salariile oferite excrescențelor de „mangrove”. Cine a gestionat, cine gestionează, cine va gestiona aceste „comitete și comiții” inventate de stat şi plătite din banii noştri? Oameni fără valoare profesională, „numiți” prin concurs (construcţie antitetică?!… ei, știți că se poate...), cu suficient de mult timp liber pentru a se grefa la desișul „protector” (Baudelaire însuși n-ar mai fi scris Les Fleurs du mal,  confruntat cu un asemenea subiect, Les racines... du mal fiind un titlu cu mult mai potrivit).

Ramificațiile sub şi supraterane vor găsi argumente – întotdeauna – pentru „oportunitate” și „utilitate”, chiar dacă toți banii alocați se vor duce doar pe apa... salariilor (cu defluenții – sedii/birouri, mașini, telefoane, delegații).

Nu e o noutate ceea ce spun eu aici. O știu până și adolescenții care, teoretic, pot fi păcăliți mai ușor. Practic, scârbiți de ceea ce se întâmplă aici, în România, și-au setat un AMR („au mai rămas” X zile; termen folosit în stagiul militar obligatoriu sau în īnchisoare) și numără clipele până când vor părăsi țara.

Dintre cei rămași, mulți vor înlocui sau vor îngroșa rândurile aparatului de... stat prin grija mămicii /tăticului şi a fertilizantului PCR din pădurea mangroviană neadormită. Culmea, unii părinți sunt dintre cei care poate au creat ceva bun în țara asta, dar care au început să-şi pună mari întrebări de ce arată balanţa vieţii că demnitate = înfrângere, iar cameleonism = trai dulce.

Apropo de demnitate... (Chiar, de ce s-or fi numind demnitarii „demnitari”?!)

Cunosc personaje puternice din zona antreprenorială. Cum intră în contact direct cu un ministru, devin alți oameni. Aplecați spre față cu măcar 15 grade mai mult decât ar cere-o până și o severă durere de spate, servili, umili, yesmeni, gata „să pună și la portbagaj”, dispuși să facă și o donație pentru partid (chiar dacă „politica nu e de el”).

Fraților, în afara fondării firmei în termeni... de inexactitate în raport cu legea (sau cu morala?), ce te poate pune în postura de dominat în relație cu un ministru, un om care nici nu prea apucă două recolte în fruntea ministerului? A, poate dorința de a extrage foloase dintr-o eventuală discriminare pozitivă („pozitivă”... fiind un fel de a spune), atragerea unui avantaj imediat doar pentru sine. La fel ca aprovizionarea cu gaz a țărilor europene, pe protocol individual, „eu mai deștept decât ceilalți”. Până la acest moment, modelul părea că funcționează. Dar, iată, a venit nota de plată. În acest context (dramatic), Europa își proiectează ca un întreg viitoarele negocieri pentru energia de care are nevoie. Altfel spus, ceea ce a părut ieftin (ca salvare individuală)... se dovedește a fi foarte scump. Așa și la noi. Să dezambiguizăm: plecarea de mâine a copiilor e o plată scumpă pentru un azi neasumat, tratat prost în termenii colectivităţii.

O plată pe care o simt și mai greu cei care nu au nicio vină şi care au militat pentru unirea forţelor românilor cu crez nealterat.

P.S.: semnalele de mai sus nu au nicio tangență cu vreo situație din viața personală. Fiica mea, Ruxandra, este drd. antropolog și rămâne aici, în România. Cercetează - printre altele - comportamentul uman și resorturile intime care îl generează. Evident, sper că, în viitor, va avea cine să valorifice rezultatele muncii ei.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM-IWCB

 
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Paharul cu... visuri

Ediția de toamnă a festivalului RO-Wine are loc pe 15 și 16 octombrie 2022, la Fratelli București, str. Glodeni nr 1-3, unde sunt așteptați iubitorii de vin și specialiștii HoReCa. RO-Wine The International Wine Festival of Romania s-a născut în anul 2016 din dorința de a reuni vinurile de top românești cu cele de renume internațional.

La ediția de toamnă 2022, vizitatorii vor avea ocazia să descopere un număr record de vinuri premium, provenite de la producători din România și de peste hotare. An după an, festivalul RO-Wine a continaut să crească în dimensiuni. De la ediția din luna mai din acest an, evenimentul se desfășoară în mai multe săli și spații amenajate pentru a putea primi cele peste o sută de crame din România, SUA, Franța, Italia, Spania, Argentina, spumantele de top, alături de produse gourmet, bere craft sau cafea de specialitate.

Nu vor lipsi nici la această ediție zona special dedicată vinurilor Bio, reprezentanții de top din Republica Moldova, cât și zona gourmet, cu specialități internaționale, patiserie fină de inspirație frantuzească si specialități de pâine.

Festivalul include săli de degustare, zone dedicate relaxării și socializării vizitatorilor și partenerilor, precum și o sală special amenajată pentru masterclass-uri și prezentări susținute de personalități din lumea vinului, iar această ediție are deja calendarul de conferințe completat.

„Suntem bucuroși să revenim cu o nouă ediție RO-Wine de toamnă la București. Entuziasmul vizitatorilor noștri este în creștere, fapt dovedit cu cifre, iar acest lucru ne-a determinat, alături de producătorii participanți, să revenim la programul pre-pandemic, de două ediții pe an la Fratelli București. Am pregătit un program plin de surprize și o selecție cu totul specială de vinuri și spumante pentru această ediție”, declară Marinela Ardelean și Liviu Popescu, organizatorii RO-Wine | The International Wine Festival of Romania.

Carrefour România se alatură și anul acesta festivalului prin „Deschidem Vinul Românesc”, un program național pe termen lung, care are misiunea de a sprijini industria vinului românesc și de a pune România pe harta internațională a vinului.

De la debutul din 2019, peste 200 de etichete s-au alăturat programului, unele noi în retail, unele vândute exclusiv în Carrefour la nivel național și unele premiate la concursuri internaționale de vinuri, precum International Wine Contest Bucharest, Concours Mondial de Bruxelles, International Wine Challenge sau Decanter World Wine Awards.

Reciclare fără granițe la RO-Wine cu Reciclad`OR. Partenerul sustenabil al evenimentului va aduce noi eco-experiențe și la această ediție a festivalului ce au ca scop principal acordarea atenției asupra impactului pe care îl are fiecare asupra mediului înconjurător. De la totem-urile digitale pe teme de colectare separată și reciclarea deșeurilor, la cea mai mare provocare de a crea sticla supradimensionată din toate sticlele generate de consumatori/vizitatori/producători, pe tot parcursul evenimentului.

Ca la fiecare ediție, accesul pentru toți cei implicați în piața de vinuri sau horeca este gratuit, în baza înregistrării prealabile pe site-ul oficial al evenimentului, https://romaniawinefestival.com/. Biletele pentru eveniment pot fi achiziționate online pe site-ul oficial al evenimentului sau în zona de acces a festivalului.
La această ediție s-au înscris profesioniști din toate colțurile țării, magazine de vinuri, hoteluri, importatori, distribuitori, proprietari de restaurante, dar și vizitatori din străinătate veniți special pentru această ediție RO-Wine.

ro wine toamna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Ediția de primăvară a festivalului de vinuri RO-Wine are loc în zilele de 21 și 22 mai 2022 în București. Cei care vor trece pragul de la Fratelli Studios au posibilitatea să deguste vinuri premium din România și din alte colțuri ale lumii, premiate la cele mai importante concursuri internaționale, și, totodată, să cunoască poveștile cramelor.

La această ediție RO-Wine | The International Wine Festival of Romania, vizitatorii au ocazia să descopere peste 600 de etichete de vinuri premium provenite de la un număr record de producători. Vor participa 118 producători de vin din România, SUA, Franța, Italia, Argentina, Noua Zeelandă, spumante de top din Champagne, bere craft și cafea de specialitate.

„RO-Wine | The International Wine Festival of Romania este festivalul ce s-a născut din dorința de a reuni vinurile de top românești cu cele de renume internațional. De la 38 de producători de vinuri în 2016, festivalul nostru a ajuns astăzi la 118 producători”, arată Marinela Ardelean, organizatorul și sufletul festivalului RO-Wine.

rwine

Festivalul va cuprinde și o zonă special dedicată vinurilor din Republica Moldova, o secțiune specială de vinuri bio din Italia, o zonă gourmet reprezentată de selecții de specialități internaționale și zona de panificație unde, precizează Marinela Ardelean, participanții vor avea la dispoziție de la „produse aburinde de patiserie fină de inspirație franceză până la varietăți de pâine”.

Ediția de primăvară RO-Wine 2022 se va desfășura pe o suprafață mult mai extinsă decât edițiile anterioare și va fi alcătuită din mai multe săli de degustare, lounge-uri amenajate special dedicate relaxării și socializării vizitatorilor și partenerilor, sala pentru masterclass-uri și prezentări susținute de personalități din lumea vinului.

La această ediție s-au înscris profesioniști din toate colțurile țării, magazine de vinuri, hoteluri, importatori, distribuitori, proprietari de restaurante, dar și vizitatori din străinătate, veniți special în România pentru festivalul de vinuri.

„Suntem nerăbdători să ne revedem în București, la ediția de primăvară a festivalului RO-Wine. Le mulțumim producătorilor care s-au înscris într-un număr record și așteptăm cu entuziasm să degustăm o selecție specială de vinuri din toată lumea”, ne-au spus Marinela Ardelean și Liviu Popescu, organizatorii RO-Wine | The International Wine Festival of Romania.

mardelean

În cele două zile în care se desfășoară, 21 și 22 mai, festivalul are ușile deschise pentru vizitatori între orele 12:00 și 20:00.

Ca la fiecare ediție, accesul pentru toți cei implicați în piața de vinuri sau HoReCa este gratuit, în baza înregistrării prealabile pe site-ul oficial al evenimentului: https://romaniawinefestival.com/hctcj/.

Biletele pentru eveniment pot fi achiziționate online pe site-ul oficial al evenimentului https://www.bilete.ro/ro-wine/, sau în aria de acces a festivalului.

Foto: RO-Wine | The International Wine Festival of Romania

Publicat în Eveniment

Dan Moşneag este unul dintre „făuritorii de vinuri” și director al Cramei Mugurel, cu o plantație de struguri pentru vin de 18 ha la Blaj, în județul Alba. Spune că încearcă să o administreze cât mai bine alături de prietenul și asociatul său Ioan Fleşer, ba chiar să diversifice producţia, să crească desigur calitatea, să lucreze mai bine şi să obţină producţii adecvate pentru zona Transilvaniei.

Dan Moşneag a lucrat inițial la Staţiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj, iar despre tranziţia spre meseria de oenolog spune că nu a fost uşoară, dar că știa totul despre vie și vin chiar de copil. Mai mult, s-a specializat în a face vin pentru consumul propriu, chiar în gospodăria sa. „Pe vremuri, părinţii mergeau la serviciu şi-ţi lăsau, ca să te obişnuieşti cu lucrul, un rând sau două de vie „până vin acasă, te rog să-l sapi!”. Crescând, mai speli un butoi, îi mai ajuţi să tragă vinul şi mi-a plăcut. Apoi, la staţiune era o modă: toţi colegii, toţi prietenii făceau vin şi, după ce se limpezea vinul, fiecare venea cu ceea ce a reuşit să facă. Am constatat că, de la început, nu eram printre cei mai slabi care făceau vin. De multe ori, calitatea vinului meu era un pic mai ridicată, pentru că acolo am mai întrebat, am mai pus în practică acasă şi mi-am format un pic o deprindere de a face vin. Ulterior, prietenul meu având nevoie, i-am zis: dacă ne putem înţelege, eu spun toţi paşii pe care-i fac şi tu îi aprobi, mergem mai departe. Şi se pare că n-o ieşit prea rău”, și-a amintit oenologul care a ajuns în al patrulea an de când lucrează la Agro-Serv-Comp, societate al cărei proprietar este antreprenorul din Blaj, Ioan Fleșer, mai cunoscut ca „Mugurel”.

horti 225 vie blaj 2

 

Producții bune în ultimii ani

 

Despre producțiile obținute în ultimii ani am aflat că la domeniile viticole din Blaj ale cramei Mugurel, din fericire, au fost bune, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ, cu o medie de 10-11 tone de struguri la hectar. „O producţie mai mare bineînţeles că ar fi în detrimentul calităţii vinului. Anii trecuţi am recoltat struguri din soiul Fetească Regală în jur de 200-210 g zahăr şi Sauvignon Blanc la 250 g zahăr, Pinot Gris la 250 g de zahăr. Asta spune ceva”, ne-a zis Dan Moşneag. Despre anul 2021 însă spune că din punct de vedere cantitativ seamănă cu anii trecuţi, dar din punct de vedere calitativ, din cauza condiţiilor climatice, o primăvară şi o vară mai ploioase şi fără soare suficient, acumularea de zahăr a avut de suferit, la fel și maturarea. Soiul Pinot Gris a avut în anul agricol încheiat 220 g zahăr, dar o producție mai mică decât cea din 2020. De altfel, întreaga producţie a fost mai mică decât în 2020 şi probabil aceasta a favorizat acumularea de zaharuri. Dar pentru ca vinul să fie de calitate, nu doar cantitatea de zahăr contează, ci întregul proces de obținere a strugurilor, din primăvară și până toamna târziu. „Dacă viile au fost bine lucrate manual şi în verde, a permis obţinerea unor struguri mai frumoşi, chiar am şi desfrunzit un pic ca să fie mai expuși la soare, ca să ne ajute şi pentru protecţie împotriva putregaiului, pentru care am și stropit. (...) Trebuie să fie un echilibru între cantitatea de precipitaţii şi durata de strălucire a soarelui sau suma gradelor de temperatură care se cumulează pe parcursul unui an”, a detaliat viticultorul. În vara anului trecut a fost o perioadă mai lungă cu ploi multe şi o temperatură sub media anuală, ceea ce a dus la o întârziere a recoltatului de aproape două săptămâni Din calcule, cantitatea de zahăr a fost mai mică cu 20 g zahăr pe kilogram comparativ cu anul 2020.

 

Toate soiurile spun o poveste

 

Pe plantaţia de 18 hectare de la marginea Blajului sunt 1,4 hectare cu Pinot Gris, 3,6 hectare cu Sauvignon Blanc şi restul de 13 hectare sunt cu Fetească regală. Zona nu a permis până acum viticultorilor să planteze și soiuri roșii, aici, pe Târnave. Dar schimbările climatice din ultimii ani, cu ierni cu zăpadă mai puțină, cu primăvară timpurie, toamnele mai lungi, temperaturile pe parcursul anului mai ridicate decât mediile multianuale – cel puțin în ultimii 2-3 ani, au făcut ca lucrurile să se schimbe. „Unii producători, care şi-au şi permis, au început să planteze şi soiuri de struguri roşii – cu toate că n-au fost specifici zonei noastre – şi se pare că au rezultate mulţumitoare, mai ales că în ultima vreme a apărut moda cu rose-ul, cu vinuri spumante rose”, a menționat Dan Moşneag.

horti 225 vie blaj 10

Dacă îl pui pe oenologul cramei Mugurel să aleagă un soi anume, spune că nu se poate decide. „Fiecare îşi are locul lui. Într-adevăr, Pinot Gris este mai puţin pentru că avem o suprafaţă mai mică și nu produce o cantitate mare de struguri la hectar, dar este un vin deosebit, mai ales dacă reuşeşti să laşi un pic de rest de zahăr şi chiar un pic să se matureze. Feteasca regală, în schimb, este specifică acestei zone a Târnavelor și, într-adevăr, este, poate, vinul cel mai bun în prima parte a anului următor, din februarie până prin vară. E un vin proaspăt, tânăr, este deosebit, mai ales dacă ai condiţii şi să faci o anumită calitate. Cred că puţine vinuri în România sunt aşa de savuroase şi aşa de bune proaspete. (...) Nu suntem noi inventatorii vinului tânăr, francezii au brevetat Vin Nouvelle sau aşa ceva. Ei, probabil, culeg mai devreme decât noi, că e altă temperatură şi în noiembrie deja ies cu vinul nou. Dar, din punctul meu de vedere, Feteasca regală nu se poate compara cu alte vinuri produse în zona noastră. Este savuros, deosebit, are şi o culoare deschisă galben-verzui”, a afirmat Dan Moșneag, care crede că fiecare vin, fiecare soi de strugure își are locul lui. Mai mult, e de părere că trebuie să ne promovăm vinurile din soiuri autohtone, care nu diferă cu mult din punct de vedere calitativ față de altele din lume.

 

Mustul, salvare pentru micii producători

 

O nevoie care rămâne la crama din Blaj este achiziţia de tehnologie care devine dificilă chiar și cu finanțarea europeană. „Sumele pentru un proiect de retehnologizare a unei crame, adică procentul care trebuie să-l asigure de cofinanţare, de 50%, pentru majoritatea oamenilor şi pentru firmele mai mici, nu este simplu. O firmă mare are alte posibilităţi”, explică Dan Moșneag.

horti 225 vie blaj 4

Mai mult, toată perioada pandemică și-a pus amprenta asupra vânzărilor, care au scăzut. O soluție a fost cea a vânzării, în toamnă, a strugurilor și a mustului. Iar telefoanele au sunat pentru programări, programări făcute tot pentru binele consumatorului. S-a evitat astfel situația în care ar fi fost prea mulţi oameni într-o zi și nu ar fi putut fi serviți.

„În mai puţin de o oră de când strugurele a fost tăiat de pe viţă se transformă în must şi omul vede traseul, cum vin strugurii, cum se zdrobesc, cum se storc, iar mustul ajunge direct la el în vas. Deci o trasabilitate mai bună ca la noi nu cred că poate să ofere cineva. Şi lumea este mulţumită, toţi care au cumpărat struguri anii trecuţi ne caută, pe lângă ei mai aduc şi pe alţii, că au fost mulţumiţi de vinul obţinut din produsele noastre. Într-adevăr, noi dăm mustul aşa cum este el, nedeburbat, pentru că nu avem posibilitatea să deburbăm şi să-l şi dăm omului imediat. Nu avem tehnologia necesară. Şi atunci oamenii sunt mulţumiţi, cu burba care se mai adună îşi fac un pic de ţuică sau ce-şi fac ei”, povestește oenologul.

Astfel, în perioada de cules, când numărul zilierilor e crescut și necesarul de flux numerar destul de mare, soluția cramelor mici o reprezintă vânzarea strugurilor și a mustului. Toate acestea au făcut ca, în timp, crama să cunoască o creștere.

 

Dezvoltare pas cu pas

 

horti 225 vie blaj 5

Pentru a face alți pași spre dezvoltare, așa cum este îmbutelierea, trebuie avut grijă și la alte aspecte. Stabilizarea și detartrarea vinului creează la o firmă mică nişte probleme şi chiar costuri suplimentare. „În următorii ani, poate anul viitor, vrem să rezolvăm şi această problemă, pentru că este foarte greu să vinzi o sticlă de vin şi să nu fie exact aşa cum trebuie, adică limpiditate, să nu se depună bitartatul… pentru că lumea plăteşte şi are nevoie de o anumită calitate. (...) Dar, din păcate, ca să pui vinul pe piaţă la sticlă sunt nişte costuri mari. Şi dacă se întâmplă să-ţi vină înapoi, şi pierderea e pe măsură: pierzi dop, pierzi sticlă, spală, desfă etichetă, capişon... la ora asta nu prea vinzi vinul la aşa un preţ care să-ţi permită să-l aduci înapoi. Noi ne bucurăm dacă vindem vinul şi avem câştigul ăla pe care ni-l propunem noi, ca să putem să mergem înainte, să putem să ne mai dezvoltăm pas cu pas”, ne-a zis în încheiere Dan Moșneag, care se consideră tipicar și nu vrea să sară nicio etapă, deoarece nu va atinge nivelul pe care și-l dorește sau să realizeze un vin de calitate. „Dacă sari nişte etape, n-ai să rezolvi niciodată problema la nivelul pe care ţi l-ai propus. Partea asta de a respecta fiecare etapă este esenţială în realizarea unui vin de calitate. Noi trebuie să înţelegem că doar consumatorul decide ce vrea să consume. Şi atunci noi trebuie să-i asigurăm vinuri de cea mai bună calitate şi care să-l satisfacă. Dacă-l satisface, mai cumpără. De obicei, eu cam aşa sunt. În general dacă-mi place vinul, cu siguranţă consumatorul o să-l aprecieze”.

 

Articol scris de: DELIA CIOBANU & ȘTEFAN RANCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – martie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în România Viticolă

Viticultorii aleg combinele ERO pentru performanţa premium, uşurinţa şi confortul în operare, durabilitate şi viteza de deplasare între plantații. Pe scurt spus, pentru a-şi asigura un avantaj competitiv.

Combinele de recoltat struguri din seria ERO Grapeliner 5000 au fost create ca răspuns la cerinţele viticultorilor, care ştiu că un vin bun necesită nu doar struguri de calitate, ci şi o recoltare atentă şi eficientă, respectând specificul fiecărui soi.

horti 226 agri alianta 2

 

Acurateţe

 

Combinele ERO Grapeliner 5000 pot fi adaptate specificului soiului de struguri deoarece sunt echipate cu un cap de recoltare cu reglaje fine. De asemenea, numărul de bătători şi distanţa dintre bătători sunt reglabile, iar amplitudinea şi forţa de ciupire ale acestora pot fi reglate din cabină în timpul lucrului.

Motorizarea este în 6 cilindri, cu cilindree de 6057 cm3, care oferă 150 CP sau 175 CP şi se conformează standardelor de emisii Stage V.

Buncărul de struguri este montat lateral, cu deschidere laterală ce oferă operatorului o vizibilitate bună în timpul descărcării. El este disponibil în trei dimensiuni: 2200 L (în dotare standard), 2600 L sau 3000 L.

 

Performanţă

 

Combina este dotată cu trei sisteme de separare a frunzelor:

  • Jet de aer încrucişat combinat cu rotorul de scos frunze care permite eliminarea frunzelor înainte de a atinge masa;

  • Ventilatorul inferior de aspiraţie;

  • Ventilator suplimentar de aspiraţie la transportorul transversal de la partea superioară.

Cele trei sisteme asigură o recoltare perfectă. În buncăr vor ajunge doar boabele. Astfel, rezultatele sunt ca la culesul manual.

horti 226 agri alianta 3

Combina poate fi echipată și cu sistem de desciorchinare și selectare VITISelect. Desciorchinătorul este compus dintr-un tambur cu diametru mare și un rotor cu degete din plastic, pentru a respecta cât mai mult forma strugurilor. Acest desciorchinător este echipat cu un sistem de autonivelare chiar şi în pante mai mari, iar sensul de rotire poate fi inversat automat. Din desciorchinător, boabele ajung pe masa de sortare. Aceasta masă este compusă din mai mulţi tăvălugi. Viteza de rotire și distanța dintre ei pot fi reglate pentru a obţine o recoltă cât mai curată.

 

Adaptabilitate

 

Combinele ERO Grapeliner 5000 îmbină performanţa şi acurateţea în culegerea strugurilor pe suprafeţe mari cu adaptarea la terenuri în pantă. Mulţumită poziţionării optime a motorului şi a buncărului de struguri, ele au centrul de gravitate jos, ceea ce le asigură stabilitatea. În plus, sistemul Twin-LockTM asigură tracţiune optimă şi siguranţă în condus, chiar şi pe terenuri dificile.

Buncărul este poziţionat între roţile din faţă şi cele din spate. Astfel, maşina poate urca mai uşor pantele. Compensarea pantei laterale, ajustabilă hidraulic din cabină, este de 75 cm.

Sistemul de recoltare este concentrat pe o singură parte a maşinii, ceea ce reduce în mod considerabil timpul de curăţare.

horti 226 agri alianta 5

 

Vizibilitate

 

Cabina centrală confortabilă oferă o vedere optimă asupra roţilor din faţă şi asupra rândurilor de vie recoltate. Cabina cu geamuri generoase oferă şoferului cea mai buna vizibilitate. Sistemul cu 15 lumini de lucru (opţional LED) asigură o bună vizibilitate la lucrul pe timpul nopţii şi astfel oferă o economie de timp.

Sistemul unic de autoghidaj permite ca operatorul să fie concentrat efectiv pe reglajul mașinii în timpul recoltării pentru a realiza o recoltare cât mai curată.

horti 226 agri alianta 4

 

Material furnizat de Agri-Alianţa, distribuitor autorizat Kubota, ERO şi BRAUN (https://agrialianta.com/)

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - aprilie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în România Viticolă
Pagina 1 din 3

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner KV AGRI SUMMIT 2024 300x250px

Andermatt Slides

T7 S 300x250 PX

Banner Corteva 2020

4x5 b2b foodexpo 100

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista