Fermierii români ar putea ajunge, „într-o zi”, să producă porumb la un nivel similar cu omologii lor francezi, însă în prezent nu este cazul ca autoritățile de la București să se laude că România a ajuns pe primul loc la productivitate în blocul comunitar, în condițiile în care țara noastră seamănă porumb pe 2,6 milioane de hectare, iar Hexagonul însămânțează sub un milion ha, susține preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice (ACCPT), Nicolae Sitaru, unul dintre cei mai mari producători agricoli din judeţul Ialomiţa.

„Nu este normal să ne lăudăm că am ajuns primii în UE, când România cultivă 2,6 milioane de hectare cu porumb, în comparaţie cu Franţa, care cultivă sub un milion de hectare cu porumb. Haideţi să ne lăudăm când e cazul să ne lăudăm, nu aşa, comparând mere cu pere. România are potenţialul necesar să producă porumb la nivelul Franţei şi cred că într-o zi se va întâmpla lucrul acesta, pe aceeaşi suprafaţă să producem 10 tone la hectar ca în Franţa. Eu cred că în următorii zece ani”, a afirmat Sitaru, citat de presa centrală, cu ocazia RALF 2018, care a avut loc joi, 8 noiembrie 2018, la București.

Conform precizărilor producătorului de porumb, în prezent, în ceea ce privește statisticile, la calculul randamentelor, impactul negativ semnificativ este generat de fermierii mici.

„Micii producători nu folosesc seminţe certificate, nu folosesc tehnologii adaptate la condiţiile de acum şi nu sunt luaţi în seamă prea mult în vederea stabilirii statisticilor. Dar, prin politici agricole, se pot face multe. Politica poate să facă şi cooperative, acolo unde sunt necesare. Nu trebuie să ne înregimentăm toţi în cooperative, fermierii decid singuri ce formă de asociere e mai bună pentru ei. O cooperativă înseamnă o birocraţie mai mare, iar într-o asociaţie poţi face multe lucruri, dar cu o birocraţie mai puţină”, afirmă Sitaru.

Comentând afirmațiile autorităților de resort în ceea ce priveşte producţia de cereale din anul 2018, una care ar urma să fie record, fermierul ialomițean a precizat că, cităm: „Optimismul acesta de la minister este unul deşănţat cu recorduri peste recorduri şi irigaţii peste irigaţii pe care eu nu le-am văzut pe nicăieri”.

„Într-adevăr, fermele organizate din România obţin producţii europene. La porumb, la membrii asociaţiei noastre, producţia nu este sub 10 tone/ha. Problema este, repet, la micii producători. Eu am făcut un studiu anul trecut în asociaţie şi am întrebat fermierii ce producţii au obţinut. Am constatat că producţia la toate cerealele a fost peste media europeană, la porumb peste 10 tone şi ceva la hectar şi peste 7 tone şi ceva la grâu. Media europeană nu este de 10 tone la porumb, doar Franţa face atât, este undeva între 7 şi 8 tone/ha, dar, sigur, noi suntem într-o zonă favorabilă, cu pământuri foarte bune. Probabil că în alte zone din ţară este mai rău, dar să te lauzi cu o producţie de 15 milioane de tone de porumb este puţin forţat. Se poate însă face în România, pentru că a progresat foarte mult cercetarea din genetică, sunt soiuri foarte bune, tehnologia este alta, sunt tehnologii de păstrare a produselor, sunt depozite de păstrare a recoltei, dar mai e loc, pentru că producţia va creşte în continuare şi degeaba facem producţie bună dacă o vindem prost”, a explicat preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice.

Potrivit datelor vehiculate de acesta, preţul porumbului variază între 630 şi 640 de lei/tonă. Sitaru a spus că acesta este „un pic mai bun ca anul trecut, dar mult mai prost la noi, în România, decât pe bursă”.

APPR: Și totuși UE importă porumb

În ciuda veștilor bune legate de previziunile privind producția de porumb din acest an, conform datelor CEPM și APPR, după ce în sezonul 2017 - 2018 Uniunea Europeană (UE) a ajuns cel mai important importator mondial de porumb, blocul comunitar se află în proces de consolidare a acestei poziții, iar importurile au crescut deja cu 14% la începutul lui noiembrie, față de perioada corespunzătoare a anului trecut.

„Brazilia, cu o cotă de piață de 41%, este în prezent principalul său furnizor. Importurile în creștere, provenind din țări ale căror standarde și condiții de producție nu sunt la fel de stringente ca cele impuse producătorilor europeni, ajung să exercite presiune asupra prețurilor europene ale porumbului!”, afirmă oficialii CEPM și APPR.

Arnaud Perrein, vicepreședinte al CEPM și președintele APPR, a afirmat că, deși România încheie un an agricol favorabil, situația fermierilor rămâne fragilă pe termen mediu, dată fiind meteo-dependența culturii de porumb.

„În afara secetei care afectează ciclic România, trebuie menționat că peste 30% din sămânța de porumb utilizată este necertificată, ceea ce rămâne una dintre vulnerabilitățile țării noastre pentru această cultură, iar performanța națională este afectată de fărâmițarea terenurilor agricole”, a precizat fermierul francez, cu afaceri în România.

Conform datelor statistice, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată, şi locul al doilea la producţia realizată, după Franţa.